Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

5 snc 1 Receptori Neuron Sinapsa

268 views

Published on

Sistemul nervos clasificare
Functiile sistemului nervos central
Arc si Act reflex
Tipuri de receptori clasificare
Neuronul descriere anatomica
Neuronul proprietati
Sinapsa si modalitatea de transmitere a influxului nervos

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

5 snc 1 Receptori Neuron Sinapsa

  1. 1. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SSISTEMUL NERVOSISTEMUL NERVOS Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatică si sensibilitatea senzitivo-senzoriala. Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea viscerelor. I. Sistemul nervos central = ax cerebrospinal, nevraxI. Sistemul nervos central = ax cerebrospinal, nevrax - Măduva spinării - Encefal: Trunchi cerebral: Bulb rahidian Puntea lui VarolioPuntea lui Varolio Mezencefal Cerebel Diencefal: Talamus Hipotalamus Metatalamus Subtalamus Epitalamus Emisferele cerebrale - 2 -
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu II. Sistemul nervos perifericII. Sistemul nervos periferic Nervi:Nervi: Cranieni: senzitivi motori micști Spinali - nervi micști GanglioniGanglioni spinali și omologii lor cranieniGanglioniGanglioni spinali și omologii lor cranieni vegetativi: laterovertebrali previscerali intramurali Sistemul nervos: somatic vegetativ: simpatic parasimpatic 3
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Prin cele doua funcții esențiale, reflexă și de conducere, sistemul nervos integrează organismul uman în mediul de viață și realizează unitatea funcțională a acestuia. 1. FUNCȚIA REFLEXĂ realizează legătura între părțile componente ale organismului, pe de o parte și între organism și mediu, pe FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOSFUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS realizează legătura între părțile componente ale organismului, pe de o parte și între organism și mediu, pe de altă parte. Este coordonată de către centrii nervoși din substanța cenușie. Funcția reflexă se realizează prin ACT REFLEXACT REFLEX, al cărui substrat anatomic este ARCUL REFLEXARCUL REFLEX.. 4
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1. FUNCȚIA REFLEXĂ ARCUL REFLEX aARCUL REFLEX alcătuit din cinci componente anatomice: a. receptorul b. calea aferentă c. centrii nervoși FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOSFUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS c. centrii nervoși d. calea eferentă e. efectorul. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin care organismul își păstrează integralitatea și echilibrul dinamic. 5
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 2. FUNCȚIA DE CONDUCERE se realizează prin substanța albăsubstanța albă care formează căi lungi ascendente și descendente si cai scurte. Stimul Receptor FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOSFUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS Receptor Cale aferenta senzitiva Centru de comandă Cale eferenta motoare Efector Conexiune directă Conexiune inversă (feedback) 6
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu RECEPTORII = structuri excitabile care răspund la stimuli prin variații de potențial gradate proporțional cu intensitatea stimulului I. În funcţie de TIPUL EXCITANTULUITIPUL EXCITANTULUI 1. MECANORECEPTORI – detectează deformările mecanice ale receptorului sau RECEPTORI clasificareRECEPTORI clasificare mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine 2. TERMORECEPTORI – sesizează schimbările de temperatură: pentru senzaţia de cald/ rece 3. NOCICEPTORI (receptori pt durere) – detectează leziunile tisulare, indiferent dacă acestea sunt de natură fizică sau chimică 7
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu I. În funcţie de TIPUL EXCITANTULUITIPUL EXCITANTULUI: 1. MECANORECEPTORI 2. TERMORECEPTORI 3. NOCICEPTORI 4. CHEMORECEPTORI – detectează: - gustul - situaţi în cavitatea bucală - mirosul - situaţi în cavitatea nazală - nivelul oxigenului în sângele arterial – glomerul RECEPTORI clasificareRECEPTORI clasificare - mirosul - situaţi în cavitatea nazală - nivelul oxigenului în sângele arterial – glomerul carotiadian - concentraţia dioxidului de carbon şi, probabil, a altor substanţe importante în biochimia organismului 5. BARORECEPTORI – detectează presiunile parțiale ale gazelor 6. OSMORECEPTORI – sensibili la presiunile osmotice 7. FOTORECEPTORI – receptori electromagnetici pt lumină 8. VOLORECPTORI – determină volumele de lichide locale 8
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu II. După STUCTURĂ: • TERMINAȚII DENDRITICE LIBERE • CELULE SENZORIALE: celule epiteliale diferenţiate şi specializate, constituind majoritatea receptorilor gustativi, auditivi, vizuali, vestibulari • CORPUSCULI SENZITIVI RECEPTORI clasificareRECEPTORI clasificare • CORPUSCULI SENZITIVI • ORGANE RECEPTOARE cu structură complexă: retina, organul Corti III. După LOCALIZARELOCALIZARE:: •EXTEROCEPTORI – la nivelul tegumentelor •PROPRIOCEPTORI •INTEROCEPTORI = VISCEROCEPTORI 9
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Exteroceptorii mecanoreceptorii sunt sensibili la atingere și deformarea mecanică a pielii: discurile Merkel - situate în derm corpusculii Paccini situați în dermul profund RECEPTORIRECEPTORI profund corpusculii Meissner – situați în vârful papilelor dermice, au cea mai mare densitate la nivelul pulpelor degetelor de la mâini și picioare, față (buze) terminațiile nervoase libere se găsesc cu precădere în regiunea piloasă. - 10 -
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Exteroceptorii - mecanoreceptorii sunt sensibili la atingere și deformarea mecanica a pielii: discurile Merkel corpusculii Meissner corpusculii Pacini terminațiile libere - termoreceptorii sunt detectori ai temperaturii: RECEPTORIRECEPTORI - termoreceptorii sunt detectori ai temperaturii: Krause pentru rece Ruffini pentru cald. - 11 -
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu III. După LOCALIZARELOCALIZARE:: •EXTEROCEPTORI – mecanoreceptorii - discurile Merkel corpusculii Meissner corpusculii Pacini terminațiile libere - termoreceptorii: Krause și Ruffini •PROPRIOCEPTORI (receptorii kinestezici) – la nivelul aparatului locomotor, percep excitaţiile din capsulele RECEPTORI clasificareRECEPTORI clasificare aparatului locomotor, percep excitaţiile din capsulele articulare, ligamente, muşchi, tendoane, fascii 1.Receptori musculari: A.Fusurile neuromusculare B.Organul Golgi 2. Receptori articulari: A. Corpusculi Ruffini B. Corpusculi Golgi-Mazzoni C. Corpusculi Vater-Paccini 12
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Proprioceptorii (receptorii kinestezici) 1. Receptori musculari: A. fusurile neuromusculare = sunt activate de rata de variație a lungimii fibrelor musculare striate propriu-zise B. Organul Golgi capabil să se opuna unor întinderi violente sau sa suprime o contracție musculară foarte intensă, RECEPTORIRECEPTORI contracție musculară foarte intensă, ce riscă să deterioreze articulația mobilizată - 13 -
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Proprioceptorii (receptorii kinestezici) 1.Receptori musculari: A. Fusurile neuromusculare B. Organul Golgi 2. Receptori articulari: A. Corpusculi Ruffini = situați în țesutul conjunctiv al capsulei articulare și suportă deformările produse în direcțiile de mobilizare ale articulației RECEPTORIRECEPTORI mobilizare ale articulației B. Corpusculi Golgi-Mazzoni = situați în ligamente funcționează ca și corpusculii Ruffini C. Corpusculi Vater-Paccini = localizați în număr mic în capsula articulară și se activează când articulația este imobilă - 14 -
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu III. După LOCALIZARELOCALIZARE:: • EXTEROCEPTORI – mecanoreceptorii - discurile Merkel corpusculii Meissner corpusculii Pacini terminațiile libere - termoreceptorii: Krause și Ruffini • PROPRIOCEPTORI (receptorii kinestezici) 1. Receptori musculari: RECEPTORI clasificareRECEPTORI clasificare 1. Receptori musculari: A.Fusurile neuromusculare B.Organul Golgi 2. Receptori articulari: A. Corpusculi Ruffini B. Corpusculi Golgi-Mazzoni C. Corpusculi Vater-Paccini • VISCEROCEPTORII =INTEROCEPTORII 15
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Sistemul nervos este alcătuit din: NEURONI CELULE GLIALE (NEVROGLIILE) - 16 -
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURA NEURONULUI 1.CORP CELULAR 2.PRELUNGIRILE NEURONALE •DENDRITELE - prelungiri citoplasmatice ce conțin neurofibrile și corpusculi Nissl - conduc influxul nervos centripet •AXONUL - 17 - •AXONUL - teaca lui Schwann - teaca lui Henle - teaca de mielină Impulsul nervos circulă centrifug
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURA NEURONULUI AXONUL Teaca de mielină:  amestec de lipide + proteine peste neurofibrile  întreruptă de nodurile (strangulațiile) Ranvier  conferă culoarea albă fibrelor nervoase rol protector și trofic - 18 - nervoase rol protector și trofic Teaca lui Schwann:  formată din celule gliale  rol în formarea tecii de mielină Teaca lui Henle:  substanță fundamentală și fibre conjunctive elastice dispuse în rețea  rol în permeabilitate și rezistență
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ExcitabilitateaExcitabilitatea reprezintă capacitatea materiei vii de a răspunde prin manifestări specifice la acțiunea stimulilor. Se caracterizează prin: a) Intensitatea prag a stimulilor (reobaza): intensitatea minimă necesară unui stimul pentru a produce un influx nervos. În cazul unei stimulări repetate cu excitanți NEURONULNEURONUL –– proprietățiproprietăți nervos. În cazul unei stimulări repetate cu excitanți subliminali apare fenomenul de sumație care produce excitație. Stimulii cu intensitate superioară pragului (supraliminali) au același efect ca și cei cu intensitatea prag conform cu Legea tot sau nimic b) Timpul util: timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a genera un influx nervos 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu c) Cronaxia: timpul minim necesar unui stimul, având o intensitate dubla fata reobaza, pentru a induce apariția unui influx nervos. Are valori de 10-30 de ori mai mici decât timpul util; este cu atât mai scurtă cu cât excitabilitatea este mai mare. d) Labilitatea: capacitatea neuronului de a răspunde la un anumit număr de stimuli pe unitate de timp NEURONULNEURONUL –– proprietățiproprietăți anumit număr de stimuli pe unitate de timp e) Perioada refractara: proprietatea neuronului de a nu răspunde la un stimul nou în timpul unui răspuns la un stimul anterior f) Bruschețea: rapiditatea cu care acționează stimulul 20
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Conductibilitatea reprezintă capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al excitabilității și al conductibilității este potențialul electric membranar. Conform teoriei ionice a lui Julius Bernstein, acest potențial electric apare ca o consecință a repartiției inegala a ionilor (Na, K, Ca,) de o parte și de alta a membranei celulare neuronale care prezintă permeabilitate selectiva. Datorită mișcării ionice impuse de gradientul de concentrație apar diferențele de potențial electric între cele NEURONULNEURONUL –– proprietățiproprietăți selectiva. Datorită mișcării ionice impuse de gradientul de concentrație apar diferențele de potențial electric între cele două fețe ale membranei. 21
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Neuronii pot stabili contacte funcţionale: SINAPSE 1.fie între ei, neuron-neuron formând sinapsasinapsa interneuronalăinterneuronală: ••sinapsăsinapsă axosomaticăaxosomatică: butonii terminali ai axonului iau contact direct cu corpul celular al altui neuron (d) NEURONULNEURONUL -- sinapsasinapsa direct cu corpul celular al altui neuron (d) ••sinapsăsinapsă axodendriticăaxodendritică: butonii terminali ai axonului iau contact direct cu ramificaţiile dendritice ale celuilalt neuron (a) 2. fie cu un receptor sau cu un efector, de ex: legătura cu muşchiul striat prin intermediul plăciiprin intermediul plăcii motorii.motorii. - 22 -
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu În transmiterea impulsului nervos se realizează într-o succesiune de etape: 1. sinteza mediatorului chimic 2. stocarea mediatorului chimic în veziculele sinaptice 3. în raport de frecvenţa impulsurilor are loc eliberarea mediatorului chimic în spaţiul sinaptic NEURONULNEURONUL -- sinapsasinapsa chimic în spaţiul sinaptic 4. sub acţiunea mediatorului chimic are loc creşterea permeabilităţii membranei postsinaptice 5. apariţia potenţialului postsinaptic (excitator prin pătrunderea în celulă a ionului de natriu, inhibitor prin pătrunderea ionului de clor) 6. inactivarea enzimatică a mediatorului. - 23 -
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu conțin neurofibrile și nici corpi Nissl. Reprezintă elementul de susținere și protecție din sistemul nervos. Tipuri de nevroglii: Celulele tecii Schwann: rol în formarea tecii de mielină Astrocitul: - caracteristic substanței cenușii - este situat în jurul corpului neuronului, dendrite NEVROGLIA – CELULELE GLIALE - este situat în jurul corpului neuronului, dendrite - trimite prelungirile sinuoase spre capilarele vasculare formându-le o membrană perivasculară care le separă de neuron Oligodendroglia: - prezentă în substanței albă și cenușie - rol în sinteza tecii mielinice a fibrelor din SNC Microglia: - este descrisă în substanța cenușie - are capacitatea de a se mobiliza și fagocita Alte tipuri de nevroglie: celulele ependimare, celulele satelite. 24
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 25 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×