Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Musculatura membrului superior

1,051 views

Published on

Musculatura membrului superior: descrierea inserțiilor de origine, terminale, acțiunea și inervația mușchilor
Centura scapulară: deltoid, supra- și subspinos, subscapular, mic și mare rotund
Brațul: loja anterioară (biceps brahial, coracobrahial, brahial anterior), și loja posterioară (triceps brahial)
Antebrațul: lojele anterioară, posterioară și lateral-externă
Mâna: lojele tenară, hipotenară și mijlocie

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Musculatura membrului superior

  1. 1. MUȘCHII MEMBRULUI SUPERIOR 1) Muşchii centurii scapulare 2) Muşchii braţului 3) Muşchii antebraţului 4) Muşchii mâinii MUȘCHII CENTURII SCAPULARE Realizează joncţiunea oaselor centurii scapulare cu oasele trunchiului, pornind din toate direcţiile cu originea pe: - oasele craniului şi ale coloanei vertebrale: trapez, dorsal mare, romboizi, ridicător al scapulei - pe coaste şi stern: pectoralul mare și mic, subclavicularul, dinţat anterior - grupul autohton, cu originea pe omoplat și inserția terminală la nivelul extremității superioare a humerusului. 1
  2. 2. MUŞCHII CENTURII SCAPULARE (UMĂRULUI) 1. M.DELTOID 2. M.SUPRASPINOS 3. M.INFRASPINOS 4. M.ROTUND MIC 5. M.ROTUND MARE5. M.ROTUND MARE 6. M.SUBSCAPULAR 2
  3. 3. 3
  4. 4. 4 Aspect al musculaturii văzut din posterior și superior Aspectul musculaturii umărului după îndepărtarea mușchiului deltoid
  5. 5. Musculatura centurii scapulare (parțial) 5 scapulare (parțial) și brațului – vedere anterioară
  6. 6. Originea: - la nivelul 1/3 externe a marginii anterioare a claviculei; - pe marginea laterală a acromionului; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului 1. MUŞCHIUL DELTOID Format din trei porțiuni:  claviculară  acromială  scapulară spinei omoplatului - fascia infraspinată. Inserţia terminală: -la nivelul tuberozității humerale, sub inserţia mare pectoral. Inervație: nervul axilar C5-C6 6
  7. 7. MUŞCHIUL DELTOID Deltoidul este delimitat de muşchiul pectoral mare prin şanţul delto- pectoral. Inserţia terminală a deltoidului pe humerus are loc sub cea a pectoralului mare; în caz de fractură fragmentul osos: - inferior se va deplasa în sus fiind tras de muşchiul deltoid, - superior va fi tras medial de pectoralul mare. Faţa profundă a deltoidului este separată de articulaţia scapulohumerală prin bursa subdeltoidiană care se prelungeşte cu bursa subacromială situată între acromion şi ligamentul coracoacromial.7
  8. 8. Acţiunea: -fasciculele anterioare, claviculare: proiecţia înainte (flexie braț), rotaţia internă a braţului, participă la ridicarea braţului la MUŞCHIUL DELTOID braț), rotaţia internă a braţului, participă la ridicarea braţului la peste 90°, abducţie; - fasciculele mijlocii, acromiale: abducţie fără a fi depăşită orizontala; mişcarea de abducţie este începută de muşchiul supraspinos şi continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; -fasciculele posterioare, spinale: proiecţia înapoi şi rotaţia externă a braţului, inconstant ajută la abducţie şi ridicarea braţului. Contracția totală = abducția brațului până la 70°. 8
  9. 9. 2. MUŞCHIUL SUPRASPINOS Originea: - în fosa și fascia supraspinoasă - pe fascia aponevrotică ce acoperă muşchiul. Inserţia terminală: - faţeta superioară de pe marele trohanter humeralmarele trohanter humeral - pe capsula articulației umărului. Inervație: nv. suprascapular C5-C6 9 Acţiune: - abductor al braţului, sinergic cu muşchiul deltoid; face parte dintre rotatorii cu acțiune cantitativă (potențiază abducția) - în menţinerea capului humeral în articulaţia scapulo-humerală - tensor al capsulei articulare.
  10. 10. 3. MUŞCHIUL INFRASPINOS Originea: - în fosa și fascia infraspinoasă. Inserţia terminală: - pe faţeta mijlocie a marelui trohanter (trohiter) al humerusului.trohanter (trohiter) al humerusului. Inervație: nv. suprascapular C5-C6 Acţiunea - rotaţie în afară RE a humerusului, cu mai mare eficienţă dacă braţul a fost în prealabil rotat înăuntru - au acţiune liniar progresivă cu abducţia până la 90 °, apoi acţiunea scade - tensor al capsulei articulare - menţine oasele în articulaţia scapulo-humerală. 10
  11. 11. 4. MUŞCHIUL ROTUND MIC Originea: - faţa posterioară a omoplatului în vecinătatea marginii laterale a acestuia - faţa profundă a fasciei infraspinoase. Inserţia terminală:Inserţia terminală: - faţeta inferioară, posterioară a marelui trohanter humeral. Inervație: nv. axilar C5-C6 Acţiunea: - rotator în afară al braţului - când ia punct fix pe omoplat realizează adducţia braţului. 11
  12. 12. 5. MUŞCHIUL ROTUND MARE Originea: - la nivelul unghiului inferior al omoplatului - la nivelul jumătăţii inferioare a marginii axilare a omoplatului - pe faţa profundă a fasciei infraspinoase. Inserţia terminală: - pe creasta micului trohanter humeral sau în culisa bicipitalăsau în culisa bicipitală Inervație: nv. suprascapular C5-C6 Acţiunea: - când ia punct fix la nivelul omoplatului este adductor şi rotator intern al braţului concomitent realizează şi mişcarea de o retropulsie a membrului superior liber - când ia punct fix la nivelul humerusului proiecteză scapula în sus şi înainte - nu participă la mişcările corpului decât dacă braţul este în hiperextensie.12
  13. 13. 6. MUŞCHIUL SUBSCAPULAROriginea: - în fosa subscapulară de unde toate fibrele converg lateral extern. Inserţia terminală: -la nivelul micul trohanter humeral. Inervație: nv. suprascapular C -TInervație: nv. suprascapular C5-T1 Acţiunea: - rotator intern al humerusului - adductor când braţul este ridicat - menţine capul humeral în articulaţie, prevenind ieșirea capului spre înainte - capsulo-protector. 13
  14. 14. MUŞCHII BRAŢULUI MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE – în principal flexori 1. M. BICEPS BRAHIAL (aşezat în plan superficial), 2 și 3. M. CORACOBRAHIAL şi M. BRAHIAL (în planul profund). Grupele musculare sunt separate de septurile intermusculare medial şi lateral. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARĂ - în principal extensori 4. M. TRICEPS BRAHIAL - 14 -
  15. 15. Originea: Capului scurt: • la nivelul vârfului procesului coracoidian scapular Capului lung: • la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului • pe cadrul glenoidian. 1.MUŞCHIUL BICEPS BRAHIAL Inserţia terminală: tuberozitatea radială. Inervație: nv. muculocutanat C5-C6 Din partea medială a tendonului capului lung se desprinde o lamelă fibroasă – aponevroza muşchiului biceps brahial care se inseră pe fascia antebrațului. Sub tendonul capului lung se identifică traiectul nervului median și artera brahială. - 15 -
  16. 16. Acţiunea: - flexia antebraţului pe braţ (care este completă numai dacă antebraţul este în supinaţie) - este supinator al antebraţului 1.MUŞCHIUL BICEPS BRAHIAL - este supinator al antebraţului aflat în pronaţie - adductor al braţului (capul scurt) - abductor şi rotator medial RI al braţului (capul lung) - flexia braţului faţă de antebraţ (mişcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraţ - 16 -
  17. 17. 2. MUŞCHIUL BRAHIAL Originea: - buza inferioară a tuberozităţii deltoidiene - feţele laterală şi medială ale humerusului sub inserţia terminală a muşchiului deltoid - septele intermusculare ale brațului. Inserţia terminală: -baza procesului coronoid al-baza procesului coronoid al cubitusului. Inervație: nv. musculocutanat C5- C7 și ramuri din nv. radial Acţiunea: - flexor al antebraţului faţă de braţ - tensor al capsulei articulaţiei cotului. - 17 -
  18. 18. Originea: - pe vârful procesului coracoid, printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial. Inserţia terminală: - pe faţa medială a humerusului, în 3. MUŞCHIUL CORACOBRAHIAL - pe faţa medială a humerusului, în porţiunea mijlocie a acesteia. Inervație: n. musculocunat C5-C7 Acţiunea: - flexor al braţului (proiector anterior al umărului) - adductor al brațului - secundar RI al brațului -tensor al capsulei articulaţiei cotului. - 18 -
  19. 19. Originea: - tuberculul infraglenoidian al scapulei – Capul lung - septul intermuscular brahial lateral şi pe faţa posterioară a humerusului, deasupra şi sub şanţului de torsiune – Capul lateral și medial. 4. MUŞCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL Inserţia terminală: - pe faţa posterioară şi pe cele două margini ale olecranului. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensor al antebraţului faţă de braţ - tensor al capsulei articulaţiei scapulo-humerale - extensor şi adductor al braţului prin intermediul capului lung - 19 -
  20. 20. MUSCULATURA ANTEBRAȚULUI este dispusă în trei regiuni: - loja anterioară - loja lateral – externă - loja posterioară MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE Sunt repartizați în 4 planuri musculare: Primul plan cuprinde: 1. M. ROTUND PRONATOR1. M. ROTUND PRONATOR 2. M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (M. MARE PALMAR) 3. M. PALMAR LUNG (M. MIC PALMAR) 4. M. FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (M. CUBITAL ANTERIOR) Planul al doilea: 5. M. FLEXORUL SUPERFICIAL AL DEGETELOR DE LA II LA V Planul al treilea: 6. M. FLEXORUL PROFUND AL DEGETELOR DE LA II LA V 7. M. FLEXORUL LUNG AL POLICELUI Al patrulea plan: 8. M. PĂTATUL PRONATOR. - 20 -
  21. 21. - 21 -
  22. 22. - 22 -
  23. 23. 1.MUŞCHIUL ROTUND PRONATOR Originea: - la nivelul feţei anterioare a epicondilului medial - septul intermuscular medial al braţului - pe faţa medială a procesului coronoid al cubitusului Inserţia terminală: - partea mijlocie a feţei laterale a radiusului. Inervație: nv. median C5-T1 Acţiunea: - pronator al antebrațului și mâinii, - prin fasciculului humeral, flexor al antebraţului pe braţ. - 23 -
  24. 24. Originea: - faţa anterioare a epicondilului medial - fascia antebraţului Inserţia terminală: - la baza metacarpianului II 2.MUŞCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) - la baza metacarpianului II - +/- metacarpianul III Inervație: nv. median C6-T1 Acţiunea: - flexor al mâinii pe antebraţ - slab flexor al antebraţului pe braţ - slab abductor al mâinii - pronator al mâinii când mâna este în extensie. - 24 -
  25. 25. 3.MUŞCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial humeral. Are un corp muscular scurt și fusiform. Sper mijlocul antebrațului se continuă cu un tendonSper mijlocul antebrațului se continuă cu un tendon aplatizat și subțire. Inserţia terminală este pe retinaculul flexorilor. Inervație: nv. median C6-T1 Acţiunea este de slab flexor al mâini faţă de antebraţ. - 25 -
  26. 26. 4. MUŞCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUŞCHIUL CUBITAL ANTERIOR) Originea: - la nivelul epicondilului medial și pe fascia antebrațului – Capul humearal - pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului – Capul ulnar. Inserţia terminală:Inserţia terminală: - pe osului piziform (unii autori consideră că tendonul înglobează osul piziform și se inseră terminal pe osul piramidal) - pe baza metacarpianului V și osul cu cârlig. Inervație: nv. ulnar C7-T1 Acţiunea: - adductor și slab flexor al mâinii - înclinarea cubitală a mâinii - întinde aponevroza mâinii. - 26 -
  27. 27. Originea: Fasciculul humero-ulnar - la nivelul epicondilului medial - fascia antebrațului -1/3 superioară a membranei interosoasă - ligamentul colateral ulnar - apofiza coronară ulnară Fasciculul radial - pe marginea internă a procesului 5. MUŞCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR DE LA II LA V - pe marginea internă a procesului coronoid. Cele două formează o arcadă pe sub care trece nervul median și artera ulnară. La nivelul mâinii, fasciculele musculare se continuă cu 4 tendoane – trec prin canal carpian – fața palmară a degetelor II-V. Terminal: -feţele laterale ale falangei a doua de la degetele de la 2 la 5. - 27 -
  28. 28. Inervație: nv. median C6-T1 Acţiunea: - flexia articulaţiilor peste care trece, fiind un muşchi 5. MUŞCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR DE LA II LA V trece, fiind un muşchi poliarticular - adductor al mânii - adductor al degetelor aflate în abducţie. - 28 -
  29. 29. Originea: - pe cele 2/3 proximale ale feţelor anterioară şi medială ale cubitusului şi membranei interosoasă a antebraţ. Masa mușchiului se împarte în 4 patru fascicule, care se termină fiecare prin câte un tendon ce trece împreună cu tendoanele flexorului superficial prin canalul carpal. La nivelul falangelor proximale tendoanele flexorului profund trec prin tendoanele bifurcate ale 6. MUŞCHIUL FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR DE LA II LA V trec prin tendoanele bifurcate ale flexorului superficial al degetelor II – V. Inserţia terminală: - baza falangei distale de la degetele de la II la V. Inervație: nv. ulnar C8-T1 și nv. median C6-T1 Acţiunea: - flexor al articulaţiilor peste care trece - adductor al mâinii - 29 -
  30. 30. 7. MUŞCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI Originea: pe faţa anterioară a radiusului şi a membranei interosoase. Inserţia terminală: pe falanga distală a policelui. Inervație: nv. median C8-T1 Acţiunea: - flexia articulaţiilor peste care trece: falanga distală pe cea - 30 - trece: falanga distală pe cea proximală, policele pe metacarpianul I, mâna pe antebraţ - înclinarea radială a mâinii - uşoara adducţie și opoziție a policelui
  31. 31. 8. MUŞCHIUL PĂTRAT PRONATOR Originea: - marginea anterioară a cubitusului. Inserţia terminală:Inserţia terminală: - pe faţa şi marginea anterioară a radiusului, în ¼ inferioară. Inervație: nv. median C8-T1 Acţiunea: pronator al mâinii şi a antebraţului. - 31 -
  32. 32. MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A ANTEBRAȚULUI Plan superficial: 1. M. EXTENSOR AL DEGETELOR DE LA II LA V 2. M. EXTENSOR AL DEGETULUI MIC 3. M. EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITAL POSTERIOR) 4. M. ANCONEU - 32 - 4. M. ANCONEU Plan profund: 5. M. ABDUCTOR LUNG AL POLICELUI 6. M. EXTENSOR LUNG AL POLICELUI 7. M. EXTENSOR SCURT AL POLICELUI 8. M. EXTENSOR AL INDEXULUI
  33. 33. - 33 - Plan superficial Plan profund
  34. 34. Originea : - epicondilul lateral - ligamentul colateral radial - fascia antebrahială - despărţitoarele fibroase care-l separă de muşchii din vecinătate. La nivelul capetelor oaselor metacarpiene, tendoanele extensorului sunt unite între ele prin punţi fibroase transversale – conexiuni intertendinoase. 1. MUŞCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR DE LA II LA V Inserţia terminală: - faţa dorsală a falangei medii şi distale. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensor: al articulațiilor peste care trece - extensor și abducția degetelor de la II la V. - 34 -
  35. 35. Originea: - epicondilul lateral - fascia antebrahială - pe despărţitoarele fibroase care îl separă de muşchii vecin. Inserţia terminală: -la nivelul ultimelor două falange ale degetului mic printr-un tendon 2. MUŞCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC ale degetului mic printr-un tendon comun cu al muşchiului extensor al degetelor. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensor și abductor al auricularului - slab extensor al mâinii. - 35 -
  36. 36. Originea: - capul humeral: epicondilul lateral - capul ulnar: marginea posterioară a cubitusului şi fascia antebrahială. Inserţia terminală: - la nivelul extremităţii 3. MUŞCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITALUL POSTEROR) - la nivelul extremităţii proximale a metacarpianului V Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiune: - extensor al mâinii - adductor al mâinii (înclinare cubitală) - în mică măsură, extensor al articulaţiei cotului - 36 -
  37. 37. Mușchi inconstant considerat de unii autori ca expansiune a tricepsului brahial. Originea: - partea postero-medială a epicondilului lateral 4. MUŞCHIUL ANCONEU Inserţia terminală: - în 1/3 proximală a feţei posterioare a ulnei Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensie a antebraţului pe braţ. - 37 -
  38. 38. 5. MUŞCHIUL ABDUCTOR LUNG AL POLICELUI Originea: - faţa posterioară a ulnei - fața posterioară a cubitusului - membrana interosoasă. Inserţia terminală: - pe baza primului metacarpian.- pe baza primului metacarpian. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - abductor al policelui şi al mâinii - sinergică cu a extensorilor. - 38 -
  39. 39. 6.MUŞCHIUL EXTENSOR SCURT AL POLICELUI Originea: - faţa posterioară a ulnei - membrana interosoasă a antebraţului. Inserţia terminală: -la baza falangei proximale a policelui. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensor al policelui - abductor al policelui. - 39 -
  40. 40. 7. MUŞCHIUL EXTENSOR LUNG AL POLICELUI Originea: - membrana interosoasă - 1/3 mijlocie a feţei posterioară a ulnei. Inserţia terminală: - falanga distală a policelui Pe partea laterală a articulației radiocarpiene tendonul muşchiului extensor lung al policelui, pe de o parte, și tendoanele abductorului șiparte, și tendoanele abductorului și extensorului policelui, de partea cealaltă, delimitează un spaţiu triunghiular – tabachera anatomică. Inervație: nv. radial C5-T1 Acțiune: - extensia articulațiilor peste care trece - abducţia policelui. - 40 -
  41. 41. Originea: - faţa posterioară a ulnei - membrana interosoasă a antebraţului. Inserţia terminală: - comună cu a tendonului muşchiului extensor comun al degetelor. 8. MUŞCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensor al indexului, - extensor al mâinii - înclinare radială - adducție în articulația metacarpofalangiană II. - 41 -
  42. 42. MUŞCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE: 1. M. BRAHIORADIALIS (M.LUNG SUPINATOR) 2.M.LUNG EXTENSOR AL CARPULUI (PRIMUL RADIAL EXTERN) - 42 - (PRIMUL RADIAL EXTERN) 3.M.SCURT EXTENSOR AL CARPULUI (AL DOILEA RADIAL EXTERN) 4.M. SUPINATOR
  43. 43. 1. MUŞCHIUL BRAHIORADIAL (MUŞCHIUL LUNG SUPINATOR) Origine: - marginea laterală a humerusului - septul intermuscular lateral al braţului. Inserţia terminală: - la baza procesului stiloid al radiusului. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - flexor al antebraţului pe braţ - supinator, dacă antebraţul este în pronaţie forţată, pronator, dacă braţul este în supinaţie completă. - 43 -
  44. 44. Origine: - marginea laterală a humerusului - septul intermuscular lateral al braţului. Inserţia terminală: - baza metacarpianului al doilea. 2.MUŞCHIUL LUNG EXTENSOR AL CARPULUI Primul radial extern - baza metacarpianului al doilea. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensor al mâinii pe antebraţ - abductor al mâinii - supinator al mâinii - flexor al antebraţului faţă de braţ - contribuie la mişcarea de supinaţie a antebraţului. - 44 -
  45. 45. 3. MUŞCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Al doilea radial extern Origine: - epicondilul humeral lateral - ligamentul colateral radial al articulaţiei cotului. Inserţia terminală: - baza metacarpianului al treilea.treilea. Inervație: nv. radial C5-T1 Acţiunea: - extensor al mâinii pe antebraţ - abductor al mâinii - flexia în articulația cotului - pronația când brațul este în supinație - 45 -
  46. 46. Origine: - suprafaţa rugoasă de sub incizura radială a ulnei - creasta muşchiului supinator - ligamentul colateral radial - ligamentul inelar - epicondilul humeral lateral Inserţia terminală: -faţa anterioară şi laterală a 4. MUŞCHIUL SUPINATOR -faţa anterioară şi laterală a radiusului - marginea anterioară şi posterioară radius - perituberozitate radială Inervație: nv. radial C6 Acţiune: - supinator al antebraţului - supinator al mâinii - 46 -
  47. 47. Faţa anterioarăanterioară a mâinii - 47 -
  48. 48. Loja tenară: - M. scurt abductor al policelui - M. opozant al policelui - M. scurt flexor al policelui - M. adductor al policelui Loja mijlocie: - M. lombricali (3 anteriori + 4 posteriori) Loja hipotenară: - M. palmar scurt – cutanat - M. abductor al degetului mic - M. flexor scurt al degetului mic - M. opozant al degetului mic - M. lombricali (3 anteriori + 4 posteriori) - M. interosoşi palmari - M. interosoşi dorsali - 48 -
  49. 49. Faţa posterioară a mâiniia mâinii - 49 -
  50. 50. 1. M. scurt abductor al policelui O: tuberculul scafoidului T: partea laterală a falangei proximale a policelui I: nv. median C6-T1 Acţiune: abductor şi rotator lateral al policelui. 2.M. opozant al policelui O: trapez + retinaculul flexori T: metacarpian I I: nv. ulnar C8-T1 Acțiune: opoziția policelui Loja tenară: Acțiune: opoziția policelui 3.M. scurt flexor al policelui O: retinaculul flexorilor + trapez + trapezoid + metacarpian II T: falanga proximală police I: nv. median C6-T1 și nv. ulnar C8-T1 Acțiune:flexia falangei proximale + police în ansamblu + adducția police 4. M. adductor al policelui O: osul mare (capitat) + baza metacarpiene II și III T: falanga proximală police Acțiune: adducția și flexia police. I: nv. ulnar C8-T1 - 50 -
  51. 51. 1.M. palmar scurt – cutanat O: retinaculul flexorilor T: fața profundă a dermului Acțiune: pliază pielea 2.M. abductor al degetului mic O: os piziform + retinaculul flexorilor T: falanga proximală deget mic Acțiune: abductor + flexor auricular Loja hipotenară Toți cei patru mușchi din această regiune sunt inervați de nervul median C6-T1 3.M. flexor scurt al degetului mic O: retinaculul flexorilor + os cârlig (os hamat) T: falanga proximală deget mic Acțiune: flexia auricularului 4.M. opozant al degetului mic O: retinaculul flexorilor + os cârlig (os hamat) T: metacarpian V Acțiune: opoziția auricularului față de celelalte degete. - 51 -
  52. 52. Loja mijlocie: - M. lombricali Sunt nişte formaţiuni musculare fusiforme, subaponevrotice, anexate tendoanelor flexorului profund al degetelor fusiforme, situate imediat sub aponevroza palmară, anexate tendoanelor flexorului profund al degetelor, şi se inseră pe faţa dorsală a Se inseră pe fața dorsală a falangelor proximale II – V şi expansiunile tendinoase ale extensorului degetelor. Acţiune: flexori ai falangei proximale şi extensori (slabi) ai falangelor medii şi distale ale degetelor II – V. I: nv. median și nv ulnarI: nv. median și nv ulnar - M. interosoşi palmari în număr de 3 Ocupă porțiunea palmară a spațiilor intercarpiene 2, 3, 4. Mușchii interosoși palmari efectuează mișcarea de adducție a degetelor II, IV, V spre degetul III. - M. interosoşi dorsali în număr de 4 Ocupă porțiunea palmară a spațiilor intercarpiene 2, 3, 4 și 5. Mușchii interosoși dorsali abduc degetele I, II, IV față de degetul III. Toți interosoșii sunt inervați din nervul ulnar. - 52 -
  53. 53. FASCIILE ȘI TECILE SINOVIALE ALE MEMBRULUI SUPERIOR Fascia superficială: lamelă subțire de țesut conjunctiv localizată sub țesutul adipos Fascia proprie acoperă grupele de muşchi sau fiecare muşchi în parte, formând pentru ei teci fibroase sau osteofibroase. Centura scapulară prezintă: 1. Fascia deltoidă: • una superficială trimite septe în profunzime; se unește cu fascia - 53 - • una superficială trimite septe în profunzime; se unește cu fascia toracelui • profundă care separă mușchii de capsula articulară – posterior se continuă cu fascia brahială 2. Fascia infraspinată bine dezvoltată; formează o teacă osteomusculară pentru mușchiul infraspinal și mic rotund. 3. Fascia supraspinată se inseră pe marginile fosei, formează o teacă osteofibroasă. 4. Fascia subscapulară – teacă pentru mușchiul cu același nume.
  54. 54. FASCIILE ȘI TECILE SINOVIALE ALE MEMBRULUI SUPERIOR Fascia brahială a brațului: se continuă superior, cu fascia deltoidă, iar inferior ajunge la nivelul olecranului, epicondililor. De pe fața internă se desprind două lame fibroase rezistente, orientate transversal: septurile intermusculare medial și lateral – rezultă cele două loje ale brațului care comunică prin orificii străbătute de vase și nervi. - 54 - Fascia antebrahială: este bine dezvoltată. Întărită, la nivelul cotului, de fasciculele tendonului m. biceps brahial (aponevroza Pirogov). La nivelul articulației radiocarpiene se formează retinaculul flexorilor care trece peste șanțul carpian pe care îl transformă în canal osteofibros ce conține teaca sinovială a flexorilor superficial şi profund ai degetelor şi teaca sinovială a tendonului flexorului lung al policelui + nervul medial. Lateral şi medial fasciculele fibroase ale retinaculului se dedublează și se formează două canale: canalul radial al carpului pt. tendonul muşchiului flexor radial al carpului și canalul ulnar al carpului ce conţine artera, vena şi nervul ulnar.
  55. 55. Retinaculul extensor este situat pe faţa dorsală a carpului: lateral pe radius, medial pe cubitus, piramidal, piziform. De pe fața profundă pleacă lame de țesut fibros care formează 6 canale care conțin: canalul I: tendoanele abductorului lung şi extensorului scurt al policelui canalul II: tendoanele extensorilor radial lung şi scurt - 55 - policelui canalul II: tendoanele extensorilor radial lung şi scurt canalul III: tendonul extensorului lung al policelui canalul IV: tendoanele extensorului degetelor şi extensorului indicelui canalul V: tendonul extensorului degetului mic canalul VI: tendonul extensorului ulnar al carpului.
  56. 56. Fasciile mâinii sunt dispuse atât palmar, cât și dorsal. Fascia palmară e mai bine pronunţată în comparaţie cu cea dorsală. Fascia palmară prezintă două lamele: una superficială și alta profundă. La nivelul eminențelor tenară și hipotenară fascia este mai subțire; central este multă îngroșată: aponevroza palmară – are forma unui triunghi care prin bază corespunde degetelor de la II la V, prin vârf se continuă cu tendonul mușchiului lung palmar. Tecile osteofibroase ale degetelor sunt formate de fața anterioară - 56 - Tecile osteofibroase ale degetelor sunt formate de fața anterioară care se întinde de la o margine la alta a falangelor, trecând anterior de tendoane. Tendoanele sunt unite cu faţa anterioară a falangelor prin bride membranoase subțiri și înguste prin care trec vasele destinate tendoanelor, bridele sunt denumite mezotendoane. Fascia palmară profundă acoperă mușchii interosoși despărțindu-i de tendoanele flexorilor degetelor. Anterior de capul metacarpienilor ea se și dă naștere la ligamentul metacarpian transversal profund.
  57. 57. Fascia dorsală a mâinii este compusă din două lamele una superficială și alta profundă Pe marginea lamei se inseră tendoanele mușchilor interosoși și lombricali. Lama profundă are rol în menținera poziției dorsale a tendonului extensorilor care altfel ar aluneca pe laturile falangelor. Cu excepţia policelui, tendoanele extensorilor sunt unite prin joncţiuni fibroase – chiasma tendinum. - 57 - TECILE SINOVIALE ALE MEMBRULUI SUPERIOR În timpul contracției musculare are loc alunecarea tendoanelor, fapt datorat prezenței tecilor sinoviale. Canalul carpal cuprinde două teci sinoviale: – una pentru: flexorul superficial și profund al degetelor - alta: flexorul lung al policelui. Flexorul radial al carpului are propria sinovială. Pe fața dorsală a carpului,sub retinaculul extensorilor, în canalele osteofibroase se descriu șase teci sinoviale separate.
  58. 58. Experienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 58 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×