Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
TRUNCHIUL CEREBRAL
cuprinde:
- Bulbul rahidian
(Medulla oblongata)(Medulla oblongata)
- Pun...
Prof. univ. dr. Paula DrosescuTrunchiul
cerebral
Fața
anterioară
2
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
1. Chiasma optică
2. Hipofiza
BULBUL RAHIDIAN:
• față anterioară
• față posterioară
• două ...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
inf – decusația piramidală
sup - șanț bulbo-pontin VI, VII, VIII
- fisura mediană anterioar...
Prof. univ. dr. Paula DrosescuTrunchiul
cerebral
Fața
posterioa
5
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
6. Bulbul rahidian
11. Glanda epifiză
12. Coliculii cvadrigemeni
13. Ventriculul IV
14. Ped...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Etaj bulbar
inf asemănător MS
sup – trigonul bulbar al fosei
romboide
Canalul ependimar se ...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
BULB: SUBSTANȚA CENUȘIE = sub formă de NUCLEI:
- senzitivi ai nervilor cranieni: V (trigeme...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
SUBSTANȚA ALBĂ este organizată sub formă de
CORDOANE reprezentând o continuare a celor de l...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
TRACTURILE NERVOASE ASCENDENTE – continuare
LEMNISCUS MEDIAL pleacă de la nucleii Goll și
B...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
TRACTURILE NERVOASE DESCEDENTE
TRACTURILE PIRAMIDALE DIRECTE
Ele au traseu prin bulb fără a...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
La nivelul BULBULUI RAHIDIAN rahidian se închid
următoarele REFLEXE:
 r. strănut, tuse
 r...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
PUNTEA LUI VAROLIO
Întretaie în sens transversal partea
mijlocie a trunchiului cerebral
Est...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
6. Bulbul rahidian
11. Glanda epifiză
12. Coliculii cvadrigemeni
13. Ventriculul IV
14. Ped...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Etajul fosei romboide =
podișul ventriculului IV
inf = trigonul bulbar –
substanță cenușie
...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
SUBSTANȚA CENUȘIE formează de NUCLEI:
- motori: V trigemen
VI abducens
VII facial
- senziti...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Substanţa albă
Fasciculele ascendente:
• FASCICULE SPINOTALAMICE
• FASCICULE SPINOCEREBELOA...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Puntea lui Varolio
Funcţia reflexă realizată prin prezenţa centrilor
de reglare a unor proc...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
inf – șanț pontin-mezeencefalic
sup – chiasma optică
-cordoane dispuse între Puntea Varolio...
Prof. univ. dr. Paula DrosescuTrunchiul cerebral
Fața posterioară
Mezencefalul se află situat între
Puntea lui Varolio şi ...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
SUBSTANȚA CENUȘIE este dispusă sub formă de NUCLEI:
- motori: nucleii nervilor cranieni – o...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Substanţa albă este formată din fascicule conducătoare
ascendente şi descendente.
La nivelu...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Funcțiile trunchiul cerebral:
Funcție de conducere + reflexă + motorie + conține substanță
...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Funcția motorie:
 menținerea posturii:
 menținerii echilibrului: mecanismele sunt declanș...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
FORMAŢIUNEA RETICULATĂ
• STRUCTURA
– este formată din celule şi fibre nervoase FĂRĂ a
const...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
FORMAŢIUNEA RETICULATĂ
1. Sistemul reticulat ascendent activator SRAA
- primește colaterale...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
3+ 4. intervine în controlul motricităţii somatice prin
intermediul căilor reticulo-spinale...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
FUNCŢII
influenţează funcţiile vegetative prin centrii reglatori de la
acest nivel:
 respi...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
ACTIVAREA FORMAŢIUNII RETICULATE se realizează prin:
 mecanismul autonom determinat de pro...
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
EFERENŢELE FORMAŢIUNII RETICULATE care duc la scoarţa
cerebrală urmează două căi:
–calea ta...
Prof. univ. dr. Paula DrosescuExperienţa profesională
Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/
2005 - şi î...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

5 SNC 5 Trunchiul cerebral Substanta reticulată

781 views

Published on

Anatomia trunchiului cerebral
Bulbul rahidian (Medulla oblongata)
Puntea lui Varolio
Peduculii cerebrali (Mezencefalul)
Configurație externă
Organizarea substanței cenușii - Nucleii substanței cenușii
Structurarea substanței albe - căile nervoase de la nivelul trunchiului cerbral
Reflexele care sunt coordonate de la nivelul trunchiului cerebral
Substanța reticulată descrie, localizare

Published in: Education
  • Be the first to comment

5 SNC 5 Trunchiul cerebral Substanta reticulată

  1. 1. Prof. univ. dr. Paula Drosescu TRUNCHIUL CEREBRAL cuprinde: - Bulbul rahidian (Medulla oblongata)(Medulla oblongata) - Puntea lui Varolio - Pedunculii cerebrali (Mezencefalul) - 1 -
  2. 2. Prof. univ. dr. Paula DrosescuTrunchiul cerebral Fața anterioară 2
  3. 3. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1. Chiasma optică 2. Hipofiza BULBUL RAHIDIAN: • față anterioară • față posterioară • două feţe laterale, delimitate între ele prin şanţuri ce reprezintă prelungiri ale șanțurilor măduvei spinării 1. Chiasma optică 2. Hipofiza 3. Hipotalamusul 4. Pedunculii cerebrali 5. Puntea lui Varolio 6. Bulbul rahidian 7. Olivele bulbare 8. Decusaţia piramidală 9. Măduva spinării 10. Nerv spinal II - XII nervii cranieni - 3 - Trunchiul cerebral Fața anterioară
  4. 4. Prof. univ. dr. Paula Drosescu inf – decusația piramidală sup - șanț bulbo-pontin VI, VII, VIII - fisura mediană anterioară - DECUSAȚIA PIRAMIDELOR (8) încrucișarea fasc corticospinale - cordoanele ant bulbare = Trunchiul cerebral Fața anterioară – BULBUL RAHIDIAN - cordoanele ant bulbare = PIRAMIDELE BULBARE (7) (fasciculul piramidal) - șanțurile antero-laterale, preolivar (XII) - cordoanele laterale – OLIVELE BULBARE - șanțurile retroolivar IX, X, XI - deasupra olivei bulbare: foseta superioară supraolivară VII, VIII - 4 -
  5. 5. Prof. univ. dr. Paula DrosescuTrunchiul cerebral Fața posterioa 5
  6. 6. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 6. Bulbul rahidian 11. Glanda epifiză 12. Coliculii cvadrigemeni 13. Ventriculul IV 14. Pedunculul cerebelos superior 15. Pedunculul cerebelos Trunchiul cerebral Fața posterioară 15. Pedunculul cerebelos mijlociu 16. Pedunculul cerebelos inferior IV - VII nervii cranieni - 6 -
  7. 7. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Etaj bulbar inf asemănător MS sup – trigonul bulbar al fosei romboide Canalul ependimar se lărgește Trunchiul cerebral Fața posterioară Canalul ependimar se lărgește și formează Ventriculul IV - șanțul medial dorsal (6) - fascicul gracilis Goll - fascicul cuneat Burdach - 7 -
  8. 8. Prof. univ. dr. Paula Drosescu BULB: SUBSTANȚA CENUȘIE = sub formă de NUCLEI: - senzitivi ai nervilor cranieni: V (trigemen) VII (facial) IX (glosofariangian) X (nervul vag) ramura vestibulară din VIII - motori: IX (glosofariangian) X (vag) XI (accesor) Trunchiul cerebral: Structura internă Corespunde corn anterior MS 1. Nc ambiguu = IX, X, XI 2. Nc. motor = XII Corespunde cornului posterior MS XI (accesor) XII (nervului hipoglos) - vegetativi ai nervilor cranieni: nucleul salivar inferior IX (cardiopneumoenteric) nucleul dorsal al nervului vag X - proprii bulbului rahidian: nucleii olivari nucleii Goll şi Burdach nucleii substanţei reticulate (de ex: nucleii respiratori, cardioinhibitori şi vasomotori)- 8 - 2. Nc. motor = XII Corespunde cornului posterior MS 1. Nc tract spinal V 2. Nc. vestibulari VIII 3. Nc. solitar = VII, IX, X
  9. 9. Prof. univ. dr. Paula Drosescu SUBSTANȚA ALBĂ este organizată sub formă de CORDOANE reprezentând o continuare a celor de la măduvă. TRACTURILE NERVOASE ASCENDENTE TRACTURILE SPINOTALAMICE LATERAL și ANTERIOR au traseu ascendent prin cordoanele anterioare şi laterale, fără a face sinapsă în bulb, în drumul lor spre Trunchiul cerebral Structura internă BULBUL RAHIDIAN şi laterale, fără a face sinapsă în bulb, în drumul lor spre talamus. Prin bulb și punte trec spre cerebel FASCICULELE SPINOCEREBELOASE: anterioare, încrucișate (Gowers) – trec prin pedunculii cerebeloși superiori posterior, direct (Flechsing) – ajung la cerebel prin pedunculii cerebeloși inferiori - 9 -
  10. 10. Prof. univ. dr. Paula Drosescu TRACTURILE NERVOASE ASCENDENTE – continuare LEMNISCUS MEDIAL pleacă de la nucleii Goll și Burdach spre talamus Trunchiul cerebral Structura internă BULBUL RAHIDIAN LEMNISCUS LATERAL pleacă de la nucleii cohleari la metatalamus (corpii geniculați interni) LEMNISCUS TRIGEMINAL se formează din nucleul trigemenului – proiecție arie somestezică LEMNISCUS GUSTATIV pornește de la nivelul nucleul solitar la talamus - 10 -
  11. 11. Prof. univ. dr. Paula Drosescu TRACTURILE NERVOASE DESCEDENTE TRACTURILE PIRAMIDALE DIRECTE Ele au traseu prin bulb fără a se opri la acest nivel cu excepţia celor care se încrucişează la nivelul DECUSAȚIEI PIRAMIDALE trec de partea opusă. Trunchiul cerebral Structura internă BULBUL RAHIDIAN TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE cu originea în nucleii trunchiului cerebral: fasciculele rubrospinal, nigrospinal, reticulospinal, tectospinal, olivospinal, vestibulospinal, dar şi fibrele care fac legătura între nucleii hipotalamici şi nucleul dorsal al vagului din bulb. FASCICULE CORTICONUCLEARE (GENICULAT) face legătura între girul precentral și nuclei motori cu originea în bulb - 11 -
  12. 12. Prof. univ. dr. Paula Drosescu La nivelul BULBULUI RAHIDIAN rahidian se închid următoarele REFLEXE:  r. strănut, tuse  r. respiratorii primari  r. de vomă  r. de deglutiţie  r. salivar excitosecretorii – gl. parotidă Trunchiul cerebral Structura internă BULBUL RAHIDIAN  r. salivar excitosecretorii – gl. parotidă  r. gastro-secretori, pancreato-secretori, bilio- secretori  r. activității motorii a stomacului, intestinului subțire, 1/2 intestin gros, căile biliare extrahepatice  r. adaptative cardio-vasculare: cardioinhibitori, r. vasomotorii.  r. de redresare, postură, echilibru - 12 -
  13. 13. Prof. univ. dr. Paula Drosescu PUNTEA LUI VAROLIO Întretaie în sens transversal partea mijlocie a trunchiului cerebral Este despărţită de: • bulb, inferior prin şanţul bulbopontin Trunchiul cerebral Etajul pontin Fața anterioară bulbopontin • mezencefal, superior prin şanţul pontopeduncular - șanțul median sau bazilar pt trunchiul arterei bazilare - piramidele pontine (fibrele fascicul piramidal) lateral – originea V pedunculii cerebeloși mijlocii - 13 -
  14. 14. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 6. Bulbul rahidian 11. Glanda epifiză 12. Coliculii cvadrigemeni 13. Ventriculul IV 14. Pedunculul cerebelos superior 15. Pedunculul cerebelos Trunchiul cerebral – Etaj pontin Fața posterioară 15. Pedunculul cerebelos mijlociu 16. Pedunculul cerebelos inferior IV - VII nervii cranieni - 14 -
  15. 15. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Etajul fosei romboide = podișul ventriculului IV inf = trigonul bulbar – substanță cenușie sup trigon pontin – apeductul Trunchiul cerebral – Puntea lui Varolio Fața posterioară sup trigon pontin – apeductul lui Sylvius – comunicare ventricul VI cu III – în profunzime nc. acustici - 15 -
  16. 16. Prof. univ. dr. Paula Drosescu SUBSTANȚA CENUȘIE formează de NUCLEI: - motori: V trigemen VI abducens VII facial - senzitivi: nucleul terminal principal al nervului trigemen V Trunchiul cerebral Structura internă Puntea lui Varolio Corespunde corn anterior MS 1.Nc. motor trigemen = V 2.Nc. motor abducens = VI 3.Nc. motor facial = VII Corespunde cornului posterior MS 1.Nc pontin al V 2.Nc. cohlear (ventral + dorsal) VIII - senzitivi: nucleul terminal principal al nervului trigemen V nucleul nervului acustic din VIII - vegetativi: nucleul salivar superior nucleul lacrimal (lacrimo-muco-nazal) -proprii: nucleii pontini ai substanţei reticulate oliva superioară nucleii lemnisului lateral nucleul corpului trapezoid - 16 -
  17. 17. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Substanţa albă Fasciculele ascendente: • FASCICULE SPINOTALAMICE • FASCICULE SPINOCEREBELOASE ASCENDENTE – excepție fasc. Flechsing care pătrunde în cerebel Trunchiul cerebral – Structura internă Puntea lui Varolio Fasciculele descendente aparţin căilor: • MOTORII PIRAMIDALE • căilor corticopontine, ambele căi motorii voluntare • EXTRAPIRAMIDALE Fibrele transversale alcătuiesc pedunculii cerebeloşi mijlocii. - 17 -
  18. 18. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Puntea lui Varolio Funcţia reflexă realizată prin prezenţa centrilor de reglare a unor procese fiziologice importante:  salivaţia – gl. submandibulară, sublinguală  masticaţia, Trunchiul cerebral  masticaţia,  secreţia lacrimală,  clipirea,  cardiovascular: cardioaccelerator  respirator: centrul apneustic inhibitor, pneumotaxic stimulator. - 18 -
  19. 19. Prof. univ. dr. Paula Drosescu inf – șanț pontin-mezeencefalic sup – chiasma optică -cordoane dispuse între Puntea Varolio Trunchiul cerebral Fața anterioară MEZENCEFAL -cordoane dispuse între Puntea Varolio și Diencefal - spațiul interpeduncular – origine III picioarele pedunculilor cerebrali (fasc. piramidal) gl neurohipofiză + tuber cinereum corpii mamilari - III - 19 -
  20. 20. Prof. univ. dr. Paula DrosescuTrunchiul cerebral Fața posterioară Mezencefalul se află situat între Puntea lui Varolio şi diencefal. Etajul peduncular (mezencefalic) este de reprezentată de TECTUM formată din patru coliculi (corpi) cvadrigemeni (12) - 20 - Glanda epifiză (11) Coliculii superiori sunt legați de corpii geniculați externi la care ajunge calea optică Coliculii inferiori sunt legați de corpii geniculați interni la care ajunge calea acustică
  21. 21. Prof. univ. dr. Paula Drosescu SUBSTANȚA CENUȘIE este dispusă sub formă de NUCLEI: - motori: nucleii nervilor cranieni – oculomotor III trohlear IV - senzitivi: nucleul mezencefalic al trigemenuli (V) Trunchiul cerebral Structura internă Mezencefal Corespunde corn anterior MS Nc. motor = III Nc. motor trohlear = IV - vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului (III) care controlează musculatura ciliară, muşchii corpului ciliar - nuclei proprii: nucleul roşu: cu rol inhibitor asupra tonusului muscular coliculii cvadrigemeni: reflexul oculocefalogir substanţa neagră: cu rol în mecanismele de veghe. - 21 - Corespunde cornului posterior MS Nc mezencefalic al V
  22. 22. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Substanţa albă este formată din fascicule conducătoare ascendente şi descendente. La nivelul Mezencefalului se închid următoarele Reflexe: Corpii cvadrigemeni superiori – r. vizuale = comandă închiderii ochilor la lumină intensă + întoarcerea ochilor în direcția unui excitant vizual Trunchiul cerebral Structura internă Mezencefal direcția unui excitant vizual Corpii cvadrigemeni inferiori – r. auditive = comandă întoarcerea capului și mișcările globilor oculari în direcția din care vine un zgomot sau fac ca să tresară corpului la producerea unui zgomot R. pupilar fotomotor – mioză pupilară R. de acomodare la vederea de aproape și la distanță - 22 -
  23. 23. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Funcțiile trunchiul cerebral: Funcție de conducere + reflexă + motorie + conține substanță reticulată (vezi funcțiile acesteia) Funcția motorie:  menținerea posturii: r. tonice: tonusul muscular să fie în concordanță cu poziția corpului r. de redresare antagonici:r. de redresare antagonici: 1.a. nc. reticulari: bulbari – stimulează m. antigravitațională (ortostatism) 1.b. nc. reticulari: pontini – inhibă 2. nc. vestibulari: controlează în mod selectiv impulsurile excitatorii  menținerii echilibrului  coordonarea mișcărilor voluntare  control mișcări stereotipe, subconștiente - 23 -
  24. 24. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Funcția motorie:  menținerea posturii:  menținerii echilibrului: mecanismele sunt declanșate de câte ori proiecția CGG se proiectează în afara poligonului de susținere Nc. vestibulari și nc. formațiunii reticulate mezencefalice mențin postura și echilibrul inconștient. Lobul parietal - șanțul lui Sylvius – senzația conștientă de postură + echilibru Trunchiul cerebral Lobul parietal - șanțul lui Sylvius – senzația conștientă de postură + echilibru  coordonarea mișcărilor voluntare control mișcări stereotipe, subconștiente: - legate de alimentație: supt, eliminarea alimentelor cu gust neplăcut, suptul degetului - căscat, întins, plâns - urmărirea obiectelor cu privirea - 24 -
  25. 25. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FORMAŢIUNEA RETICULATĂ • STRUCTURA – este formată din celule şi fibre nervoase FĂRĂ a constitui o unitate morfologică bine delimitată = împletitură de neuroni și fibre în spațiile lăsate libere de formațiunile specifice Trunchiul cerebral de formațiunile specifice – constituită dintr-o multitudine de nuclei → 5 grupe:  nuclei cu conexiuni cerebeloase  nuclei ce formează ariile respiratorii bulbare, presoare şi ariile de inhibiţie a reflexului miotatic  nuclei cu rol receptor şi asociativ  nucleii rafeului median din tegmentum mezencefalic  nuclei ce corespund ariei limbice a mezencefalului 25
  26. 26. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FORMAŢIUNEA RETICULATĂ 1. Sistemul reticulat ascendent activator SRAA - primește colaterale de la toate căile de conducere ale analizatorilor - trimite eferențe corticale, bilateral- trimite eferențe corticale, bilateral Rol = excitație difuză a scoarței cerebrale 2. Sistemul reticulat ascendent inhibitor SRAI Rol = reducerea activității cerebrale puțin studiat 26
  27. 27. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 3+ 4. intervine în controlul motricităţii somatice prin intermediul căilor reticulo-spinale:  sistemul reticulat descendent facilitator • se găseşte în regiunea dorsolaterală a trunchiului cerebral • are tonus propriu • are rol de întărire a reflectivităţii medulare  sistemul reticulat descendent inhibitor • se găseşte în regiunea ventromediană a trunchiului FORMAŢIUNEA RETICULATĂ • se găseşte în regiunea ventromediană a trunchiului cerebral • reduce excitabilitatea motoneuronilor medulari • nu are tonus propriu • constituie o cale finală comună a centrilor inhibitori suprajacenţi  sistemul inhibitor cortico-cerebelo- reticulo-spinal  sistemele reticulate descendente controlează reflexele tonice şi posturale, prin intermediul motoneuronilor alfa şi gama 27
  28. 28. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FUNCŢII influenţează funcţiile vegetative prin centrii reglatori de la acest nivel:  respiraţia  vasomotricitatea  salivaţia  voma  deglutiţia  secreţia şi motilitatea gastro-intestinală  termoreglarea  metabolismul FORMAŢIUNEA RETICULATĂ  termoreglarea  metabolismul  micţiunea în reglarea stării vigile şi a comportamentului:  constituie sistemul de alertare al scoarţei cerebrale, prin sistemul reticulat ascendent activator  are două modalităţi de acţiune: - fazică (de trezire) - tonică (starea de veghe)  asigură gradarea controlului stării vigile şi a conştienţei 28
  29. 29. Prof. univ. dr. Paula Drosescu ACTIVAREA FORMAŢIUNII RETICULATE se realizează prin:  mecanismul autonom determinat de proprietatea de pacemaker a structurilor constituiente  întreţinută de: - aferenţele unor circuite locale - influenţe umorale (este sensibilă la modificările pO2 , pCO2 , [H+], substanţe biologic active endo- şi exogene) FORMAŢIUNEA RETICULATĂ pCO2 , [H+], substanţe biologic active endo- şi exogene)  în întreţinerea activităţii autoritmice a neuronilor formaţiunii reticulate intervin : - mecanisme adrenergice (specifică substanţei reticulate) - mecanisme colinergice * căi ascendente → de la periferie (prin colateralele aferenţelor senzitivo-senzoriale) * căi descendente → de la cortexul cerebral 29
  30. 30. Prof. univ. dr. Paula Drosescu EFERENŢELE FORMAŢIUNII RETICULATE care duc la scoarţa cerebrală urmează două căi: –calea talamică - prin nucleii talamici nespecifici, cu proiecţie difuză - reglează tonusul cortical prin 2 categ. de aferenţe:  sistemul talamic difuz desincronizator  cu efect de trezire şi menţinere a stării vigile  foloseşte mediaţia catecolaminergică FORMAŢIUNEA RETICULATĂ  sistemul talamic difuz sincronizator (sist. de recrutare talamic) cu efect hipnogen foloseşte mediaţia serotoninergică –calea extratalamică influenţează toate aspectele activităţii nervoase superioare: −conştienţă −atenţie −învăţare 30
  31. 31. Prof. univ. dr. Paula DrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 31 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×