Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Articulatiile membrului superior

756 views

Published on

Articulațiile centurii scapulare: sterno-claviculare, acromio-claviculare
Articulațiile umărului, cotului, încheieturii mâinii, degetelor: descrierea structurilor componente - oasele participante la articulație, capsula articulară, ligamente sau alte elemente de congruenta articulara

Published in: Education
  • Be the first to comment

Articulatiile membrului superior

  1. 1. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulațiile membrului superiorArticulațiile membrului superior Articulațiile centurii scapulare (umărului)Articulațiile centurii scapulare (umărului) • sterno-claviculară • acromio-claviculară • joncțiunea scapulo-toracică (O-grilaj toracic) • gleno-humerală • variabil bursa seroasă sub acromio-deltoidiană• variabil bursa seroasă sub acromio-deltoidiană Articulațiile membrului superior liberArticulațiile membrului superior liber • scapulo-humerală • cotului • radio-cubitale • articulațiile mânii • articulațiile degetelor 1
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Suprafețe articulareSuprafețe articulare congruente imperfectă: - manubriul sternal + primul cartilaj costal - clavicula: fețe articulare – unghii diedru • verticală • orizontală FibrocartilajFibrocartilaj ARTICULAȚIA STERNOARTICULAȚIA STERNO--CLAVICULARĂCLAVICULARĂ Articulația steno-costală – parțial secționată, aspect anterior, 1. Stern 2. Ligamentul sterno-clavicular anterior 3. Discul articular 4. Clavicula 5. Prima coasta 6. Ligamentul costo-clavicular 7. Cartilajul primei coaste FibrocartilajFibrocartilaj Raporturile claviculei cu: - vasele subclaviculare - plexul brahial – paralizii Discul articularDiscul articular = fibrocartilaj plat, circular Aderă la suprafețele osoase + aparat ligamentar periferic 2
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu LigamenteLigamente::  sterno-clavicular anterior  sterno-clavicular posterior, puternic = posibilitate rară de luxație posterioară Dacă totuși are loc = leziuni ale nervilor frenic sau vag ARTICULAȚIA STERNOARTICULAȚIA STERNO--CLAVICULARĂCLAVICULARĂ Articulația steno-costală – aspect anterior 1. Stern 2. Claviculă 3. Prima coastă 4. Ligamentul sternoclavicular anterior 5. Ligamentul interclavicular 6. Ligamentul costoclavicular (romboid)  inter-clavicular: fibre • superficiale – unire extremități sternale • profunde – unire claviculă – manubriu  costo-clavicular (romboid) foarte puternic, scurt 3
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulația sternoclaviculară aspect anterior: 1 – ligamentul interclavicular 2 – capsula articulară 3 – discul intraarticular 4 – ligamentele sternoclaviculare anterioare 5 – ligamentul costoclavicular 6 – clavicula ARTICULAȚIA STERNOARTICULAȚIA STERNO--CLAVICULARĂCLAVICULARĂ CapsulaCapsula articularăarticulară Discul fibrocartilaginos determină formarea a două compartimente: meniscosternal – medial meniscoclavicular – lateral (zona în care predomină mișcările) 6 – clavicula 7 – costa I 8 – manubrium sternal 4
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAȚIA STERNOARTICULAȚIA STERNO--CLAVICULARĂCLAVICULARĂ Forma torsionată a claviculei determină ca extremitățile acesteia să se miște simultan în direcții diferite. (Ca și cum clavicula ar fi formată din două conuri unite prin vârfuri și cu baze diferite: mai mică proximal și mai mare distal) 5
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIAARTICULAŢIA ACROMIOCLAVICULARĂACROMIOCLAVICULARĂ Articulația acromioclaviculă 1. Marginea axilară a omoplatului 2. Acromionul Articulaţie plană Interliniul articular (Urist) are trei variante: 27% - tip vertical 49% - tip superior (clavicula peste acromion) 3% - tip inferior (clavicula sub acromion) 2. Acromionul 4. Clavicula 3. Procesul coracoidian 5. Ligamentul trapezoid din ligamentul coracoclavicular 6. Ligamentul conoid din ligamentul coracoclavicular 7. Ligamentul acromio-clavicular 8. Ligamentul coraco-acromial 9. Labrum glenoidian 10. Capsula articulaţiei scapulo-humerală 11. Tendonul muşchiului biceps brahial 6
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIAARTICULAŢIA ACROMIOCLAVICULARĂACROMIOCLAVICULARĂ Suprafețele articulareSuprafețele articulare: -fața ovalară, discret convexă a claviculei -fața ovalară, discret concavă a acromionului - între cele două un disc = fibrocartilaj în 40% din cazuri Capsula articularăCapsula articulară: - întărită de ligamentul 1. Marginea axilară a omoplatului 2. Acromionul 4. Clavicula 3. Procesul coracoidian 5. Ligamentul trapezoid din ligamentul coracoclavicular 6. Ligamentul conoid din ligamentul coracoclavicular Capsula articularăCapsula articulară: - întărită de ligamentul acromioclavicular (7) - strat extern = fibros - stat intern = sinovial MișcăriMișcări de alunecare 7.. Ligamentul acromioLigamentul acromio--clavicularclavicular 8. Ligamentul coraco-acromial 9. Labrum glenoidian 10. Capsula articulaţiei scapulo-humerală 11. Tendonul muşchiului biceps brahial 7
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SINDESMOZA CORACOSINDESMOZA CORACO--CLAVICULARĂCLAVICULARĂ 1. Marginea axilară a omoplatului 2. Acromionul 4. Clavicula 3. Procesul coracoidian 5. Ligamentul trapezoid din ligamentulligamentul coracoclavicularcoracoclavicular:: lamă fibroasă patrulateră, anterolateral 6. Ligamentul conoid din ligamentulligamentul coracoclavicularcoracoclavicular:: posterolateral, formă triunghiulară Articulaţie tip fix triunghiulară Rol ligamenteRol ligamente 5+6 =  greutatea membrului superior este suportată mai mult de claviculă și mai puțin de acromion  limitează mișcările dintre omoplat și claviculă 7. Ligamentul acromio-clavicular 8. Ligamentul coraco-acromial 9. Labrum glenoidian 10. Capsula articulaţiei scapulo-humerală 11. Tendonul muşchiului biceps brahial 8
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu LIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEILIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEI 1. Ligamentul1. Ligamentul coracocoraco--acromialacromial (8)(8) evantai fibros, în formă de triunghi cu vârf la acromion și bază pe proces coracoidbază pe proces coracoid RolRol de a proteja epifiza superioară a humerusului 9
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1.1. LigamentulLigamentul coracocoraco--acromialacromial 2. Ligamentul2. Ligamentul transverstransvers superior al omoplatuluisuperior al omoplatului trece peste incizura coracoidiană pe care o transformă într-un orificiu pentru nervul suprascapular. Deasupra se descrie pachetul vascular LIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEILIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEI 3. Ligamentul3. Ligamentul tranverstranvers scapularscapular inferiorinferior: inconstant, întindere – de la marginea laterală a spinei omoplatului la marginea posterioară a cavității glenoidiene. Transformă incizura într-un orificiu pentru pachetul vasculonervos suprascapular care trece din fosa supraspinoasă în cea infraspinoasă 10 Coastele, clavicula și omoplatul privite din posterior
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAŢIAARTICULAŢIA SCAPULOHUMERALĂSCAPULOHUMERALĂ 1. Osul humerus 2. Capsula articulară secţionată 3. Cavitatea articulară Articulaţie sferoidală 3. Cavitatea articulară 4. Omoplatul 5.Tuberozitatea supraglenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chirurgical al humerusului 8.Tendonul muşchiului biceps brahial 11
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIAARTICULAŢIA SCAPULOHUMERALĂSCAPULOHUMERALĂ Suprafețele articulareSuprafețele articulare aflate în congruență de 75%: HumerusulHumerusul • 48 mm diametru vertical, • 45 mm transvers • unghi de înclinație de 120-135° față de diazifăfață de diazifă • unghi de retroversie de 20-30° față de planul frontal CavitateaCavitatea glenoidianăglenoidiană, concavă 35mm vertical, 25mm transversal Este așezată perpendicular pe suprafața omoplatului Omoplatul integral este 30° anteversat 12
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIAARTICULAŢIA SCAPULOHUMERALĂSCAPULOHUMERALĂ LabrumLabrum glenoidianglenoidian o lamă fibrocartilaginoasă inserat pe conturul cavității glenoidiene. Rol: • adâncirea cavității • protecția marginilor cavității • îmbunătățirea lubrefierii interne• îmbunătățirea lubrefierii interne • stabilizarea articulației Tendonul bicepsului brahial fuzionează cu țesutul fibros al labrumului, în partea superioară a acestuia. 13 Imagine a articulației scapulohumerele din lateral dreapta, după îndepărtarea humerusului
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIAARTICULAŢIA SCAPULOHUMERALĂSCAPULOHUMERALĂ 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Şanţul bicipital 6. Capsula articulaţiei scapuloCapsula articulaţiei scapulo-- humeralehumerale • subțire, laxă, nu asigură nici protecție și nici rezistențăprotecție și nici rezistență • col anatomic H – fața externă labrum • tendoanele musculare acționează ca „ligamente active” = coafa rotatorilor 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Ligamentul coraco-acromial 9. Tendonul muşchiului biceps brahial 10. Ligamentul coraco-humeral 14
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIAARTICULAŢIA SCAPULOHUMERALĂSCAPULOHUMERALĂ 3 1 2 Capsula articulară comunică cu câteva burse articulareburse articulare : - retrotendinoasă a mușchiului subscapular (1) - Subcoracoidiană (2) - mușchiului coracobrahial Teaca sinovială intertuberculară (3) se formează din membrana sinovială la nivelul șanțului inetertubercular. 15 3
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu LigamenteLigamente::  ligamenteleligamentele glenogleno--humeralehumerale: superior (1): vârf labrum – circumferința anterioară col anatomic mijlociu (2): marginea anterioară a cavității glenoidiene – baza micului trohanter inferior (3): partea inferioară și posterioară a cavității – col chirurgical. Cel mai important element de stabilizare anterioară a umărului ligamentul coracoligamentul coraco--humeralhumeral: ligamentul coracoligamentul coraco--humeralhumeral: are dispoziţie dinspre anterior spre lateral-extern şi uşor posterior, porneşte de la procesul coracoid şi ajunge la nivelul marelui trohanter humeral. Rol: • susține și suspendă cap H • limitează rotația externă 16 11 22 33
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu LigamenteLigamente::  ligamentulligamentul coracocoraco--humeralhumeral  ligamentulligamentul humeralhumeral transverstransvers care este o bandă fibroasă ce ARTICULAŢIAARTICULAŢIA SCAPULOHUMERALĂSCAPULOHUMERALĂ care este o bandă fibroasă ce transformă şanţul intertrohanterian într-un canal  ligamenteleligamentele glenogleno--humeralehumerale 17
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI Este formată din articulațiile: - humero-ulnara: trochleartroză - humero-radială: sferoidă- humero-radială: sferoidă - radio-ulnară proximală: trohoidă Articulațiile humero-ulnară și humero-radială acționează cuplat ca o articulație uniaxială 18
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Aspect anterior al articulației cotului 1. Humerusul 2. Cubitusul 3. Tendonul secţionat al muşchiului biceps brahial 4. Ligamentul colateral ulnar ARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI 4. Ligamentul colateral ulnar 5. Ligamentul colateral radial 6. Ligamentul inelar 7. Ligamentul anterior 8. Capsula articulară 9. Ligamentul Weitbrecht 10. Membrana interosoasă 11. Orificiul nutritiv 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Suprafețele articulare:Suprafețele articulare: 1.Humerus1.Humerus Trohleea humerală: • descrie o mișcare de 4/5 dintr-un cerc • anteriorizată față de planul epifizei humerale • marginea medială este mai proeminentă, mai jos situată față de cea laterală (axul oblic cu orizontala este de 15°) = în ARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI oblic cu orizontala este de 15°) = în extensie, axele H și C nu sunt în continuitate – unghi de deschidere laterală (unghi de transport) Capitulum humeral condil osos, anterior și inferior Șanț intermediar contribuie prin direcția osoasă la apariția cubitusului valgus 20
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Suprafețele articulareSuprafețele articulare  HumerusHumerus Trohleea humerală: Capitul humeral Șanț intermediar  CubitusCubitus incizură trohleară concavă este formată din ARTICULAŢIAARTICULAŢIA COTULUICOTULUI incizură trohleară concavă este formată din doi versanți care se întâlnesc la nivelul crestei mediane  RadiusulRadiusul concavitatea corespunzătoare capitulumului Cartilaj hialin peste suprafețele osoaseCartilaj hialin peste suprafețele osoase 21
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Capsula articularăCapsula articulară  subțire, flască  strat intern și extern  fascicule musculare din triceps brahial și biceps brahial tensionează capsulă – cei doi se comportă ca niște mușchi articulari Membrana sinovială tapetează: - fața internă a capsulei - ligamentul inelar ARTICULAŢIAARTICULAŢIA COTULUICOTULUI - ligamentul inelar - fosele articulare - fața medială trohleei - recesul sacciform superior din jurul colului radial În dreptul celor trei fose articulare, între membrana fibroasă și membrana sinovială se formează trei pachete de țesut adipos cu rol tampon de frânare a amplitudinilor extreme de mișcare. 22
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI a b c Articulația cotului drept Imagine din lateral intern și lateral extern 11..LigamentulLigamentul colateralcolateral cubitalcubital ((ulnarulnar)) bandă fibroasă triunghiulară:  fascicul anterior (7a) – humero-coronoidian - care uneşte epitrohleea cu marginea internă a apofizei coronoide  fasciculul posterior (7b) - ligamentul Bardinet humero- olecranian ce uneşte epitrohleea cu marginea internă a olecranului. Dintre cele două fascicule porneşte de pe epitrohlee oblic în jos, în afară banda oblică  fascicul mijlociu (7c) - ligamentul Poirier - ce unește epitrohleea cu tuberculul coronoidian 23 a
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI Articulația cotului drept Imagine din lateral intern și lateral extern 22.. LigamentulLigamentul colateralcolateral radialradial (8) este un ligament puternic care porneşte de la epicondilul lateral humeral la ligamentul inelar; se împarte în două fascicule divergente: unul anterior şi altul posterior ambele orientate spre capul radial. Fibrele acestui ligament au raporturi intime cu cele ale ligamentului inelar radial. 24
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulația cotului – aspect posterior – antebrațul este în flexie de 90° față de braț 1. Humerus 2. Epitrohlee 3. Epicondilul lateral 4. Olecran 5. Capsula articulară 6. Ligamentul colateral cubital 7. Ligamentul colateral radial 8. Fosa olecraniană humerală ARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI 7. Ligamentul colateral radial 8. Fosa olecraniană humerală 3. Ligamentul posterior3. Ligamentul posterior este format din fibre:  humero-humerale dispuse în punte între marginele medială şi laterală a cavităţii olecraniene;  humero-olecraniene ce unesc marginea cavităţii olecraniene cu marginea olecranului 25
  26. 26. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 44.. LigamentulLigamentul anterioranterior (8) este subţire şi are originea în apropierea fosei coronoide şi se dirijează prin trei fascicule: superficial spre ligamentul orbicular, inelar; mijlociu vertical spre apofiza coronoidiană; ARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI coronoidiană; transvers perpendicular pe primele două. 55.. LigamentulLigamentul inelarinelar (6) uneşte marginea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menţinând astfel un contact permanent între cele două oase. 26
  27. 27. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulația radioArticulația radio--cubitalăcubitală superioarăsuperioară – aspect obținut prin deplasarea radiusului față de cubitus și secționarea ligamentului inelar (8) 6. Ligamentul pătrat6. Ligamentul pătrat (7)(7) este sub forma unei benzi fibroase, pătrate între marginea inferioară ARTICULAŢIA COTULUIARTICULAŢIA COTULUI sub forma unei benzi fibroase, pătrate între marginea inferioară a micii cavităţi sigmoidiene cubitale până la faţa internă a colului radial. În poziţie intermediară a antebraţului ligamentul este destins în timp ce în timpul supinaţiei sau a pronaţiei ligamentul se tensionează limitând mişcările. 27
  28. 28. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulația radioArticulația radio--cubitală superioarăcubitală superioară – aspect obținut prin deplasarea radiusului ARTICULAŢIARTICULAŢIAA RADIORADIO--CUBITALĂCUBITALĂ SUPERIOARSUPERIOARĂĂ Articulaţie de tip trohoid Suprafețele articulareSuprafețele articulare: sunt aflate în disproporție • incizura radială – segment de cilindru gol ce aparține cubitusului • 1/2 medială a circumferinței capului radial Cartilaj hialinCartilaj hialin aspect obținut prin deplasarea radiusului față de cubitus și secționarea ligamentului inelar (8) 1. Vârful olecranului 2. Foseta coronoidă 3. Apofiza coronoidă 4. Cupuşoara radială 5. Tuberozitatea bicipitală 6. Cubitusul 7. Ligamentul pătrat 8. Ligamentul inelar secţionat 28
  29. 29. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu CapsulăCapsulă articularăarticulară comună cu a cotului LigamenteLigamente  LigamentulLigamentul inelarinelar (8) o formaţiune fibroasă care porneşte de la extremitatea anterioară a incizurii radiale, rulează spre ARTICULAŢIARTICULAŢIAA RADIORADIO--CUBITALĂCUBITALĂ SUPERIOARSUPERIOARĂĂ incizurii radiale, rulează spre posterior prin lateral extern faţă de capul radial. Este mai puţin vizibil fiind acoperit în cea mai mare parte de porţiunea lateral externă a ligamentului colateral radial al cotului.  LigamentulLigamentul pătratpătrat ((77)) 29
  30. 30. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulaţia radio-cubitală mijlocie sau Membrana interosoasă – sindesmoză - așezată între C+R – marginea superioară ajunge la 2-3 cm sub tuberozitatea radială - are structură bilamelară: • anterior: fibrele coboară de la R la C • posterior: fibrele coboară invers ARTICULAŢIARTICULAŢIAA RADIORADIO--CUBITALĂCUBITALĂ MIJLOCIEMIJLOCIE Ligamentul oblic sau ligamentul rotund (coarda oblică) este un mic fascicul cu direcţie oblică ce porneşte de la procesul coronoid cubital şi se dirijează în jos oblic până la tuberozitatea radială. Dispoziţia fibrelor din ligament este de sens invers celor din membrana interosoasă. 30
  31. 31. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulație trohoidă, tip pivot SuprafețeSuprafețe articularearticulare: • capul ulnei, convex • incizura radială concavă CapsulăCapsulă articularăarticulară subțire, rezistentă anterior și posterior. MembranaMembrana sinovialăsinovială expansionează superior formând reccesul sacciform. DisculDiscul articulararticular are formă triungiulară cu: ARTICULAŢIARTICULAŢIAA RADIORADIO--CUBITALĂCUBITALĂ INFERIOARĂINFERIOARĂ DisculDiscul articulararticular are formă triungiulară cu: • vârful pe baza procesului stiloid ulnar • baza – pe marginea distală a incizurii ulnare a radiusului. Rol: realizează separarea funcțională articulară: articulația radioulnară distală față de cea radiocarpiană. LigamenteLigamente:: •anterior: se inseră de la marginea anterioară a cavităţii mici sigmoidiene radiale la capul cubital, • radio-ulnar posterior care solidarizează posterior cele 2 oase ale antebraţului. 31
  32. 32. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAȚIILE MÂINII: - radio-carpiană: elipsoidală - intercarpiene: rândul I şi II: plane - carpometacarpiene: police: şa, celelalte degete: plane - intermetacarpiene: plane – pentru MII, MIII, MIV, MV A fața dorsală a mâinii B fața palmară a mâinii Falange (1-3) Metacarpiene (4) 32 Metacarpiene (4) Cubitus (10) + Radius Scafoid (13) Semilunar – Lunatum (9) Piramidal – Triquetrum (8) Piziform (7) Trapez (12) Trapezoid (11) Osul mare – Capitatum (6) Osul cu cârlig – Hamatum (5)
  33. 33. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Articulațiile mâinii – aspect anterior 1. Cubitus 2. Radius 3. Scafoidul 4. Semilunarul 5. Pisiformul 6. Osul cu cârlig 7. Trapezul 8. Osul mare 9. Metacarpiene 8. Osul mare 9. Metacarpiene 10. Ligamentul radio-carpian palmar 11. Ligamentul piso-hamat 12. Ligamentul transversal al carpului (secţionat) 33 ARTICULAȚIA RADIO-CARPIANĂ sau a PUMNULUI articulație elipsoidalăarticulație elipsoidală Suprafețele articulare: extremitatea distală a R + Discul articular scafoidul, semilunarul și piramidalul
  34. 34. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Capsula articularăCapsula articulară mai groasă palmar, mai subțire dorsal. Mijloacele de întărire ale capsulei articulare sunt reprezentate de ligamenteleligamentele: • colateral radial al carpului: de la apofiza stiloidă radială la faţa antero-laterală a scafoidului; se pot desprinde fibre care se direcţionează spre trapez şi ligamentul inelar al carpului. ARTICULAȚIA RADIO-CARPIANĂ (PUMNULUI) direcţionează spre trapez şi ligamentul inelar al carpului. • colateral ulnar al carpului: de la apofiza stiloidă cubitală, se dirijează spre piramidal, piziform şi prin câteva fibre ajunge la ligamentul inelar al carpului. •anterior este format din 2 fascicule: unul radiocarpian, lung și altul cubito-carpian, scurt • dorsal mai puţin puternic decât cel anterior, se inseră în partea superioară pe marginea posterioară a feţei articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. 34
  35. 35. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAŢIILE INTERCARPIENE Cele 8 oase carpiene aşezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulaţii – diatroze planiforme: I. articulaţiile proximale ale primului rând de oase carpiene: scafoid și semilunar (articulația scafolunată) și articulația tricvetro-lunată dintre semilunar și piramidal II. articulaţiile distale ale celui de al doilea rând de oaseII. articulaţiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene: articulații între trapez – trapezoid, trapezoid – osul mare, osul mare – osul cu cârlig III. articulaţii între oasele carpiene între ele (articulaţiile mediocarpiene). Stabilitatea articulațiilor intercarpiene este crescută de prezența retinaculul flexorilor de pe fața anterioară a canalului carpian. 35
  36. 36. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu I. Articulaţiile proximale ale primului rând de oase carpiene 1. palmare, în număr de două, unesc articulaţiile scafoid-semilunar, respectiv semilunar-piramidal şi sunt plasate sub ligamentele anterioare ale articulaţiei radiocarpiene; 2. dorsale, tot în număr de două, sunt plasate transversal peste scafoid,plasate transversal peste scafoid, semilunar, piramidal unindu-le între ele; 3. interosoase sunt aşezate între scafoid- semilunar, semilunar-piramidal; 4. proprii: ligamentul pizo-hamat ce se întinde de la piziform la cârligul osului hamat; 5. pizo-metacarpian ce uneşte piziformul cu baza mecarpianului V 36
  37. 37. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu II. Articulaţiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt: • 3 ligamente dorsale dispuse pe faţa posterioară,• 3 ligamente dorsale dispuse pe faţa posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlig; • 3 ligamente palmare dispuse pe faţa anterioară şi cu dispoziţie asemănătoare cu cea a ligamentelor anterioare, • 2 ligamente interosoase plasate unul pe faţa lateral externă a osului mare spre osul trapezoid şi altul pe faţa internă a osului mare spre osul cu cârlig 37
  38. 38. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu III. Articulaţia mediocarpiană Articulația mediocarpiană (în șa) se formează între rândul proximal și cel distal al oaselor carpiene. Aspectul este de litera „S” ceea ce determină o bună congruență între compartimentul: • medial (capul osului mare) fixat în cavitatea formată de scafoid + semilunar + piramidal • lateral polul distal al scafoidului este găzduit de trapez + trapezoid. •• Capsulă articulară + membrană sinovială Ligamentele care participă la menţinerea poziţiei oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateral-extern, lateral-intern: 1. palmar sau radial al carpului în formă de "V" uneşte osul mare cu scafoidul ( extern) şi piramidalul (intern), 2.dorsal mai slab dezvoltat se dispune de la piramidal la scafoid (un fascicul), trapez şi trapezoid (al doilea fascicul), 3.lateral extern se găseşte între scafoid şi trapez, 4.lateral intern solidarizează piramidalul de osul cu cârlig. 38
  39. 39. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAŢIILE CARPO-METACARPIENE sunt articulații realizate între rândul distal de oase carpiene și metacarpienele „fixe” de la II la V. Sunt considerate diatroze planiforme cu mobilitate limitată. Capsula articulară este întărită de ligamente: 1. carpometacarpiene palmare în număr de 41. carpometacarpiene palmare în număr de 4 • unul este dispus între trapez şi metacarpianul III, • celelalte trei de la capitat la bazele metacarpienelor II, III, IV) 2. carpometacarpiene dorsale unesc: • trapezul cu metacarpianul II, • trapezoidul cu metacarpianul III, • capitatul cu metacarpianul III, • osul hamat cu metacarpienele IV şi V. 39
  40. 40. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAŢIA CARPO-METACARPIENĂ A POLICELUI Articulație cu mobilitate deosibită rezultată din aspectul anatomic al Metacarpian I și trapez. Articulație în șa. - 40 - Articulație în șa. Capsulă articulară largă întărită de ligamente solide dispuse: • lateral • palmar • dorsal.
  41. 41. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAŢIILE INTERMETACARPIENE II-V Articulațiile se formează între bazele metacarpienelor al II-lea până la V-lea care vin în contact prin suprafețe articulare situate pe părțile laterale ale bazelor. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: • interosoase •dorsale •palmare. 41
  42. 42. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAȚIILE METACARPO- FALANGIENE Articulațiile metacarpo-falangiene realizează trecerea de la metacarpiene spre baza falangelor proximale ale degetelor. Sunt considerate articulații condiliene. Capsulele articulare sunt laxe şi întărite de ligamente:Capsulele articulare sunt laxe şi întărite de ligamente: 1. palmare (plăci volare) localizate în spațiul dintre ligamentele colaterale 2. colaterale câte 2 pentru fiecare deget, inserate pe feţele colaterale ale capetelor carpienelor şi pe baza falangelor proximale 3. transvers profund care se întinde de la metacarpianul II la V pe faţa anterioară a capului metacarpienelor inserându-se la baza falangelor proximale. 42
  43. 43. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTICULAȚIILE INTERFALAGIENE Articulații de tip gingylm. Policele prezintă numai două falange în timp ce celelalte patru degete au câte trei falange. Articulaţiile dintre falangele unui deget se realizează între bazele şi capetele falangelor. Fiecare capsulă articulară în parte este întărită de câte două ligamente colaterale şi palmare. 43
  44. 44. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Experienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 44 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×