Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Musculatura spatelui toracelui abdomenului

1,073 views

Published on

Musculatura gâtului: regiunea medială și laterală
Topografia regiunilor gâtului
Fasciile gâtului
Musculatura spatelui: planurile musculare: trapez, mare dorsal, ridicătorul unghiului omoplatului, masa romboizilor, dințații posteriori, mușchii splenius, masa transversospinoșilor, mușchii multifizi, intertransversari, rotatori
Musculatura proprie a toracelui
Musculatura care leagă membrul superior liber de torace
Fasciile toracelui
Musculatura abdominală - peretele superior, anterior, posterior

Published in: Education
  • Be the first to comment

Musculatura spatelui toracelui abdomenului

  1. 1. MUȘCHII GÂTULUI A. Muşchii regiunii laterale: - M. platisma - M. sternocleidomastoidian - M. scaleni: anterior, mijlociu, posterior - M. drept lateral al capului M. superficiali ai gâtului: - M. digastric - M. stilohioidian - M. milohioidian - M. genitohioidian - M. sternohioidian - M. omohioidian - M. sternotiroidian - M. tirohioidian B. Muşchii regiunii mediane a gâtului: M. prevertebrali: - M. lung al capului - M. lung al gâtului - M. drept anterior al capului 1
  2. 2. MUŞCHIUL PLATISMA (muşchiul pielosul gâtului) Originea: - fascia regiunii infraclaviculare şi acromiale - fascia muşchiului marelui pectoral şi a deltoidului Inserţia terminală: - fibrele anterioare: rafeul sprahioidian - fibrele posterioare: la nivelul mandibulei, pe linia oblică, pe piele şi ţesuturile subcutanate ale regiunii Acţiunea: - când muşchiul ia punct fix pe inserţia de origine: coboară buzele (participă la exprimarea sentimentelor de tristeţe, frică sau dispreţ); - când muşchiul ia punct fix pe inserţia de la nivelul mandibulei: ridică pielea gâtului şi o împinge înainte. 2
  3. 3. MUŞCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN Originea: - capul medial, sternal: manubriul sternal - capul lateral, clavicular: porţiunii mediale a feţei superioare a claviculei. Între cele două origini – fosa supraclaviculară mică – nervul frenic. Inserţia terminală: - faţa laterală a procesului mastoidian - linia nuchală superioară Acţiunea: - contracţia unilaterală: determină înclinarea capului de aceeaşi parte - contracţia bilaterală: continuă mişcarea de flexie a capului şi a gâtului începută de muşchiul drept anterior; dacă flexia prealabilă lipseşte muşchiul fixează capul în articulaţia atlantooccipitală realizând extensia - când ia punct fix la nivelul capului participă la ridicarea toracelui. 3
  4. 4. MUȘCHII INSERAȚI LE NIVELUL OSULUI HIOD I.SUPRAHIODIENI: m. care unesc osul hioid cu baza craniului, limba și faringele participând la formarea planșeului cavității bucale. Coboară mandibula, participă la masticație, deglutiție, vorbire  M. Digastric: incizura mastoidiană temporală + fosa digastrică mandibulară – os hioid  M. Milohioidian: mandibulă – os hioid  M. Stilohiodian: apofiza stiloidă – os hioid  M. Geniohiodian: posterior de m. milohioidian II. INFRAHIOIDIENI: coboară mandibula + cei cu inserție pe hioid, îl acționează direct; m sternotireoid: tracționează laringele în jos; m. tireohioidian: apropie hioidul de laringe, tracționează laringe în sus M. Sternohioidian: manubriu sternal – os hioid M. Sternotireoid: manubriu sternal + coasta I – cartilaj tiroid M. Tireohioid: cartilaj tiroid – os hioid M. Omohioid: marginea superioară a omoplatului – tendon intermediar de pe marginea posterioară a m. s-c-m. 4
  5. 5. MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI (GRUPUL LATERAL) MUŞCHIUL SCALEN ANTERIOR Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C3-C6. Inserţia terminală: cele 4 fascicule musculare formate se unesc şi se inseră pe tuberculul de pe faţa superioară a coastei I. MUŞCHIUL SCALEN MIJLOCIU Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse de la nivelul ultimelor vertebrelor cervicale. Inserţia terminală: fasciculele formate se unesc şi se inseră pe tuberculul de pe faţa superioară a coastei I. MUŞCHIUL SCALEN POSTERIOR Originea: pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7. Inserţia terminală: a celor 4 fascicule formate este pe tubercul de pe faţa superioară a coastei a II-a. 5
  6. 6. 6 MUŞCHIUL SCALEN ANTERIOR MUŞCHIUL SCALEN MIJLOCIU MUŞCHIUL SCALEN POSTERIOR
  7. 7. MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI (GRUPUL LATERAL) MUŞCHII SCALENI Acţiunea: - contracţia unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă - contracţia bilaterală creşte rigiditatea coloanei vertebrale - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt muşchi inspiratori, în inspirul forţat - contracţia scalenilor anteriori participă la flexia capului faţă de coloana vertebrală 7
  8. 8. MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI (GRUPUL PREVERTERBALI) MUŞCHIUL LUNG AL CAPULUI Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserţia terminală: pe faţa inferioară a porţiunii bazilare a osului occipital. MUŞCHIUL LUNG AL GÂTULUI Originea: - porţiunii verticale: pe corpurile primelor vertebre toracice şi la nivelul ultimelor trei vertebre cervicale - porţiunii inferioare: pe corpurile primelor trei vertebre toracale; - porţiunea oblică superioară: porneşte de la tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserţia terminală: - porţiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale C2-C4; - porţiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C6; - porţiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al atlasului. 8
  9. 9. MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI (GRUPUL PREVERTERBALI) MUŞCHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI Originea: la nivelul procesului transvers al atlasului Inserţia terminală: la nivelul procesului jugular al occipitalului. Acţiunea: înclinarea laterală a capului MUŞCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI Originea: este pe faţa anterioară a masei laterale şi a procesului transvers al atlasului. Inserţia terminală: este pe procesul bazilar al occipitalului. Muşchii prevertebrali sunt flexori ai capului şi ai coloanei cervicale. Muşchii prevertebrali sunt inervaţia de către ramurile profunde ale plexului cervical. 9
  10. 10. TOPOGRAFIA GÂTULUI Regiune anterioară: împărțită de m. s-c-m (7) în trei subregiuni: a. Regiunea s-c-m corespunzătoarea m. b.Triunghiul cervical lateral este împărțit de m. omohioidian (5) în - triunghiul omotrapezoid (9) - tringhiul omoclavicular (8) Conține: spațiul interscalenic (a. subclavie + plex brahial) spațiul antescalenen (v. suvclavie + nv. frenic) c. Triunghiul cervical medial: -Triunghiul omotraheal (6) - triunghiul carotidian - triunghiul submandibular (2): conține triunghiul lui Pirogov (a. linguală) + fosa retromandibulară (1) 10
  11. 11. FASCIILE GÂTULUI I.Fascia superficială II. Fascia proprie: parte infrahioidiană: foiță superficială foiță pretraheală foiță prevertebrală parte suprahioidiană: foiță superficială foiță profundă III. Fascia endocervicală: foiță viscerală foiță parietală 11
  12. 12. 12 MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ŞI A CEFEI
  13. 13. Originea: - linia nuchală superioară - protuberanţa occipitală externă - ligamentul nuchal - procesele spinoase C7-T12 -ligamentul supraspinos toracal Terminal, fibrele: - superioare: 1/3 laterale a marginii posterioare şi a feţei superioare a claviculei - mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului şi a spinei omoplatului - inferioare: se întind până la nivelul marginii posterioare a spinei omoplatului. Inervație: - nv. accesor (XII) - nv. cervicali III + IV (proprioceptivi) din plex cervical MUŞCHIUL TRAPEZ 13
  14. 14. MUŞCHIUL TRAPEZ Acţiunea: -fasciculele superioare descendente: ridică umărul (omoplatul) şi îl trage intern -contracţia fasciculului superior occipital determină aplecarea laterală a capului şi rotează capul de partea opusă - contracţia fasciculului mijlociu adducția omoplatului - contracţia fasciculului inferior coboară umărul, rotează medial unghiul inferior al omoplatului - porțiunea claviculară: ridică clavicula - contracția simultană a ambilor mușchi: apropierea omoplaților și umerilor de coloana vertebrală - în contracția bilaterală, când punctul fix este luat la nivelul O + C: extensia coloanei cervicale 14
  15. 15. MUŞCHIUL LATISSIMUS DORSI (MARELE DORSAL) Originea: - faţa externă a ultimelor 3-4 coaste -apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale şi lombare - pe creasta sacrală mediană - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului Inserția terminală: -printr-un tendon patrulater care spirașează în jurul m. mare rotund, în fundul șanțului intertubecular al H (după unii autori) pe creasta micului trohanter H (după alți autori). Inervația: nv. toracodorsal (C6-C7) 15
  16. 16. Acţiunea: - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor, proiector înapoi şi rotator intern al braţului - când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracţionează asupra coastelor şi ajută la mişcarea de ridicare a toracelui (ca în căţărare) - rol in inspir prin inserția pe coaste. 16 MUŞCHIUL LATISSIMUS DORSI (MARELE DORSAL)
  17. 17. MUŞCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUŞCHIUL UNGHIULAR) Originea: - prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale. Inserţia terminală: la nivelul unghiului supero-intern al omoplatului. Inervația: - nervul dorsal al scapulei (C5) - ramuri direct din plexul cervical C3-C4 Acţiunea: - când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern şi în sus - când ia punct fix la nivelul omoplatului: muşchiul determină înclinarea coloanei cervicale și capul de partea sa 17
  18. 18. Originea: -pe procesele spinoase ale primelor patru vertebre toracale şi a ultimei vertebre cervicale. Inserţia terminală: -la nivelul marginii mediale a O. Acţiunea: - când ia punct fix pe coloană: trage și ridică ușor omoplatul intern - concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală - împreună cu m. dințat anterior menține omoplatul la nivelul trunchiului - când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana vertebrală spre acesta MASA MUŞCHILOR ROMBOIZI 18
  19. 19. MUŞCHIUL DINŢAT POSTERIOR ŞI SUPERIOR Originea: - nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor C6 – T3 - ligamentul nucal Inserţia terminală: la nivelul feţei externe a coastelor de la 2 la 5. Inervație: - nv. cervicali C6 - C8 - nv. intercostali T1-T2 Acţiunea: ridică coastele II-V intervenind în inspir 19
  20. 20. MUŞCHIUL DINŢAT POSTERIOR ŞI INFERIOR Originea: la nivelul proceselor spinoase T11- L3 Inserţia terminală: prin patru digitaţii pe feţele externe ale ultimelor patru coaste. Inervație: - nv. intercostali T1-T2 - nv. Lombari L1-L2 Acţiunea: coboară coastele fiind un muşchi expirator. 20
  21. 21. MUŞCHIUL SPLENIUS AL CAPULUI ȘI GÂTULUI Originea: - jumătatea inferioară a ligamentului nuchal - procesele spinoase ale vertebrelor C7 - T7 - ligamentele interspinoase Inserţia terminală: - pentru splenius al capului: la nivelul jumătăţii laterale a linei nuchale şi pe faţa laterală a mastoidei - pentru splenius al gâtului: pe vârful proceselor transverse ale atlasului, axisului + C3 Inervație: ramul dorsal din C1 – C3 Acţiunea: - contracţia bilaterală determină extensia capului+ gâtului - contracţia unilaterală determină înclinarea capului de aceeaşi parte 21
  22. 22. 22 MUŞCHIUL SPLENIUS AL GÂTULUI MUŞCHIUL SPLENIUS AL CAPULUI EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE: - m. iliocostal - m. lung dorsal - m. spinal
  23. 23. Planul III muscular - Tractul lateral EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE Mușchiul prezintă o parte lombară, una dorsală și una cervicală Origine: - la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor lombare - pe faţa posterioară a sacrumului - pe creasta iliacă și pe fascia toraco-lombară. Inserţia terminală : - coloana laterală: leagă bazinul de coaste, coastele între ele: muşchiul ilio-costal (m.iliocostalis) - coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste şi de procesele transverse + apofiza mastoidiană: muşchiul lungul dorsal (m.longissimus) - coloana medială: solidarizează bazinul cu procesele spinoase şi procesele spinoase între ele: muşchiul spinal (m. spinalis). Acţiune: masa musculară, în totalitatea ei, participă la: -extensia capului şi a trunchiului - asigurarea menţinerii poziţiei verticale a corpului. 23
  24. 24. Planul IV muscular – Tractul medial SISTEM MUSCULAR TRANSVERSOSPINOS Sistemul muscular transverso-spinos este format din fascicule musculare dispuse între procesul transvers al unei vertebre şi procesul spinos supraiacent. Rezultă două coloane musculare dispuse de o parte şi de cealaltă a coloanei vertebrale. Sistemul muscular transverso-spinos este format din: - muşchiul semispinal, cel mai superficial; are fascicule ce trec peste 4 vertebre: muşchiul semispinal toracic, cervical şi al capului; - muşchii multifizi au aceeaşi direcţie ca şi cei descrişi mai sus; sunt muşchi care acoperă şanţurile vertebrale de la nivelul sacrumului şi până la nivelul axisului; - muşchii rotatori sunt situaţi în planul cel mai profund; ei fac legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente sau sar peste o vertebră. 24
  25. 25. Planul IV muscular – Tractul medial SISTEM MUSCULAR TRANSVERSOSPINOS Acțiune: - muşchiul semispinal: extensia coloanei vertebrale și a capului - muşchii multifizi și muşchii rotatori:  în contracția unilaterală înciună și rotează coloana vertebrală de aceeași parte  în contracția bilaterală: extensori ai coloanei 25 Muşchii multifizi
  26. 26. Planul muscular V este cel care se găseşte cel mai profund: 1. muşchii interspinali: între apofizele spinoase ale vertebrelor adiacente 2. muşchii intertransversari: între apofizele transverse ale vertebrelor adiacente 3. muşchii rotatori ai capului: - muşchiul marele drept posterior(1) al capului: tubercul posterior atlas – linia nucală inferioară - muşchiul micul drept posterior (2) al capului: apofiza spinoasă a axisului – linia nucală - oblicul inferior al capului (4): apofiza spinoasă atlas – apofiza transversă atlas - oblic superior al capului (3): apofiza transversă atlas – linia nucală 4. muşchii sacro-coccigieni 26
  27. 27. Planul muscular V - Acțiune: 1. muşchii interspinali: extensori coloană 2. muşchii intertransversari: extensori coloană 3. muşchii rotatori ai capului: - muşchiul marele drept posterior al capului - muşchiul micul drept posterior al capului Ambii au acţiune de extensia capului (când se contractă bilateral) şi îl rotează de partea care a intrat în acţiune (contracţia unilaterală înclină capul) - oblicul inferior al capului - cel mai puternic rotator al capului, întoarce faţa de aceeaşi parte cu muşchiul care a realizat contracţia - oblic superior al capului - extensor al capului, înclină capul lateral, roteşte capul şi duce faţa de partea care a intrat în contracţie); 4. muşchii sacro-coccigieni: menținerea rectitudinii coloanei vertebrale 27
  28. 28. 28 FASCIILE SPATELUI FASCIA SUPERFICIALĂ - acoperă mușchii superficiali. -în regiunea lombară, sub fascie se descrie masa de țesut adipos lombo-fesier. -în regiunea cervicală, între musculatura superficială și cea profundă se descrie ligamentul nucal. FASCIA TORACOLOMBARĂ - desparte planul muscular superficial de cel profund - prezintă o foiță superficială: creasta ileon – regiunea cefii profundă numai pentru zona lombară
  29. 29. MUŞCHII TORACELUI - Musculatură autohtonă: intercostalii externi intercostalii interni subcostalii transvers al toracelui ridicători ai coastelor - Musculatură care acționează asupra centuri scapulare și brațului: mare și mic pectoral subclavicular dințat anterior 29
  30. 30. MUŞCHII PROPRII AI TORACELUI MUŞCHII INTERCOSTALI În spaţiul intercostal se descriu câte doi muşchi intercostali: unul intern şi altul extern, mai scurţi decât lungimea spaţiilor pe care le ocupă astfel că, se continuă prin lame aponevrotice intercostale, externe şi interne. Muşchii intercostali externi se inseră pe buza externă a două coaste vecine. Direcţia fibrelor este oblic de sus în jos şi dinapoi înainte. Muşchii intercostali interni au dispoziţie inversă celor precedenţi. Acţiunea: - muşchilor intercostali externi: este de ridicători ai coastelor (inspiratori); - muşchilor intercostali interni: este de expiratori (coboară coastele); - ambele grupe de muşchi sunt importanţi în dinamica cutiei toracice. 30
  31. 31. MUŞCHII SUBCOSTALI Originea acestor muşchii se găseşte pe faţa medială a unei coaste aproape de unghi şi apoi pe faţa medială a celei de a II- a sau a III-a coaste subiacente. Sunt consideraţi muşchi rudimentari fără acţiune. 31 MUŞCHII SUPRACOSTALI (RIDICĂTORI AI COASTELOR) Sunt muşchi mici, în număr de 12 perechi, dispuşi în spatele muşchilor intercostali externi, de la procesele transverse la coaste. Muşchii intervin în inspir.
  32. 32. MUŞCHIUL TRANSVERS AL TORACELUI (TRIUNGHIULARUL STERNULUI) Este un muşchi care ocupă faţa profundă a plastronului sterno-costal. Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feţei posterioare a procesului xifoidian şi a corpului sternului. De la origine fasciculele devin divergente şi se inseră terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV. Acţiunea este redusă, participând la expirație. 32
  33. 33. Originea - fasciculul superior, clavicular: pe 1/2 medială a marginii anterioare a claviculei - fasciculul mijlociu, sternocostal: de pe faţa anterioară a sternului şi de pe cartilajele primelor 6 coaste adevărate; - fasciculul abdominal: la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserţia terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul culisei bicipitale sau pe marele trohanter. Inervație: nv. pectoral Acţiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui muşchiul realizează adducţia braţului, mai ales când acesta este la orizontală - participă la proiecţia anterioară a umărului - realizează rotaţia internă a braţului - când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în sus (mişcarea de căţărare) - este muşchi auxiliar în inspir. MUŞCHIUL MARE PECTORAL 33
  34. 34. Originea: -se realizează prin trei digitaţii de pe feţele antero- laterale ale coastelor III, IV şi a V-a. Inserţia terminală: comună pentru cele trei fascicule formate şi se găseşte la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului. Inervație: nv. pectoral MUŞCHIUL MIC PECTORAL 34 Acţiunea: - când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid şi coboară umărul în jos şi înainte - este auxiliar în mişcările de basculare ale omoplatului - când ia punct fix la nivelul procesului coracoid: este muşchi inspirator
  35. 35. MUŞCHIUL SUBCLAVICULAR Originea: - la nivelul primei coaste Inserţia terminală: - la nivelul mijlocului feţei inferioare a claviculei. Acţiunea: - este de coborâre a claviculei şi a umărului -de protecţie a plexului brahial. Inervație: nv. subclavicular 35
  36. 36. MUŞCHIUL DINŢAT ANTERIOR Muşchiul prezintă trei porţiuni: - una, de la nivelul feţei externe a primelor două coaste la unghiul superior al omoplatului - a doua, reprezentată de trei digitaţii ce pornesc de pe faţa externă a coastelor II-IV şi se termină pe marginea medială a scapulei - o porţiune inferioară care porneşte de la nivelul feţei externe a coastelor V-X şi ajunge la nivelul unghiului inferior al omoplatului. Inervație: nv. lung toracic 36
  37. 37. Acţiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui: proiectează omoplatul înainte şi lateral - când muşchiul ia punct fix la nivelul omoplatului: ridică coastele participând la inspir - intervine în fixarea scapulei pe peretele posterior al toracelui 37 MUŞCHIUL DINŢAT ANTERIOR
  38. 38. 38 FASCIILE TORACELUI FASCIA PECTORALĂ SUPERFICIALĂ: - lamelă subțire care acoperă glanda mamară; de la aceasta pornesc spre exterior ligamentele suspensoare ale glandei mamare. FASCIA PECTORALĂ PROPRIE: - trei lamele superficială (m. mare pectoral), profundă și lamela toracică a fasciei pectorale proprii (m intercostali externi, stern, coaste). FASCIA ENDOTORACICĂ - învelește din interior m. intercostali interni, subcostali, transversal al toracelui.
  39. 39. ABDOMENUL este în cea mai mare parte circumscris de pereţi musculari care, în funcţie de dispoziţia topografică pe care o au, se pot grupa în muşchii regiunii:  antero-laterale  posterioare  superioare  perineale (inferioare) 39
  40. 40. Originea: - cartilajele coastelor a V-a- VII - procesul xifoid - ligamentul costoxifoidian. Inserţia terminală: -produce pe marginea superioară a simfizei pubiene. Masa mușchiului este întretăiat transversal de trei inserţii tendinoase. Inervație: ramurile ventrale ale nv. intercostali VII-IX Acţiunea este de : - flexia toracelui faţă de bazin sau invers - muşchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. MUŞCHIUL DREPT ABDOMINAL 40
  41. 41. MUŞCHIUL OBLIC EXTERN AL ABDOMENULUI Originea: pe faţa externă a ultimelor 7 sau 8 coaste. Inserţia terminală: - buza externe a crestei iliace - pe aponevroza dreptului abdominal - un număr mic de fibre se inseră la nivelul pubisului, participând la formarea inelului inghinal - câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua cu cele ale muşchiului fascia lata. Inervația: nv. toracali VII-XII, nv. iliohipogastric, nv. ilioinghinal Acţiunea: - în contracţia unilaterală determină rotaţia trunchiului de partea opusă porţiunii care se contractă - participă la flexia trunchiului pe bazin sau invers în funcţie de unde este punctul fix pentru contracţie - muşchi expirator 41
  42. 42. Originea : - fascia toraco-lombare - porţiunii anterioară a crestei iliace - spina iliacă antero-superioară - ligamentul inghinal MUŞCHIUL OBLIC INTERN AL ABDOMENULUI Inserţia terminală pentru: - pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste - pe aponevroza anterioară - la nivelul feţei anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului şi la creasta pectineală. 42
  43. 43. MUŞCHIUL OBLIC INTERN AL ABDOMENULUI Acţiunea: - rotaţia toracelui de aceeaşi parte - flexia toracelui faţă de bazin sau invers în funcţie de locul unde ia punct fix - muşchi expirator 43
  44. 44. MUŞCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL Origine: - pe faţa medială a ultimelor VI cartilaje costale prin digitaţii care se interpătrund cu cele ale diafragmului - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare - buza internă a crestei iliace în 1/2 anterioară - 1/3 laterală a ligamentului inghinal Inserţia terminală: de la origine fibrele musculare au o direcţie transversală spre anterior ajungând până la aponevroza anterioară unde se termină Acţiunea: -important muşchi al presei abdominale - rol expirator 44
  45. 45. MUŞCHIUL PIRAMIDAL Originea se observă la nivelul pubisului. Inserţia terminală se realizează pe linia albă. Nu este un muşchi funcţional. 45
  46. 46. MUŞCHIUL PIRAMIDAL Originea se observă la nivelul pubisului. Inserţia terminală se realizează pe linia albă. Nu este un muşchi funcţional. MUŞCHIUL CREMASTER Originea este produsă prin fasciculul lateral din muşchii oblic intern şi din cel transvers precum şi fasciculul medial ia naştere la nivelul tubercului pubian. După ce au luat naştere fibrele învelesc funiculul spermatic. Inserţia terminală este sub forma unui evantai la nivelul testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. Acţiune: trage scrotul şi tunica sa în sus spre orificiul inghinal superficial 46
  47. 47. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A ABDOMENULUI (REGIUNEA LOMBOILIACĂ) Cuprinde: - muşchiul pătratul lombelor, - muşchiul iliopsoasul - muşchiul micul psoas (ultimei doi sunt descrişi la musculatura membrului inferior.) 47
  48. 48. MUŞCHIUL PĂTRATUL LOMBELOR Origine: - fibre ilio-costale, verticale cu origine la nivelul crestei iliace şi a ligamentului iliolombar - fibrele ilio-transversare cu aceeaşi origine ca şi precedentele - fibrele costo-transversare cu origine pe coasta a XII Inserţia terminală: - fibre ilio-costale pe coasta a XII-a - fibrele ilio-transversare se termină la nivelul vârfului proceselor costiforme ale primelor patru vertebre lombare 48
  49. 49. Acţiunea: - dacă ia punct fix pe bazin: realizează înclinarea coloanei vertebrale de partea unde se produce contracţia - când ia punct fix la nivelul toracelui: realizează înclinarea bazinului de partea sa - muşchi expirator accesor - contribuie la realizarea rectitudinii coloanei vertebrale. MUŞCHIUL PĂTRATUL LOMBELOR 49
  50. 50. MUŞCHII REGIUNII SUPERIOARE A ABDOMENULUI MUŞCHIUL DIAFRAGMUL Diafragmul realizează despărţirea cavităţilor toracică şi abdominală. Are o formă de boltă orientată oblic de sus în jos şi dinaintea înapoi. Cupola pe care o formează muşchiul nu este uniformă două bolţi secundare: dreaptă şi stângă. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă un orificiu esofagian şi orificiul venei cave inferioare, artera aortă. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinţei interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porţiuni: lombară, costală şi sternală. 50
  51. 51. Porţiunea lombară porneşte de pe vertebrele lombare Porţiunea costală se găseşte pe faţa medială a ultimelor şase coaste de fiecare parte. Digitaţiunile formate se intersectează cu cele ale muşchiului transvers al abdomenului. Porţiunea sternală naşte prin două fascicule de pe faţa posterioară a procesului xifoidian. Acţiunea: - principalul muşchi inspirator prin a cărui contracţie sunt mărite toate cele trei diametre ale cutiei toracice - rol în principalele acte fiziologice, prin presa abdominală pe care o realizează: micţiune sau defecaţie - împiedică refluxul conţinutului gastric MUŞCHIUL DIAFRAGMUL 51
  52. 52. 52 Experienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×