Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

5 SNC7 Diencefal & Emisferile cerebrale

541 views

Published on

Descrierea Diencefalului si structurile din care este format:talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus, subtalamusul
Funcțiile diecefalului
Emisferele cerebrale - substanța albă și substanța cenușie
Homunclus senzitiv și motor
Arii cerebrale
Funcțiile emisferelor cerebrale

Published in: Education
  • Be the first to comment

5 SNC7 Diencefal & Emisferile cerebrale

  1. 1. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal 1 Diencefalul sau creierul intermediar este un segment al encefalului interpus între mezencefal şi trunchiul cerebral, inferior, şi sub emisferele cerebrale
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu DiencefalDiencefal Diencefalul este localizat sub corpul calos 2 Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care corespunde spațiului interpencular – singura vizibilă Fața bazală este limitată: anterior - chiasma optică, lateral: tracturile optice, posterior: pedunculii cerebrali La nivelul feței bazale se descriu, din anterior spre posterior: tuber cinerum, corpii mamilari.
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu DienceDiencefalfal 3 Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care corespunde spațiului interpencular – singura vizibilă Fața dorsală: este acoperită de corpul calos și fornix, ventriculul III Fețele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 4
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal 5 Rapoartele diecefalului cu organele din jur
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu DienceDiencefalfal 6 Diencefalul sau creierul intermediar este format: talamus, metatalamus, epitalamus hipotalamus și subtalamus
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal - TALAMUS Talamusul este format din 2 mase de substanță cenușie ovoidale, situate de o parte și de alta a Ventriculului III Partea anterioară = ROSTRUM (TUBERCUL ANTERIOR) Parte posterioară = PULVIAR Fețele mediale = delimitează Ventriculul III prezintă STRIA MEDIALĂ A TALAMUSULUI. Prin unirea posterioară a celor 7 Prin unirea posterioară a celor Stria se formează COMISURA HABENULARĂ de care atârnă GLANDA EPIFIZĂ
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal - TALAMUS Fața laterală: separată de nucleii bazali prin CAPSULA ALBĂ INTERNĂ Fața inferioară are raport cu: hipotalamusul (anterior) subtalamusul (posterior) Fața dorsală are raport cu Ventriculul III Substanța albă este dispusă sub formă de Y = LAMA MEDULARĂ INTERNĂ ceea ce determină 8 INTERNĂ ceea ce determină formarea în interiorul talamusul a trei grupe de nuclei: - grupul anterior - grupul nuclear medial - grupul lateral
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal - TALAMUS Substanţa albă este reprezentată în principal de lama medulară care separă nucleii talamusului. Fibrele nervoase care vin sau pleacă din talamus şi cele care fac legăturile dintre nucleii talamusului se găsesc atât în substanţa 9 se găsesc atât în substanţa albă fibrele aferente, cele mai importante sunt: fibrele fasciculului spinotalamic, lemnisuiui medial, lemniscului trigeminal şi dentotalamic. Dintre fibrele eferente amintim pe cele talamocorticale.
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu PaleotalamusulPaleotalamusul – nc. anterior și medial aferențe de la trunchiul cerebral ArhitalamusulArhitalamusul – nc. de asociație nespecifici Rol: pregătirea tonusului cerebral pt a recepta informațiile – au conexiuni cu SRAA: ziua stare de veghe/ noaptea cortexul este sub controlul nc. din arhitalamus Diencefal - TALAMUS NeotalamusNeotalamus – nc laterali AFAZIA TALAMICĂ – leziunile pe partea stângă = deficiențe de vorbire articulată, de interpretare, recunoaștere a cuvintelor Leziunile pe dreapta = dificultate în recepționarea relațiilor spațiale și dezorientare spațială din jumătatea controlaterală a corpului Leziuni bilaterale = alterarea funcțiilor psihice, labilitate emoțională, amnezie, alterarea personalității, mutism akinetic, demență 10
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu FUNCȚIILE TALAMUSULUI 1. Funcție de releu = al treilea neuron al căilor ascendente 2. Funcția de asociație = conexiunile nucleilor talamici cu ariile asociative din lob parietal, temporal, occipital 3. Funcția motorie = prin intermediul ganglionilor bazali Diencefal 3. Funcția motorie = prin intermediul ganglionilor bazali Aferențe de la zonele de interconectare, neocerebelul, substanța neagră. Eferențele motorii spre cortex motor 3. Funcția nespecifică – nc nespecifici care fac parte din SR: reglare ritm veghe-somn, elaborarea proceselor afectiv-emoționale 11
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal 12 Diencefalul sau creierul intermediar este format: talamus, METATALAMUS, epitalamus hipotalamus și subtalamus
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Corpii geniculati mediali sunt formați din corpi neuronali la care se adaugă fibre nervoase. La corpii geniculați mediali vin fibrele căii acustice, iar de la el pleacă fibre eferente spre scoarţa cerebrală a Diencefal - METATALAMUS METATALAMUSUL se află în partea postero-inferioară a talamusului. El este format din câte două proeminenţe nervoase - corpii geniculaţi, mediali și laterali fibre eferente spre scoarţa cerebrală a lobului temporal şi spre coliculii cvadrigemeni inferiori. Corpii geniculați laterali sunt formaţiuni pereche cu structură asemănătoare celui medial. La acest corp vin fibrele căii optice şi pleacă fibre eferente spre scoarţa cerebrală a lobului occipital şi spre coliculii cvadrigemeni superiori. 13
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal 14 Diencefalul sau creierul intermediar: talamus, metatalamus, EPITALAMUS, hipotalamus și subtalamus.
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Epitalamusul este alcătuit din: - glanda pineală (epifiza) - habenula, - trigonul habenulei, - comisura interhabenulară - striile habenulei. Epifiza are structură Diencefal - EPITALAMUS Epifiza are structură glandulară, este învelită la exterior de o capsulă formată din pia mater şi compartimentată în mici lobuli. Habenula, comisura interhabenulară şi striile habenulei sunt alcătuite din substanţă albă. 15
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal 16 Diencefalul sau creierul intermediar: talamus, metatalamus, epitalamus, HIPOTALAMUS și subtalamus.
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu HIPOTALAMUSUL este situat sub talamus, formează podișul Ventriculului III are trei porţiuni: - anterioară (suprachiasmatică) - mijlocie (tuber cinereum) - posterioară (corpi mamilari). Diencefal Substanţa cenuşie este sub formă de nuclei, cei mai importanţi sunt: -nucleii supraoptici -nucleii paraventriculari -nucleii tuberali -nucleii mamilari. 17
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal HIPOTALAMUSUL este situat sub talamus, formează podișul Ventriculului III; are trei porţiuni: - anterioară (suprachiasmatică, supraoptică) conține nucleii supraoptici și paraventriculari cu neuroni mari, neurosecretori (vasopresina și oxitocina) - mijlocie (tuber cinereum): nucleii ventro-medial, dorso-medial, arcuat, hipotalamic posterior - posterioară (corpi mamilari): corpii mamilari 18
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Substanţa albă este alcătuită din: 1.Fibrele aferente ce vin de la  nucleul dorsal al vagului mezencefal calea optică – fibrele retino-talamice formaţiunile olfactive talamus sistemul extrapiramidal şi de la scoarţa cerebrală Diencefal - HIPOTALAMUS sistemul extrapiramidal şi de la scoarţa cerebrală 2. Fibrele internucleare leagă diferiţii nuclei hipotalamici 3. Fibrele eferente pleacă spre:  trunchiul cerebral prin fasciculul longitudinal dorsal  nucleii vegetativi mezencefalici  talamus - scoarţa cerebrală  epifiză 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu FUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUI Integrează toate reglările vegetative din organism - anterior = relație cu parasimpaticul = stimularea: efect scăderea presiunii sanguine + frecvența cardiacă - posterior = relație cu parasimpaticul – stimularea = efect invers Diencefal Integrarea activității cardiovasculare cu cea respiratorie + digestivă – redistribuire sânge Reglarea metabolismelor: anterior = favorizare / posterior = procese catabolice Regleză activitatea glandei hipofize – vasopresină (nc supraoptic) + oxitocină – neurohipofiză Reglează temperatura corpului 20
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu FUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUIFUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUI Reglarea echilibrului hidric: senzație de sete/ eliminare exces apă Reglare aport alimentar: centrii foamei / sațietății Reglarea activității reproductive: geneza impulsului sexual Diencefal Centru important al vieții afective (+sistem limbic): elaborarea emoțiilor, sentimentelor, pasiunilor – reacții de frică/panică Reglează ritmul veghe – somn (+ substanța reticulată din TC) Reglează hematopoeiza Crește capacitatea de luptă antiinfecțioasă 21
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Diencefal 22 Diencefalul sau creierul intermediar: talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus și SUBTALAMUS
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SUBTALAMUSULSUBTALAMUSUL Este situat în continuarea pedunculilor cerebrali și posterior față de hipotalamus Diencefal hipotalamus Conține: nc. subtalamic fasc talamic fasc și ansa lenticulară fasc subtalamic 23
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu EMISFERELE CEREBRALE reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC - 24 -
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Cele două emisfere cerebrale sunt separate prin FISURA INTEREMISFERICĂ (longitudinală) și unite în partea bazală prin lama de substanță albă = CORP CALOS CORPUL CALOS TRIGON CEREBRAL COMISURILE ALBE COMISURILE ALBE ANTERIOARA SI POSTERIOARA Configurația externă a emisferelor cerebrale - 25 -
  26. 26. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Fețele emisferelor cerebrale sunt străbătute de șanțuri – FISURI(SCIZURI): - adânci care delimitează LOBII Emisferele cerebrale –vedere laterală LOBII -mai puțin adânci care delimitează CIRCUMVOLUȚIUNI (GIRI) - 26 -
  27. 27. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale –vedere laterală - lateral Sylvius - central Rolando - calcarin - parietooccipital - calosomarginală (pe fața medială) - colateral (pe fața inferioară) - 27 - Principalele FISURI (SCIZURI) șanțuri:
  28. 28. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Fața bazală a emisferelor cerebrale Circumvoluțiuni și șanțuri 28
  29. 29. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Circumvoluțiunile cerebrale Pe fața dorsolaterală = giri ai lobilor frontal, parietal, occipital, temporal Pe fața medială = girul:  cingul  parahipocampului  frontal superior  paracentral Emisferele cerebrale  paracentral  formațiunea precuneus occipitală Pe fața bazală se găsesc:  bulbul și tractul olfactiv  girul drept  girii occipitotemporali lateral și medial  girul parahipocampului Pe fața inferioară – rinencefalul: lob oftalmic + limbic - 29 -
  30. 30. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Substanța cenușie formează: – la exterior CORTEXUL CEREBRAL (2-6 mm grosime) - la bază GANGLIONII BAZALI (CORPII STRAȚI): Nc. CAUDAT – are formă de virgulă (pe desen culoare mov) Nc. LENTIFORM format din alte două structuri: nc. putamen globus pallidus Nc caudat + nc. putamen = NEOSTRIATUL – primește Emisferele cerebrale NEOSTRIATUL – primește fibre de la: scoața cerebrală, talamus, substanța neagră Trimite fibre spre: talamus, scoarță, substanța neagră, globus pallidus Globus pallidus= PALEOSTRIATUL primește fibre de la: scoarță, neostriat, talamus, subtalamus, substanță neagră. Trimite fibre spre: talamus, nc. subtalamic, nc. roșu, substanța neagră, substanța reticulată - 30 -
  31. 31. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Substanța cenușie CORTEXUL CEREBRAL Scoarța cerebrală este structurată pe staturi: - superficial = molecular cu celule puține Emisferele cerebrale celule puține - granular extern – celule multe de talie mică - piramidal extern - granular intern - piramidal intern - fuziform, multiform - 31 -
  32. 32. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Substanța cenușie formează: – la exterior cortexul cerebral (2-6 mm grosime) - la bază GANGLIONII BAZALI (CORPII STRAȚI): Nc. caudat – cogniție/înțelegere și mișcare Nc. lentiform Nc. putamen Globus pallidus Rol fundamental în inițierea Emisferele cerebrale Rol fundamental în inițierea și finalizarea mișcărilor tonus muscular și control mișcări inconștiente Cogniție/atenție/ memoria/ planificare - 32 -
  33. 33. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Formată din fibre mielinizate: 1- de proiecție - ascendente descendente 2- comisurale - leagă cele două emisfere Emisferele cerebrale Substanţa albă – dispusă în interior cele două emisfere formează CORPUL CALOS FORNIX COMISURA ALBĂ ANTERIOARĂ 3- de asociaţie - leagă zone din aceeași emisferă - 33 -
  34. 34. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale Substanța albă CORPUL CALOS are forma unui arc de cerc: ant. – genunchiul corpului + ROSTRU post. - SPLENIU - 34 - Fibrele corpului calos radiază în substanța albă a emisferelor cerebrale = radiația corpului calos = coroana radiantă
  35. 35. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale Substanţa albă 2. Fibrele comisurale FORNIX – TRIGONUL CEREBRAL localizat sub corpul calos ant. se îndreaptă spre corpii mamilari post. se orientează spre hipocamp - 35 - COMISURA ALBĂ ANTERIOARĂ Trece anterior de fornix și se direcționează spre partea anterioară a lobului temporal
  36. 36. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale - Substanța albă 3. Fibrele de asociație Fibrele de asociație leagă regiuni din aceeași emisferă. Fibrele pot fi : - scurte = FIBRE ARCUATE: leagă giri din același lob sau din lobi vecini (3) - lungi, formează fascicule: longitudinal superior – lob frontal este unit cu cel occipital (2) longitudinal inferior – lob occipital cu temporal (4) uncinat – lob frontal cu temporal (5) - 36 - uncinat – lob frontal cu temporal (5) fronto-occipital – frontal cu occipital și temporal perpendicular – lob occipital cu parietal și temporal
  37. 37. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale După funcția lor ARIILE CORTICALE se clasifică în: - arii de proiecție aferente, receptoare sau senzoriale - arii de proiecție eferente, efectoare sau motorii - arii de asociație ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTEARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 1. ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ (A SENSIBILITĂȚII GENERALE) - 37 - (A SENSIBILITĂȚII GENERALE) Girul postcentral – câmpurile 3,1,2 HOMUNCULUS SENZITIV = Proiecția la nivel cerebral a organismului; Ies în evidență buzele, limba, mâna, degetele, în special policele = importanța funcțională a mâinii și densitatea receptorilor cutanați În aria cerebrală ajung fibrele: - sensibilității exteroceptive - sensibilității proprioceptive
  38. 38. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTEARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 1. ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ (SENSIBILITATEA GENERALĂ) Girul postcentral – câmpurile 3,1,2câmpurile 3,1,2 HOMUNCULUS SENZITIV = Senzații elementare, nu dau informații asupra calității, intensității și originii stimulilor - 38 - Posterior de girul postcentral – în lobul parietal ariile cu rol de recunoaștere: - 5 și 7 somatopsihice = a asemănării/deosebiri ale senzațiilor - 39-40 tactognostică = a obiectelor ARIA SECUNDARĂ SOMESTEZICĂARIA SECUNDARĂ SOMESTEZICĂ localizată în buza superioară a șanțului lateral – membrul superior proiectat antero- superior, membrul inferior în partea postero-medială Aria răspunde mai puțin la sensibilitatea tactilă, mai mult la cea dureroasă și termică
  39. 39. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTEARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 2. ARIILE VIZUALE2. ARIILE VIZUALE –– lob occipital: pe buzele și în profunzimea șanțului calcarin, părțile vecine din cuneus și gir lingual ARIA PRIMARĂ = câmp 17 (arie striată) pe care se proiectează retina, punct cu punct ipsilant și controlateral - 39 -
  40. 40. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale - 40 - Cale optică și proiecția sa la nivelul ariei primare occipitale
  41. 41. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTEARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 2. ARIA VIZUALĂ PRIMARĂ = câmp 17 ARIA VIZUALĂ SECUNDARĂ: - câmp 18 este arie de asociație, centrul memorie vizuale - câmp 19 rol: orientare spațială și corectitudinea imaginii - anterior de câmp 19: centrul cititului Leziuni ale acestui centru = CECITATE - 41 - = CECITATE VERBALĂ (bolnavul nu poate citi, nu sesizează semnificația convențională a cuvintelor)
  42. 42. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTEARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 3. ARIA AUDITIVĂ PRIMARĂ3. ARIA AUDITIVĂ PRIMARĂ Localizare: fața superioară a girului temporal superior, câmp 41, 42 care primesc aferențe de la corpul geniculat medial ARIA AUDITIVĂ SECUNDARĂ = - 42 - ARIA AUDITIVĂ SECUNDARĂ = Câmp 42 și 22 Leziunea câmp 22 – AFAZIA SENZORIALĂ (bolnavul aude, nu poate interpreta sunetul, reproduce sunetele 4. ARIA VESTIBULARĂ – nu are localizare specifică unii: girul temporal superior, alți autori: lobul parietal 5. ARIA GUSTATIVĂ – superior de șanțul lui Sylvius, câmp 43, regiunea inferioară 6. ARIA OLVACTIVĂ câmp 28
  43. 43. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari (după V.V. Turaghin): a – faţa superolaterală; b – faţa medială. 1 – nucleul analizatorului motor ce asigură funcţia de deviere conjugată a capului şi ochilor în sens opus; 2 – centrul analizatorului motor al vorbirii în scris; 3 – centrul analizatorului motor; 4 – centrul sensibilităţii generale; a - 43 - sensibilităţii generale; 5 – centrul vorbirii articulate; 6 – centrul cortical al recepţiei viscerale; 7 – centrul analizatorului auditiv; 8 – centrul analizatorului vestibular; 9 – centrul analizatorului auditiv; 10 – centrul praxiei; 11 – centrul steriognoziei; 12 – centrul lexic; 13 – centrul asociativ al analizatorului vizual; 14 – centrul analizatorului olfactiv; 15 – centrul analizatorului gustativ; 16 – centrul de proiecţie a analizatorului vizual. a b
  44. 44. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE EFERENTEARIILE DE PROIECȚIE EFERENTE Rol: inițierea mișcărilor voluntare integrarea funcțiilor motorii modificarea tonusului muscular 1.ARIA SOMATOMOTORIE PRIMARĂ – câmp 4, gir precental HOMUNCULUS MOTOR = Proiecția la nivel cerebral a organismului; ies în evidență mâna, - 44 - Proiecția la nivel cerebral a organismului; ies în evidență mâna, degetele, în special policele = importanța coordonării manuale, capul – coordonarea activității fonatorii și mimicii 2. ARIA PREMOTORIE (6) anterior de câmp 4 3. ARII SUBPRESIVE: inhibă funcționarea unor arii motorii primare: impul nervos ajunge la nc. caudat – globus pallidus – talamus – scoarța precentrală câmp 4 și 6 = circuit cortico – strio - palido – talamo - cortical
  45. 45. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARIILE DE PROIECȚIE EFERENTEARIILE DE PROIECȚIE EFERENTE - 45 -
  46. 46. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale 3. CÂMPUL FRONTAL AL OCHIULUI – câmp 8 anterior de 6 controlează: mișcările voluntare ale globilor oculari conjugate ale globilor oculari 4. ARII EXTRAPIRAMIDALE – în special aria premotorie 6 + aria motorie suplimentară + arie motorie secundară = cea mai mare parte din cortexul fronto-parieto-temporal + puțin din cel occipital au excitabilitate scăzută - 46 - au excitabilitate scăzută De aici pleacă fibre: cortico-pontine – apoi, pe calea ponto- cerebeloase ajung la neocerebel – nc. Dințat – talamus – scoarță cerebrală = circuitul cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical cu ROL: reglajul cerebelos în realizarea mișcărilor voluntare 5. ARII VEGETATIVE = CREIER VEGETATIV Localizare: gir cingular, giri lobi frontali, hipocampului Rol: conectarea cu talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic
  47. 47. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale Funcţiile superioare: gândirea analitică, înţelegerea limbajului şi gândirea emoţională şi intuitivă, orientarea spaţială şi abilităţile artistice şi muzicale sunt funcţii ale unei singure emisfere. Emisfera care conţine centrii înţelegerii şi producerii limbajului este numită emisferă dominantă. Centrii limbajul este reprezentat în emisfera stângă Alături de dominanţa limbajului, emisfera stângă este specializată în gândirea analitică, efectuarea calculelor şi verbalizarea. - 47 - Alături de dominanţa limbajului, emisfera stângă este specializată în gândirea analitică, efectuarea calculelor şi verbalizarea. Emisfera nondominantă, în general cea dreaptă, excelează în gândirea emoţională, în calităţile artistice (desenatul, compunerea muzicii), percepţia spaţială şi, probabil, recunoaşterea feţelor. În limbajul articulat aparatul fonator este coordonat de centrii corticali = poligonul vorbirii a lui Pierre Marie Aparatul fonator, format din organe ale sistemului respirator, partea superioară a tubului digestiv (cavitatea bucală, limba, buzele, dinţii, faringele), rezonatorii (sinusurile)
  48. 48. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale Poligonul vorbirii a lui Pierre Marie Centrii limbajului articulat şi diferite tipuri de afazii: MS – centrul motor al cuvintelor scrise a cărui lezare evoluează cu AGRAFIE MV – centrul motor al vorbirii - 48 - MV – centrul motor al vorbirii sau al lui Broca (ANARTRIE – incapacitatea patologică de a articula cuvintele) ICS – centrul înţelegerii cuvintelor scrise (CECITATE VERBALĂ – pierdere a capacităţii de a citi sau de a înţelege sensul limbajului scris) ICV – centrul înţelegerii cuvintelor vorbite Wernike (SURDITATE VERBALĂ).
  49. 49. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale SISTEMUL LIMBIC Este format din structuri anatomice interpuse între diecefal și neocortex - 49 -
  50. 50. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale SISTEMUL LIMBIC Componentele sunt reprezentate de: 1. CALEA OLFACTIVĂ: - nervii olfactivi - bulbul olfactiv - trigonul olfactiv - striile olfactive - lobul piriform (conține aria entorinală) din girul hipocamp - 50 - entorinală) din girul hipocamp 2. SUBSTANȚA PERFORANTĂ ANTERIOARĂ Localizare între: trigonul olfactiv și striile olfactive, anterior chiasma optică și tractul optic, medial uncus hipocampus, caudal
  51. 51. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale SISTEMUL LIMBIC 3. CORPUL AMIGDALIAN în profunzimea lobului temporal 4. STRIA TERMINALĂ Origine în corp amigdalian realizează conexiuni cu nc. striei terminale, - 51 - striei terminale, aria septală, hipotalamus 5. ARIA SEPTALĂ primește aferențe de la corpul amigdalian, substanța perforantă anterioară, hipocamp, formațiunea reticulată mezencefalică Trimite fibre spre corpul amigdalian, hipotalamus, formațiunea reticulată mezencefalică, hipocamp
  52. 52. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Emisferele cerebrale 6. HIPOCAMP (CORNUL LUI AMMON) Localizare: vecinătatea gir hipocampic Aferențele: lob piriform Eferențele: nc. septali hipotalamus - 52 - Sistemul limbic reprezintă centrul suprem de reglare a activităţii sistemului nervos vegetativ şi a hipofizei. Este un sistem complex de integrare a informaţiilor somatice, viscerale şi olfactive, intervenind în adaptarea comportamentului primar (nutriţie, reproducere), emoţiilor şi memoriei. Formaţiunea hipocampică joacă un rol cheie în fenomenele de învăţare şi memorizare.

×