Socio curs 1

796 views

Published on

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Socio curs 1

  1. 1. Sociologie – curs 1 http://socasis.com/intranet Responsabil: lect. univ. dr. Cristina Raţ crat@socasis.ubbcluj.ro
  2. 2. Curs 1: De ce sociologie? Construcţia obiectului de cercetare şi metode de studiu Lecturi: *Bauman, Z. şi May, T. (2008): Gândirea sociologică. Bucureşti: Humanitas. „Introducere”, pp. 1-26. în limba engleză: Bauman, Z. şi May, T. (1990): Thinking sociologically. Oxford: Blackwell. „Introduction”, pp. 1-15. (previzualizare accesibilă pe Google Books: http://books.google.ro iar cartea se găseşte la biblioteca Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală). Weber, M. (2001): Teorie şi metodă în ştiinţele culturii. Iaşi: Polirom (selecţii). Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Sociologie. Cluj: Mesagerul, Cap. I „Obiectul şi problematica sociologiei” şi Cap. II „Probleme metodologice ale sociologiei”, pp. 1-68.
  3. 3. Delimitări între ştiinţele sociale “O diviziune a muncii între savanţi” (Bauman, 2008: 12) reflectată în tipurile de întrebări care le ghidează cercetarea, “punctele de vedere din care sunt observate, explorate, descrise şi explicate acţiunile omeneşti” (Bauman, 2008: 13). Sociologia: Ce consecinţe au asupra actorului social multiplele colectivităţi şi structuri sociale în care este încadrat? În ce moduri influenţează actorul social aceste configuraţii? SAU: Cum se leagă tipurile de relaţii sociale şi societăţile în care ne încadrăm de modul în care ne privim unii pe alţii, pe noi înşine, ca şi cunoştinţele noastre, acţiunile nostre şi consecinţele lor? (Bauman, 2008: 15).
  4. 4. Exemple: Cum încearcă să explice diferitele ştiinţe sociale (psihologia, sociologia, demografia, antropologia culturală, economia, ştiinţele politice) următoarele fenomene sociale: – Achiziţionarea hainelor – Şomajul – Feritilitatea cuplurilor
  5. 5. Exemplu: Autorul cărţii recomandate, Zygmunt Bauman, s-a născut în 1925, la Poznan, Polonia, într-o familie de evrei. După ocuparea Poloniei de către Germania nazistă a emigrat în URSS şi a luptat alături de Armata Roşie. După război, se întoarce în Polonia şi predă la universitatea din Varşovia. Dar opoziţia faţă de ideologia comunistă îl determină să emigreze mai întâi în Israel, apoi în Marea Britanie, unde va preda la Universitatea Leeds. Cartea “Gândirea sociologică” o scrie în 1990, împreună cu Tim May. Cum credeţi că se referă editorii cărţii traduse în limba română la Zygmunt Bauman?
  6. 6. Exemplu: Autorul cărţii recomandate, Zygmunt Bauman, s-a născut în 1925, la Poznan, Polonia, într-o familie de evrei. După ocuparea Poloniei de către Germania nazistă a emigrat în URSS şi a luptat alături de Armata Roşie. După război, se întoarce în Polonia şi predă la universitatea din Varşovia. Dar opoziţia faţă de ideologia comunistă îl determină să emigreze mai întâi în Israel, apoi în Marea Britanie, unde va preda la Universitatea Leeds. Cartea “Gândirea sociologică” o scrie în 1990, împreună cu Tim May. Cum credeţi că se referă editorii cărţii traduse în limba română la autori? “... Cei doi autori britanici...” Cum credeţi au ajuns editorii să se refere în acest mod la autorii cărţii?
  7. 7. Sociologie şi simţul comun “Sociologia este ştiinţa evidentului” (P. Bourdieu). Simţul comun (common sense) se referă la un set de cunoştinţe practice implicite, tacite, care ne permit să acţionăm asupra structurilor sociale – dar nu solicită în mod necesar reflecţie asupra acţiunii şi motivaţiei de a acţiona. Sociologia presupune exact această reflecţie asupra acţiunilor sociale: punerea sub semnul întrebării şi investigarea lucrurilor luate de la sine înţeles, care sunt “de bun simţ” sau “de simţ comun”.
  8. 8. În ce fel diferă sociologia de simţul comun? Discursul responsabil (sau ştiinţific): separarea clară a enunţurilor factuale, susţinute de cunoştinţele disponibile, de enunţurile de opinie, care pot fi provizorii, netestate, sau normative. Perspectiva sociologiei nu se limitează la instanţa propriu-zisă a acţiunii, ci încearcă să o înţeleagă prin prisma legăturilor (interdependenţelor) acesteia cu structuri sociale mai largi. Simţul comun porneşte de la precepte acceptate ca atare, luate de la sine înţeles (taken for granted). Sociologia presupune o de-familiarizare faţă de lucrurile luate de la sine înţeles.
  9. 9. Exemplu: Studiile lui Harold Garfinkel Etnometodologia – studiul metodelor prin care oamenii construiesc o lume de la sine înţeleasă (taken-for-granted) “Într-o confruntare cu această lume familiară condusă de obiceiuri înzestrate cu puterea de a reconfirma convingeri, sociologia poate părea un intrus băgăcios şi enervant” (Bauman, 2008, p. 22).
  10. 10. Cine a inventat cuvântul “sociologie”? August Comte (1789-1857) Comte împărtăşea o viziune pozitivistă asupra ştiinţelor sociale, adică încredere în cunoaşterea empirică, bazată pe “evidenţe”, inducţie şi generalizare în ştiinţele sociale. Iniţial, el vorbea de fizica socială şi de legi, regularităţi care determină viaţa socială, asemenea legilor din fizică. Sunt foarte puţin sociologi care mai împărtăşesc această viziune pozitivistă. Termeni precum “cauze”, “mecanisme sociale”, “regularităţi” se referă la interpretările şi explicaţiile oferite de cercetători.
  11. 11. Textul de referinţă care aformulat exigenţele discursuluiştiinţific în disciplinele socio-umane este editorialul lui MaxWeber (1897) la primul număral revistei germane Archiv fürSozialwissenschaften undSozialpolitik.Max Weber consideră că discursulştiinţific este construit pe baza unorjudecăţi de fapt, iar judecăţilede valoare trebuie evitate.Notă: Editorialul a fost tradus înlimba română şi publicat în volumul:Weber, M. (2001): Teorie şi metodăîn ştiinţele culturii. Iaşi: Polirom
  12. 12. Conceptele-cheie formulate de Weber Neutralitatea axiologică – poziţia cercetătorului Obiectivitatea – calitatea discursului ştiinţific Tipul ideal – instrumentul conceptual al metodei ştiinţelor sociale
  13. 13. Conceptele-cheie formulate de Weber Neutralitatea axiologică – – poziţia cercetătorului – controlul intruziunii valorilor proprii – valorile împărtăşite sunt un factor de motivare pentru cercetător, dar influenţează discursul său (discursul devine biased, normativ în mod implicit) – soluţia propusă de Weber: conştientizarea valorilor şi averitizarea cititorului asupra poziţiei axiologice a cercetătorului.Obiectivitatea – calitatea discursului ştiinţific – delimitarea clară dintre judecăţi de valoare şi judecăţi de fapt – a scrie astfel încât “chiar şi un chinez să înţeleagă” (Weber, 1897, p. 12).
  14. 14. Conceptele-cheie formulate de Weber Tipul ideal Weberian – Instrument conceptual utilizat în metodele de cercetare din ştiinţele sociale, un fel de model teoretic – NU este un “ideal”, adică nu descrie o situaţie utopică, dezirabilă; – NU descrie o realitate empirică, dar poate fi util pentru a realiza o descriere a realităţii empirice prin comparaţie cu acest model; – NU este o ipoteză, dar poate fi util pentru a construi ipoteze.
  15. 15. Tipul ideal Weberian “Tipul ideal se formează prin accentuarea unilaterală a anumitor puncte de vedere şi sinteza unor fenomene individuale concrete difuze, discrete, mai mult sau mai puţin prezente sau absente, care sunt aranjate în conformitate cu punctele de vedere pe care se pune accentul, şi unificate într-un construct mental (thought construct). Este o puritate conceptuală, un construct mental care nu se regăseşte empiric nicăieri în realitate. Este o utopie.” (Weber, 1897, p. 48). Exemple: liderul carismatic, oraşul medieval
  16. 16. Ce fel de sociologie propune Max Weber? Obiectul principal: acţiunea umană Sociologia este o ştiinţă ce îşi propune înţelegerea interpretativă a acţiunii sociale pentru a ajunge la explicaţii cauzale a cursului şi efectelor acestora. Sociologia încearcă să formuleze concepte tipice (tipuri ideale – n.t.) şi să generalizeze uniformităţi ale proceselor empirice. (Weber, Economy and society). ATENŢIE! Această înţelegere/comprehensiune (verstehen) nu înseamnă empatie, ci înţelegere raţională a unui alt individ raţional. Găsiţi lucrările lui Weber free on-line pe SocioSite: http://www.sociosite.net/topics/weber.php
  17. 17. Ce fel de sociologie propune Max Weber? Tipuri de acţiune socială: Acţiuni raţionale îndreptate spre valori definite etic (wertrational) – Ex. a te abţine să copiezi la examen, deşi ai putea Acţiuni raţionale instrumentale, îndreptate spre scopuri utilitare, bazate pe adecvarea mijloacelor la scopuri (zweckrational) – Ex. pregătirea pentru Bacalaureat Acţiuni tradiţionale (mânate de obişnuinţe) – Ex. a verifica mesajele on-line când deschizi calculatorul Acţiuni afective (mânate de afecte) – acestea sunt în afara obiectului de studiu al sociologiei – Ex. chiar dacă nivelul lor de pregătire este aproximativ egal, unii dintre noi sunt mai tensionaţi înainte de examen decât alţii, au “trac” de a vorbi în public etc. Studiul acestor fenomene aparţine mai degrabă psihologiei.
  18. 18. Câteva din primele cercetări sociologice Alexis de Tocqueville: Despre democraţie în America (1820-1840) Karl Marx (1818-1883): Capitalul (publicat post-mortem) Emile Durkheim: Despre sinucidere (1897) Max Weber: Etica protestantă şi spiritul capitalismului (publicat în 1905)
  19. 19. Unde puteţi întâlni sociologi? Realizarea studiilor privind comportamentul populaţiei – cercetători Experţi-consultanţi în diferite agenţii guvernamentale şi organizaţii civice Analişti sociali, jurnalişti Manageri de resurse umane Cadre didactice
  20. 20. DE CITIT PENTRU URMĂTORUL SEMINAR: *Bauman, Z. şi May, T. (2008): Gândirea sociologică. Bucureşti: Humanitas. „Introducere”, pp. 1-26. în limba engleză: Bauman, Z. şi May, T. (1990): Thinking sociologically. Oxford: Blackwell. „Introduction”, pp. 1-15. (previzualizare accesibilă pe Google Books: http://books.google.ro iar cartea se găseşte la biblioteca Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală). Weber, M. (2001): Teorie şi metodă în ştiinţele culturii. Iaşi: Polirom (selecţii). Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Sociologie. Cluj: Mesagerul, Cap. I „Obiectul şi problematica sociologiei” şi Cap. II „Probleme metodologice ale sociologiei”, pp. 1-68. * MATERIALELE DE PREGĂTIRE A DEZBATERILOR! CURSUL URMĂTOR: Procese de socializare şi identităţi sociale

×