Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

5 snc 2 Meningle spinale și cerebrale LCR Ventriculi cerebrali

368 views

Published on

SNC foițele care protejează SNC
Dura mater măduvei spinării
Arahnoida maduvei spinării
Arahnoida măduvei spinării
Dura mater cerebrală
Arahnoida cerebrală
Arahnoida cerebrală
LCR - lichidul cefalorahidian
Ventriculii cerebrali

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

5 snc 2 Meningle spinale și cerebrale LCR Ventriculi cerebrali

  1. 1. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SSISTEMUL NERVOSISTEMUL NERVOS Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatică si sensibilitatea senzitivo-senzoriala. Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea viscerelor. I. Sistemul nervos central = ax cerebrospinal, nevraxI. Sistemul nervos central = ax cerebrospinal, nevrax - Măduva spinării - Encefal: Trunchi cerebral: Bulb rahidian Puntea lui VarolioPuntea lui Varolio Mezencefal Cerebel Diencefal: Talamus Hipotalamus Metatalamus Subtalamus Epitalamus Emisferele cerebrale - 2 -
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu II. Sistemul nervos perifericII. Sistemul nervos periferic Nervi:Nervi: Cranieni: senzitivi motori micști Spinali - nervi micști GanglioniGanglioni spinali și omologii lor cranieniGanglioniGanglioni spinali și omologii lor cranieni vegetativi: laterovertebrali previscerali intramurali Sistemul nervos: somatic vegetativ: simpatic parasimpatic 3
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MENINGELEMENINGELE –– DURA MATER SPINALĂDURA MATER SPINALĂ Dura mater spinală are structura conjunctivă, fiind alcătuită din țesut conjunctiv fibros, cu multe fibre de colagen și foarte puține fibre elastice – această compoziție face ca rezistența să fie foarte crescută. 4 fie foarte crescută. Este slab vascularizată. Superior adera la: - gaura occipitală mare unde se continuă cu stratul meningeal al durei mater cerebrale - fața posterioară a corpurilor vertebrale C2-C3.
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MENINGELEMENINGELE –– DURA MATER SPINALĂDURA MATER SPINALĂ Pe toata lungimea este întărita de tracturi fibroase provenite din ligamentul longitudinal posterior al coloanei corpurilor vertebrale. Caudal de S2 formează împreuna cu FILUM TERMINALE ligamentul coccigian ce se insera pe fata 5 coccigian ce se insera pe fata posterioara a corpului vertebrei coccigiene 2. În plan frontal trimite expansiuni ce formează teci durale rădăcinilor nervilor spinali. La nivelul găurilor intervertebrale teaca durală a trunchiului nervului spinal se continua cu epinervul.
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MENINGELEMENINGELE –– DURA MATERDURA MATER Dura mater spinală este separată de periostul vertebral prin spațiul epidural ce conține țesut conjunctiv adipos în care se afla componenta interna a plexului venos vertebral. Între dura mater și arahnoida se găsește un spațiu virtual – SPAȚIUL SUBDURAL ce conține o lama fină de lichid. 6
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MENINGELEMENINGELE –– ARAHNOIDA SPINALĂARAHNOIDA SPINALĂ - este reprezentată de un strat de țesut conjunctiv lax, dispus ca o pânza de păianjen (de unde provine denumirea foiței). - este avasculară - prezintă puține trabecule ce o leagă de pia mater 7 o leagă de pia mater - se continuă și pe tecile nervoase. Între arahnoida și pia mater se afla SPAȚIUL SUBARAHNOIDIAN prin care circula lichidul cefalorahidian.
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu - este o membrană conjunctivo – vasculară ce prezintă două straturi: intern – pia intima – aderă la țesutul nervos și este avasculară extern – epipia – este vascularizat - se prelungește pe rădăcinile nervilor spinali formând teci ce se MENINGELEMENINGELE –– PIA MATERPIA MATER 8 se prelungește pe rădăcinile nervilor spinali formând teci ce se continuă cu perinervul la nivelul orificiilor intervertebrale Inferior se prelungește și participă la formarea filum terminale În plan frontal, trimite expansiuni ce formează ligamentul denticulat cu rol în ancorarea laterală
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MENINGELE CEREBRALEMENINGELE CEREBRALE - 9 -
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu DURA MATERDURA MATER ENCEFALICĂENCEFALICĂ Dura mater este alcătuită din ţesut conjunctiv moale fibros, sărac în fibre elastice, cu o mare bogăţie de fibre de colagen, dispuse în reţele suprapuse ce constituie o structură de rezistenţă - rol de protecţie mecanică. Este slab vascularizată. Dura mater cerebrală are două foiţe: externă care ţine loc de periost intern pentru oasele craniului - strat endostal - 10 - externă care ţine loc de periost intern pentru oasele craniului - strat endostal internă numită strat meningeal În totalitate, dura mater aderă la craniu prin travee conjunctive; aderenţa este maximă la nivelul suturilor şi găurilor craniene. Se continuă cu periostul: craniului (la nivelul fisurilor), orbitei, exobazei la nivelul găurii occipitale şi găurilor jugulare, rotunde, ovale etc
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu DURA MATERDURA MATER ENCEFALICĂENCEFALICĂ Nervii cranieni sunt înveliţi de prelungiri ale meningelor cerebrale. Nervul olfactiv face excepţie, filetele sale neavând teacă durală. La nivelul nervului optic, dura mater se continuă cu sclera. Prelungirile durei mater sunt: - 11 - Prelungirile durei mater sunt:  coasa creierului  coasa cerebelului  cortul cerebelului  diafragma şeii  cavitatea trigeminală
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu DURA MATERDURA MATER ENCEFALICĂENCEFALICĂ Sinusurile perecheale durei mater: 1. s. cavernoase 2. s. intercavernoase anterior şi posterior 3. s. sfenoparietale 4. s. pietroase inferioare 5. s. pietroase superioare 6. s. transverse - 12 - 6. s. transverse 7. s. sigmoidiene Sinusurile nepereche ale durei mater: 1. s. sagital sup.; 2. s. sagital inf.; 3. s. occipital; 4. s. drept; 5. plexul venos bazilar.
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARAHNOIDA ENCEFALICĂENCEFALICĂ Arahnoida este o membrană subțire, avasculară, care trece peste șanțurile cerebrale ca o punte fără a pătrunde între giri și lobi Este separată de dura mater prin spaţiul subdural (spaţiu virtual în care se găseşte o lamă fină de lichid seros) şi de pia mater prin spaţiul subarahnoidian, în care se află LCR. Spaţiul subarahnoidian este traversat de travee conjunctive - 13 - Spaţiul subarahnoidian este traversat de travee conjunctive care leagă arahnoida de pia mater. Acest spaţiu comunică şi cu sângele venos, prin intermediul unor vilozităţi emise de arahnoidă şi care ajung la nivelul lacurilor venoase de la vărsarea venelor cerebrale superficiale în sinusul venos superior. La acest nivel LCR se filtrează în sângele venos. În anumite regiuni, spaţiul subarahnoidian prezintă zone mai dilatate, cisternele subarahnoidiene.
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MENINGELE CEREBRALEMENINGELE CEREBRALE - 14 - Structuri anatomice succesive de la nivelul craniului: piele, strat profund al pielii, țesut adipos subcutanat, calota craniană, dura mater, arahnoida, pia mater, encefal
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Cisternele subarahnoidiene sunt mici,situate la nivelul şanţurilor ce delimitează girii cerebrali, sau mari, situate la nivelul şanţurilor mari, ce delimitează lobi sau pe traiectul unor vase mari. MENINGELE CEREBRALEMENINGELE CEREBRALE - 15 - traiectul unor vase mari. 1. Cisterna cerebelo-bulbară 2. Cisterna pontină (prepontină) 3. Cisterna interpedunculară 4. Cisterna suprachiasmatică 5. Cisterna marii vene cerebrale Galen 6. Două cisterne laterale
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu PIAMATER ENCEFALICĂ Este o membrană conjunctivo-vasculară ce prezintă două straturi: stratul intern (pia intima) aderă la ţesutul nervos, avascular stratul extern (epipia) este vascularizat. Între vase şi pia mater se găseşte SPAȚIUL SUBPIALSPAȚIUL SUBPIAL Virchow- MENINGELE CEREBRALEMENINGELE CEREBRALE - 16 - Între vase şi pia mater se găseşte SPAȚIUL SUBPIALSPAȚIUL SUBPIAL Virchow- Robin în care pătrund prelungirile astrocitelor. Astfel, se formează BARIERA HEMATO-ENCEFALICĂ alcătuită din: - endoteliu capilar - membrana bazală a capilarului -stratul glial. Bariera trebuie traversată de ori ce substanță ca să ajungă la neuroni. Traversarea este condiționată de: mărirea moleculelor respective, gradul de disociere, solubilitatea în lipide, activitatea metabolică a neuronilor, prezența enzimelor necesare.
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu se formează în ventriculii cerebrali, în principal în ventriculii laterali, la nivelul plexurilor coroide printr-un proces de dializă, prin membranele filtrante cu permeabilitate selectivă pentru unele substanţe. LCR este un lichid clar, incolor, limpede ca apa de “stâncă” (de izvor). Densitatea sa variază între 1,006 - 1,009 pH-ul LCR este de 7,4- 7,5 LICHIDUL CEFALO-RAHIDIAN LCR - 17 - pH-ul LCR este de 7,4- 7,5 Conţine: - 99% apă - 1% substanţe solide: glucoză 45-75mg% proteine (albumine şi globuline) 18-28mg% calciu 4,5-5,5 mg% fosforul organic Na: 300-345 mg% LCR nu conţine elemente figurate ale sângelui, cu excepţia unui număr foarte mic de limfocite: 1-3 limfocite pe mm3.
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Circulația LCR la nivelul ventriculilor cerebrali Ventriculii laterali – orificiile Monro – ventricul III – apeductul lui Sylvius – ventriculul IV de unde LCR trece fie – canal ependimar MS fie – plafon ventricul IV – orificiul Megendie – spațiile subarahnoidiene – vilozități arahnoidiene – sinusuri venoase - 18 -
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MENINGELE CEREBRALEMENINGELE CEREBRALE LCR rol protector menține o presiune constantă în cutia craniană permite schimburile dintre vase și substanța nervoasă Resorbţia LCR se face în sistemul venos, prin granulaţiile arahnoidiene ce pătrund în sinusurile venoase durale Cea mai mare parte a granulaţiilor arahnoidiene Pacchioni se - 19 - Cea mai mare parte a granulaţiilor arahnoidiene Pacchioni se găsesc în sinusul sagital superior al durei mater, dar există granulaţii şi în alte sinusuri, precum şi în venele medulare. O parte a lichidului cerebrospinal este absorbită şi de sistemul venos cerebral sau prin spaţiile periradiculare şi perineurale spinale şi craniene
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 20 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×