Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Examenul clinic general

1,370 views

Published on

Examenul clinic general este o etapă obligatorie în cadrul vizitei medicale și vizează înregistrarea stării prezente de sănătate și a eventualelor stări latente de boală la sportivi.

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Examenul clinic general

  1. 1. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1 EXAMENUL CLINIC GENERAL 6.1. Introducere Examenul clinic general este o etapă obligatorie în cadrul vizitei medicale și vizează înregistrarea stării prezente de sănătate și a eventualelor stări latente de boală la sportivi. 6.2. Obiectivele capitolului Capitolul Examenul clinic general aduce în atenție care sunt principalele elemente care se urmăresc în cadrul Vizitei medicale și conștientizează asupra unui instrument extrem de util în monitorizarea stării de sănătate: Jurnalul de autocontrol. 6.3. Conţinutul capitolului Sunt prezentate extrem de succint principalele elemente care sunt avute în vedere cu ocazia vizitei la medic. Etapele urmate sunt:  Anamneza sportivă – principalele elemente pe care le prezintă au fost descrise anterior.  Examenul clinic al tegumentelor şi mucoaselor: poate aduce informaţii utile în legătură cu starea organismului în general. Sunt apreciate:  culoarea tegumentelor,  gradului de elasticitate și hidratare al pielii,  prezenţa unor erupţii cutanate sau peteşiale.  Examenul aparatului cardio-vascular are în vedere:  palparea zonei precordiale,  ascultaţia focarelor clasice cardiace pentru valvulele: mitrală, tricuspidă, aortă, pulmonară,  măsurarea tensiunii arteriale,  aprecierea pulsului sub aspectul: intensităţii, ritmicităţii concordanţei cu frecvenţa cardiacă.  Examenul aparatului respirator constă în:  percuţia toracelui şi aprecierea sonorităţii pulmonare,  palparea peretelui toracic cu aprecierea transmiterii vibraţiilor vocale,  ascultarea murmurului vezicular,  aprecierea frecvenţei şi a amplitudinii respiratorii.
  2. 2. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 2  Examenul aparatului digestiv urmăreşte:  aspectul şi coloraţia limbii,  prezenţa sau absenţa cariilor dentare,  aprecierea dimensiunilor ficatului (prin percuţie şi palpare);  sensibilitate epigastrică spontană sau la palparea profundă,  manevra Murphy pentru evidenţierea unor eventuale suferinţe ale veziculei biliare,  palparea splinei,  sensibilitatea punctelor apendiculare,  aprecierea gradului de distensie al colonului prin palparea traiectului colonului.  Examenul clinic al aparatului renal include:  palparea punctelor costo-musculare şi ureterale superioare şi inferioare,  determinarea sensibilității vezicii urinare.  Examenul clinic al organelor genitale externe.  Examenul aparatului locomotor urmăreşte:  aprecierea gradului de mobilitate articulară  determinarea bilanţul articular,  evaluarea tonusului muscular,  depistarea instalării unor eventuale deficienţe fizice,  simetria de dezvoltare a segmentelor,  prezenţa bolţii plantare,  aprecierea mersului.  Sistemul nervos central și analizatorii sunt explorați prin intermediul:  viteza de răspuns la întrebări,  gradul de orientare temporo-spaţială, teste,  manevre neurologice,  determinarea acuității vizuale,  aprecierea acuității auditive. În cazurile în care la examenul clinic sunt observate elemente care să sugereze o patologie se fac investigații paraclinice care pot fi clarificatoare. (Valorile normale ale constantelor biochimice sunt incluse în material sub forma unei Anexe). Starea de sănătate poate fi monitorizată de fiecare sportiv în parte prin intermediul unui instrument extrem de simplu și în același timp foarte eficient: Jurnalul de autocontrol. Jurnalul de autocontrol Jurnalul de autocontrol reprezintă un document personal al sportivului în care acesta își notează câțiva parametri prin a căror monitorizare își va putea aprecia starea de sănătate – Jurnalul de autocontrol nu înlocuiește vizita medicală! Parametrii pe care îi recomandă a fi urmăriți sunt: de tip comportamentali, tipul de efort desfășurat precum și o parte din indicii
  3. 3. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 3 paraclinici care prin transpunerea grafică dau informații legate de adaptarea la efortul din antrenament. Înregistrările ar fi indicat să se desfășoare dimineața, la trezire. Prezentăm în continuare elementele care sunt monitorizate în cadrul Jurnalului de autocontrol. 1. Greutatea corporală actuală, măsurată dimineața după evacuarea intestinului subțire. Înregistrarea grafică ar fi important să se realizeze prin comparație cu greutatea ideală, în funcție de sportul practicat. Graficul ar trebui să înregistreze și variațiile greutății după antrenament sau concurs pentru a marca scăderea în greutate indusă de anumite eforturi. 2. Oscilațiile pulsului dintre poziția de decubit și ortostatism, după ridicarea lentă din pat prin care se înregistrează reacția vegetativă dinamică – despre acest subiect discutăm pe larg în capitolul Testarea capacității de efort. 3. Refacerea organismului prin somn se marchează grafic sub forma numărului de ore dormite în 24 de ore și a calității exprimate prin calificative (FB = calitate foarte bună, odihnit, B = bună, ar mai fi fost necesare o oră de somn, S = satisfăcătoare, NS = nesatisfăcătoare). 4. Aprecierea apetitului urmărește pofta de mâncare a sportivului, se face tot prin scală de tipul FB, B, S, NS. 5. Prin pofta de antrenament este evaluată mobilizarea, disponibilitatea și capacitatea de a se antrena în efort a sportivului și se evidențiază prin calificative: FB, B, S, NS. 6. Antrenamentul/concursul se înregistrează numeric, ca ore efectuate. 7. Rubrica diverse conține date legate de starea generală a sportivului, dispoziția/indispoziția sa, accidente/incidente, stări de boală sau ori ce poate avea relevanță pentru obținerea performanței. 8. Examenul de urină: urina este modul prin care organismul elimină anumite toxine şi apa în exces; se formează la nivelul rinichilor prin mai multe etape de filtrare. Inițial se formează urina primară care are o compoziţie asemănătoare cu a plasmei din sânge. Urina primară nu conţine elementele figurate (hematii, leucocite, plachete sangvine) și nici proteine. După formare, urina primară este din nou filtrată, iar unele substanţe (de exemplu, glucidele) sunt reintroduse în sânge, altele cum este apa sunt resorbite, rezultând astfel urina finală. Culoarea urinii este galbenă. Orice modificare de culoare (portocalie, roșie, neagră) impune vizita la medic în vederea stabilirii diagnosticării unei afecțiuni care s-a instalat. 9. Aspectul scaunului: culoarea normală a scaunului poate varia de la maroniu deschis până la maroniu închis sau verde. Culoarea acestuia este influențată de ceea ce mâncăm. Modificările de culoare ale scaunului pot fi indicii de boală a aparatului digestiv: scaunul de culoarea păcurei sugerează o melenă (hemoragie a tubului digestiv), scaunul cu sânge proaspăt indică prezența hemoroizilor, scaunul cu mucus este caracteristic afecțiunilor inflamatorii sau tumorale intestinale, scaunul de culoare verde conduce cu gândul la afecțiuni ale veziculei biliare, decolorarea scaunului se întâlnește în hepatite. 1.4. Rezumatul capitolului
  4. 4. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 4 Starea de sănătate este o condiție obligatorie pentru cei care doresc să practice antrenamente sportive. Tocmai din acest considerent, a fost preluat și adaptat protocolul de examinare medical astfel încât să fie posibilă identificarea precoce a unor afecțiuni. Fiecare dintre aparatele și sistemele organismului poate fi examinat clinic direct sau cu ajutorul unei aparaturi minime: stetoscop, aparat de tensiune. 6.5. Probleme de reflexie şi teme de dezbatere Îți propun să îți monitorizezi starea de sănătate pe parcursul a minim două săptămâni și să fii atent/ă la reacțiile fiziologice ale organismului. Dacă ești angajat la o sală de fitness sau lucrezi cu copii transmite-le și lor informațiile din acest capitol și astfel vei participa la procesul de menținere a stării de sănătate.

×