Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
1
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
SSISTEMUL NERVOSISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos somatic asigura a...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
II. Sistemul nervos perifericII. Sistemul nervos periferic
Nervi...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Aspect al măduvei spinării obținu...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Limita inferioară din dreptul
ver...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Forma: cordon cilindric ușor
turtit în sens antero-posterior
Dia...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
În lungul măduvei sunt două
șanțuri mediane care o împart în
dou...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
La locul de ieșire a rădăcinilor
...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Șanțurile delimitează în fiecare
...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură internă...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură internă...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
Structură internăStructură intern...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Fasciculele nervoase ascendente
Calea sensibilităţii exterocepti...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Fasciculele nervoase ascendente
Calea sensibilităţii exterocepti...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Calea sensibilităţii
EPICRITICE – fină,
discriminativă
N1 (gangl...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Calea sensibilităţii PROPRIOCEPTIVE
1.CONŞTIENTĂ – articulaţii, ...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII
FUNCȚIA DE CONDUCERE ascendenteFUN...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
2. Calea sensibilităţii PROPRIOCEPTIVE
INCOŞTIENTĂ – informaţii ...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
SensibilitateaSensibilitatea INTEROCEPTIVĂINTEROCEPTIVĂ
N1 gangl...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Căile descendente PIRAMIDALE
(controlează motilitatea voluntară)...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Calea sistemului EXTRAPIRAMIDAL
(controlează motilitatea involun...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Căile piramidale directe: conduc mobilitatea voluntară a
muscula...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CO...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
A. Reflexele spinale: simple și complexe
R. Somatice simple:
1.R...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
B. Reflexe spinale vegetative:
1.R. pupilodilatator – m. radiali...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
• sunt căile de conducere ale
influxului nervos de la periferie
...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Rădăcina posterioară: - senzitivă
- prezintă pe traiectul ei un ...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
Trunchiul nervului spinal: rezultă prin unirea celor 2 rădăcini,...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
NERVII SPINALI - structură
Ramurile nervilor spinali
 Ramura ve...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
NERVII SPINALI - structură
Ramurile anterioare ale
nervilor spin...
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu
- 39 -
Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională
Mai multe informații: http://pauladrosesc...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

5 snc 3 Măduva spinarii Nervii spinali

455 views

Published on

Măduva spinării localizare
Aspectul exterior al măduvei spinării
Structura internă a măduvei spinării
Căile nervoase ascendente
Căile nervoase descendente
Funcția reflexă a măduvei spinării

Published in: Education
  • Be the first to comment

5 snc 3 Măduva spinarii Nervii spinali

  1. 1. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SSISTEMUL NERVOSISTEMUL NERVOS Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatică si sensibilitatea senzitivo-senzoriala. Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea viscerelor. I. Sistemul nervos central = ax cerebrospinal, nevraxI. Sistemul nervos central = ax cerebrospinal, nevrax - Măduva spinării - Encefal: Trunchi cerebral: Bulb rahidian Puntea lui VarolioPuntea lui Varolio Mezencefal Cerebel Diencefal: Talamus Hipotalamus Metatalamus Subtalamus Epitalamus Emisferele cerebrale - 2 -
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu II. Sistemul nervos perifericII. Sistemul nervos periferic Nervi:Nervi: Cranieni: senzitivi motori micști Spinali - nervi micști GanglioniGanglioni spinali și omologii lor cranieniGanglioniGanglioni spinali și omologii lor cranieni vegetativi: laterovertebrali previscerali intramurali Sistemul nervos: somatic vegetativ: simpatic parasimpatic 3
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Aspect al măduvei spinării obținut dintr-o piesă de disecție – sunt îndepărtate arcurile vertebrale. Se observă continuarea MS cu trunchiul cerebral la nivelul găurii occipitale LOCALIZARE Se găsește situată în canalul - 4 - Se găsește situată în canalul vertebral rezultat prin suprapunerea orificiilor vertebrale. Lungime: 43-45 cm (cu variații individuale). Limita superioară: gaura occipitală sau emergentei primului nerv spinal (C1)
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Limita inferioară din dreptul vertebrei L2 face ca rădăcinile nervilor spinali lombari și sacrali să urmeze o direcție oblică în jos. Sub vertebra L2, măduva se prelungește cu CONUL MEDULAR, iar acesta cu FILUM TERMINALE care ajunge la coccis pe fața - 5 - iar acesta cu FILUM TERMINALE care ajunge la coccis pe fața posterioară a celei de-a doua vertebre coccigiene. De o parte si de alta a conului medular și filum-ului terminale, nervii lombari și sacral, cu direcție aproape verticală, formează “COADA DE CALCOADA DE CAL“.
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Forma: cordon cilindric ușor turtit în sens antero-posterior Diametrul transversal: între 10 și 13 mm Diametrul dorso-ventral: de 8- 9mm MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Configurație externăConfigurație externă - 6 - În dreptul regiunilor cervicală și lombară prezintă două regiuni mai voluminoase, dilatările cervicală și lombară – loc de formare a plexurilor membrelor.
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu În lungul măduvei sunt două șanțuri mediane care o împart în două jumătăți simetrice:  șanțul median ventral adânc, deschis spre anterior = FISURA MEDIANĂ MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Configurație externăConfigurație externă - 7 - FISURA MEDIANĂ ANTERIOARĂ  șanțul median dorsal mai puțin adânc, mai îngust și care se prelungește spre interior = SEPT MEDIAN POSTERIOR
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII La locul de ieșire a rădăcinilor nervilor rahidieni se găsesc:  șanțul colateral ventralșanțul colateral ventral corespunzător rădăcinilor ventrale  șanțul colateral dorsalșanțul colateral dorsal - 8 -  șanțul colateral dorsalșanțul colateral dorsal corespunzător rădăcinilor dorsale. Între șanțul median dorsal și șanțul colateral dorsal se afla șanțul intermediar dorsalșanțul intermediar dorsal.
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Șanțurile delimitează în fiecare jumătate a măduvei spinării, trei cordoane ale substanței nervoase albe:  cordonul ventral - 9 -  cordonul ventral  cordonul lateral  cordonul dorsal
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă Substanţa cenuşie litera H/fluture cu aripile desfăcute. - 10 - Substanţa cenuşie litera H/fluture cu aripile desfăcute. Porţiunea transversală - comisura cenuşie, în interiorul căreia se găseşte canalul central (ependimar) Fiecare parte din „aripa de fluture“ prezintă: - coarnele anterioare - coarnele posterioare - coarnele laterale - între cornul lateral şi cel posterior se află substanţa reticulară a măduvei spinării.
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă –– aspect histologicaspect histologic - 11 -
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă - 12 - Substanţa cenuşie: - cornul anterior se formează rădăcinile anterioare a nervilor spinali – neuroni: α axonul ajunge la mușchiul striat = placă motorie β axonul ajunge la porțiunea periferică a fibrei musculare din fusul neuromuscular
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă - 13 - Substanţa cenuşie - cornul anterior - cornul posterior: conțin neuroni senzitivi: deutoneuroni al II-lea neuron protoneuronii I neuron
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă - 14 - Substanţa cenuşie: - coarnele anterioare - coarnele posterioare - coarnele laterale: vizibile în regiunea: cervicală inferioară C8 toracală T1-T12 lombară superioară L1-L2
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă În coarnele anterioare se găsesc neuronii radiculari, somato-motori sau neuroni motori alfa, gama şi de asociaţie. Prin structura lor neuronală coarnele anterioare alcătuiesc ZONA SOMATO-MOTORIE a substanţei cenuşii. În coarnele posterioare se găsesc neuronii senzitivi care formează ZONA SOMATO-SENZITIVĂ a substanţei cenuşii. - 15 -
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă Neuronii viscero-senzitivi sunt situaţi în jumătatea posterioară a cornului lateral și formează ZONA VISCERO-SENZITIVĂ care recepţionează excitaţiile venite de la viscere. Neuronii VISCERO-MOTORI formează zona viscero- motorie care are rol de comandă în mobilitatea musculaturii netede ce formează organele interne. - 16 -
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă Substanţa albă a măduvei spinării este formată din fibre nervoase mielinice şi amielinice, precum şi din nevroglii, celule nervoase de susținere. Unele dintre aceste fibre trec dintr-o parte într-alta, alcătuind comisura albă, aşezată în partea anterioară a comisurii cenuşii. Substanţa albă din măduva spinării se subdivide în trei perechi de funicule (cordoane): două anterioare, două - 17 - Substanţa albă din măduva spinării se subdivide în trei perechi de funicule (cordoane): două anterioare, două laterale şi două posterioare. O parte din fibrele nervoase care alcătuiesc cordoanele reprezintă prelungiri ale neuronilor situaţi în substanţa cenuşie a măduvei spinării. O altă parte din fibrele nervoase care alcătuiesc cordoanele sunt prelungiri ale neuronilor situaţi în ganglionii nervoşi periferici şi în centrii nervoşi din encefal.
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă –– organizarea substanței albe sub formăorganizarea substanței albe sub formă de fasciculede fascicule - 18 -
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă –– organizarea substanței albe suborganizarea substanței albe sub formă de fasciculeformă de fascicule În cordoanele posterioare: - fasciculul gracilis Goll - fasciculul cuneat Burdach În cordoanele anterioare: - fascicule de asociație – fasciculul fundamental – conexiune - 19 - În cordoanele anterioare: - fascicule de asociație – fasciculul fundamental – conexiune între neuroni substanței cenușii - fascicule ascendente: spino-talamic anterior - fascicule descendente: piramidale direct - cortico-spinal anterior extrapiramidale: tectospinal vestibulospinal medial În cordoanele laterale – vezi pagina următoare
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII Structură internăStructură internă –– organizareaorganizarea substanței albesubstanței albe sub formăsub formă dde fasciculee fascicule În cordoanele laterale: - fascicule de asociație - fascicule ascendente: spinotalamic lateral - 20 - - fascicule ascendente: spinotalamic lateral spinocerebeloase ventral (încrucișat Gowers) spinocerebeloase dorsal (direct, Flechsig) - fascicule descendente: piramidale încrucișat (corticospinal lateral) extrapiramidale: rubrospinal olivospinal reticulospinal nigrospinal vestibulospinal lateral
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Fasciculele nervoase ascendente Calea sensibilităţii exteroceptive PROTOPATICĂ tact, presiune, durere, variaţii termice N1 (ganglionul spinal) MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREFUNCȚIA DE CONDUCERE N1 (ganglionul spinal) - dendrita este în raport cu organele receptoare din piele – terminașii libere - axonul pătrunde pe calea rădăcinii posterioare în MS face sinapsă cu N2 în coarnele posterioare de unde: - 21 -
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Fasciculele nervoase ascendente Calea sensibilităţii exteroceptive PROTOPATICĂ – tact, presiune, durere, variaţii termice - fie prin CORDONUL VENTRAL SPINOTALAMIC (sensibilitatea difuză şi excitaţia de presiune) corpusculuii Meissner MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREFUNCȚIA DE CONDUCERE sensibilitatea difuză şi excitaţia de presiune) corpusculuii Meissner și discurile Merkel - fie prin CORDONUL LATERAL SPINOTALAMIC (sensibilitatea termică şi dureroasă - receptori sub formă de terminații nervoase libere) ajung la N3 din nucleul talamic şi apoi, în ARIILE SENZITIVE I şi II - 22 -
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Calea sensibilităţii EPICRITICE – fină, discriminativă N1 (ganglionul spinal) urmează calea fasciculului Goll şi Burdach (cordonul posterior) se formează calea FASCICUL MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREFUNCȚIA DE CONDUCERE se formează calea FASCICUL SPINOBULBAR N2 se găseşte în nucleii Goll şi Burdach N3 din nucleul talamic şi apoi, în ARIILE SENZITIVE I şi II - 23 -
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Calea sensibilităţii PROPRIOCEPTIVE 1.CONŞTIENTĂ – articulaţii, oase, periost – receptorii din corpusculii neurotendinoși Golgi corpusculii Ruffini terminații nervoase libere corpusculii Paccini CALEA SPINO-TALAMO-CORTICALĂ (poziţia şi mişcarea în spaţiu) MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREFUNCȚIA DE CONDUCERE (poziţia şi mişcarea în spaţiu) N1 (ganglionul spinal) calea fasciculului Goll şi Burdach (cordonul posterior) se formează calea FASCICUL SPINOBULBAR N2 se găseşte în nucleii Goll şi Burdach (bulb) formează Încrucişarea (decusaţia) senzitivă Banda Reil medială N3 din nucleul talamic şi apoi, în ARIILE SENZITIVE I şi II (girusul postcentral) - 24 -
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCERE ascendenteFUNCȚIA DE CONDUCERE ascendente - 25 -
  26. 26. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 2. Calea sensibilităţii PROPRIOCEPTIVE INCOŞTIENTĂ – informaţii de la nivelul fusurilor neuro-musculare, receptorilor tendinoşi / controlul mişcării N1 ganglionul din MS, scurt traiect ascendent, apoi sinapsă cu N2 neuronii somatosenzitivi din nuclei: MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREFUNCȚIA DE CONDUCERE N2 neuronii somatosenzitivi din nuclei: Clarke (cordonul lateral de aceeaşi parte) Bechterev (cordonul lateral de partea opusă) se formează tractul cerebelos: direct dorsal Flechsing şi încrucişat ventral Gowers traiect ascendent prin pedunculii cerebeloşi inferiori şi superiori ajung la N3 din cerebel - 26 -
  27. 27. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SensibilitateaSensibilitatea INTEROCEPTIVĂINTEROCEPTIVĂ N1 ganglionul spinal zona senzitivă N2  cale multisinaptică, multineuronală cu traiect până la MĂDUVA SPINĂRIIMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREFUNCȚIA DE CONDUCERE formaţiunea reticulată din trunchiului cerebral  calea ascendentă spinotalamică laterală care ajunge până la nucleii reticulaţi ai talamusului şi apoi, axonul N3 se proiectează difuz la nivelul scoarţei cerebrale - 27 -
  28. 28. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Căile descendente PIRAMIDALE (controlează motilitatea voluntară) Origine: cortex cerebral – arii diferite • aria motorie câmp 4 • aria premotorie câmp 6 • aria somestezică câmpurile 3,1,2 Fibrele fasciculului piramidal străbat descendent toate etajele trunchiului cerebral: MĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCERE etajele trunchiului cerebral: • 75-90% dintre fibre se încrucişează la nivelul BULBULUI - FASCICULUL PIRAMIDAL ÎNCRUCIȘATFASCICULUL PIRAMIDAL ÎNCRUCIȘAT (CORTICOSPINAL LATERAL)(CORTICOSPINAL LATERAL) apoi, ajunge în cordonul lateral al măduvei spinării • 10-25% dintre fibre nu se încrucişează şi formează FASCICULUL PIRAMIDAL DIRECT (CORTICOSPINAL(CORTICOSPINAL ANTERIOR)ANTERIOR) care ajunge încare ajunge în cordonul anterior. Calea are doi neuroni: N1 cortical, central, de comandă N2 periferic, de execuţie - 28 -
  29. 29. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Calea sistemului EXTRAPIRAMIDAL (controlează motilitatea involuntară automată şi semiautomată) Originea: etajele corticale şi subcorticale – de la nucleii bazali din cortex ajung la nucleii din mezencefal şi în final ajung la măduva spinării în cornul anterior Fasciculele sunt: • tectospinal – faţa posterioară a mezencefalului- cordonul anterior MĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCERE Fasciculele sunt: • tectospinal – faţa posterioară a mezencefalului- cordonul anterior • vestibulospinal medial – nuclei vestibulari medial și inferior din bulb – cordonul anterior • vestibulospinal lateral – nuclei vestibulari laterali bulb – cordonul lateral • reticulospinal – formațiunea reticulată – cordonul lateral • rubrospinal – nucleul roşu mezencefal – cordonul lateral • nigrospinal – substanţa neagră din mezencefal – cordonul lateral • olivospinal – oliva bulbară – cordonul lateral - 29 -
  30. 30. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Căile piramidale directe: conduc mobilitatea voluntară a musculaturii scheletice încrucișat gâtului, trunchiului, extremităților Căile exprapiramidale: Tectospinal: coordonează reflexele posturale de răspuns la stimulii vizuali și auditivi Vestibulospinale: controlează tonusul muscular MĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCERE - 30 - stimulii vizuali și auditivi Vestibulospinale: controlează tonusul muscular Reticulospinal: controlează tonusul muscular Rubrospinal: coordonează tonusul muscular musculatura flexorilor inhibă musculatura extensoare Nigrospinal: tonusul muscular Olivospinal: controlează tonusul muscular
  31. 31. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCEREMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA DE CONDUCERE - 31 -
  32. 32. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu A. Reflexele spinale: simple și complexe R. Somatice simple: 1.R. miotactic = contracția bruscă a unui mușchi ca răspuns la întinderea tendonului - monosinaptic 2. R. nocioceptiv = reflex de flexie, retragere – de apărare al organismului MĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA REFLEXĂMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA REFLEXĂ al organismului constă în retragerea bruscă a unui membru din fața agenților nocivi – polisinaptic R. Somatice complexe: reflexe – de postură - de locomoție - oculocefalogir B. Reflexe spinale vegetative vezi pagina următoare - 32 -
  33. 33. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu B. Reflexe spinale vegetative: 1.R. pupilodilatator – m. radiali iris – MS dorsală 2.R. cardioaccelator – miocard – MS dorsală 3.R. vasomotor – m. netedă vasculară – MS dorso-lombară 4.R. pilomotor – m. neted firului de păr – MS dorso-lombară 5.R. sudoral – gl. sudoripare - MS dorso-lombară 6.R. adrenalinosecretor – gl. medulosuprarenale – MS dorso-lombară MĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA REFLEXĂMĂDUVA SPINĂRII FUNCȚIA REFLEXĂ MS dorso-lombară 7. R. de micțiune – m. neted vezical, sficter vezical intern și extern – MS dorso-lombară și sacrală 8. R. de defecație – m. rectului, sfincterul anal inter și extern, m.abdominal și diafragm – MS lombară + MS toracolombară 9. R. de erecție – musculatura vaselor penis – MS sacrată 10. R. de ejaculare – musculatura netedă din pereții veziculelor seminale – MS lombară - 33 -
  34. 34. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu • sunt căile de conducere ale influxului nervos de la periferie spre măduva spinării şi invers • sunt 31 de perechi aşezaţi de o parte şi de alta a măduvei NERVII SPINALI o parte şi de alta a măduvei spinării:  8 cervicali 12 toracali sau dorsali  5 lombari  5 sacrali  1 coccigian. - 34 -
  35. 35. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Rădăcina posterioară: - senzitivă - prezintă pe traiectul ei un ganglion spinal în care se găsesc neuronii de origine pentru fibrele senzitive - prelungirile periferice neuronale (dendritele) ajung la structurile receptoare, iar cele centrale (axonii) intră în măduva spinării Rădăcina anterioară: - motorie NERVII SPINALI - structură Rădăcina anterioară: - motorie - conţine fibre motorii, axoni ai neuronilor din coarnele medulare anterioare şi laterale Rădăcina posterioară Rădăcina anterioară Ganglion spinal Trunchiul nervului spinal - 35 -
  36. 36. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Trunchiul nervului spinal: rezultă prin unirea celor 2 rădăcini, - înainte de a părăsi canalul medular; conţine fibre: senzitive, motorii - după ieşirea din canalul vertebral se divide în:  ramura ventrală  ramura dorsală  ramura comunicantă albă NERVII SPINALI - structură  ramura comunicantă albă  ramura meningeală. Rădăcina posterioară Rădăcina anterioară Ganglion spinal Trunchiul nervului spinal - 36 -
  37. 37. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu NERVII SPINALI - structură Ramurile nervilor spinali  Ramura ventrală îşi distribuie fibrele în muşchii şi pielea regiunilor anterioare ale gâtului, trunchiului, membrelor superioare şi inferioare - se anastomozează şi formează plexurile: cervical, brahial, lombar, sacral, coccigian  Ramura dorsală îşi distribuie fibrele în tegumentul şi musculatura regiunii dorsale a trunchiului, de o parte şi de alta a liniei mediane a corpului. - 37 - a corpului.  Ramura comunicantă albă conţine fibre vegetative preganglionare.  Ramura meningeală conţine fibre vasomotoare pentru meninge.
  38. 38. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu NERVII SPINALI - structură Ramurile anterioare ale nervilor spinali formează PLEXURI - 38 - PLEXURI Subiectul urmează să fie studiat în semestrul II în cadrul disciplinei Biomecanică
  39. 39. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu - 39 -
  40. 40. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 40 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×