SlideShare a Scribd company logo

7059263 introduce-re-in-istoria-dreptului

E
exodumuser

istoria dreptului

1 of 25
Download to read offline
UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” 
FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ 
CONSTANłA 
SPECIALIZAREA DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ 
Disciplina: INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI 
ANUL I ZI, FR, ID 
Conducătorul disciplinei: Prof. univ. dr. IOAN BITOLEANU 
Tel/Fax: 0241/545015 si E-MAIL:ushcta@spiruharet.ro 
INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI 
1.Introducere 
Înainte de a trece la studierea ramurilor fundamentale ale Dreptului, disciplina 
de faŃă oferă studenŃilor cunoasterea gândirii despre legi, drepturi, îndatoriri si structuri 
juridice, despre principalele momente ale dreptului universal, de la Codul lui 
Hammurapi si până la Codul lui Napoleon. 
Totodată, cursul oferă cunostinŃe consistente despre istoria dreptului românesc. 
2. Scopul cursului 
Familiarizarea studentului din primul an de studii cu instituŃiile, normele si 
concepŃiile juridice de la antichitate la contemporaneitate. Examinarea izvoarelor, 
doctrinelor si jurisprudenŃei fiecărei epoci, sunt menite să contribuie la înŃelegerea si 
însusirea temeinică a celorlalte ramuri si discipline ale Dreptului : public, privat, 
constituŃional, civil, penal, administrativ, comercial etc. 
3.Obiectivele care trebuie atinse de student după studierea si aprofundarea 
1 
disciplinei 
a. Să-si însusească temeinic cunostinŃele despre gândirea si practica juridică din 
toate vârstele timpului istoric si din focarele de civilizaŃie ale vremii : orientul antic, 
lumea greco-romană, evul mediu si epoca modernă, si să înŃeleagă influenŃa lor asupra 
statalităŃii si dreptului românesc. 
b. Să definească, folosind bibliografia si DicŃionarul Explicativ al Limbii 
Române, noŃiunile din domeniul dreptului referitoare la persoane, familie, proprietate 
si succesiune, drepturi, obligaŃii, răspundere si contracte - concepte care înlesnesc 
însusirea ramurilor principale ale dreptului. 
c. Să înŃeleagă si să-si explice evoluŃia concepŃiilor politice, a stiinŃei dreptului si 
jurisdicŃiei de-a lungul istoriei, de la formele neevoluate (cumularea puterilor, 
pluralitatea condiŃiei juridice si insecuritatea persoanelor, instabilitatea proprietăŃii), la 
societatea modernă întemeiată pe separaŃia puterilor, domnia legilor, garantarea 
constituŃională a drepturilor si libertăŃilor cetăŃenesti. 
d. Să argumenteze cu datele si faptele oferite de disciplina predată filiaŃia 
dreptului românesc cu ilustrul drept roman - componentă a obârsiei românilor însăsi – 
si, deci, implicit, cu valorile europene la care tindem să aderăm.
2 
SINTEZA CURSULUI 
Capitolul I 
INTRODUCERE ÎN DREPTUL ANTICHITĂłII 
1. DEFINIłIA DREPTULUI. NECESITATEA CUNOASTERII 
DREPTULUI. 
NoŃiunea de Drept cunoaste înŃelesul de Drept subiectiv, obiectiv, pozitiv, 
natural si de stiinŃă a Dreptului. 
2. IZVOARELE DREPTULUI sunt : 
• obiceiul (datinile juridice), numit si drept consuetudinar sau cutumiar-nescris 
; 
• legea (scrisă) sub formă de Codexuri ; 
• doctrina si jurisprudenŃa. 
3. DIVIZIUNILE DREPTULUI 
Dreptul pozitiv (dreptul în vigoare) este compus din : 
a.Dreptul internaŃional (public si privat) ; 
b.Dreptul naŃional : Public (constituŃional, administrativ, penal) si privat (civil, 
comercial etc.). 
4. CURENTE DE GÂNDIRE ÎN DOMENIUL DREPTULUI. 
Scoli si curente de gândire. 
1.Scoala originii divine a dreptului. Sf. Augustin si Thomas d’Acqino: 
suveranul (împărat, rege) este reprezentant al puterii divine; 
2.Scoala dreptului natural : Hugo Grotius, Thomas Hobbes – justificau 
puterea absolută a suveranului, căruia poporul i-a delegat în mod irevocabil puterile. 
John Locke si Jean Jacques Rousseau au fundamentat tema contractului social 
si a suveranităŃii poporului. 
3.Orientul antic. 
a. Codul lui Hammurapi din Imperiul Babilonean punea în centrul 
preocupărilor ocrotirea proprietăŃii, organizarea familială, reprimarea infracŃiunilor de 
natură penală, dozarea pedepselor, aplicând principiul circumstanŃelor atenuante sau 
agravante. 
b. Legile lui Manu (India antică) consacra pluralitatea condiŃiei juridice a 
persoanelor fizice, împărŃite în caste; aplicarea diferenŃiată a pedepselor.
c. Gândirea juridică în China antică. AdepŃii doaismului, confucianismului si 
legistii (sec. VII – III î.Hr.) au formulat norme morale de convieŃuire socială, au 
formulat explicit principiul egalităŃii persoanelor în faŃa legilor. 
d. Vechiul testament (al vechilor evrei): dreptatea se raporta la egalitatea 
persoanelor în faŃa legilor; admitea vechea lege a talionului („ochi pentru ochi, dinte 
pentru dinte”). 
5. DREPTUL ÎN GRECIA ANTICĂ 
Modelul „polis-ului” grecesc (oras-stat) democratic a fost Atena, unde filosofia, 
doctrina, jurisprudenŃa si instituŃiile juridice au cunoscut o afirmare nemaiîntâlnită. 
Magistratul suprem Solon a instituit, pe lângă magistraŃii de profesie, corpul de 
juraŃi prin tragere la sorŃi, la care aveau acces toŃi cetăŃenii. Reformatorii Protagoros, 
Sofocle si Pericle s-au pronunŃat pentru armonia dintre dreptul natural si dreptul 
pozitiv: natura i-a făcut pe toŃi oamenii egali, deci dreptatea echivalează cu egalitatea 
în faŃa legii. 
Filosoful Democrit afirmă că esenŃa legii pozitive era ca dreptatea unuia să nu 
pericliteze pe celălalt. În „Legile”si „Republica” Platon a susŃinut ideea supremaŃiei 
legilor. Elevul său, Aristotel a formulat ideea de primat al ConstituŃiei si, deci, de 
constituŃionalitate a legilor. 
6. DREPTUL ROMAN 
1. Însemnătatea dreptului roman. 
InstituŃiile juridice romane au dăinuit 19 secole (de la fondarea Romei – sec.VIII 
î.Hr., la moartea împăratului Justinian – sec. VI d.HR.) si au trecut prin toate fazele 
statalităŃii romane : Regalitatea, Republica si Imperiul (Principatul si Dominatul). 
A influenŃat hotărâtor evoluŃia ideilor si instituŃiilor juridice din evul mediu si a 
fost principalul izvor de inspiraŃie în elaborarea codurilor moderne. 
A contribuit la consacrarea terminologiei, limbajului juridic (cuvintele drept, 
lege, cod), a unor devize celebre (dura lex sed lex), a unor principii, concepte si 
categorii juridice cu caracter universal. 
În procedură a introdus principiul bunei credinŃe, echităŃii, interpretării legii în 
litere în spiritul ei. În timpul Republicii a fost elaborată Legea celor XII Table, 
considerată ca obârsia universală a Dreptului. 
2. Diviziunile dreptului roman. 
a. Dreptul public (cu principalele ramuri drept administrativ si dreptul penal 
3 
(delictele publice); 
b. Dreptul privat având trei izvoare : ius naturale, ius gentium si ius civice 
(dreptul pozitiv quiritar). 
3. Izvoarele dreptului roman au fost obiceiul (consuetudo), legea, edictele 
magistraŃilor ( exemplu – guvernatorii provinciilor cucerite, vezi Dacia), jurisprudenŃa 
(stiinŃa si interpretarea legilor de către jurisconsulŃi), senatus consultele si constituŃiile 
imperiale (edicte – Edictul lui Caracalla si decrete).
4. Legea celor XII Table. În timpul Republicii plebea a supus codificarea 
legilor nescrise si publicarea lor în Forumul de la Roma. Cuprindea întreaga materie a 
dreptului privat (proprietate, succesiune, persoane) si public (procedura de judecată). 
5. Sistematizarea dreptului sub Iustinian (sec. VI d.Hr.). 
Codex Iustinianus – o primă culegere de constituŃii imperiale 
Digestele (Pandectele- în limba greacă) – colecŃia completă de legi si 
jurisprudenŃă, pe speŃe). Institutiones – manual juridic pentru uzul studenŃilor în drept. 
Novellae Constitutions – ediŃie adăugată a primului Cod. Laolaltă, au alcătuit Corpus 
Iuris Civilis (ColecŃia dreptului civil) – moment de apogeu al dreptului roman, model 
de distribuire a dreptăŃii întemeiată pe Lege. 
4 
BIBLIOGRAFIE 
- Ioan Bitoleanu, Introducere în istoria dreptului, Edit. FundaŃia 
România de Mâine, Bucuresti, 2006, p. 9-34 
Capitolul II 
ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICĂ A TRACO- DACO- GEłILOR ÎN 
PERIOADA PRESTATALĂ SI STATALĂ. LEGISLAłIA SI INSTITUłIILE 
JURIDICE 
I. GENEZA STATULUI DAC. INSTITUłIILE SALE 
Societatea geto-dacă s-a structurat în grupuri sociale distincte: tarabostes 
(nobilimea – elita dacică, ce exercită demnităŃi politice, militare si ecleziastice) si 
comati (oamenii de rând). 
În perioada de la Burebista la Decebal forma de stat era monarhică. Regele 
cumula uneori si funcŃia de mare preot si judecător suprem. Asistat de un vicerege, 
dispunea de un aparat de stat specializat pe funcŃii si o forŃă politică armată. Exista 
un sistem de impozite si centre de emisiune monetară. 
II. LEGISLAłIA SI INSTITUłIILE JURIDICE 
1.Izvoarele dreptului. 
a. Cutuma- norme de conduită fără caracter juridic 
b. Legea. Organizarea statală a implicat adoptarea unor norme juridice 
(poruncile regale, îndemnurile marelui preot). Nescrise, se conservau si transmiteau 
prin procedeul mnemotehnic (versificate si cântate).
2. Regimul persoanelor si familia. Bunuri si obligaŃii. 
De la familia poligamă tracă s-a trecut la familia dacă monogamă si, implicit, la 
căsătoria pereche, cu implicaŃii în privinŃa filiaŃiei, dreptului de proprietate si 
succesiunii bunurilor. 
Alături de proprietatea obstească s-a consolidat proprietatea privată. 
Shimburile au generat obligaŃii contractuale. 
Contractele îmbrăcau forma jurământului. Furtul – socotit o gravă încălcare a 
5 
normelor sociale. 
Sistemul punitiv geto-dac. Procedura de judecată 
Dreptul penal geto-dac cuprindea despoziŃii severe referitoare la apărarea 
statului, a persoanei, familiei si proprietăŃii. S-au menŃinut si practici ca: răzbunarea 
sângelui, ordaliile, duelul judiciar. Pedepsele aveau un caracter expiatoriu (prin 
ispăsirea, răscumpărarea unei greseli). 
Capitolul III 
STATUL SI DREPTUL ÎN PROVINCIA ROMANĂ DACIA (106-271 dHr.) 
I.DREPTUL PUBLIC. ORGANIZAREA ADMINISTRAłIEI CENTRALE 
SI LOCALE 
1.Izvoarele dreptului 
Diviziunile fundamentale ale dreptului au fost : 
a.Dreptul public (ius publicum) ; 
b.Dreptul privat cu ramurile sale : dreptul civil (ius civice) rezervat exclusiv 
cetăŃenilor romani ; dreptul ginŃilor (ius gentium) si dreptul natural. 
Geto-dacii cuceriŃi practicau vechiul lor drept cutumiar local. Spre sfârsitul 
stăpânirii romane dreptul civil roman, dreptul ginŃilor si dreptul cutumiar local s-au 
contopit într-un sistem de drept nou, daco-roman. 
În perioada principatului a crescut importanŃa ConstituŃiilor imperiale (în anul 
212 d.Hr. Edictul lui Caracalla a acordat cetăŃenie peregrinilor din Imperiu). 
2. Organele centrale si locale 
Dacia a fost transformată într-o provincie frontalieră cu rol de apărare, condusă 
de împărat (provincie imperială). 
Divizată în trei subdiviziuni, era guvernată de un legatus Augusti pro praetore 
Daciarum trium care emitea edicte (decrete). 
Asezările urbane aveau statutul de colonii si municipii, conduse de magistraŃi : 
duumviri,quatorviri, aedili, quaestori, procuratori. Colegiile constituite pe criterii 
profesionale, etnice si religioase – conduse de un praefectus sau magister.
6 
3. Organizarea financiară 
Impozitele directe (tributa) se percepea pe proprietatea funciară, clădiri si 
persoane. Impozitele indirecte rezultau din mosteniri, vânzări de sclavi, circulaŃia 
mărfurilor si persoanelor. Taxele vamale si monopolurile (arendarea minelor si 
salinelor) erau alte surse de venituri. 
4. Organizarea militară. ForŃele armate ale provinciei erau alcătuite din : 
legiuni, unităŃi auxiliare, flota dunăreană si maritimă, miliŃiile municipale pentru paza 
ordinii. 
II. DREPTUL PRIVAT 
1. Statutul persoanelor 
ConstituŃia lui Caracalla delimita pe locuitorii liberi ai provinciei în: cetăŃeni 
romani care beneficiau de dreptul civil; latini coloniari cu acces la dreptul latin; 
peregrini care se bucurau de ius gentium. Sclavii erau publici, privaŃi si imperiali. Mai 
târziu, prin eliberarea sclavilor au apărut colonii. Dreptul familial reglementa distinct 
căsătoria si uniunea persoanelor fizice, cât si instituŃiile de tutelă, curatelă, adopŃiune 
2. Regimul bunurilor. Dreptul de proprietate. ObligaŃii si contracte 
Proprietatea quiritară (deplină) era accesibilă numai cetăŃenilor romani. Cum 
pământul provinciilor cucerite deveneau proprietate a împăratului, autohtonii 
exercitau cu titlu de folosinŃă o posesiune de uzufruct. 
ObligaŃiile se clasificau în contractuale si delictuale. Un izvor excepŃional de 
contracte consensuale sunt Tripticele (tăbliŃe cerate) din Transilvania (de vânzare-cumpărare, 
închiriere, asociere, împrumut, depozit, locaŃiune), cuprinzând clauze cum 
sunt : stipulaŃiunea (garanŃii, dobânzi), derogarea, daune moratorii, penalizarea în caz 
de dol. 
III. DREPTUL PUBLIC 
În materie penală cele mai grave infracŃiuni – delicta publica – erau îndreptate 
împotriva intereselor statului, putându-se sancŃiona cu ius gladii (pedeapsa cu 
moartea). CetăŃenii si peregrinii se adresau instanŃelor potrivit procedurilor penale : 
guvernatorul trimitea părŃile în faŃa unui judecător (judex) sau a unor judecători 
multipli (recuperatores)

Recommended

80636438 note-de-curs
80636438 note-de-curs 80636438 note-de-curs
80636438 note-de-curs exodumuser
 
filosofia-dreptului-curs-ds
 filosofia-dreptului-curs-ds filosofia-dreptului-curs-ds
filosofia-dreptului-curs-dsIlie Nicu
 
Drept international public
Drept international publicDrept international public
Drept international publicexodumuser
 
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legiiCriminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legii
Criminalitatea cibernetică – provocare pentru aplicarea legiiS.E. CTS CERT-GOV-MD
 
Istoria dreptului romanesc unitatea iii
Istoria dreptului romanesc unitatea iiiIstoria dreptului romanesc unitatea iii
Istoria dreptului romanesc unitatea iiibc82gad
 
869a5d6f8cd6a7aa7879f486ecb00d03
869a5d6f8cd6a7aa7879f486ecb00d03 869a5d6f8cd6a7aa7879f486ecb00d03
869a5d6f8cd6a7aa7879f486ecb00d03 exodumuser
 
123867605 curs-mari-sisteme-de-drept-contemporan-id
123867605 curs-mari-sisteme-de-drept-contemporan-id123867605 curs-mari-sisteme-de-drept-contemporan-id
123867605 curs-mari-sisteme-de-drept-contemporan-idexodumuser
 
Drept Parlamentar
Drept ParlamentarDrept Parlamentar
Drept ParlamentarIlie Nicu
 

More Related Content

What's hot

Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiDrept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiFisticanMariana
 
114649235 criminalistica-doras
114649235 criminalistica-doras 114649235 criminalistica-doras
114649235 criminalistica-doras exodumuser
 
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_dreptCristi Mutruk
 
Din istoria gândirii filosofice partea 1-- maria bulgaru
Din istoria gândirii filosofice  partea 1-- maria bulgaruDin istoria gândirii filosofice  partea 1-- maria bulgaru
Din istoria gândirii filosofice partea 1-- maria bulgaruAsid Xolanida
 
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
Filosofia  dreptului.[conspecte.md] Filosofia  dreptului.[conspecte.md]
Filosofia dreptului.[conspecte.md] exodumuser
 
Drept roman. unitatea iv
Drept roman. unitatea ivDrept roman. unitatea iv
Drept roman. unitatea ivbc82gad
 
77683109 g-gladkii-criminologie
77683109 g-gladkii-criminologie 77683109 g-gladkii-criminologie
77683109 g-gladkii-criminologie exodumuser
 
025 -dreptul_contraventional
025  -dreptul_contraventional 025  -dreptul_contraventional
025 -dreptul_contraventional exodumuser
 
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române
24 ianuarie - Unirea Principatelor RomâneRodica B
 
Izvoarele dreptului roman
Izvoarele dreptului romanIzvoarele dreptului roman
Izvoarele dreptului romanDaniel Pascu
 
48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciara
48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciara48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciara
48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciaraexodumuser
 
Teoria generală a Dreptului
Teoria generală a DreptuluiTeoria generală a Dreptului
Teoria generală a DreptuluiIlie Nicu
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdfexodumuser
 
008 -istoria_dreptului_romanesc
008  -istoria_dreptului_romanesc 008  -istoria_dreptului_romanesc
008 -istoria_dreptului_romanesc exodumuser
 
8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-iexodumuser
 
55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului 55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului exodumuser
 

What's hot (20)

Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturiDrept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
Drept administrativ – obiect, definitie, trasaturi
 
Drept roman
Drept romanDrept roman
Drept roman
 
114649235 criminalistica-doras
114649235 criminalistica-doras 114649235 criminalistica-doras
114649235 criminalistica-doras
 
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
 
Din istoria gândirii filosofice partea 1-- maria bulgaru
Din istoria gândirii filosofice  partea 1-- maria bulgaruDin istoria gândirii filosofice  partea 1-- maria bulgaru
Din istoria gândirii filosofice partea 1-- maria bulgaru
 
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
Filosofia  dreptului.[conspecte.md] Filosofia  dreptului.[conspecte.md]
Filosofia dreptului.[conspecte.md]
 
Drept roman. unitatea iv
Drept roman. unitatea ivDrept roman. unitatea iv
Drept roman. unitatea iv
 
77683109 g-gladkii-criminologie
77683109 g-gladkii-criminologie 77683109 g-gladkii-criminologie
77683109 g-gladkii-criminologie
 
025 -dreptul_contraventional
025  -dreptul_contraventional 025  -dreptul_contraventional
025 -dreptul_contraventional
 
Filosofia dreptului
Filosofia dreptuluiFilosofia dreptului
Filosofia dreptului
 
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
 
Izvoarele dreptului roman
Izvoarele dreptului romanIzvoarele dreptului roman
Izvoarele dreptului roman
 
48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciara
48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciara48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciara
48897347 tudorel-butoi-psihologie-judiciara
 
Eroarea in dreptul penal
Eroarea in dreptul penalEroarea in dreptul penal
Eroarea in dreptul penal
 
Teoria generală a Dreptului
Teoria generală a DreptuluiTeoria generală a Dreptului
Teoria generală a Dreptului
 
Feriga
FerigaFeriga
Feriga
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
 
008 -istoria_dreptului_romanesc
008  -istoria_dreptului_romanesc 008  -istoria_dreptului_romanesc
008 -istoria_dreptului_romanesc
 
8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i
 
55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului 55266965 personalitatea-infractorului
55266965 personalitatea-infractorului
 

Similar to 7059263 introduce-re-in-istoria-dreptului

Vladimir hanga
Vladimir hanga Vladimir hanga
Vladimir hanga exodumuser
 
Filehost carte introducere in istoria dreptului
Filehost carte introducere in istoria dreptului Filehost carte introducere in istoria dreptului
Filehost carte introducere in istoria dreptului exodumuser
 
Diviziunile dreptului roman « drept md
Diviziunile dreptului roman « drept mdDiviziunile dreptului roman « drept md
Diviziunile dreptului roman « drept mdfacdelitere
 
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificăDreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificărodionturcanu
 
16. art. vasilos v. dreptul natural )partea i
16. art. vasilos v. dreptul  natural )partea i16. art. vasilos v. dreptul  natural )partea i
16. art. vasilos v. dreptul natural )partea imonicalia
 
Istoria dreptului romanesc unitatea ii
Istoria dreptului romanesc unitatea iiIstoria dreptului romanesc unitatea ii
Istoria dreptului romanesc unitatea iibc82gad
 
14472668 drept-roman
14472668 drept-roman14472668 drept-roman
14472668 drept-romanIlie Nicu
 
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept romannicaboanda
 
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept romannicaboanda
 
23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului
23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului 23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului
23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului exodumuser
 
Tema 1 Notiuni generale despre stat.ppt
Tema 1 Notiuni generale despre stat.pptTema 1 Notiuni generale despre stat.ppt
Tema 1 Notiuni generale despre stat.pptFanAnimeAMV
 
Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivbc82gad
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional exodumuser
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs exodumuser
 
38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului
38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului 38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului
38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului exodumuser
 
44 - drept - drept civil idd
   44 - drept - drept civil idd   44 - drept - drept civil idd
44 - drept - drept civil iddSebicc TumTum
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieexodumuser
 
48666987 drept-roman
48666987 drept-roman48666987 drept-roman
48666987 drept-romanIlie Nicu
 

Similar to 7059263 introduce-re-in-istoria-dreptului (20)

Vladimir hanga
Vladimir hanga Vladimir hanga
Vladimir hanga
 
Drept Roman
Drept RomanDrept Roman
Drept Roman
 
TGD
TGDTGD
TGD
 
Filehost carte introducere in istoria dreptului
Filehost carte introducere in istoria dreptului Filehost carte introducere in istoria dreptului
Filehost carte introducere in istoria dreptului
 
Diviziunile dreptului roman « drept md
Diviziunile dreptului roman « drept mdDiviziunile dreptului roman « drept md
Diviziunile dreptului roman « drept md
 
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţificăDreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
Dreptul constituţional ca disciplină ştiinţifică
 
16. art. vasilos v. dreptul natural )partea i
16. art. vasilos v. dreptul  natural )partea i16. art. vasilos v. dreptul  natural )partea i
16. art. vasilos v. dreptul natural )partea i
 
Istoria dreptului romanesc unitatea ii
Istoria dreptului romanesc unitatea iiIstoria dreptului romanesc unitatea ii
Istoria dreptului romanesc unitatea ii
 
14472668 drept-roman
14472668 drept-roman14472668 drept-roman
14472668 drept-roman
 
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
 
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman005  -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
005 -istoria_universala_a_statului_si_dreptului drept roman
 
23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului
23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului 23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului
23794243 note-de-curs-protectia-juridica-a-drepturilor-omului
 
Tema 1 Notiuni generale despre stat.ppt
Tema 1 Notiuni generale despre stat.pptTema 1 Notiuni generale despre stat.ppt
Tema 1 Notiuni generale despre stat.ppt
 
Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea iv
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs
 
38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului
38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului 38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului
38740802 protectia-international-a-a-drepturilor-omului
 
44 - drept - drept civil idd
   44 - drept - drept civil idd   44 - drept - drept civil idd
44 - drept - drept civil idd
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
 
48666987 drept-roman
48666987 drept-roman48666987 drept-roman
48666987 drept-roman
 

More from exodumuser

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfexodumuser
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publiceexodumuser
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publiceexodumuser
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publiceexodumuser
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publiceexodumuser
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapexodumuser
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdfexodumuser
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitiiexodumuser
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penalexodumuser
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...exodumuser
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdfexodumuser
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-docexodumuser
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...exodumuser
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueexodumuser
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneexodumuser
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeexodumuser
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...exodumuser
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005exodumuser
 

More from exodumuser (20)

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
 
93818430
9381843093818430
93818430
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
 
1
11
1
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ue
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
 

7059263 introduce-re-in-istoria-dreptului

  • 1. UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ CONSTANłA SPECIALIZAREA DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ Disciplina: INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI ANUL I ZI, FR, ID Conducătorul disciplinei: Prof. univ. dr. IOAN BITOLEANU Tel/Fax: 0241/545015 si E-MAIL:ushcta@spiruharet.ro INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI 1.Introducere Înainte de a trece la studierea ramurilor fundamentale ale Dreptului, disciplina de faŃă oferă studenŃilor cunoasterea gândirii despre legi, drepturi, îndatoriri si structuri juridice, despre principalele momente ale dreptului universal, de la Codul lui Hammurapi si până la Codul lui Napoleon. Totodată, cursul oferă cunostinŃe consistente despre istoria dreptului românesc. 2. Scopul cursului Familiarizarea studentului din primul an de studii cu instituŃiile, normele si concepŃiile juridice de la antichitate la contemporaneitate. Examinarea izvoarelor, doctrinelor si jurisprudenŃei fiecărei epoci, sunt menite să contribuie la înŃelegerea si însusirea temeinică a celorlalte ramuri si discipline ale Dreptului : public, privat, constituŃional, civil, penal, administrativ, comercial etc. 3.Obiectivele care trebuie atinse de student după studierea si aprofundarea 1 disciplinei a. Să-si însusească temeinic cunostinŃele despre gândirea si practica juridică din toate vârstele timpului istoric si din focarele de civilizaŃie ale vremii : orientul antic, lumea greco-romană, evul mediu si epoca modernă, si să înŃeleagă influenŃa lor asupra statalităŃii si dreptului românesc. b. Să definească, folosind bibliografia si DicŃionarul Explicativ al Limbii Române, noŃiunile din domeniul dreptului referitoare la persoane, familie, proprietate si succesiune, drepturi, obligaŃii, răspundere si contracte - concepte care înlesnesc însusirea ramurilor principale ale dreptului. c. Să înŃeleagă si să-si explice evoluŃia concepŃiilor politice, a stiinŃei dreptului si jurisdicŃiei de-a lungul istoriei, de la formele neevoluate (cumularea puterilor, pluralitatea condiŃiei juridice si insecuritatea persoanelor, instabilitatea proprietăŃii), la societatea modernă întemeiată pe separaŃia puterilor, domnia legilor, garantarea constituŃională a drepturilor si libertăŃilor cetăŃenesti. d. Să argumenteze cu datele si faptele oferite de disciplina predată filiaŃia dreptului românesc cu ilustrul drept roman - componentă a obârsiei românilor însăsi – si, deci, implicit, cu valorile europene la care tindem să aderăm.
  • 2. 2 SINTEZA CURSULUI Capitolul I INTRODUCERE ÎN DREPTUL ANTICHITĂłII 1. DEFINIłIA DREPTULUI. NECESITATEA CUNOASTERII DREPTULUI. NoŃiunea de Drept cunoaste înŃelesul de Drept subiectiv, obiectiv, pozitiv, natural si de stiinŃă a Dreptului. 2. IZVOARELE DREPTULUI sunt : • obiceiul (datinile juridice), numit si drept consuetudinar sau cutumiar-nescris ; • legea (scrisă) sub formă de Codexuri ; • doctrina si jurisprudenŃa. 3. DIVIZIUNILE DREPTULUI Dreptul pozitiv (dreptul în vigoare) este compus din : a.Dreptul internaŃional (public si privat) ; b.Dreptul naŃional : Public (constituŃional, administrativ, penal) si privat (civil, comercial etc.). 4. CURENTE DE GÂNDIRE ÎN DOMENIUL DREPTULUI. Scoli si curente de gândire. 1.Scoala originii divine a dreptului. Sf. Augustin si Thomas d’Acqino: suveranul (împărat, rege) este reprezentant al puterii divine; 2.Scoala dreptului natural : Hugo Grotius, Thomas Hobbes – justificau puterea absolută a suveranului, căruia poporul i-a delegat în mod irevocabil puterile. John Locke si Jean Jacques Rousseau au fundamentat tema contractului social si a suveranităŃii poporului. 3.Orientul antic. a. Codul lui Hammurapi din Imperiul Babilonean punea în centrul preocupărilor ocrotirea proprietăŃii, organizarea familială, reprimarea infracŃiunilor de natură penală, dozarea pedepselor, aplicând principiul circumstanŃelor atenuante sau agravante. b. Legile lui Manu (India antică) consacra pluralitatea condiŃiei juridice a persoanelor fizice, împărŃite în caste; aplicarea diferenŃiată a pedepselor.
  • 3. c. Gândirea juridică în China antică. AdepŃii doaismului, confucianismului si legistii (sec. VII – III î.Hr.) au formulat norme morale de convieŃuire socială, au formulat explicit principiul egalităŃii persoanelor în faŃa legilor. d. Vechiul testament (al vechilor evrei): dreptatea se raporta la egalitatea persoanelor în faŃa legilor; admitea vechea lege a talionului („ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”). 5. DREPTUL ÎN GRECIA ANTICĂ Modelul „polis-ului” grecesc (oras-stat) democratic a fost Atena, unde filosofia, doctrina, jurisprudenŃa si instituŃiile juridice au cunoscut o afirmare nemaiîntâlnită. Magistratul suprem Solon a instituit, pe lângă magistraŃii de profesie, corpul de juraŃi prin tragere la sorŃi, la care aveau acces toŃi cetăŃenii. Reformatorii Protagoros, Sofocle si Pericle s-au pronunŃat pentru armonia dintre dreptul natural si dreptul pozitiv: natura i-a făcut pe toŃi oamenii egali, deci dreptatea echivalează cu egalitatea în faŃa legii. Filosoful Democrit afirmă că esenŃa legii pozitive era ca dreptatea unuia să nu pericliteze pe celălalt. În „Legile”si „Republica” Platon a susŃinut ideea supremaŃiei legilor. Elevul său, Aristotel a formulat ideea de primat al ConstituŃiei si, deci, de constituŃionalitate a legilor. 6. DREPTUL ROMAN 1. Însemnătatea dreptului roman. InstituŃiile juridice romane au dăinuit 19 secole (de la fondarea Romei – sec.VIII î.Hr., la moartea împăratului Justinian – sec. VI d.HR.) si au trecut prin toate fazele statalităŃii romane : Regalitatea, Republica si Imperiul (Principatul si Dominatul). A influenŃat hotărâtor evoluŃia ideilor si instituŃiilor juridice din evul mediu si a fost principalul izvor de inspiraŃie în elaborarea codurilor moderne. A contribuit la consacrarea terminologiei, limbajului juridic (cuvintele drept, lege, cod), a unor devize celebre (dura lex sed lex), a unor principii, concepte si categorii juridice cu caracter universal. În procedură a introdus principiul bunei credinŃe, echităŃii, interpretării legii în litere în spiritul ei. În timpul Republicii a fost elaborată Legea celor XII Table, considerată ca obârsia universală a Dreptului. 2. Diviziunile dreptului roman. a. Dreptul public (cu principalele ramuri drept administrativ si dreptul penal 3 (delictele publice); b. Dreptul privat având trei izvoare : ius naturale, ius gentium si ius civice (dreptul pozitiv quiritar). 3. Izvoarele dreptului roman au fost obiceiul (consuetudo), legea, edictele magistraŃilor ( exemplu – guvernatorii provinciilor cucerite, vezi Dacia), jurisprudenŃa (stiinŃa si interpretarea legilor de către jurisconsulŃi), senatus consultele si constituŃiile imperiale (edicte – Edictul lui Caracalla si decrete).
  • 4. 4. Legea celor XII Table. În timpul Republicii plebea a supus codificarea legilor nescrise si publicarea lor în Forumul de la Roma. Cuprindea întreaga materie a dreptului privat (proprietate, succesiune, persoane) si public (procedura de judecată). 5. Sistematizarea dreptului sub Iustinian (sec. VI d.Hr.). Codex Iustinianus – o primă culegere de constituŃii imperiale Digestele (Pandectele- în limba greacă) – colecŃia completă de legi si jurisprudenŃă, pe speŃe). Institutiones – manual juridic pentru uzul studenŃilor în drept. Novellae Constitutions – ediŃie adăugată a primului Cod. Laolaltă, au alcătuit Corpus Iuris Civilis (ColecŃia dreptului civil) – moment de apogeu al dreptului roman, model de distribuire a dreptăŃii întemeiată pe Lege. 4 BIBLIOGRAFIE - Ioan Bitoleanu, Introducere în istoria dreptului, Edit. FundaŃia România de Mâine, Bucuresti, 2006, p. 9-34 Capitolul II ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICĂ A TRACO- DACO- GEłILOR ÎN PERIOADA PRESTATALĂ SI STATALĂ. LEGISLAłIA SI INSTITUłIILE JURIDICE I. GENEZA STATULUI DAC. INSTITUłIILE SALE Societatea geto-dacă s-a structurat în grupuri sociale distincte: tarabostes (nobilimea – elita dacică, ce exercită demnităŃi politice, militare si ecleziastice) si comati (oamenii de rând). În perioada de la Burebista la Decebal forma de stat era monarhică. Regele cumula uneori si funcŃia de mare preot si judecător suprem. Asistat de un vicerege, dispunea de un aparat de stat specializat pe funcŃii si o forŃă politică armată. Exista un sistem de impozite si centre de emisiune monetară. II. LEGISLAłIA SI INSTITUłIILE JURIDICE 1.Izvoarele dreptului. a. Cutuma- norme de conduită fără caracter juridic b. Legea. Organizarea statală a implicat adoptarea unor norme juridice (poruncile regale, îndemnurile marelui preot). Nescrise, se conservau si transmiteau prin procedeul mnemotehnic (versificate si cântate).
  • 5. 2. Regimul persoanelor si familia. Bunuri si obligaŃii. De la familia poligamă tracă s-a trecut la familia dacă monogamă si, implicit, la căsătoria pereche, cu implicaŃii în privinŃa filiaŃiei, dreptului de proprietate si succesiunii bunurilor. Alături de proprietatea obstească s-a consolidat proprietatea privată. Shimburile au generat obligaŃii contractuale. Contractele îmbrăcau forma jurământului. Furtul – socotit o gravă încălcare a 5 normelor sociale. Sistemul punitiv geto-dac. Procedura de judecată Dreptul penal geto-dac cuprindea despoziŃii severe referitoare la apărarea statului, a persoanei, familiei si proprietăŃii. S-au menŃinut si practici ca: răzbunarea sângelui, ordaliile, duelul judiciar. Pedepsele aveau un caracter expiatoriu (prin ispăsirea, răscumpărarea unei greseli). Capitolul III STATUL SI DREPTUL ÎN PROVINCIA ROMANĂ DACIA (106-271 dHr.) I.DREPTUL PUBLIC. ORGANIZAREA ADMINISTRAłIEI CENTRALE SI LOCALE 1.Izvoarele dreptului Diviziunile fundamentale ale dreptului au fost : a.Dreptul public (ius publicum) ; b.Dreptul privat cu ramurile sale : dreptul civil (ius civice) rezervat exclusiv cetăŃenilor romani ; dreptul ginŃilor (ius gentium) si dreptul natural. Geto-dacii cuceriŃi practicau vechiul lor drept cutumiar local. Spre sfârsitul stăpânirii romane dreptul civil roman, dreptul ginŃilor si dreptul cutumiar local s-au contopit într-un sistem de drept nou, daco-roman. În perioada principatului a crescut importanŃa ConstituŃiilor imperiale (în anul 212 d.Hr. Edictul lui Caracalla a acordat cetăŃenie peregrinilor din Imperiu). 2. Organele centrale si locale Dacia a fost transformată într-o provincie frontalieră cu rol de apărare, condusă de împărat (provincie imperială). Divizată în trei subdiviziuni, era guvernată de un legatus Augusti pro praetore Daciarum trium care emitea edicte (decrete). Asezările urbane aveau statutul de colonii si municipii, conduse de magistraŃi : duumviri,quatorviri, aedili, quaestori, procuratori. Colegiile constituite pe criterii profesionale, etnice si religioase – conduse de un praefectus sau magister.
  • 6. 6 3. Organizarea financiară Impozitele directe (tributa) se percepea pe proprietatea funciară, clădiri si persoane. Impozitele indirecte rezultau din mosteniri, vânzări de sclavi, circulaŃia mărfurilor si persoanelor. Taxele vamale si monopolurile (arendarea minelor si salinelor) erau alte surse de venituri. 4. Organizarea militară. ForŃele armate ale provinciei erau alcătuite din : legiuni, unităŃi auxiliare, flota dunăreană si maritimă, miliŃiile municipale pentru paza ordinii. II. DREPTUL PRIVAT 1. Statutul persoanelor ConstituŃia lui Caracalla delimita pe locuitorii liberi ai provinciei în: cetăŃeni romani care beneficiau de dreptul civil; latini coloniari cu acces la dreptul latin; peregrini care se bucurau de ius gentium. Sclavii erau publici, privaŃi si imperiali. Mai târziu, prin eliberarea sclavilor au apărut colonii. Dreptul familial reglementa distinct căsătoria si uniunea persoanelor fizice, cât si instituŃiile de tutelă, curatelă, adopŃiune 2. Regimul bunurilor. Dreptul de proprietate. ObligaŃii si contracte Proprietatea quiritară (deplină) era accesibilă numai cetăŃenilor romani. Cum pământul provinciilor cucerite deveneau proprietate a împăratului, autohtonii exercitau cu titlu de folosinŃă o posesiune de uzufruct. ObligaŃiile se clasificau în contractuale si delictuale. Un izvor excepŃional de contracte consensuale sunt Tripticele (tăbliŃe cerate) din Transilvania (de vânzare-cumpărare, închiriere, asociere, împrumut, depozit, locaŃiune), cuprinzând clauze cum sunt : stipulaŃiunea (garanŃii, dobânzi), derogarea, daune moratorii, penalizarea în caz de dol. III. DREPTUL PUBLIC În materie penală cele mai grave infracŃiuni – delicta publica – erau îndreptate împotriva intereselor statului, putându-se sancŃiona cu ius gladii (pedeapsa cu moartea). CetăŃenii si peregrinii se adresau instanŃelor potrivit procedurilor penale : guvernatorul trimitea părŃile în faŃa unui judecător (judex) sau a unor judecători multipli (recuperatores)
  • 7. Capitolul IV A. INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI MEDIEVAL UNIVERSAL 1. CONTINUITATEA TRADIłIEI DREPTUI ROMAN CLASIC ÎN EVUL 7 MEDIU După prăbusirea Romei, în aria geografică a fostului Imperiu Roman de Apus s-au constituit regatele „barbare” ale vizigoŃilor, francilor, ostrogoŃilor si anglo-saxonilor. Pe fondul romanic al dreptului populaŃiei latinofone s-au altoit cutumele regionale ale noilor neamuri germanice. Ca exemplu, Legea salică a francilor din Gallia era o culegere de vechi obiceiuri juridice referitoare la infracŃiuni si pedepse. Receptarea dreptului roman (împăraŃii sfântului Imperiu Romano-German se considerau continuatori ai Imperiului Roman) s-a realizat treptat, pe cale cutumiară. În condiŃiile rivalităŃii dintre papi si împăraŃi, care-si disputau autoritatea de a hotărâ regula de Drept, gânditori înaintaŃi s-au ridicat împotriva intoleranŃei Bisericii si a tiraniei puterii laice, pentru câstigarea, recunoasterea si respectarea drepturilor personale. 2. TEOLOGIA CRESTINĂ SI CONCEPłIA DESPRE DREPT. Crestinismul a schimbat caracterul gândirii societăŃii medievale. Cărturarii patristici (părinŃi ai bisericii) au formulat idei înaintate. Teologul crestin Sfântul Augustin (sec. V), desi considera legile laice imperfecte, a recomandat respectarea ordinii si legii statului profan. Toma d’Aquino (sec.XIII) : Lex humana (dreptul pozitiv), legiferând norme de conduită în societate, urma legii divine (lex aeterna) si legii naturale, unde raŃiunea divină întâlneste libertatea umană. Marsilio da Padova a afirmat principiul suveranităŃii poporului si al separaŃiei puterilor în stat, devenind precursor al filosofiei moderne a dreptului. 3. DREPTUL BIZANTIN, MOSTENITOR AL DREPTULUI ROMAN CLASIC, IZVOR AL DREPTULUI MEDIEVAL ROMÂNESC. Dreptul bizantin aparŃine romanităŃii orientale de la care, în baza constituirii statelor lor medievale, românii au împrumutat modele de instituŃii politico-administrative si judecătoresti, cât si norme ale dreptului canonic ortodox. Alături de textele lui Iustinian, legiuirile bizantine enumerate mai jos au inspirat procesul de legiferare din răsăritul si sud-estul Europei, inclusiv din łările Române : 1. Ecloga („Extrase de legi” – sec.VIII) este dominată de ideea de dreptate si echitate socială. 2. Basilicalele („Legile împărătesti”) cuprindeau întregul drept romano-bizantin în vigoare : dreptul bisericesc, normele de procedură, dreptul civil (familie, proprietate, succesiune) instituŃiile dreptului public, infracŃiunile si pedepsele.
  • 8. 3. Nomocanoanele aduceau laolaltă normele de drept bisericesc si cele de drept laic – important izvor al dreptului medieval românesc. B. ÎNCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL ROMÂNESC 1. ETNOGENEZA ROMÂNILOR Romanizarea autohtonilor daci (106-271 dHr.) a avut ca rezultat formarea populaŃiei daco-romane. Între sec.IV-VIII (în condiŃiile marilor migraŃii si crestinismului) românii (vlahii) s-au cristalizat ca popor romanic distinct, vorbitor al unei limbi neolatine si născut crestin. 2. OBSTEA SĂTEASCĂ SI INSTITUłIILE SALE MigraŃiunea popoarelor nomade a avut ca efect decăderea oraselor si modificarea habitatului. Satul a devenit o comunitate de oameni liberi (obstea sătească) asociaŃi pe criterii teritoriale de stăpânire devălmase a pământului si de cooperare în muncă. Obstea sătească a mostenit denumirea si atribuŃiile administrative si judecătoresti ale vechilor magistraŃi: jude, judeŃ. Structurile de conducere, constituite pe baze elective si ierarhice compuse din : adunarea megiasilor cu competenŃe generale ; sefii militari ( juzi, cnezi) ; Sfatul oamenilor buni si bătrâni (homines boni et veterani) având atribuŃii juridice. Era guvernată de norme juridice cutumiare. 3. NORME PRIVIND BUNURILE, MUNCA SI STATUTUL PERSOANEI 1. Proprietatea era devălmasă (mosia era mostenire indivizibilă a obstei) si privată cu dreptul de protimisis. Desprinse din devălmăsie prin defrisări si desŃeleniri, terenul de casă si anexele gospodăresti, câmpul de cultură, viile, livezile, prisăcile etc., au devenit bunuri private delimitate de semne de hotar. Pentru înstrăinarea lor funcŃiona dreptul de preferinŃă (protimisis) la cumpărare. RelaŃiile de muncă s-au structurat după îndeletniciri. 2. Statutul persoanei Membrii obstei erau oameni liberi. Familia monogamă a devenit celula de bază a societăŃii. Membrii familiei aveau egală vocaŃie la mostenire. Căsătoria se încheia prin liberul consimŃământ. 4. OBLIGAłIUNI CIVILE SI RĂSPUNDERE PENALĂ. PROCEDURA DE 8 JUDECATĂ ObligaŃiunile civile vizau îndeosebi contractele încheiate prin simplul consimtământ al părŃilor si lipsite de formalism. InfracŃiunile priveau familia si proprietatea. Răspunderea personală coexista cu răspunderea solidară a obstei. InstanŃele de judecată erau comune pentru cauzele civile si penale. În probaŃiune se apela la jurământul cu brazda si chemarea conjurătorilor.
  • 9. A. GENEZA STATULUI SI DREPTULUI MEDIEVAL ROMÂNESC 1. ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNESTI După extinderea dominaŃiei Regatului Ungar, Transilvania si-a păstrat organizarea tradiŃional românească de voievodat precum si o largă autonomie. Întemeiată către sfârsitul sec. al XIII – lea, łara Românească si-a dobândit independenŃa în 1330 sub Basarab I, iar Moldova în 1359 sub voievodul Bogdan I. Si Dobrogea s-a constituit ca stat de sine stătător la mijlocul sec. XIV. 2. STRUCTURI ECONOMICE SI SOCIALE. 1. Economia a avut un caracter mixt, agrar si pastoral. S-au afirmat mestesugurile (din sec. XVI ) apoi breslele, comerŃul, târgurile, circulaŃia monetară. 2. Organizarea socială. Nobilimea feudală – alcătuită din boieri si clerul înalt, deŃinători de domenii si privilegii : în Transilvania, prin Unio Trium Nationum (1437) boierii români au fost decăzuŃi din adunarea nobililor. łăranii erau liberi (mosneni, răzesi) si aserviŃi (rumâni, vecini si iobagi). Prin Codul de legi Tripartit (1517) în Transilvania s-a decretat serbia absolută si vesnică. Robii puteau fi vânduŃi. 3. STATUL SI PRINCIPALELE SALE INSTITUłII. Puterea centrală – reprezentată de domn în Moldova si łara Românească, de voievod (din 1541 principe) în Transilvania. Domnul, ca sef al statului si al puterii executive emitea hrisoave, era unic legiuitor, judecător suprem, comandant suprem al ostirii. Sfatul domnesc, dregătorii (numiŃi si revocaŃi de domn), Marea adunare a Ńării (alegea pe domn), Adunările nobiliare si apoi Dieta în Transilvania sunt alte instituŃii. Dieta a publicat colecŃia de legi Approbatae et Compilatae Constitutiones. Armata (Oastea cea mare), Biserica (cu mitropoliile si episcopiile) au sprijinit 9 constituirea statului. B. łĂRILE SI LEGEA łĂRII ( IUS VALACHIUM), SEC. IX-XIV 1. CRISTALIZAREA SOCIETĂłII FEUDALE LA ROMÂNI Finalizarea etnogenezei românilor (sec.VIII-IX) a coincis cu cristalizarea structurilor economice, sociale si politice ale feudalismului românesc. NumiŃi vlahi de germani, slavi si unguri, romani de bizantini, românii s-au dovedit superiori tuturor alogenilor, prin sedentarism, organizare, cultură si apartenenŃă la crestinism. Izvoarele narative atestă : apariŃia proprietăŃii private, stratificarea socială, formarea elitelor politice (juzi, cnezi, voevozi, etc.).
  • 10. 2. łĂRILE, FORMAłIUNI POLITICE INCIPIENTE. În sec. IX – XII – un proces progresiv de unificare : a uniunilor de obsti în Ńări (terrae) cârmuite de cnezi si voievozi, a acestora în state conduse de domni (dominus). Izvoarele narative (Gesta Hungarum, Diploma cavalerilor IoaniŃi, s.a.) atestă astfel de formaŃiuni statale incipiente în toată aria geografică locuită de români : Gelu, Menumorut, Glad, Ioan, Farcas, Litovoi s.a.. 3. LEGEA łĂRII, GENEZA Termenul de lege a exprimat iniŃial dreptul nescris, cutumiar. Când, sub forma codurilor scrise – pravile – din sec. XVII, norma scrisă a început să fie numită tot lege, spre a putea fi deosebit, vechiul drept obisnuielnic a devenit obiceiul pământului. Legea łării (obiceiul pământului) a fost numită si Ius Valachicum sau Lex olachorum fiind recunoscută de autorităŃile statelor limitrofe (Ungaria, Polonia, Moravia Mare precum si în vlahiile sud-dunărene) pentru teritoriile locuite compact de români, coexistând cu statutul lor juridic oficial 4. LEGEA łĂRII, CREAłIE ORIGINALĂ ROMÂNEASCĂ 1. Drept (lege) si dreptate Dreptul bizantin aparŃine romanităŃii orientale de la care, în baza constituirii statelor lor medievale, românii au împrumutat modele de instituŃii politico-administrative si judecătoresti, cât si norme ale dreptului canonic ortodox. Formula „după lege si dreptate”, întâlnită în mod curent în actele de judecată din łările Române, are ca izvor principiul dreptului roman (si romano-bizantin) „ars aequi et boni”- interpretarea si aplicarea normelor de drept în conformitate cu principiul echităŃii (nepărtinirii) – exprimând concordanŃa dintre Drept si Dreptate. Capitolul V INSTITUłIILE DE DREPT ÎN EVUL MEDIU ROMÂNESC (SEC.XV-XVII) A. EVOLUłIA DREPTULUI SCRIS DIN łĂRILE ROMÂNE PÂNĂ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA. ÎNCEPUTURILE STIINłEI DREPTULUI I. IZVOARELE DREPTULUI MEDIEVAL Principalul izvor de drept a fost Legea łării. Dreptul cutumiar, nomocanoanele si legile laice bizantine l-au completat. Cartea românească de învăŃătură (1684) a fost prima legiuire laică oficială investită cu autoritate legală. Mai sunt de reŃinut Pravila de la Govora si Îndreptarea legii.În Transilvania Tripartitum (1517), Approbatae et Compilatae Constitutiones. (sintezele hotărârilor Dietelor dintre 1549-1669). 10
  • 11. Important de reŃinut : legiuirile românesti, indiferent de provincia unde au fost alcătuite, au circulat în toate celelalte (Pravila de Govora, Cartea românească de învăŃătură), cea ce a asigurat o unitate de concepŃie juridică si de practică judiciară pe întreg pământul românesc, precedând, în acest plan, cu mai bine de două secole, unirea politică. 2. PRAVILA SI HRISOVUL DOMNESC Acte normative oficiale, pravilele bisericesti cuprindeau atât texte religioase cât si laice, aplicate în toate instanŃele. De la o strictă aplicare a legii la cazuri particulare, hrisoavele domnesti au cuprins în final dispoziŃii normative cu caracter general (exemplu : legătura lui Mihai Viteazul – 1595 a decis legarea de mosie a rumânilor si vecinilor băjeniŃi). 11 3. DISPOZIłII Legile menŃionate cuprindeau dispoziŃii referitoare la raporturile sociale, proprietate, persoane, familie, succesiune, obligaŃii, infracŃiuni, mijloace probatorii, pedepse. Conform dispoziŃiilor penale, infracŃiunile aveau caracter flagrant si neflagrant. Se opera cu noŃiuni evoluate : tentativa, complicitatea, recidiva, concursul de infracŃiuni. Erau enumerate faptele ce înlăturau răspunderea penală : alienarea, legitima apărare s.a. Ca mijloace de probă erau enumerate înscrisurile, martorii, jurământul, expertizele. Era prevăzută prescrierea faptelor si termenele de prescriere. 4. ÎNCEPUTURILE STIINłEI DREPTULUI Răspândirea legilor scrise în limba română în toate provinciile istorice românesti a contribuit la dezvoltarea unei culturi juridice pe o bază unitară. Lucrările ÎnvăŃăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie si Descrierea Moldovei a domnului cărturar Dimitrie Cantemir s-au pronunŃat pentru o bună guvernare pe bază de lege si dreptate si pentru concentrarea prerogativelor judecătoresti în mâinile monarhului înŃelept si luminat. B. INSTITUłIILE DE DREPT 1. PERSOANE, RUDENIE, FAMILIE Statutul persoanelor se referea la persoanele fizice si juridice . Inegalitatea subiecŃilor de drept (pluralitatea de condiŃii juridice : boieri, cleri, Ńărani, robi) – trăsătură definitorie a dreptului medieval românesc. Calificativele esenŃiale de identificare personală erau : numele, domiciliul, sexul, vârsta. Rudenia era naturală (de sânge), prin alianŃă, spirituală (botez), prin adopŃie si
  • 12. înfrăŃire. Familia avea la bază căsătoria. Atât în dreptul canonic cât si în cel laic era dominată de inegalitatea sexelor si rolul subordonat al femeii. Pravila reglementa divorŃul, recăsătoria, viduitatea. 2.REGIMUL BUNURILOR. PROPRIETAETA SI SUCCESIUNEA Dreptul de proprietate a vizat proprietatea Ńărănească a obstilor libere, proprietatea feudalilor laici, proprietatea bisericească, proprietatea domnească si regală si proprietatea urbană. Succesiunea. Mostenirea legală a cunoscut mai multe clase de mostenitori legitimi : descendenŃi, ascendenŃi si colaterali. Mostenirea testamentară era orală (limbă de moarte) si scrisă (diata). Dreptul feudal admitea substituŃia fideicomisană (investirea de către testatar a unui legatar care să păstreze si să transmită bunurile mostenite). Formele si modalităŃile de dobândire a dreptului de proprietate erau : mostenirea legală, dania domnească, vânzare-cumpărare, schimb, desŃeleniri - defriseri. La iesirea din indiviziune se aplica procedura hotărniciei (în Transilvania urma emiterea unei cărŃi funciare rurale sau urbane). 12 3. OBLIGAłII SI CONTRACTE Legea łării consacra răspunderea personală desi păstra si tradiŃionala răspundere solidară a obstii în materie fiscală, penală. Contractele erau reale (donaŃia, schimbul, împrumutul) si consensuale - în special cele de vânzare-cumpărare, în scris (zapisul) întărit prin hrisov domnesc, sau oral. Se relevă rolul aldămăsarilor si chezasilor ca formă de publicitate a actelor (convenŃiei). ConsimŃământul nu trebuia viciat prin silă sau dol. O formă de garanŃie era chezăsia si zălogul. Capitolul VI ORGANIZAREA JUSTIłIEI I. ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ Nu a cunoscut separaŃia puterilor. A persistat confuzia dintre jurisdicŃia civilă si cea penală. Nu exista autoritatea lucrului judecat. InstanŃele de judecată erau: cele ale obstilor sătesti de Ńărani liberi; nobiliare si ecleziastice; justiŃia urbană; scaunul de judecată domnesc si voievodal (în Transilvania). InstanŃele de judecată. În łara românească si Moldova competenŃa judecătorească revenea : domnului, divanului domnesc, stăpânului feudal local (laic si ecleziastic), Bisericii,
  • 13. obstilor Ńărănesti libere, instanŃelor urbane. În Transilvania : voievodului (principelui), comitatelor, Bisericii Catolice. InstanŃa supremă a fost Curtea regală; după 1699, în timpul dominaŃiei habsburgice – Cancelaria aulică (imperială) de pe lângă Curtea de la Viena; în autonomiile locale de români – scaunului de judecată. II. PROCEDURA DE JUDECATĂ Capitolul tratează: 1) organizarea procesului: părŃile, chemarea în judecată, termenul de judecată; 2) administrarea probelor: mărturia, jurământul, depoziŃia martorilor, jurătorii, încrisurile, expertiza, prezumŃiile, cercetarea la faŃa locului; 3) pronunŃarea hotărârii judiciare si căile de atac; 4) executarea hotărârilor. 13 III. INFRACłIUNI SI PEDEPSE După gravitate infracŃiunile erau clasificate astfel : împotriva ordinii publice,(trădarea, nesocotirea autorităŃii, falsificarea monedei) persoanei (omorul, rănirea, paricidul, insulta) proprietăŃii (tâlhăria, furtul), familiei (adulterul, incestul, proxenetismul), justiŃiei (falsul, jurământul mincinos), bisericii si moralei. Pedepsele erau corporale (moartea, mutilarea, bătaia), privative de libertate (ocna, temniŃa, închisoarea, surghiunul),pecuniare, pedepse accesorii si complementare. Capitolul VII ORGANIZAREA DE STAT A łĂRILOR ROMÂNE ÎN TIMPUL REGIMULUI FANARIOT SI HABSBURGIC. STRUCTURILE INSTITUłIONALE I. REGIMUL FANARIOT a coincis cu o simŃitoare degradere a statutului de drept internaŃional al Principatelor si a instituŃiilor sale interne: domnia (ocupată prin licitarea tronului), Marea adunare a Ńării, Sfatul Domnesc, si biserica (în care funcŃiile laice si ecleziastice erau încredinŃate îndeosebi grecilor), armata (redusă la rolul de auxiliar al campaniilor militare otomane). ObligaŃiile materiale abuzive faŃă de Poartă, monopolul comercial turcesc, fiscalitatea apăsătoare, venalitatea si corupŃia au fost componente inseparabile al regimului. Aspectul pozitiv a constat în reformele unor principi fanarioŃi luminaŃi. Constantin Mavrocordat a desfiinŃat serbia. Legarea de pământ, care implică dependenŃa personală, a fost înlocuită cu dependenŃa întemeiată pe învoială (contract) : Ńăranul presta posesorului de mosie un serviciu numit clacă, de unde denumirea de clăcas. Cuantumul zilelor de muncă a fost stabilit prin lege.
  • 14. Pentru a aseza sistemul fiscal pe baze mai raŃionale, care să stăvilească abuzurile si arbitrariul slusbasilor publici, Constantin Mavrocordat si Alexandru Ipsilanti au înlocuit dările multiple cu o dare unică, plătibilă în patru rate (sferturi). II. REGIMUL HABSBURGIC ÎN TRANSILVANIA Epoca împăraŃiilor Maria Tereza si Iosif II (1740-1790) a inaugurat o nouă fază a reformismului iluminist moderat prin reforma urbarială, fiscală, judiciară, a armatei si separarea afacerilor administrative de justiŃie. Cumularea titlului de împărat cu funcŃia de principe, Guberniul si Cancelaria aulică erau semne ale centralizării administrative. Patenta imperială din 1785 a desfiinŃat legarea Ńăranilor iobagi de pămănt. Capitolul VIII INTRODUCERE ÎN ISTORIA GÂNDIRII SI PRACTICII JURIDICE A RENASTERII SI EPOCII MODERNE I. RENASTERE, UMANISM, ILUMINISM – CADRU ISTORIC PRIELNIC IDEII DE DOMNIE A LEGILOR. EsenŃa epocii înfloritoare a Renasterii europene (sec. XIV-XVII) a fost umanismul, doctrină morală care recunostea în om valoarea supremă a lumii, militând pentru triumful ideii de egalitate în faŃa legii si a drepturilor individuale. Reforma religioasă (care a pus capăt controlului excesiv al Romei catolice asupra gândirii), marile descoperiri geografice, precum si revoluŃia industrială au stimulat si revoluŃiile politicie din łările de jos, Anglia, FranŃa si America de Nord. Iluminismul (care afirma ca valori politice dreptul natural, guvernarea responsabilă, suveranitatea poporului, libertatea persoanei si a proprietăŃii) a stimulat politica reformatoare a monarhilor si principilor luminaŃi din Centrul si Răsăritul Europei, inclusiv din łările Române. II. DREPTUL NATURAL SI CONTRACTUL SOCIAL, SUPREMAłIA 14 LEGII. Renasterea a implicat laicizarea gândirii umane, eliberarea ei de tutela dogmelor religioase si orientarea spre raŃiune, după modelul vechilor antici. Plecând de la concepŃia cu privire la dreptul natural si la contractul social, preocuparea a fost acea de a găsi forma de stat ideală, alternativa monarhie-republică, absolutism-democraŃie căpătând multiple soluŃii. Cei mai de seamă gânditori au fost Nicolo Machiavelli, Hugo Grotius, Thomas Hobbes, John Locke,(separaŃia puterilor,primatul puterii legislative),Montesquieu
  • 15. (lucrarea „Despre spiritul legilor”) Jean Jacques Rousseau (lucrarea „Caracterul social”), Cezare Beccaria ( Despre infracŃiuni si pedepse”) III. ANGLIA. MAREA CARTĂ A LIBERTĂłII. PARLAMENTARISMUL Common Law. Neajunsul existenŃei legilor locale tradiŃionale, Ńinând de obicei, cu complicatele lor proceduri juridice, au reclamat alcătuirea din mulŃimea cutumelor a unui Cod unic de legi pe speŃe. Astfel a rezultat în sec. XII Legea comună (Common Law) pentru întreaga Anglie. Magna Charta Libertatum impusă în 1215 RegalităŃii de stările sociale dădea expresie conceptului de libertate individuală. Ea a prefaŃat Habeas Corpus Act, lege adoptată de parlament, si care a garantat inviolabilitatea persoanei. Parlamentul si PetiŃia dreptului. Parlamentul bicameral era alcătuit din : Camera Comunelor (iniŃiază, dezbate si adoptă legi – (bills) si Camera Lorzilor (exercită si funcŃia de Înaltă Curte de CasaŃie). La începutul sec. XVII Parlamentul a impus Camerei PetiŃia dreptului care afirma principiul garantării libertăŃilor individuale împotriva arbitrariului puterii de stat. În 1679 a fost adoptat Habeas Corpus Act, care interzicea orice arestare abuzivă. IV. NASTEREA DEMOCRAłIEI NORD-AMERICANE SI CONTRIBUłIA SA LA BIRUINłA LEGILOR. La 4 iulie 1776 cele 13 colonii engleze din America de Nord s-au răsculat împotriva Metropolei, constituindu-se în republica federală si independentă Statele Unite ale Americii. În 1774 Congresul General a redactat DeclaraŃia Drepturilor, care a prefaŃat DeclaraŃia de IndependenŃă („toŃi oamenii s-au născut egali si înzestraŃi cu drepturi inalienabile : la viaŃă, libertate si fericire”). În 1778 ConstituŃia S.U.A. consacra principiul suveranităŃii, al proprietăŃii, libertăŃilor individuale, echilibrul si controlul reciproc al puterilor. Puterea legislativă aparŃinea Congresului S.U.A. ( Senat si Camera ReprezentanŃilor). Curtea Supremă de JustiŃie garanta constituŃionalitatea legilor. V. MAREA REVOLUłIE FRANCEZĂ. CODUL CIVIL NAPOLEONIAN. După răscoala Parisului împotriva regimului absolutist si căderea Bastiliei (14 iulie 1789) Adunarea NaŃională ConstituŃională a adoptat DeclaraŃia drepturilor omului si cetăŃeanului care proclama libertatea si egalitatea în drepturi, garantarea proprietăŃii, libertatea cuvântului. ConstituŃia din 1791 a instaurat în FranŃa regimul monarhiei constituŃionale: suveranitatea emană de la popor, puterea legislativă aparŃine unei Adunări unicamerale care exercită si controlul asupra executivului. Beneficiul revoluŃiei, împăratul Napoleon Bonaparte, a iniŃiat si promulgat în 1804 Codul Civil Francez (Codul Napoleon, urmat de Codul de procedură civilă 15
  • 16. (1808), Codul Comercial, Codul de procedură penală (1808) si Codul penal (1810). Noua organizare judiciară a creat Curtea de CasaŃie a FranŃei, CurŃile de Apel, tribunalele civile si judecătoriile de pace. Codul civil a adus transformări radicale dreptului public si celui privat în sensul că : libertatea si proprietatea individului au primit o protecŃie sigură ; s-a garantat egalitatea persoanelor ; pământul a fost eliberat de drepturile feudale care îl încătusau, reintrând în libera circulaŃie ; căsătoria a fost secularizată iar familia a fost transformată într-o instituŃie civilă ; a fost reglementată materia răspunderii contractuale, obligaŃiilor si dreptului succesoral. A avut un enorm răsunet în legislaŃia multor state din Europa, cele două Americi si Asia. În 1865 Codul Napoleon a devenit model Codului Civil Român, intrat în vigoare în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Capitolul IX TRADIłIE SI INOVAłIE ÎN DREPTUL ROMÂNESC LA CUMPĂNA DINTRE MEDIEVAL SI MODERN. REVOLUłIA ROMÂNĂ SI SPIRITUL REFORMATOR MODERN (1821-1848) A. TRADIłIE SI INOVAłIE ÎN DREPTUL ROMÂNESC LA CUMPĂNA DINTRE MEDIEVAL SI MODERN I. ÎNCEPUTURILE MODERNIZĂRII DREPTULUI. MAREA OPERĂ DE 16 CODIFICARE Începutul modernizării a fost dominat de problema codificării dreptului, impunându-se direcŃii si principii cum sunt : suprimarea pluralismului de sisteme de drept; consacrarea codurilor specializate pe ramuri de drept si caracterul lor de sinteză; formarea unei limbi a dreptului si a unei terminologii juridice. Principalele legiuiri ale epocii au fost: Manualul de legi al lui Mihai Fotino (1785), Pravilniceasca condică din vremea lui Al.Ipsilanti (1775),Manualul juridic (Alexandru Donici-1814),Codul Calimach (1817),Legiuirea Caragea (1818). II. ORGANIZAREA INSTANłELOR JUDECĂTORESTI Constantin Mavrocordat a numit ispravnici în judeŃe si Ńinuturi cu împuternicirea de a judeca pricini civile indiferent de rang cât si judecători de profesie retribuiŃi de stat. Principalele instanŃe create prin Praviniceasca condică au fost: judecătoriile judeŃene, Departamentul vinovaŃilor si Departamentul criminalicesc pentru procesele penale, Departamentul boierilor veliŃi si Divanul domnesc, instanŃa supremă de apel.
  • 17. III. DREPTUL CIVIL A cunoscut inovaŃii substanŃiale. Statutul boierilor si Ńăranilor dependenŃi (clăcasi, iobagi, jeleri) a suferit modificări. Dreptul de proprietate absolută a boierilor asupra pământului si pădurilor s-a extins. Dreptul succesoral din łările Române s-a apropiat de codurile moderne din Europa apuseană. Noi dispoziŃii s-au introdus cu referire la obligaŃii, contracte si garanŃii (tocmeli, zălogiri, vânzarea la mezat). În materie de contracte a fost introdus principiul cauzei licite : nu se putea încheia împotriva dispoziŃiilor legii si a bunelor moravuri ; vicierea consimŃământului făcea actul lovit de nulitate. La baza răspunderii civile a fost asezat principiul răspunderii personale. IV. DREPTUL PENAL A fost asezat treptat pe noi principii călăuzitoare cum sunt : individualizarea răspunderii penale, cu personalizarea pedepsei si excluderea răspunderii familiale; legalitatea incriminării si a pedepsei; arestarea cu forme legale, cercetarea fără tortură si interzicerea detenŃiei preventive prelungite; aplicarea pedepsei după judecată printr-o hotărâre motivată; umanizarea pedepselor, cu excluderea pedepsei cu moartea si a pedepselor mutilante, îmblânzirea regimului penitenciar. În dreptul procesual s-a mers pe modernizarea organizării instanŃelor si a sistemelor de evidenŃă a actelor. În procesul civil cartea de judecată încheiată în final trebuia să reflecte concordanŃa dintre motivare si soluŃie, iar hotărârea înscrisă în Condica de hotărâri. Procedura penală era deschisă în faŃa Tribunalului Criminalicesc. După apelaŃie partea nemulŃumită mai avea la dispoziŃie calea recursului. Dacă dovezile nu erau depline, bănuitul era pus în libertate pe chezăsie. Era admisă si judecata în contumacie cu sechestrarea averii. Capitolul X B. REVOLUłIA ROMÂNĂ SI SPIRITUL REFORMATOR MODERN (1821- 1848) I. REVOLUłIA DE LA 1821 CONDUSĂ DE TUDOR VLADIMIRESCU Principalele documente programatice au fost : ProclamaŃia de la Pades si Cererile norodului românesc (adevărat proiect de ConstituŃie) care cereau : recunoasterea suveranităŃii poporului, separaŃia puterilor în stat, domn responsabil, o largă reformă cuprinzând justiŃia, administraŃia, învăŃământul si armata, ocuparea funcŃiilor după meritul personal. A avut ca urmare desfiinŃarea regimului fanariot si revenirea la domniile 17 pământene (1822).
  • 18. II. STATUTUL POLITICO - JURIDIC AL PRINCIPATELOR. 18 REGULAMENTELE ORGANICE . ConvenŃia de la Akkerman (1826) si Tratatul de la Adrianopol(1829) au instituit regimul suzeranităŃii otomane si protectoratul rusesc. În anii 1831-1832 au intrat în vigoare Regulamentele organice care au consacrat principiul separaŃiei puterilor în stat. Puterea executivă era exercitată de domn (avea iniŃiativă legislativă, sancŃiona legile, numea si revoca în funcŃii, întărea hotărârile judecătoresti) asistat de un sfat administrativ alcătuit din înalŃi dregători. Puterea legislativă revenea adunării obstesti ordinare : elabora si adopta legile si bugetul de stat. În justiŃie a fost introdusă perechea de bază în distribuirea dreptăŃii ; procuratura si corpul de avocaŃi. III. REVOLUłIA ROMÂNĂ DE LA 1848 A avut un caracter unitar. A urmărit obiective minimale imediate: regim constituŃional, domnia legii, emanciparea Ńăranilor, dar si obiective maximale, inspirate de ideologia daco-românismului : formarea statului naŃional unitar si independent român. Capitolul XI ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL ÎN PERIOADA 1849-1866 A. DREPTUL ROMÂNESC ÎN PERIOADA 1849-1866 I. DREPTUL CONSTITUłIONAL La mijlocul secolului al XIX-lea problema statutului juridic al Principatelor Române a devenit subiect de drept internaŃional. Tratatul de la Paris din 1856 desfiinŃa protectoratul singular si apăsător al Rusiei, instituind garanŃia colectivă a puterilor semnatare. Prevedea retrocedarea către Moldova a celor trei judeŃe din sudul Basarabiei, provincie anexată de Rusia în 1812. RezoluŃiile adunărilor ad-hoc din 1857 cereau: unirea celor două Principate într-un stat numit România, neutru si autonom; prinŃ străin dintr-o dinastie domnitoare europeană; o adunare legiuitoare reprezentativă. Aceste elemente au conferit RezoluŃiilor valoare si forŃă juridică constituŃională. ConvenŃia de la Paris din 1858 adoptată de puterile garante a prevăzut ca noul stat, Principatele unite al Moldovei si Valahiei să aibă domni, guverne si adunări legiuitoare separate,adică o unire trunchiată. Erau create două instituŃii comune: Comisia Centrală care elabora proiecte comune de legi si Înalta Curte de CasaŃie, cel mai înalt for judecătoresc. Erau abolite rangurile si privilegiile boieresti, stabilindu-se
  • 19. egalitatea în drepturi si libertăŃi. O lege electorală anexă consacra sistemul votului censitar. Statutul dezvoltător al ConvenŃiei de la Paris (1863) întărea puterea executivă a domnului si instituia sistemul parlamentar bicameral: Adunarea DeputaŃilor si Senatul (Corpul Ponderator). 19 II. DREPTUL CIVIL Codul Civil Român din 1864 (intrat în vigoare în 1865) reglementa condiŃia juridică a persoanelor fizice (laicizarea familiei, căsătoria, divorŃul, puterea maritală a soŃului) si juridice (cu scop lucrativ si fără scop lucrativ); reglementa regimul bunurilor si modul de dobândire si transmitere a proprietăŃii. Răspunderea civilă era contractuală si delictuală, contractele erau clasificate în consensuale si solemne, implicând autonomia de voinŃă a părŃilor. Codul de procedură civilă a stabilit următoarele instanŃe : judecătoriile de plasă, tribunalele de judeŃ, curŃile de apel, curtea de casaŃie. Procedura de judecată era orală, publică si contradictorie. Căile de atac erau : apelul, opoziŃia, contestaŃia si recursul. III. DREPTUL PENAL. Codul Penal Român (1805), în vigoare până în 1937, a fost structurat în trei cărŃi: 1) DispoziŃii privitoare la pedepse; 2) Normele cu privire la crime si delicte; 3) Materia contravenŃiilor si pedepsirea lor. Împreună cu legislaŃia ulterioară în materie, reglementa: corecŃionalizarea, recidiva, tentativa, complicitatea, circumstanŃele atenuate, cumul de infracŃiuni, graŃiere, reabilitarea. Codul făcea o clasificare tripartită a infracŃiunilor în crime, delicte si contravenŃii. Ca urmare, si pedepsele se clasificau în criminale , corecŃionale si contravenŃionale. Codul de procedură penală încredinŃa acŃiunea penală Ministerului Public. Procesul penal urma două faze : 1. Premergătoare judecăŃii: a) descoperirea si cercetarea infractorului revenea ofiŃerului de poliŃie judiciară ; b) urmărirea se făcea de către procuror; c) instrucŃia (în cazuri mai complicate) – de către un judecător de instrucŃie care realiza o anchetă (instrucŃie). 2. Judecata. De regulă, delictele erau de competenŃa tribunalelor, iar crimele, a CurŃilor cu juri. IV.LEGE SI REFORMĂ Capitolul examinează Legea secularizării averilor mănăstiresti, Legea rurală, Legea instrucŃiunii publice, Legea organizării puterii armate precum si alte reforme înfăptuite în timpul domniei lui Alex. Ioan Cuza.
  • 20. Capitolul XII B. DREPTUL MODERN AL ROMÂNIEI ÎNTRE 1866-1918 20 I. DREPTUL INTERNAłIONAL Eliminarea jurisdicŃiei consulare, crearea primelor agenŃii diplomatice ale României, renunŃarea la pasaportul otoman pretins cetăŃenilor români, încheierea de convenŃii comerciale cu alte state au pregătit independenŃa de stat a României. ConvenŃia româno-rusă (aprilie 1877) a permis intrarea în războiul de independenŃă. Tratatul de la San Stefano si Tratatul de la Berlin (1878) au recunoscut independenŃa de stat a României si dreptul său asupra Dobrogei. Prin Tratatul de pace de la Bucuresti din 1813, România încorpora judeŃele din sudul Dobrogei (Cadrilater). În 1916 România a încheiat cu Tripla ÎnŃelegere un Tratat politic si o ConvenŃie militară care au pregătit intrarea în Războiul de reântregire (1916 – 1918). II. DREPTUL CONSTITUłIONAL ConstituŃia din 1866 a rămas în vigoare, cu unele modificări, până în 1923. Era alcătuită din 8 titluri printre care: Teritoriul României; Drepturile românilor; Puterile statului. Garanta egalitatea în faŃa legii, libertatea deplină a constiinŃei, a presei, asocierii, inviolabilitatea domiciliului si persoanei. Puterea legislativă era exercitată de domn si Parlamentul bicameral. Acesta dispune de dreptul de interpelare si anchetă parlamentară. Domnul avea dreptul de veto absolut. Puterea executivă era încrediŃată domnului si guvernului. Era introdusă responsabilitatea ministerială. Puterea judecătorească era exercitată de instanŃele judecătoresti (tribunale si curŃi). ConstituŃia garanta proprietatea privată proclamată sacră si inviolabilă. III. PRINCIPALELE REFORME INTERNE Legea învoielolor agricole din 1866 cu modificările sale ulterioare deroga de la principiile Codului Civil existent, consacrând sistemul arendăsiei si căile de executare silită a obligaŃiilor. Legea contra trusturilor arendăsesti (1908), Legea Casei Rurale si Legea judecătorilor de ocoale ameliorau situaŃia Ńăranilor. Codul comercial (1887), Legea minelor (1895), Legea pentru încurajarea industriei naŃionale (1887 si 1912) au contribuit la progresul economiei românesti. Legea repausului duminical (1887) si Legea meseriilor (1902) au conturat o legislaŃie incipientă a muncii. Cea mai importantă modificare a Codului Penal a fost Legea Micului Parchet (1913) care reglementa instrucŃiunea si judecarea în faŃa instanŃelor corecŃionale a flagrantelor delicte.
  • 21. Potrivit Legii pentru organizarea judecătorească din 1909, instanŃele de judecată erau: judecătoriile de ocoale (rurale si urbane), tribunale de judeŃ cu secŃiunile lor, CurŃile cu juraŃi (pentru fiecare judeŃ ), CurŃile de apel (Bucuresti, Craiova, GalaŃi si Iasi), Curtea de casaŃie ca instanŃă supremă. Capitolul XIII ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL DUPĂ MAREA UNIRE PÂNĂ ÎN ANUL 1944 I. FORMA DE GUVERNĂMÂNT SI REGIMUL POLITIC Statul naŃional unitar român făurit în 1918 a fost recunoscut pe plan juridic internaŃional prin tratatele de la Saint-Germain, Trianon si Neuilly cu Austria, Ungaria si Bulgaria. După Marea Unire pluripartidismul, sistemul parlamentar-constituŃional, stricta separaŃie a puterilor în stat, responsabilitatea guvernamentală au reprezentat esenŃa regimului democratic. Cadrul internaŃional complex, tarele vieŃii politice interne, ascensiunea extremei drepte au dus la criza democraŃiei si instaurarea, din 1938, a regimurilor autoritare si totalitare. 21 II. EVOLUłIA DREPTULUI Marea Unire din 1918 a reclamat si unificarea legislativă în primul rând pe planul dreptului constituŃional si al dreptului administrativ. ConstituŃia din 1923 a cosacrat statul naŃional, unitar si indivizibil, drepturile românilor, votul universal, separaŃia puterilor în stat. Legea electorală din 1926 a introdus sistemul primei majoritare. ConstituŃia din 1938 a pus bazele juridice ale regimului de guvernare autoritară a monarhului. În dreptul administrativ sunt de reŃinut: Legea pentru unificarea administrativă din 1925 care împărŃea teritoriul României în comune, plăsi si judeŃe; Legea pentru reorganizarea ministerială din 1929; Statutul funcŃionarilor publici din 1923 si Legea administrativă din 1938. Dreptul civil si procedura civilă. În materie de proprietate au intrat în vigoare: Legea minelor si Legea privitoare la comercializarea si controlul întreprinderilor economice ale statului (1924). După 1918 legi repetate au reglementat exproprierea marilor proprietăŃi rurale si împroprietărirea Ńăranilor. Statutul persoanelor fizice si juridice. Au fost promulgate: Legea actelor de stare civilă (1928), Legea asupra asociaŃiilor profesionale (1926), Legea persoanelor juridice (1924). În domeniul legislaŃiei muncii: Legea pentru reglementarea conflictelor de muncă (1920) si Legea contractelor colective de muncă (1928).
  • 22. În procedura civilă prin legile din 1924 si 1925 s-a realizat unificarea în materie a instanŃelor judecătoresti (judecătorii, tribunale, curŃi) si jurisprudenŃei pe întreg teritoriul României. Dreptul penal si procedura penală. Noul Cod penal din1937 cuprindea dispoziŃii privitoare la crime, delicte si contravenŃii. Trăsătura generală a fost multiplicarea încriminărilor si amplificarea pedepsei. Majoritatea legilor au vizat apărarea ordinii publice si siguranŃa Statului: Legea pentru reprimarea unor infracŃiuni contra linistii publice (1924); Legea pentru apărarea ordinii de stat (1934); Legea pentru autorizarea stării de asediu (1933). În 1937 a intrat în vigoare un nou Cod de procedură penală. LegislaŃia penală din perioada regimului antonescian (1938-1944). „Decretul-lege din 17 februarie 1938” si „ Legea pentru reprimarea unor noi infracŃiuni împotrivalinistii publice” înăspreau regimul pedepselor pentru infracŃiunile împotriva ordinii de stat si amplificau incrimănările. În condiŃiile stării de război, politica penală a cunoscut, înăsprirea fără precedent a regimului pedepselor: pedeapsa capitală, domiciliul forŃat, internarea în lagăre etc. Dreptul procesual penal în perioada 1938-1944. În condiŃiile stării de război si a permanentizării stării de asediu i s-au diminuat drastic garanŃiile.........; tendinŃa schimbării căilor de atac a mers până la capăt; instanŃele militare judecau si fapte decretate ca infracŃiuni. StiinŃa dreptului si invăŃământului juridic în perioada interbelică. În domeniul istoriei dreptului, dreptului roman, dreptului constituŃional, dreptului civil si penal, dreptului internaŃional si a învăŃământului juridic s-au distins personalităŃi ca : Andrei Rădulescu, George Fotino, Stefan...., P.P. Negulescu, I. Alexandresco, Vespasian V. Pella etc. 22 Bibliografie a. Obligatorie BITOLEANU, IOAN; Introducere în Istoria Dreptului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, 2006; CERNEA, EMIL; MOLCUł, EMIL; Istoria statului si dreptului românesc, Bucuresti, 1998; b. Suplimentară FOCSENEANU, ELIODOR, Istoria constituŃională a României, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999 xxx – Istoria dreptului românesc, vol. I-II (part. 1,2) Editura Academiei, Bucuresti, 1980-1984. MARCU, LIVIU, Istoria dreptului românesc, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997
  • 23. UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ CONSTANłA SPECIALIZAREA DREPT SI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ Disciplina: INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI ANUL I ZI, FR, ID Conducătorul disciplinei: Prof. univ. dr. IOAN BITOLEANU Tel/Fax: 0241/545015 si E-MAIL:ushcta@spiruharet.ro INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI - ÎNTREBĂRI – 1. DefiniŃi noŃiunea de DREPT. Pag. 5 – 6 2. Care sunt izvoarele dreptului universal. Pag. 6 – 7 3. IndicaŃi diviziunile dreptului. Pag. 7 4. RelevaŃi principalele curente de gândire în materie de drept. Pag. 6 – 9 5. Care sunt principalele dispoziŃii ale Codului lui Hammurapi. Pag. 10 - 12 6. RedaŃi principalele idei ale gândirii juridice din China antică. Pag. 13 7. RedaŃi esenŃa dispoziŃiilor Vechiului testament ebraic. Pag. 13 – 14 8. Care sunt principalele coordonate ale gândirii si practicii juridice din Grecia antică. Pag. 14 – 19 9. Însemnătatea si diviziunile dreptului roman Pag. 19 – 22 10. Izvoarele dreptului roman Pag. 28 – 30 11. Legea celor XII Table din Republica Romană Pag. 23 - 24 12. Principalele dispoziŃii din Corpus Iuris Civilis al împăratului Iustinian Pag. 26 - 27 13. LegislaŃia si instituŃiile juridice din statul dac: izvoarele dreptului; cutumă si lege; regimul persoanelor si familia; bunuri si obligaŃii; sistemul punitiv si procedura de judecată. 23 Pag. 34 - 39 14. Izvoarele dreptului din provincia romană Dacia Pag. 41 – 42 15. Organele centrale si locale din provincia romană Dacia. Pag. 43 - 45 16. Dreptul privat în provincia romană Dacia: persoane, familia, obligaŃii si contracte,infracŃiuni si pedepse, procedura de judecată Pag. 47 – 51 17. Teologia crestină si concepŃia despre drept în Evul Mediu Pag. 54 – 56 18. Monumente ale dreptului bizantin medieval: Ecloga, Basilicalele, Nomocanoanele Pag. 56 - 58 19. Începuturile dreptului medieval românesc: institutŃiile obstii sătesti; norme privind bunurile, relaŃiile de muncă si statutul persoanei; obligaŃiuni civile si răspundere personală; procedura de judecată. Pag. 61 – 66 20. Cristalizarea normelor juridice în statele medievale românesti incipiente. Legea Ńării Pag. 70 -73 21. Principalele instituŃii ale statelor medievale românesti Pag. 81 -88 22. Statutul persoanelor, relaŃiile de rudenie si instituŃia familiei în dreptul medieval românesc (sec. XV –XVII) Pag. 93 - 97 23. DispoziŃii privind regimul bunurilor, proprietatea si succesiunea în legislaŃia medievală românească (sec. XV – XVII). ObligaŃii si contracte Pag. 97 - 105 24. Organizarea judecătorească în łările Române Pag. 11 -112 25. Procedura de judecată în łările Române medievale. Proceduri speciale. Pag. 113 – 116 26. Sistemul de infracŃiuni si pedepse în łările Române (sec. XV – XVII ) Pag. 116 - 120 27. Izvoarele dreptului medieval românesc. Elaborarea primelor pravile. Pag. 121 - 124 28. Pravila si hrisovul domnesc. Pag. 124 – 125
  • 24. 29. Principalele monumente ale dreptului medieval din Moldova si łara Românească. Pag. 126 – 127 30. Dreptul scris din Voievodatul si Principatul Transilvaniei (1176 -1688) Pag. 127 -129 31 Începutul învăŃământului juridic si ale stiinŃei dreptului Pag. 130 – 131 32. Dreptul natural si contractul social. SupremaŃia legii în viziunea Renasterii universale Pag. 151 – 155 33. Dreptul englez: Common Law; Magna Charta Libertatum; PetiŃia dreptului; Habeas Corpus Act Pag. 155 - 158 34. DemocraŃia nord – americană si biruinŃa legilor. Pag. 158 – 160 35. Modelul francez de guvernare. Codul Civil napoleonian . Pag. 160 – 168 36. Începutul modernizării dreptului românesc (sec. XVII – începutul sec. 24 XIX) Pag. 169 - 170 37. Izvoarele dreptului medieval românesc. Pag. 170 – 173 38. Organizarea instanŃelor judecătoresti în łările Române (sec. XVIII ) Pag. 173 – 174 39. Dreptul civil românesc (sec. XVIII – începutul sec. XIX ) Pag. 175 - 181 40. Dreptul penal în łările Române (sec. XVIII – inceputurile sec. XIX): infracŃiuni si pedepse; procedura penală Pag. 181 – 187 41. Dreptul transilvan sub Habsburgi Pag. 187 -188 42. Regimul politic al Principatelor Române (1821 – 1848) Pag. 194 – 195 43. Pledoarie pentru domnia legii si pentru regim constituŃional Pag. 195 – 196 44. Regulamentele Organice : geneză, dispoziŃii, instituŃii Pag. 197 - 201 45. Regulamentele Organice: puterea judecătorească Pag. 201 – 204 46. Organizarea de stat a Principatelor Române (1849 – 1866) Pag. 209 – 212 47. Dreptul constituŃional în anii care au precedat Unirea Principatelor Pag. 212 – 219 48. Codul Civil Român (1865) Pag. 220 – 223 49. Codul de procedură civilă (1865) Pag. 223 – 225 50. Codul Penal Român (1865) Pag. 225 – 227 51. Codul de procedură penală (1865) Pag. 228 – 230 52. Lege si reformă în anii 1864 – 1877 Pag. 230 – 233 53. Legile pentru organizarea Dobrogei (1875 – 1914) Pag. 244 – 246 54. DispoziŃiile dreptului internaŃional referitoare la România(1864 – 1914) Pag. 247 - 248 55. ConstituŃia din 1866 Pag. 249 - 253 56. Principalele reforme interne din perioada 1866 – 1914 Pag. 253 – 259 57. Legile privind organizarea justiŃiei (1875 – 1914) Pag. 259 -261 58. StiinŃa dreptului si învăŃământul juridic românesc după proclamarea independenŃei de stat Pag. 261- 262 59. Actele plebiscitare cu caracter constituŃional care au consacrat Marea Unire din 1918 Pag. 263 – 264 60. Forma de guvernământ si regimul politic (1918 – 1938) Pag. 269 - 270 61. ConstituŃia din 1923 Pag. 274 - 277 62. ConstituŃia din 1938 Pag. 278 - 279 63. Dreptul administrativ românesc în perioada interbelică Pag. 280 – 282 64. Dreptul comercial si bancar românesc în perioada interbelică Pag. 282 – 284 65. Dreptul civil din România interbelică Pag. 286 - 292 66. Dreptul procesual român în perioada interbelică Pag. 292 – 293 67. Dreptul penal din România interbelică Pag. 293 – 296 68. LegislaŃia penală din perioada 1938 – 1944 Pag. 296 – 296 69. Dreptul procesual penal în perioada 1938 – 1944 Pag. 296 – 299 70. StiinŃa dreptului si învăŃământul juridic în România interbelică Pag. 299 - 301
  • 25. BIBLIOGRAFIE - Ioan Bitoleanu, Introducere în istoria dreptului, Edit. FundaŃia România de Mâine, Bucuresti, 2006: paginile indicate în textul întrebărilor - Emil Cernea, Emil MolcuŃ, Istoria statului si dreptului românesc, Bucuresti, 1994, pag.126-133, 201-209, 215-224, 250-270. 25