1Capitolul 1. Stadiul cunoaşterii privind bilanţul contabil1.1 Obiectivele, utilizatorii şi trăsăturile bilanţului contabi...
2decât creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţiientităţii, atunci când aceas...
3Credibilitatea – pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie credibilă, să nuconţină erori semnificative, să nu fie...
41.2 Structurile bilanţului contabil şi caracterizarea lor. Modele de bilanţConform ordinului 3055/2009 Bilanţul este docu...
5- cont de profit şi pierdere;- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmisi...
62. Producţia în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe(Sumele car...
7G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadã mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, pre...
8Caracterizarea structurilor bilanţiere:De menţionat, cã activele se grupeazã în sensul creşterii termenului de utilizare,...
9Ele sunt clasificate astfel:Imobilizări necorporale - sunt denumite şi active intangibile şi cuprind acele bunurieconomic...
10Titlurile de participare - reprezintã titluri de valoare sub formă de acţiuni sau pãrţisociale investite în capitalul so...
11e. alte tipuri de creanţe.Investiţiie financiare pe termen scurt - cuprind acele valori economice care facobiectul unor ...
12exigibilitate, deoarece aporturile fondatorilor se repartizeazã între aceştea doar lalichidarea întreprinderii. Pe de al...
13poate constitui rezerva legală deoarece diminueazã fără drept legal baza de impozitare aprofitului;b. rezerve constituit...
14- profitul exerciţiilor viitoare;- prime de capital;- rezerve;- alte elemente de capital propriu, capitalul social fiind...
15Activ = NecesarCapitaluri proprii şi datorii =ResurseNecesar permanent Capitaluri permanente (Cp)Activ imobilizat net > ...
162.Activ circulant înafaraexploatării II. Funcţia de exploatareDatorii de exploatareIII. Funcţia de trezorerieActiv circu...
17Total ActivTotal Capitaluri propriisi datorii
181.3 Lucrările de închidere a exerciţiului în vederea întocmirii bilanţului contabilLa finele exerciţiului financiar fiec...
192. Inventarierea generală a activelor, datoriilor si capitalurilor proprii are ca scopprincipal, stabilirea situaţiei re...
20301 = 601“Materii prime“ “Cheltuieli cu materiile prime“sau601 “Cheltuieli cu materiile prime“ = 301 “Materii prime“, cu...
21" Cheltuieli privind activelecedate şi alte operaţii de capital"b3) elemente patrimoniale de natura stocurilor provenite...
22Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, valoarea de inventar stabilită ar trebui să fie egală cuvaloarea rămas...
23495"Provizioane pentru deprecierea creanţelor -decontăriîncadrulgrupuluişicuasociaţii"- în situaţia în care deprecierea ...
24- se repartizează cheltuielile efectuate în exerciţiile precedente (înregistrate în contul471) asupra cheltuielilor exer...
254427 "TVA colectată" = 4423 "TVA de plată"În cazul în care, pe baza ordinului de plată, se achită suma respectivă:4423"T...
265. Întocmirea celei de a doua balanţă de verificare a conturilor (balanţa generală sintetică definitivă)reprezintăultima...
271.4 Metodologia de întocmire a bilanţului contabilÎntocmirea bilantului contabil se face pe baza balanţei de verificare ...
28Prin verificarea şi certificarea bilanţurilor se confirmă dacă acestea dau o imaginefidelă, clară şi completă a patrimon...
29CAP 2. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea bilanţului contabil lasocietatea S.C. NORMAN S.A2.1 Caracterizare...
30alimentare, precum şi orice fel de activitate productivă şi economică, care va prezentainteres pentru societate.b. socie...
31Concluzia finală este aceea ca evoluţia cifrei de afaceri se înscrie pe o linie ascendentă,întreprinderea dispunând de u...
3266 0,0 9 0,03 Capital social 18097975068,421990337562,64 Rezerve 339026 0,1 2702556 0,85 Fonduriproprii şiprovizioane413...
33Structura capitaluri proprii si datoriiuluiFig 4Evoluţia activelor, a capitalului şi a datoriilor fată de anul precedent...
34S-a realizat o creştere a Capitalurillor proprii si a datoriilor net cu 25,2 %,determinat în principal de majorarea elem...
35Gradul de realizare a veniturilor???Fig 3.Situaţia cheltuielilor înregistrate, aferente veniturilor pe anul 2012 se prez...
362.2 Lucrările premergătoare întocmirii bilanţului contabil la S.C. NORMANS.A.Întocmirea bilanţului cu întreaga suită de ...
37- au fost înregistrate toate operaţiile de intrări şi ieşiri de mijloace fixe pentrucare există documente primare şi nu ...
386811 = 281 15580 mii lei2. pentru deprecierele constatate cu ocazia inventarierii si pentru care nu s-au constituitprovi...
396811 15.5806812 4.0006814 600664 300665 200667 3006862 3006863 2006711 1.3006721 1.0006874 3.500Închiderea conturilor de...
40După înregistrarea în conturi a sumelor corespunzătoare pentru operaţiunile deregularizare, se întocmeşte balanţa contur...
412.3 Intocmirea, prezentarea si aprobarea bilantului contabil la S.C. NORMAN S.AÎntocmirea corectă a bilanţului, respectî...
42Preţurile înscrise în bilanţul contabil corespund cu cele înregistrate în contabilitate şisunt puse de acord cu situaţia...
432.4. Analiza poziţiei financiare şi a evoluţiei ei pe baza bilanţului contabil la S.C.NORMAN S.Aa) Analiza pozitiei fina...
44Nevoitemporare899.7050 899.705Resursetemporare1.801.909Stocuri 363.8830 363.883Dat.maimici deun an1.801.909Clienti 156.0...
45= (899.705 – 61.688) – (1.801.909 – 93.316) == -870.576Trezoreria netă (TN) = FRF – NFR = -336.744 + 870.576 = 533.832Si...
463 090Imobiliz.financiare0 0 0 Proviz. pt. riscsi chelt.0Ch. derepartizatpe maimulteexercitii534.2780 534.278Datoriifinan...
47TOTAL 1.607.3279.2211.598.106TOTAL 1.542.019Fd. de rulment net global (FRNG) = (Capitaluri permanente – Suma amortizări)...
48Capacitatea de autofinanţare este pozitivă, deci afacerea se poate dezvolta înviitor, având resursele necesare.Calculul ...
49Rata marjei brute de autofinanţare exprimă procentual surplusul de resursenecesar pentru ca societatea să se poată dezvo...
50Rentabilitatea financiară analizează capacitatea societăţii de a degaja profit netdin capitalurile care au fost angajate...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Dizertatie

972 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
972
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
8
Actions
Shares
0
Downloads
35
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Dizertatie

  1. 1. 1Capitolul 1. Stadiul cunoaşterii privind bilanţul contabil1.1 Obiectivele, utilizatorii şi trăsăturile bilanţului contabilBilanţul contabil este tabelul contabil care reflectă în expresie bănească starea la unmoment dat a utilităţilor şi a resurselor patrimoniale, oferind utilizatorilor o imaginefidelă a situaţiei economice şi financiare a inteprinderii. Bilanţul este documentulcontabil de sinteză prin care se prezintă ele-mentele de activ, datorii şi capitalul propriugrupate după natură şi lichiditate respectiv, natura şi exigibilitate ale persoanei juridicela încheierea exerciţiului financiar precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.Obiectivul bilanţului contabil este de a furniza informaţii despre poziţia financiară,performanţele şi modificările poziţiei financiare a inteprinderii care sunt utile unei sferelargi de utilizatori în luarea deciziilor economice.Utilizatorii situăţiilor financiare întocmite potrivit prezentelor reglementări includinvestitorii actuali şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii,instituţiile statului şi alte autorităţi, precum şi publicul.Aceştia utilizează situaţiilefinanciare pentru a-şi satisface o parte din necesităţile lor de informăţii. În funcţie depărţile interesate, necesităţile de informaţii pot include următoarele:a) Investitorii.Ofertanţii de capital purtător de risc şi consultanţii lor sunt preocupaţide riscul inerent tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie deinformaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândăinstrumente de capital. Acţionarii sunt interesaţi şi de informaţii care le permit săevalueze capacitatea entităţii de a plăti dividende.b) Angajaţii.Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi deinformaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţişi de informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de a oferi remunerăţîi,pensii şi alte beneficii de pensionare, precum şi oportunităţi profesionale.c) Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacăîmprumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.d) Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţiicare le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă.Furnizorii şi alţi creditori sunt, în general, interesaţi de entitate pe o perioadă mai scurtă
  2. 2. 2decât creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţiientităţii, atunci când aceasta este un client major.e) Clienţii.Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţîi uneientităţi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sausunt dependenţi de ea.f) Instituţiile statului şi alte autorităţi.Instituţiile statului şi alte autorităţi suntinteresate de alocarea resurselor şi implicit de activitatea entităţilor.Acestea solicităinformaţii pentru a reglementa activitatea entităţilor, pentru a determina politica fiscalăşi ca bâză pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari.g) Publicul.Entităţile pot afecta publicul în diferite moduri.De exemplu, entităţile potavea o contribuţie substanţială la economia locală în multe moduri, mai ales prinnumărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajutapublicul furnizând informaţii referitoare la evoluţiile recente şi tendinţele legate deprosperitatea entităţii şi a sferei de activitate a acesteia.Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informaţiei oferitede situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt:Inteligibilitatea – o calitate esenţială a informaţiei furnizate de situaţiile financiareşi este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori.Relevanţa – pentru a fi utile informaţiile furnizate de bilanţul contabil ele trebuiesă fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiilesunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-Ipe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare confirmând saucorectând evaluările lor anterioare.Pragului de semnificaţiePresupune că orice elemente care au o valoare semnificativă trebuie prezentate separatîn cadrul situaţiilor financiare, elementele cu valori nesemnificative care au funcţiisimilare vor fi însumate şi prezentate într-o poziţie globală. Termenul „semnificativ” sereferă la relevanţa informaţiei, adică măsura în care condiţionează decizia luată deconducerea firmei. Pragul de semnificaţie are o dublă conotaţie în sens că face referireatât la contabilizarea şi raportarea financiară cât şi la auditarea situaţiei societăţîi. Acestprincipiu responsabilizează în aceeaşi măsură atât contabilul cât şi auditorul, aducând unplus de corectitudine în prezentarea situaţiilor financiare.
  3. 3. 3Credibilitatea – pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie credibilă, să nuconţină erori semnificative, să nu fie părtinitoare iar utilizatorii să poată avea încrederecă reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte.Comparabilitatea – utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiaare ale uneiinteprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţelesale.
  4. 4. 41.2 Structurile bilanţului contabil şi caracterizarea lor. Modele de bilanţConform ordinului 3055/2009 Bilanţul este documentul contabil de sintezã prin carese prezintã elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitulexerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.Gruparea elementelor de activ şi datorii se face dupã naturã şi lichiditate, respectivnaturã şi exigibilitate.Un activ reprezintã o resursã controlată de cãtre entitate ca rezultat al unor evenimentetrecute, de la care se aşteaptã să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şial cãrui cost poate fi evaluat în mod credibil;Datoria reprezintã o obligaţie actualã ce decurge din evenimente trecute şi prindecontarea cãreia se aşteaptã sa rezulte o ieşire de resurse care încorporeazã beneficiieconomice;Capitalurile proprii reprezintã interesul rezidual al acţionarilor în activele uneientitati dupã deducerea tuturor datoriilor sale.Conform ord.3055/2009ART. 3(1) Persoanele juridice care la data bilanţului depãşesc limitele a douã dintreurmãtoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mãrime:- total active: 3.650.000 euro;- cifrã de afaceri netã: 7.300.000 euro;- numãr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50 întocmesc situaţiifinanciare anuale care cuprind:- bilanţ;- cont de profit şi pierdere;- situaţia modificãrilor capitalului propriu;- situaţia fluxurilor de numerar;- note explicative la situaţiile financiare anuale.(2) Persoanele juridice care la data bilanţului nu depãşesc limitele a douã dintrecriteriile de mãrime prevãzute la alin. (1) întocmesc situaţii financiare anualesimplificatecare cuprind:- bilanţ prescurtat;
  5. 5. 5- cont de profit şi pierdere;- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmisituaţia modificãrilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar.Structura bilanţuluieste următoarea:Active imobilizateI. Imobilizări necorporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacãacestea au fost achiziţionate cu titlu oneros4. Fondul comercial, în mãsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţieII. imobilizări corporale1. Terenuri şi construcţii2. Instalaţii tehnice şi masini3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţieIII. Imobilizări financiare1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate2. Împrumuturi acordate entitatilor afiliate3. Interese de participare4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legatã în virtutea intereselorde participare5. investiţii deţinute ca imobilizări6. Alte împrumuturiActive circulanteI. Stocuri1. Materii prime şi materiale consumabile
  6. 6. 62. Producţia în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuriII. Creanţe(Sumele care urmeazã sã fie încasate dupã o perioadã mai mare de un an trebuieprezentate separat pentru fiecare element.)1. Creanţe comerciale2. Sume de încasat de la entităţile afiliate3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legatã în virtutea intereselor departicipare4. Alte creanţe5. Capital subscris şi nevărsatIII. Investiţii pe termen scurt1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate2. Alte investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciCheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadã de pânã la un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile dinemisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri ţncasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale - furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entităţilor afiliate7. Sume datorate entităţilor de care compania este legatã în virtutea intereselor departicipare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeE. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datorii curente
  7. 7. 7G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadã mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile dinemisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale-furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entităţilor afiliate7. Sume datorate entităţilor de care compania este legatã în virtutea intereselor departicipare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeH. provizioane1. Provizioane pentru pensii şi obligatii similare2. Provizioane pentru impozite3. Alte provizioaneI. Venituri în avansJ. Capital şi reserveI. Capital subscris1. Capital subscris vărsat2. Capital subscris nevărsatII. Prime de capitalIII. Rezerve din reevaluareIV. Rezerve1. Rezerve legale2. Rezerve statutare sau contractuale3. Alte rezerveV. Profitul sau pierderea reportat(a)VI. Profitul sau pierderea exerciţiului finanzia
  8. 8. 8Caracterizarea structurilor bilanţiere:De menţionat, cã activele se grupeazã în sensul creşterii termenului de utilizare, iarpasivele - în sensul descreşterii gradului de exigibilitate.Activele1. Din punct de vedere juridic, reprezintã bunurile economice ca obiecte de drepturi şiobligatii.2. Din punct de vedere economic, activul reflectă modul de întrebuinţare a capitalului.3. Din punct de vedere financiar, reprezintã valorile economice, bunurile în care s-auinvestit fondurile unităţii patrimoniale.După gradul de lichiditate se compun din:a) active imobilizate, normale, sau active fixe, corporale - maşini, utilaje, instalaţii, altevalori care se pot transforma în bani şi se reînnoiesc dupã timp îndelungatb) active circulante - materii prime, materiale sau alte valori care se reînnoiesc frecvent,în funcţie de ciclul activităţii economice.4. Din punct de vedere contabil, activele sunt împãrţite in:- active imobilizate;- active circulante;- conturi de regularizare şi asimilate;- prime privind rambursarea obligaţiunilor.Diferenţa dintre totalul activelor şi activele imobilizate este denumită şi fonduri derulment.Rata lichidităţii sau gradul de lichiditate al activelor se exprimã prin raportul dintreactivele circulante faţã de total active.Pornind de la activele circulante, se pot stabili şi alte corelaţii revelatoare pentru ounitate economică:- rata lichidităţii generale = active circulante / credite pe termen scurt;- rata lichidităţii imediate = active disponibile / credite pe termen scurt.Active imobilizate - cuprind bunuri economice de investiţie a cãrei duratã de utilizare şigrad de lichiditate este mai mare de un an.
  9. 9. 9Ele sunt clasificate astfel:Imobilizări necorporale - sunt denumite şi active intangibile şi cuprind acele bunurieconomice de investiţie care nu îmbracã o formă materială. Aceste elemente suntreprezentate de:Cheltuielile de constituire - cuprind cheltuieiile cu înfiinţarea unei societãţicomerciale, precum şi acele cheltuieli cu majorarea capitalului social.Cheltuielile de dezvoltare - cuprind acele resurse alocate de cãtre întreprindere pentrurealizarea de tehnologii şi produse noi, care vor constitui drepturile de proprietateintelectualã a întreprinderii, dupã finalizarea acestora.Concesiunile, brevetele, licenţele şi alte drepturi asimilate - cuprind toate cheltuielileefectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitatea sauserviciu.Fondul comercial - reprezintã cheltuielile efectuate pentru formarea şi menţinereapotenţialului şi imaginii întreprinderii, fiind format din următoarele elemente: clientelã,vadul comerdal, siglã, firmã şi alte elemente similare.Pe lângã aceste elemente prezentate, în aceasta categorie se mai regãsesc şiimobilizarile neeorporale în curs de execuţie, ceea ce reprezintã acele imobilizarinecorporale care nu sunt finalizate pânã la sfărşitul exerciţiului financiar, dar principiulimaginii fidele obligă la contabilizarea şi evidentierea acestora în situaţii1e financiare.Imobilizările corporale - sunt denumite active fixe tangibile şi cuprind bunurimateriale de folosinţã îndelungatã în activitatea unei întreprinderi. În categoria deimobilizări corporale se includ următoarele categorii:Noţiunea de mijloc fix este reprezentată de orice bun economic material careîndeplineşte cumulativ douã condiţii:a. are o duratã de utilizare mai mare de un an;b. are o valoarea minimă de intrare în patrimoniu prevazută de legislatia în vigoare; înprezent aceasta limită este de 1.800 ron.Dacă întreprinderea gestioneazã bunuri economice materiale care nu îndeeplinescaceste condiţii sau îndeplinesc numai una dintre ele, atunci acestea vor fi încadrate încategoria obiectelor de inventar.Imobilizările financiare - sunt denumite şi investiţii financiare pe termen lung sau deportofoliu şi cuprind valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altorsocietãţi sub forma:
  10. 10. 10Titlurile de participare - reprezintã titluri de valoare sub formă de acţiuni sau pãrţisociale investite în capitalul social al altor societãţi. Fructul financiar al deţinerii unorastfel de hârtii de valoare este reprezentat de valoarea dividendului încasat de titulariiunor astfel de titluri.Creanţele ataşate participanţiilor - sunt drepturi generate de operaţiuni de acordare defonduri întreprinderilor din cadrul unui grup, adicã întreprinderilor cu care societatea areo relaţie de participare la capitalul social al acestora.Alte imobilizări financiare - cuprind în principal depozitele bancare pe termen lung pecare le deţine întreprinderea la diferite bãnci, pentru care fructul financiar estematerializat sub forma dobânzii încasate de la unităţile bancare.Activele circulante - sunt denumite şi active curente şi cuprind acele bunuri economicede scurtă utilizare, adicã mai micã de un an, fiind reprezentate de:Stocurile şi productia în curs de execuţie - sunt reprezentate de acele bunurieconomice care sunt utilizate de cãtre întreprindere în procesul de exploatare curent.Din această categorie fac parte următoarele tipuri: materii prime şi materialeconsumabile, obiecte de inventar; produse; mărfuri; ambalaje; stocuri aflate în custodieşi prelucrare la terţi; producţie neterminată.Creanţele reprezintã bunuri economice sub formă de drepturi dobândite de cãtreîntreprindere în tranzacţii în care aceasta s-a situat în posturã de vânzator, iar pânã lamomentul respectiv aceasta nu a realizat încasarea tranzacţiei respective. Perioadadintre momentul vănzării şi momentul încasîrii contravalorii obiectului tranzacţionat decãtre întreprindere se numeşte drept de creanţã.Cele mai importante posturi de creanţe sunt reprezentate de:a. clienţi - dacã întreprinderea realizeazã astlel de tranzacţii din activităţi de exploatare.De regulă aceste activităţi au un caracter comercial curent;b. debitori – dacã întreprinderea realizeazã astlel de bunuri din alte activităţi. De regulăaceste activităţi nu au un caracter comercial curent.Pe lângã aceste douã categorii de bazã, creanţele mai sunt reprezentate de:a. efecte comerciale de primit - adicã de titluri de valoare negociabile care atestăexistenţă unei creanţe a întreprinderii, cum ar fi: cambia şi biletul la ordin;b. avansurile acordate furnizorilor în cadrul relaliilor comerciale contractuale;c. decontările cu asociaţii/acţionarii pentru aportul la capitalul social nevărsat;d. creanţele generate în cadrul relaţiilor intergrup;
  11. 11. 11e. alte tipuri de creanţe.Investiţiie financiare pe termen scurt - cuprind acele valori economice care facobiectul unor tranzacţii pe pieţele financiare pe termen scurt, fructul financiar rezultânddin diferenţa dintre preţul de vânzare (mai mare) şi costul de achiziţie (maimic).Principalele variante ale acestor elemente sunt hârtiile de valoare achiziţionate decãtre întreprindere în vederea realizării unor opeeraţiuni speculative pe termen scurt, deregulã sub forma acţiunilor şi obligaţiunilor emise de alte societãţi.Disponibilităţie banesţi se prezintã în situaţiile financiare sub douã forme,în lei şi în valutã.Ele se delimiteazã pe următoarele categorii:a. numerarul din casieria întreprinderii;b. numerarul din conturile bancare;c. acreditivele;d. avansurile de trezorerie;e. alte valori de trezorerie.Această structurã bilanţieră reprezintã sursele de finanţare ale bunurilor economice,iar acestea sunt clasificate la rândul lor pe următoarele categorii:a. în funcţie de modul de provenienţă: proprii şi straine;b. în funcţie de gradul de exigibilitate: pe termen scurt şi pe termen lung. Sursele definanţare proprie provin din:ü finanţările directe realizate de cãtre acţionari cu ocazia constituirii şi majorăriicapitalului social;ü autofinanţare, în situaţia în care rezultatul unui exerciţiu financiar se prezintã subforma profitului care rãmâne la dispoziţia întreprinderii.Sursele de finanţare strãinã a activului sunt asigurate de persoane fizice sau juridicedin mediul extern al întreprinderii, având denumirea de datorii.În funcţie de aceste surse de finantare şi dupã gradul de exigibilitate capitalurileproprii şi datoriile bilanţiere sunt clasificate pe următoarele componente:- capitaluri proprii pentru sursele proprii;- datorii pentru sursele strãine.Gradul de exigibilitate a unei datorii exprimã termenul de scadenţã, adicã termenulde achitare a acestei datorii. De exemplu: capitalul propriu are cel mai mic grad de
  12. 12. 12exigibilitate, deoarece aporturile fondatorilor se repartizeazã între aceştea doar lalichidarea întreprinderii. Pe de altã parte, datoriile faţã de personal privind retribuireamuncii au un grad de exigibilitate înalt, deoarece salariile se achitã, de regulã, lunar.Capitalurile proprii cuprind în structura lor următoarele categorii:a. capital social;b. prime de capital;d. rezultat.Această clasificare este prezentată de cãtre OMFP 3055/2009, act normativ care stă labaza contabilităţii româneşti la momentul actual. În categoria surselor proprii asimilatemai figureazã şi rezervele din reevaluare, provenite din actualizarea valorii contabile aimobilizărilor corporale şi necorporale pânã la nivelul valorii juste sau de piaţã aacestora. Diferenţa dintre valoarea contabilă (mai mică) şi valoarea justă sau de piaţã(mai mare) formeazã în principiu conţinutul rezervelor din reevaluare.Capitalul social - este reprezentat de sursele de finanţare puse la dispoziţiaîntreprinderii de cãtre acţionari cu ocazia constituirii societăţii sau majorării capitaluluisocial al acesteia. În funcţie de stadiul văsării aportului la capitalul social de cãtreacţionari, acesta poate fi:a. capital social nevărsat;b. capital social vãrsat.Primele de capital - reprezintã surse de finanţare proprii puse la dispoziţia întreprinderiitot de cãtre acţionari, cu ocazia majorării capitalului social, ca diferenţã între valoareade emisiune a acţiunilor sau părţilor sociale noi emise (mai mare) şi valoarea nominală aacestor hârtii de valoare (mai mică).Observaţie: capitalul social este format din hârtii de valoare (acţiuni sau pãrţi sociale) cuvaloare nominalã egală indiferent de valoarea de emisiune sau preţul de vânzare alacestora. Diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală este reprezentatăde prima de capital.Rezervele - reprezintã profit capitalizat prin hotãrâri ale acţionarilor, iar în funcţie demomentul în care acestea se constituie sau se majoreazã, ele sunt clasificate astfel:a. rezerve constituite din profitul brut, adicã înainte de impozitare, în limita a 5% dinvaloarea acestuia panã când valoarea absolutã a rezervei legale atinge nivelul valoric de20% din capitalul social. Dupa atingerea acestui nivel valoric, întreprinderea nu mai
  13. 13. 13poate constitui rezerva legală deoarece diminueazã fără drept legal baza de impozitare aprofitului;b. rezerve constituite de profitul net, adicã dupã impozitare, în limitele hotãrâte de cãtreAdunarea Generală a Acţionarilor, acesta fiind valoarea profiitului care rãmâne ladispoziţia întreprinderii. Cele mai importante tipuri sunt: rezervele statutare saucontractuale şi alte rezerve.Rezultatul apare în situatiile financiare sub douã variante:a. rezultatul curent al exerciţiului;b. rezultatul reportat.Rezultatul curent al exerciţiului se determină ca diferenţã între cheltuieli şi veniturirealizate de cãtre întreprindere în cursul exerciţiului financiar curent, prezentându-se înurmătoarele variante:a. profit - dacã veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;b. pierdere - dacã veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.În funcţie de tipul rezultatului el va avea urmatoarea proiecţie:a. dacã se prezintã sub forma profitului, acesta va fi repartizat, în principal peurmătoarele destinaţii:- constituiri sau majorãri de rezerve;- dividende cuvenite acţionarilor;- reportări pentru exerciţiile financiare viitoare.b. dacã acesta se prezintã sub forma pierderii, el va fi reportat pentru exerciţii1eurmătoare şi va fi finanţat din următoarele surse:- profitul exerciţii1or următoare;- alte elemente de capital propriu, capitalul social fiind ultima sursã de finanţareutilizată.Rezultatul reportateste reprezentat de rezultatul exerciţiilor financiare anterioare,indiferent de natură acestuia, profit sau pierdere. În acest sens se disting următoarelesituaţii:a. dacã este reprezentat de profit, el va putea fi repartizat pe următoarele destinaţii:- majorare de capital social;- constituire sau majorare de rezerve;- dividende cuvenite acţionarilor;- finanţări de pierderi ale exerciţiilor anterioare.b. dacã este reprezentat de pierdere, el va putea fi finanţat din următoarele surse:
  14. 14. 14- profitul exerciţiilor viitoare;- prime de capital;- rezerve;- alte elemente de capital propriu, capitalul social fiind ultima sursã de finanţare, adicãmai întâi sunt epuizate toate elementele capitalului propriu şi dupã aceea se utilizeazãcapitalul social.Rezervele din reevaluare sunt reprezentate de diferenţele de valoare dintre valoareanetă contabilă a imobilizărilor corporale şi necorporale (mai mică) şi valoarea justă saude piaţã a acestora, astfel încât toate elementele patrimoniale să fie reprezentate însituaţiile financiare la valoarea justă. După constiituirea lor, ele vor figura în bilanţulcontabil atâta timp cât bunurile care au fost reevaluate se aflã în patrimoniulîntreprinderii. După ce ele au fost casate, vândute sau ieşite prin alte modalităţi, soldulacestor diferenţe va fi preluat de cãtre rezultatul reportat.Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli - sunt fonduri constituite la sfârşitul unuiexerciţiu financiar pe seamă cheltuielilor pentru acele elemente patrimoniale a cărorrealizare este probabilă şi pentru acele cheltuieli care devin scadente în exercitiileurmătoare.MODELE DE BILANŢBilanţul contabil (patrimonial-juridic) utilizat pânã la adoptarea reglementãrilorcontabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale deContabilitate prin Ordinul MFP 94/2001, respectiv Ordinul MFP 306/2002, s-adovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, în acest scopfiind necesar un bilanţ mai operaţional, care sã permitã evidenţierea relaţiei dintreresursele disponibile şi nevoile de finanţare ale întreprinderii. Este cunoscut cã oricenevoie de finanţare trebuie acoperitã din resurse financiare, ceea ce se reflectã prinbilanţul financiar (patrimonial).Bilanţul financiar (numit şi lichiditate-exigibilitate) constituie un suport al analizeifinanciare tradiţionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii învederea unei evaluãri patrimoniale care poate interesa atât proprietarii, cât şi creditorii.În mãsura în care creditorii utilizeazã un asemenea studiu este vorba de o analizãfinanciarã externã.
  15. 15. 15Activ = NecesarCapitaluri proprii şi datorii =ResurseNecesar permanent Capitaluri permanente (Cp)Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)2. Datorii cu scadenţe > 1 anNecesar temporar1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare2. Imobilizări financiare < 1 an 1. Datorii cu scadenţe < 1 an3. Disponibilităţi (Trezorerie activă)2. Credite bancare (Trezoreriecapitaluri proprii si datoriiă)Total ActivTotal Capitaluri proprii sidatoriiAbandonarea principiului de clasament al posturilor în bilanţul financiar a condus laapariţia bilanţului funcţional, care regrupează posturile de bilanţ pe marile funcţiuniale întreprinderii (investiţii, exploatare, finanţare, trezorerie), fiind un bilanţ economic,construit de Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei în scopul explicării funcţionăriieconomice a întreprinderii de către bancheri.Bilanţ funcţionalActiv = UtilizăriCapitaluri proprii si datorii =ResurseI. Funcţia de investiţii IV. Funcţia de finanţareUtilizări stabile brute Resurse stabile (durabile)1. Capitaluri proprii:II. Funcţia de exploatare1. Activ circulant de exploatare2. Datorii financiare stabile
  16. 16. 162.Activ circulant înafaraexploatării II. Funcţia de exploatareDatorii de exploatareIII. Funcţia de trezorerieActiv circulant financiar Datorii în afara exploatăriiTotal ActivTotal Capitaluri proprii sidatoriiBilanţul ansamblului de fonduri se prezintă astfel:Bilanţ “Pool de fonds”Activ = UtilizăriCapitaluri proprii si datorii =ResursePortofoliu de active Portofoliu de resurseI. Utilizări industrialeşicomerciale I. Fonduri proprii1. Imobilizări brute1. Fonduri proprii externe2. Active circulante de exploatare2. Fonduri proprii interne3.Active circulante înafaraexploatării II. Datorii1. Resurse financiareII. Utilizări financiare1. Imobilizări financiare2. Datorii de exploatare2.Active circulante(Disponibilităţi) -
  17. 17. 17Total ActivTotal Capitaluri propriisi datorii
  18. 18. 181.3 Lucrările de închidere a exerciţiului în vederea întocmirii bilanţului contabilLa finele exerciţiului financiar fiecare unitate economică este interesată şi trebuie săcunoască situaţia patrimoniului, precum şi rezultatele obţinute.Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi seîncheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la dataînfiinţării unităţii patrimoniale.Bilanţul contabil este documentul oficial de sinteză sau de raportare financiară ce sefoloseşte pentru finalizarea exerciţiului financiar, care trebuie să dea o imagine fidelă,completă şi clară a situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.Bilanţul contabil, prin conţinutul informaţional, reflectă, după norme metodologiceunitare, comparativ cu exerciţiul precedent, în mod sintetizat şi sistematizat, toateelementele de activ şi de capitaluri proprii si datorii ale întreprinderii la sfârşitulexerciţiului, precum şi în alte situaţii, cum sunt fuziunea, încetarea activităţii etc.Întocmirea bilanţului contabil reprezintă o activitate complexă în vederea stabiliriiindicatorilor economico-financiari privind situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute.Această activitate se concretizează într-o serie de lucrări şi operaţii care, în funcţie descopul lor, se pot delimita în două grupe şi anume:A. lucrări cu caracter preliminar sau premergătoareB. lucrări de redactare sau completare propriu-zisă a bilanţului.A. LUCRĂRILE PREMERGĂTOARE se desfăşoară într-o anumită ordine desuccesiune fiind structurate astfel:1. Înregistrarea în conturi a tuturor documentelor justificative, care reflectăoperaţiile economice şi financiare ale perioadei de gestiune pentru care se întocmeştebilanţul, şi întocmirea primei balanţe de verificare.Caracterul real al bilanţului este condiţionat de înregistrarea în conturi a tuturordocumentelor în care au fost consemnate operaţiunile economice şi financiare aleunităţii patrimoniale şi verificarea exactităţii datelor înregistrate cu ajutorul balanţei deverificare.Balanţa de verificare se întocmeşte lunar, atât pentru verificarea înregistrărilor înconturile analitice pentru fiecare cont sintetic care are conturi analitice. Ea pregăteştedatele necesare comparării datelor din contabilitate cu realitatea faptică constatată.
  19. 19. 192. Inventarierea generală a activelor, datoriilor si capitalurilor proprii are ca scopprincipal, stabilirea situaţiei reale a patrimoniului fiecărei unităţi şi cuprinde toateelementele patrimoniale, precum şi bunurile obţinute cu orice titlu aparţinând altorpersoane juridice sau fizice.Inventarierea reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţafaptică a tuturor elementelor de activ şi capitaluri proprii si datorii, cantitativ sau numaivaloric, după caz, şi punerea de acord a evidenţei cu realităţile constatate în urmainventarierii, precum şi evaluarea elementelor patrimoniale la nivelul valorii actuale.Evaluarea stocurilor faptice ale elementelor patrimoniale constatate la inventariere seface utilizând aceleaşi preţuri folosite la înregistrarea intrării lor gestiune, adică lavaloarea de înregistrare sau valoarea contabilă.Pentru stabilirea valorii de inventar (denumită valoare actuală), în vederea determinăriideprecierilor provizorii, pentru constituirea provizioanelor, evaluarea elementelor cecompun patrimoniul se face conform prevederilor Legii contabilităţii (art.9), astfel:bunurile de natura imobilizărilor şi cele de natura activelor circulante materiale, seevaluează la valoarea actuală sau de utilitate, denumită şi valoare de inventar; creanţeleşi datoriile se evaluează la valoarea nominală; bunurile depreciate se evaluează lavaloarea de utilitate, în funcţie de utilitatea bunului în unitate şi de preţul pieţei;creanţele şi datoriile în devize se evaluează la cursul pieţei valutare din ultima zi aexerciţiului financiar; creanţele şi datoriile incerte se evaluează la valoarea de utilitate,ca valoare posibilă de încasat sau de plată; titlurile imobilizate se evaluează la valoareade utilitate pe care o prezintă pentru deţinător, iar titlurile de plasament se evaluează lacursul mediu al ultimei luni a exerciţiului, sau la valoarea probabilă de negociere, dupăcaz.Înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate la inventariere se efectueazăastfel:A. Plusurile de elemente patrimoniale constatate la inventariere:a1)imobilizările corporale, reprezentate de mijloace fixe:21x = 131“Imobilizări corporale“ “Subvenţii pentru investiţii“a2)materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, mărfuri, ambalajecumpărate:
  20. 20. 20301 = 601“Materii prime“ “Cheltuieli cu materiile prime“sau601 “Cheltuieli cu materiile prime“ = 301 “Materii prime“, cu suma în roşu;a3) elemente patrimoniale de natura semifabricatelor şi, respectiv produselor finiteobţinute din producţie proprie:%341"Semifabricate"345"Produse finite"= 711"Venituri din producţia stocatăa4) plus de numerar:531 "Casa" = 758 "Alte venituri din exploatare"B. Lipsurile de elemente patrimoniale constatate la inventariere:- bunuri constatate lipsă a căror valoare nu se impută unor persoane:b1) imobilizări necorporale reprezentate de un program informatic, parţial amortizat,ce se scoate din evidenţă:%280"Amortizări privind imobilizărilenecorporale"6583" Cheltuieli privind activelecedate şi alte operaţii de capital"= 208"Alte imobilizări necorporale"- pentru valoarea amortizată- pentru valoarea neamortizatăb2) imobilizări corporale reprezentate de un mijloc fix, parţial amortizat, ce se scoatedin evidenţă:%281"Amortizări privind imobilizărilecorporale"6583= 21x"Imobilizări corporale"- pentru valoarea amortizată- pentru valoarea neamortizată
  21. 21. 21" Cheltuieli privind activelecedate şi alte operaţii de capital"b3) elemente patrimoniale de natura stocurilor provenite din cumpărări (de exemplumaterii prime):601 "Cheltuieli cu materiileprime"= 301 "Materii prime"b4) bunuri de natura stocurilor provenite din producţie proprie (stocuri desemifabricate produse finite):711"Venituri din producţia stocată"= %341"Semifabricate"345"Produse finite"bunuri constatate lipsă la inventariere a căror valoare se impută:În plus, pe lângă formulele contabile de descărcare a gestiunii ceea ce înseamnăscoaterea din evidenţă a bunurilor respective (vezi operaţiile anterioare, b1, b2, b3, b4),se înregistrează şi operaţia de imputare, respectiv de creare a creanţei faţă de persoanavinovată de producerea pagubei:4282"Alte creanţe în legătură cupersonalul"sau461"Debitori diverşi"= %758"Alte venituri din exploatare"4427"TVA colectată"3.Reflectareaîncontabilitateaoperaţiunilorderegularizare,caresereferălaurmătoarele:a)operaţiuniprivindamortizărileşiprovizioanele.
  22. 22. 22Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, valoarea de inventar stabilită ar trebui să fie egală cuvaloarea rămasă de amortizat (valoarea netă). Dacă valoarea de inventar este mai mică decât valoarearămasădeamortizat,situaţiasepoateregularizaastfel:- înregistrarea unui amortisment excepţional dacă deprecierea este apreciată ca ireversibilă(definitivă) şi se modifică, în mod corespunzător, planul de amortizare;6811"Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizărilor "= 281"Amortizarea imobilizărilor corporale"- constituirea unui provizion pentru depreciere dacă deprecierea se apreciază ca reversibilă(provizorie).6813"Cheltuieli de exploatare privindprovizioanele pentrudeprecierea imobilizărilor"= Conturi din grupa 29"Provizioane pentru depreciereaimobilizărilor"Provizioanele pentru deprecieri se constituie pentru acele elemente de activ care nu sunt supuseamortizării şi a căror valoare de inventar (valoare actuală), la data închiderii exerciţiului, este maimică decât valoarea contabilă de intrare în patrimoniu. Deoarece aceste micşorări de valoare seconsideră că au un caracter reversibil regularizarea la închiderea exerciţiului următor se face astfel:- pentru deprecierile constatate cu ocazia inventarierii şi pentru care nu s-au constituit provizioanese constituie provizioanele respective pe cheltuieli:6814"Cheltuieli de exploatare privindprovizioanele pentru depreciereaactivelor circulante"= %39x"Provizioane pentru deprecierea stocurilor şiproducţiei în curs de execuţie"491"Provizioane pentru depreciereacreanţelor clienţi"6863"Cheltuieli financiare privindprovizioanele pentru depreciereaimobilizărilorfinanciare"= %296"Provizioanepentrudepreciereaimobilizărilorfinanciare"59x"Provizioanepentruconturilordetrezorerie"
  23. 23. 23495"Provizioane pentru deprecierea creanţelor -decontăriîncadrulgrupuluişicuasociaţii"- în situaţia în care deprecierea calculată pe baza inventarului este superioarăprovizionului deja constituit se procedează la suplimentarea provizionului; în acest cazse efectuează o înregistrare identică cu cea menţionată anterior;- în situaţia inversă, în care deprecierea constatată, pe baza inventarului, este inferioarăprovizionului constituit, acesta se diminuează, diferenţa preluându-se la venituri.b) operaţii de regularizare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieliLa încheierea exerciţiului financiar se înregistrează provizioanele destinate să acopereriscurile şi cheltuielile ce vor surveni prin evenimentele viitoare, precizate prin obiect(litigii, garanţii acordate clienţilor, cheltuieli care devin exigibile în perioadeleurmătoare), dar nu şi prin sumă şi a căror realizare este incertă:6812"Cheltuieli de exploatare privindprovizioanele pentru riscuri şicheltuieli"= 151"Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli"Ca urmare a analizei provizioanelor constituite la sfârşitul exerciţiului precedent şicele constituite în exerciţiul curent se poate constata că riscul a crescut (caz în care seefectuează o majorare a provizionului), s-a diminuat (provizionul se virează asupraveniturilor) sau a rămas neschimbat.c) operaţii de regularizare privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor.În vederea determinării corecte a rezultatului exerciţiului financiar este necesarăsepararea în timp a cheltuielilor şi veniturilor aferente fiecărui exerciţiu, atât a celorînregistrate pe parcursul exerciţiului curent dar care privesc exerciţiile viitoare saupreluarea din soldul conturilor exerciţiului financiar precedent, a cotei părţi dincheltuielile şi veniturile care aparţin exerciţiului curent.- cheltuielile constatate la finele exerciţiului ca fiind aferente exerciţiilor următoare setrec asupra contului 471 "Cheltuieli înregistrate în avans":471"Cheltuieli înregistrate înavans"= 60x; 611; 621-626; 628; 658; 666; 668"Conturi de cheltuieli"
  24. 24. 24- se repartizează cheltuielile efectuate în exerciţiile precedente (înregistrate în contul471) asupra cheltuielilor exerciţiului curent:"Conturi de cheltuieli" 611,621-626, 628, 658, 666, 668= 471"Cheltuieli înregistrate în avans"- se înregistrează veniturile în avans efectuate în cursul exerciţiului (în contul 472"Venituri înregistrate în avans"), constatate la finele perioadei ca fiind aferenteperioadelor următoare:411"Clienţi"= 472"Venituri înregistrate în avans"- se înregistrează trecerea veniturilor înregistrate în avans asupra veniturilor perioadeicurente. De exemplu venituri din chirii:472 "Venituri înregistrate înavans"= 706"Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şichirii"d) operaţiuni privind regularizarea diferenţelor de curs valutar aferente creanţelor şidatoriilor exprimate în devize.Cu ocazia închiderii exerciţiului se stabilesc şi se înregistrează diferenţe de conversiecapitaluri proprii si datorii pentru diferenţele favorabile de curs valutar, ca urmare acreşterii cursului valutar al creanţelor în devize şi ca urmare a scăderii cursului valutarpentru datoriile în devize. În situaţia inversă rezultă diferenţe nefavorabile de cursvalutar care se înregistreazăcadiferenţedeconversieactiv.Diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize (la bancă, încasă şi acreditive) constituie pentru unitate venituri din diferenţe de curs valutar, iardiferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize seînregistrează de unitate pe cheltuieli financiare.e) operaţiuni de regularizare privind taxa pe valoarea adăugată.- în situaţia în care TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă se compenseazăTVA colectată cu TVA deductibilă, luându-se în calcul şi TVA de recuperat, respectivTVA de plată din perioadele precedente:4427"TVA colectată"= 4426"TVA deductibilă"Pentru soldul creditor al contului 4427 TVA colectată se creează obligaţia de plată faţăde bugetul statului:
  25. 25. 254427 "TVA colectată" = 4423 "TVA de plată"În cazul în care, pe baza ordinului de plată, se achită suma respectivă:4423"TVA de plată"= 5121"Conturi la bănci în lei"În cazul în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, soldul debitor alcontului 4426 TVA deductibilă se trece în contul 4424 TVA de recuperat, reprezentândo creanţă a unităţii faţă de bugetul statului:%4427"TVA colectată"4424"TVA de recuperat"Se încasează suma de labuget5121"Conturi la bănci în lei"==4426"TVA deductibilă4424"TVA de recuperat"4.DeterminarearezultatuluiexerciţiuluiDupăefectuareaînregistrărilorderegularizareestenecesarsăseînchidăconturiledecheltuielişivenituriprintransmitereasoldurilorconturilorrespectiveasupracontului121"Profitşipierdere",situaţieîncareseefectueazăînregistrărilecontabile,astfel:.- Se decontează (se transferă) cheltuielile colectate în cursul perioadei asupra rezultatului exerciţiului(contului121):121"Profitşipierdere"= Conturicls.6 Conturidecheltuieli(601-687)- Se decontează (se transferă) veniturile înregistrate în cursul perioadei asupra rezultatului exerciţiului(contului121):cls. 7 Conturi de venituri (701 -787)= 121"Profitşipierdere"
  26. 26. 265. Întocmirea celei de a doua balanţă de verificare a conturilor (balanţa generală sintetică definitivă)reprezintăultimalucrarepreliminarăîntocmiriibilanţului,asigurându-secentralizareadatelorcontabilităţiicurenteşiobţinereauneisituaţiigeneraleapatrimoniuluiunităţiieconomice.B.COMPLETAREA(REDACTAREA)BILANŢULUICONTABILLucrările de completare a bilanţului, contului de profit şi pierdere şi a anexelor la bilanţ reprezintă, princonţinutul lor, în cea mai mare parte operaţii de prelucrare şi transcriere a datelor din bilanţul contabilprecedentşidinbalanţasinteticăaconturilor.Completarea formularelor de bilanţ se face pe documente tipizate, după o machetă unică pentru toateunităţile patrimoniale, instituţiile publice şi de administraţie, organizaţii teritoriale etc., ceea ce permiteMinisteruluiFinanţelorîntocmireaanualăabilanţuluigeneralpeansambluleconomieinaţionale.
  27. 27. 271.4 Metodologia de întocmire a bilanţului contabilÎntocmirea bilantului contabil se face pe baza balanţei de verificare a conturilorsintetice cu respectarea normelor metodologice elaborate de M.F.P prin Ordinul4012013, referitoare la principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilorfinanciare anuale, închiderea conturilor, întocmirea, verificarea şi centralizareabilanţurilor contabile ale precum şi cu respectarea prevederilor "Legii contabilităţii" nr.8211991 şi "Planului de conturi" utilizat de aceste entităţi, potrivit Reglementărilorcontabile conforme cu Directiva a lV-a a Comunităţii Economice Europene, partecomponentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobateprin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şicompletările ulterioare.Ministerul Finanţelor emite norme de întocmire şi centralizare a bilanţuluicontabil în fiecare an, dar legea de bază care reglementează întocmirea, verificarea şicertificarea bilanţului este Legea Contabilităţii 82/1991. Aceasta lege este completată cuprevederile Legii 31/1990 privind societătile comerciale, republicată.Legea Contabilităţii 82/1991 reglementează regimul legal al bilanţului contabil încadrul capitolului IV, care prevede la art.27 ca “Bilanţul contabil se întocmeşteobligatoriu anual, precum şi în situaţia fuziunii sau încetării activităţii.” Bilanţul maipoate fi întocmit la cererea Adunării Generale a Acţionarilor sau a Consiliului deAdministraţie. Întreprinderile cu capital de stat îl întocmesc şi trimestrial.Bilanţul contabil anual precum şi raportul de gestiune, se semnează deadministratorul unităţii şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil, iar înlipsa acestora de către înlocuitorii lor de drept.Administratorul unităţii şi conducătorul compartimentului financiar contabilpoartă răspunderea ( potrivit legii ), asupra realităţii şi exactităţii datelor cu privire lasituaţia patrimoniului şi realizării indicatorilor economico-financiari raportaţi prinbilanţul contabil.Conducătorul compartimentului financiar contabil are obligaţia să verificerespectarea prevederilor din Normele Metodologice privind întocmirea, verificarea şicentralizarea bilanţurilor contabile, asigurarea respectării corelaţiilor dintre indicatoriidin formulare, urmărind realitatea datelor ce se raportează prin bilanţul contabil.Potrivit art. 29 din Legea Contabilităţii, bilanţurile contabile sunt supuse verificării şicertificării de către cenzori, contabili autorizaţi sau experţi contabili, după caz.
  28. 28. 28Prin verificarea şi certificarea bilanţurilor se confirmă dacă acestea dau o imaginefidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatuluiexerciţiului. În acest scop, pe baza verificărilor din cursul anului, precum şi a altorelemente apreciate ca fiind necesare se întocmeşte un raport din care să rezulte, înprincipal, următoarele:dacă bilanţul contabil concordă sau nu cu registrele contabile;dacă registrele de contabilitate sunt ţinute în conformitate cu reglementările în vigoare;respectarea cu buna credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului şi a celorlaltenorme şi principii contabile.După verificare un exemplar se depune la Registrul Comerţului şi o sinteză abilanţului propriu-zis şi a contului de “Profit şi pierdere” este transmisă spre publicareîn Monitorul Oficial în cazul întreprinderilor mari sau într-o publicaţie de largăcirculaţie pentru întreprinderile mijlocii. Publicarea bilanţului se poate face într-o formăsimplificată. Unităţile patrimoniale mici sau mijlocii pot întocmi bilanţul contabil, înformă simplificată, în timp ce unităţile patrimoniale mari au obligaţia să întocmeascăbilanţul contabil sub formă dezvoltată, considerată “ baza “.Termenele pentru depunerea bilanţului contabil sunt urmatoarele:până la 10 martie, declaraţiile agenţilor economici care nu au desfăşurat activitate de ladata înfiinţării pănă la 31 decembrie a anului pentru care se încheie bilanţul;până la 31 martie, agenţii economici care, potrivit prevederilor Ordinului Guvernuluisunt grupaţi în categoria contribuabililor mici;până la 15 aprilie, agenţii economici care, potrivit prevederilor O.G. sunt grupaţi încategoria contribuabililor mari.Termenele enumerate mai sus vor fi respectate şi de unităţile cu personalitate juridicădin sectorul cooperatist şi obştesc, care desfăşoară activităţi economice.Eventualele erori constatate în contabilitate, după aprobarea şi depunereabilanţului contabil vor fi corectate în anul în care acestea se constată, bilanţurilecontabile ale exerciţiilor anterioare nemaiputand fi modificate. Nedepunerea bilanţurilorcontabile sau după caz a declaraţiilor, la termenele prevăzute în normele metodologice,precum şi prezentarea unor bilanţuri necorelate, cu conţinut eronat, costituiecontravenţie şi se sancţionează conform prevederilor O.G. emis în acest scop.Bilanţul contabil anual se păstrează în arhiva intreprinderii timp de 50 de ani, datefiind implicaţiile patrimoniale şi reglementările care se soluţionează pe bazainformaţiilor cuprinse în bilanţ.
  29. 29. 29CAP 2. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea bilanţului contabil lasocietatea S.C. NORMAN S.A2.1 Caracterizarea generală a societăţii S.C NORMAN S.APrezentarea S.C. „NORMAN” S.A.Date generaleDenumirea: S.C. „NORMAN” S.A. Bucureşti;Forma juridică: S.C. „NORMAN” S.A. este persoană juridică română, având formajuridică de societate pe acţiuni;Sediul societăţii: B-dul Basarabia nr. 256, municipiul Bucureşti, România;Durata societăţii: Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrăriila Camera de Industrie şi Comerţ – 03.01.1991;Capitalul social: Este împărţit în acţiuni nominative şi este deţinut în procent majoritarde statul român.Capitalul social şi obiectul de activitateCapitalul social al S.C. „NORMAN” S.A., înregistrat la Oficiul RegistruluiComerţului şi publicat în Monitorul Oficial, este de 219.902.375 mii lei vechi.Capitalul social iniţial este în întregime subscris de statul român, în calitatea sa deacţionar unic şi vărsat în întregime la data constituirii societăţii.Obiectul de activitate al societăţii este:- producerea confecţiilor textile pentru femei;- comercializarea produselor executate, en-gros şi en-detail, pe piaţa internă şiexternă, prin magazine proprii sau terţi;- încheierea, în nume propriu sau prin intermediari , a contractelor de aprovizionarecu materii prime şi materiale, de vânzarea a produselor finite şi alte contractecomerciale;- efectuarea operaţiunilor de import - export;- activităţi de cooperare cu societăţi comerciale române sau străine înscopul retehnologizării, a ridicării standardelor şi competitivităţii producţiei;- alte servicii, activităţi după cum urmează:a. societatea va mai produce prin mijloace proprii sau regim de cooperare economică,toată gama de produse specifice activităţilor lucrativ-productive adiacenteurmătoarelor domenii generale : producerea de produse industriale, neindustriale şi
  30. 30. 30alimentare, precum şi orice fel de activitate productivă şi economică, care va prezentainteres pentru societate.b. societatea va comercializa, prin reţeaua proprie de desfacere sau prin intermediulunor societăţi comerciale terţe, toate produsele, bunurile sau valorile pe care legislaţiaromână şi internaţională nu le consideră prohibitive la vânzare.Societatea va acorda prioritate în domeniul comercializării mai ales produselorproprii.Evoluţia activităţii firmeiCifra de afaceri reprezinta un indicator esenţial pentru precizarea locului societăţiicomerciale în sectorul de activitate, a poziţiei acesteia pe piaţă, a capacităţii de a lansaşi dezvolta activităţii profitabile.Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri sesizează cauzele care au determinatevoluţia acestui indicator şi modificările structurale, în vederea stabilirii măsurilorcorespunzătoare pentru reglarea activităţii.Pe baza datelor din contul de profit şi pierdere se constată că faţă de perioadaprecedentă veniturile din exploatare-totale au înregistrat creşteri substanţiale (112%),ceea ce va influenţa pozitiv cifra de afaceri.Grafic evoluţia cifrei de afaceri este prezentată în fig. 1 :Evolutia cifrei de afaceri2009 2010 2011 2012Fig. 18652145714065154411574650721572958105000000010000000150000002000000025000000
  31. 31. 31Concluzia finală este aceea ca evoluţia cifrei de afaceri se înscrie pe o linie ascendentă,întreprinderea dispunând de un potenţial care-i permite să-şi consolideze poziţia pepiaţă.Situaţia activului, a capitalurilor proprii si datoriilorPotrivit bilanţului contabil la 31.12.2012 situaţia Capitalurillor proprii si a datoriilorS.C. ”NORMAN” S.A. se prezintă astfel (fig 2).Analizând datele de mai jos trebuie subliniat în primul rând faptul că s-a înregistrat ocreştere a activului cu 32,7 %, ceea ce constituie un rezultat pozitiv, acesta marcând şidezvoltarea activităţii întreprinderii.În ceea ce priveşte capitaluri proprii si datoriile, ca fenomen pozitiv, poate fi marcatăsporirea capitalului propriu. Dar în contrapondere se înregistrează o majorare adatoriilor totale.Fig 2Nr.Crt.Elemente Anul 2011 Anul 2012Mii lei % Mii lei %1 Activeimobilizate18447852569,722381045463,72 Activecirculante-stocuri-creanţe-disponibilităţi797448244559565625689145846002330,117,29,73,21267817347508550242027993966823936,121,412,02,7Total activ 2646848 10 35127025 10
  32. 32. 3266 0,0 9 0,03 Capital social 18097975068,421990337562,64 Rezerve 339026 0,1 2702556 0,85 Fonduriproprii şiprovizioane4135727 1,6 4642474 1,36 Capital propriu 18545450370,122726201664,77 Datorii totale 7882414229,811861767533,8Totalcapitaluriproprii sidatorii264684866100,0351270159100,0Grafic, această situaţie poate fi redată astfel:structura activului (fig 3);structura capitaluri proprii si datoriiului (fig 4);evoluţia activelor, capitalului şi a datoriilor faţă de anul 2011 (fig 5);Structura activuluiFig 3activeimobilizate64%activecirculante36%
  33. 33. 33Structura capitaluri proprii si datoriiuluiFig 4Evoluţia activelor, a capitalului şi a datoriilor fată de anul precedentfig 5Redăm în fig 6. evoluţia Capitalurillor proprii si a datoriilor în anul 2012 fată de anul2011.Evoluţia Capitalurillor proprii si a datoriilor netcapitalpropriu64%datoriitotale36%05000000010000000150000002000000025000000activ.imobiliz. activ.circulant cap.propriu datorii184478525797448241854545037882414222381045412678173422726201611861767505000000010000000150000002000000025000000185860704232652012
  34. 34. 34S-a realizat o creştere a Capitalurillor proprii si a datoriilor net cu 25,2 %,determinat în principal de majorarea elementelor de activ.2011 2012 fig. 7În cursul anului 2012 s-au realizat venituri de 261.149.285 mii lei, proveninddin:exploatare 248.855.619 mii lei;operaţii financiare 6.856.732 mii lei;operaţii extraordinare 5.436.934 mii lei.Grafic această situatie poate fi redată astfel (fig 8):Ponderea celor trei categorii de venituri în total venituriFig 8Comparativ cu veniturile programate prin B.V.C. de 283.483.000 mii lei, rezultă orealizare de 92,12 % a acestora în anul 2012 (fig 9).95%3% 2%exploatare financiare exceptionale05000000010000000150000002000000025000000185454503227262016
  35. 35. 35Gradul de realizare a veniturilor???Fig 3.Situaţia cheltuielilor înregistrate, aferente veniturilor pe anul 2012 se prezintă astfel:- total cheltuieli 258.159.858 mii lei provenind din:- exploatare 242.091.067 mii lei;- operaţii financiare 11.222.917 mii lei;- operaţii extraordinare 4.845.874 mii lei.Următorul grafic (fig 4) evidenţiază ponderea acestor cheltuieli în total cheltuieli:Ponderea celor trei categorii de cheltuieli în totalFig 494%4% 2%exploatare financiare exceptionale24000000260000002800000030000000venituri programate100%venituri realizate92.12%283483000261149285
  36. 36. 362.2 Lucrările premergătoare întocmirii bilanţului contabil la S.C. NORMANS.A.Întocmirea bilanţului cu întreaga suită de documente de sinteză reprezintă unproces complex de agregare a datelor în vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situaţia activelor, capitalurilor proprii, datoriilor şi rezultatelorobţinute.Derularea acestui proces se concretizeaza într-o suită de lucrări, dintre care unelecu caracter preliminar iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisă abilanţului.Lucrările preliminare sunt denumite lucrări contabile de închidere a exerciţiului,fiind structurate astfel:1. Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere;2. Înventarierea generală a patrimoniului;3. Contabilitatea operaţiilor de regularizare privind:a) Diferenţele la inventar;b) Amortizările;c) Provizioanele pentru deprecieri;d) Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;e) Diferenţe de conversie şi de curs valutar;f) Delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor.4. Stabilirea balanţei conturilor după inventariere;5. Determinarea rezultatului exerciţiului;6. Distribuirea profitului sau finanţarea pierderii;7. Redactarea bilanţului contabil.Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariereBalanţa de verificare înainte de inventarierea patrimoniului se întocmeşte pentrucentralizare şi controlul exactităţii datelor înregistrate în conturi.Controlul datelor înregistrate în conturi a evidenţiat dacă s-au întocmitdocumente justificative pentru toate operaţiile economice şi s-au înregistrat încontabilitate toate documentele primare şi centralizatoare (control realizat prinpunctare), referitoare la operaţiile economice ale întreprinderii care au avut loc înperioada pentru care se întocmeşte bilanţul.Aspecte depistate cu ocazia acestor verificari:- au fost înregistrate toate facturile de intrare si ieşire în conturile de terţi;
  37. 37. 37- au fost înregistrate toate operaţiile de intrări şi ieşiri de mijloace fixe pentrucare există documente primare şi nu există operaţii pentru care nu au fost întocmitedocumente primare;- amortizarea mijloacelor fixe s-a înregistrat pe categorii de mijloace fixe înfuncţie de gradul de utilizare;- balanţa costurilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un inventarcontabil.Relaţiile de control, proprii balanţei, sunt cele dintre debitul şi creditulconturilor, înregistrarea cronologică şi sistematică, înregistrarea sintetică şi analitică.Dintre acestea, cea care oferă informaţia de control privind înregistrarea înconturi a tuturor documentelor justificative este aceea că totalul rulajului debitor saucreditor din balanţă trebuie să fie egal cu totalul rulajului calculat în registrul jurnalgeneral.Înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate la inventariere :A. Plusurile de elemente patrimoniale constate la inventariere :1. imobilizări corporale, reprezentate prin mijloace fixe :212 = 131 20390 mii lei2. elemente de natura semifabricatelor si respectiv produselor finite% = 711 31170 mii lei3413453. plus de numerar531 = 758 500 leiB. Lipsurile de elemente patrimoniala constatate la inventariere:1. bunuri constate lipsă la inventariere a caror valaore se impută :461 = % 620 lei758 500 lei4427 120 leiReflectarea în contabilitate a operaţiunilor de regularizare1. înregistrarea unui amortisment
  38. 38. 386811 = 281 15580 mii lei2. pentru deprecierele constatate cu ocazia inventarierii si pentru care nu s-au constituitprovizioane se constituie provizioane respective pe cheltuieli :6814 = 491 600 lei6683 = 296 200 lei3. operaţii de regularizare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli6812 = 151 4000 mii lei4. cheltuieli aferente exercitiilor urmatoare :471 = 611 1100 mii lei471 = 666 9800 mii lei5. se înregistrează venituri în avans :472 = 706 300 leiÎnchiderea conturilor de venituri si cheltuieliînchiderea conturilor de cheltuieli:121.01 = % 137.770600 15.000604 10.000607 12.000611 100612 10.100613 200622 1.700623 200627 1.490635 400641 30.0006451 5.0006452 2.500654 1.000
  39. 39. 396811 15.5806812 4.0006814 600664 300665 200667 3006862 3006863 2006711 1.3006721 1.0006874 3.500Închiderea conturilor de venituri:% = 121 158.270701 80.000704 2.000706 300707 36.300711 31.170721 2.800758 500763 150768 3507721 2.0007727 2.5007863 200Venituri totale- cheltuieli totale= 158270-137770= 20500Stabilirea balanţei conturilor după inventariere şi după determinarearezultatului exerciţiului
  40. 40. 40După înregistrarea în conturi a sumelor corespunzătoare pentru operaţiunile deregularizare, se întocmeşte balanţa conturilor după inventariere, document pe bazacăruia se întocmeşte bilanţul contabil.
  41. 41. 412.3 Intocmirea, prezentarea si aprobarea bilantului contabil la S.C. NORMAN S.AÎntocmirea corectă a bilanţului, respectîndu-se toate principiile metodologice impusede cerinţele practice şi regulile generale de organizare financiar-contabilă, fac din acestdocument o bogată sursă de informaţii pentru analiza şi controlul situaţiei economicegenerale a regiei sau societăţii comerciale pentru verificarea respectării legislaţiei fiscaleşi bugetare dar şi pentru fundamentarea hotărârilor adunării generale sau consiliului deadministraţie, cu privire la orientarea producţiei, a activităţii comerciale, a relaţiilorfinanciare, etc., ca premise ale ridicării competitivităţii şi creşterii continue a profitului.În cursul anului 2012, comisia de cenzori a S.C “NORMAN” S.A. şi-a desfăşuratactivitatea conform prevederilor legii nr. 31/1990, respectînd prevederile statutuluisocietăţii, referitoare la atribuţiile ce-i revin.Constatările rezultate în urma verificărilor şi analizelor efectuate, au fost aduse lacunoştinţa Consiliului de Administraţie.În efectuarea verificării s-a ţinut seama de prevederile cuprinse în Precizările privindmăsurile referitoare la întocmirea bilanţului contabil pentru anul 2011 nr.1415120/05.02.11, a Deciziei M.F nr. 2/14.03.2012 şi N.M.M.F. si C.N.S.18845/1224/2012.În conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/91, comisia de cenzori averificat bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi analiticile sale, constatînd ca auavut la baza balanţa de verificare a conturilor sintetice şi analitice întocmite la31.12.2012 şi documentele contate şi înregistrate sistematic şi cronologic.Posturile înscrise în bilanţ corespund cu datele înregistrate în contabilitate şi sunt pusede acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale.Comisia de cenzori, conform obligaţiilor stabilite de Legea nr. 31/90, a efectuatperiodic şi sistematic controlul gestiunii “Casierie”, neconstatând diferenţe între soldulfaptic şi scriptic.Faţă de cele prezentate mai sus, comisia de cenzori, în urma verificărilor efectuate,certifică bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere şi propune A.G.A. aprobareabilanţului contabil.Bilanţul contabil a fost întocmit conform reglementărilor legale în vigoare,operaţiunilor economico-financiare au fost consemnate în documente legale şicontabilizate corect şi la zi.
  42. 42. 42Preţurile înscrise în bilanţul contabil corespund cu cele înregistrate în contabilitate şisunt puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimonialePe parcursul anului s-au făcut controale şi inventarieri a căror plusuri au fostînregistrate în evidenţă (2.007 mii lei). Inventarierea a fost organizată pe baza Deciziei6/6.02.2012, rezultatele fiind înregistrate în Registrul de inventar.In privinţa conturilor de materiale, produse finite,produse în curs de execuţie, solduriledin balanţă concordă cu cele din bilanţ.Raportul de gestiune întocmit de S.C.’NORMAN’S.A. oglindeşte în amănunt situaţiastocurilor fără mişcare, a produselor finite în stoc care sunt de valori importante şiasupra cărora trebuie întreprinse măsuri de diminuare sau lichidare.
  43. 43. 432.4. Analiza poziţiei financiare şi a evoluţiei ei pe baza bilanţului contabil la S.C.NORMAN S.Aa) Analiza pozitiei financiare pe baza bilantului financiarb) Analiza pozitiei financiare pe baza bilantului functionalc)a) Bilanţul financiarACTIV BRUT AMORTIZSIPROVIZNET PASIV SUMANevoipermanente169.2205.857 163.363Capitaluripermanente-173.381Imobiliz.necorporale0 0 0 Capitalsocial16.700- chelt. deconstituire0 0 0 Fonduriproprii-409.581Imobiliz.corporale169.2205.857 163.363Proviz.pt.riscurisicheltuieli0Imobiliz.financiare0 0 0 Dat.maimari deun an219.500
  44. 44. 44Nevoitemporare899.7050 899.705Resursetemporare1.801.909Stocuri 363.8830 363.883Dat.maimici deun an1.801.909Clienti 156.0470 156.047Creditebancarecurente0Creantediverse318.0870 318.087Conturideregularizare93.316Disponibilitati61.6880 61.688Chelt. derepartizatpe maimulte ex.0 0 0TOTAL 1.068.9255.857 1.063.068TOTAL 1.628.528Pe baza datelor din bilan’ul func’ional se calculeaz[ indicatorii: situaţia netă, fond derulment financiar, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă.Situaţia netă (SN) = Activ – Datorii totale = 1.063.068 – 219.500 – 1.801.909= - 958.341Fond de rulment financiar (FRF) = Capitaluri permanente – Nevoi permanente= -173.381 -163.363 = -336.744Nevoia de fond de rulment (NFR) = Activ circulant net (fără active de trezorerie)- Resurse temporare (fără pasive de trezorerie)
  45. 45. 45= (899.705 – 61.688) – (1.801.909 – 93.316) == -870.576Trezoreria netă (TN) = FRF – NFR = -336.744 + 870.576 = 533.832Situaţia netăeste negativă din cauza datoriilor foarte mari, de asemenea, fondulderulment este negativ din cauza capitalurilor permanente negative. Acest fapt esteurmarea pierderilor din anii trecuţi ce nu au putut fi acoperite.Totuşi trezoreria netăeste pozitivă, deoarece există multe resurse temporare ce pot fiutilizate, iar necesităţile temporare sunt mici. Trezoreria netă pozitivă indică potenţialulsocietăţii de a-şi acoperi pierderile în viitor şi de a face profit.Un punct forte în acestsens este finanţarea pe termen lung, aferentă datoriilor mai mari de un an.b) Bilanţul funcţionalACTIV BRUTAMORTIZSIPROVIZNETPASIV SUMAActivimobilizat707.6229.221698.401Capitaluripermanente-259.890Imobiliz.necorp.4.1243.364760Capital social 16.700Imobiliz.corporale169.2205.857163.36Rezultatnerepartizat-496.
  46. 46. 463 090Imobiliz.financiare0 0 0 Proviz. pt. riscsi chelt.0Ch. derepartizatpe maimulteexercitii534.2780 534.278Datoriifinanciare219.500Nevoiciclice838.0170 838.017Resurse ciclice 1.801.909Stocuri 363.8830 363.883Datorii deexploatare1.708.593Clienti 156.0470 156.047Conturi deregularizare93.316Creantediverse318.0870 318.087Resurse detrezorerie0Nevoi detrezorerie61.6880 61.688Credite bancarecurente0Disponibilitati61.6880 61.688
  47. 47. 47TOTAL 1.607.3279.2211.598.106TOTAL 1.542.019Fd. de rulment net global (FRNG) = (Capitaluri permanente – Suma amortizări)- Activ imobilizat net = -259.890 – 698.401 == -958.291Nevoia de fond de rulment (NFRG) = Activ circulant net (fără active de trezorerie)- Resurse temporare (fără datorii si capitaluri proprii de trezorerie)= 838.017 – 1.708.593 = -870.576Trezoreria netă (TN) = FRNG – NFRG = -958.291 + 870.576 = -87.715Se observă ca şi în plan global cei trei indicatori sunt negativi. Situaţia FRNG sedatorează capitalurilor permanente negative, dar poate fi acoperită în mare masură dinfinanţări aferente datoriilor pe termen mediu şi lung şi în mai mică măsură din datoriilepe termen scurt.Următorul pas în analiza economico-financiară a societăţii îl constituie calcululcapacităţii de autofinanţare.Capacitatea de autofinanţare (CAF)CAF=229,421.00Excedent brut de exploatare 287,660.00+ Venituri financiare si exceptionaleincasabile307,702.00-Cheltuieli financiare si exceptionaleplatibile365,941.00-Impozit pe profit 0.00
  48. 48. 48Capacitatea de autofinanţare este pozitivă, deci afacerea se poate dezvolta înviitor, având resursele necesare.Calculul ratelor de rentabilitateşsi a ratelor de echilibruÎn cadrul ratelor de rentabilitate se calculeaza rate ale rentabilităţilor:comercială, economică şi financiară.Ratele de rentabilitate comercială sunt următoarele:Rata marjei comerciale masoară capacitatea mărfurilor dintr-o unitatecomercială de a acumula marja.Rata marjei comerciale = marfurideVanzaricomercialaMarjax 100 = 628.682.1173.650x 100 == 38,64%În cazul societăţii analizate, marfa permite o marjă comercială relativ mare.Rata marjei brute de exploatare masoară performanţa rezultatului brut deexploatare, independent de politica financiară, investiţională, sau de mediul extern.Rata marjei brute de exploatare = afacerideCifraexploataredinbrutExcedentx 100= 628.682.1660.287x 100 = 17,10%Performanţa rezultatului este medie spre mare, fiind mai mare de 10%.Rata marjei nete exprimă capacitatea societăţii de a degaja profit şi de a facefaţă concurenţei, deci analizează eficienţa globală a societăţii.Rata marjei nete = afacerideCifrauiexercitiulalnetRezultatulx 100 = 628.682.1311.178x 100= 10.6%Performanţa în cazul de faţă este mare, deoarece rezultatul este mai mare de10%.
  49. 49. 49Rata marjei brute de autofinanţare exprimă procentual surplusul de resursenecesar pentru ca societatea să se poată dezvolta şi pentru a-şi putea remuneraacţionarii.Rata marjei brute de autofinantare = afacerideCifraareautofinantdeaCapacitate== 628.682.1421.229x 100 = 13,63%Şi în acest caz performanţa societăţii este bună.Rata marjei asupra valorii adaugate exprimă rezultatul brut al societăţii dupădeducerea cheltuielilor de exploatare aferente creării a 100 lei bogaţie.Rata marjei asupra valorii adaugate = adaugataValoareaexploataredebrutExcedentx 100 == 332.435660.287x 100 = 66,08%Rezultatul este favorabil.Ratele de rentabilitate economicăse calculează astfel:Rata rentabilităţii economice analizează performanţa economică a societăţii înfuncţie de activele implicate in activitate.Rata rentabilităţii economice = totalActivnet)(ProfiteconomicRezultatul== 224.535.1311.178x 100 = 11,61%Rezultatul exprimă o performanţa bună.Ratele de rentabilitate financiară sunt următoarele:
  50. 50. 50Rentabilitatea financiară analizează capacitatea societăţii de a degaja profit netdin capitalurile care au fost angajate în activitate.Rentabilitatea financiară = propriiCapitalurinetProfitx 100 = 881.392311.178x 100 = -45,39%Performanţa societăţii este bună, dar capitalurile proprii sunt negative. Prinurmare se impune o recapitalizare urgentă.Rata de îndatorare masoară gradul de îndatorare a societăţii.Rata de îndatorare = totalePasivetotaleDatoriix 100 = 224.535.1093.928.1x 100 = 125,59%Societatea are un grad mare deîindatorare, dar riscul este diminuat deoareceprincipalul creditor este chiar asociatul.Rata de lichiditate reprezintă capacitatea de plată a ciclului de exploatare.Rata de lichiditate = scurttermenpeDatoriicirculanteActive= 909.801.1005.934= 0,52Societatea are o rată a lichidităţii mai mică decât 1, deci se află în incapacitate deplată a datoriilor exigibile.Rata de solvabilitate analizează solvabilitatea societăţii.Rata de solvabilitate= totalePasivepropriiCapitaluri= 224.535.1881.392= 0,26Societatea nu este solvabilă. Pentru remedierea acestei situaţii se recomanda omărire a capitalului social.

×