Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

5 Boala artrozica coloana vertebrala

314 views

Published on

Definiție, diagnostic clinic, diagnostic diferențial, examenul paraclinic, tratament, kinetoterapie

Published in: Education
  • Be the first to comment

5 Boala artrozica coloana vertebrala

  1. 1. Prof. univ. dr. Paula Drosescu PATOLOGIE MECANICĂ ȘI DEGENERATIVĂ A COLOANEI VERTEBRALE Coloana vertebrală este realizată prin articularea vertebrelor: A.Articulaţiile vertebrelor adevărate • A.1. Articulaţiile corpurilor vertebrale • A.2. Articulaţiile proceselor articulare• A.2. Articulaţiile proceselor articulare B. Articulaţiile vertebrelor false • B.1. Articulaţia lombo-sacrată • B.2. Articulaţia sacro- coccigiană •C. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul • C.1. Articulaţia atlanto-occipitală • C.2. Articulaţia atlanto-axoidiană mediană • C.3. Articulaţia atlanto-axoidiană laterală
  2. 2. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Rolul coloanei vertebrale este în:  statică  dinamică  Respirație Presiunea care se exercită asupra CV este semnificativă. Există autori (Alf Nechemson https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7209680) care prin introducerea dehttps://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7209680) care prin introducerea de senzori intradiscali la nivelul discului L3-L4 au pus în evidență valorile presiunii. Aceasta crește cu: • 25% în decubit dorsal • 50% în decubit lateral • 100% în ortostatism • 140 % în poziție șezândă • 240% în poziția de flexie cu ridicarea unei greutăți de 20 kg
  3. 3. Prof. univ. dr. Paula Drosescu DISCURILE INTERVERTEBRALE • sunt situate între două corpuri vertebrale • sunt biconvexe cu grosime variabilă, de la 5-6 mm (cervical) la 9 mm (lombar) • creează posibilitatea formării curburilor fiziologice la nivelul coloanei vertebrale. Structură:Structură:  inel fibros dispus la periferie aderă la cartilajul hialin al celor suprafeţe articulare, colagen tip I, rezistent la întindere, structură bine definită antero-lateral și puțin consistentă posterior (lamele puțin diferențiate, pe un singur strat)  nucleu pulpos dispus în interior, mai aproape de marginea posterioară decât de cea anterioară; acesta este inextensibil, incompresibil, dar, uşor deformabil şi cu mare afinitate pentru apă, format din colagen de tip II
  4. 4. Prof. univ. dr. Paula Drosescu PATOLOGIE MECANICĂ ȘI DEGENERATIVĂ A COLOANEI VERTEBRALE Modificările degenerative pot interesa articulațiile: • disco-vertebrale • +/- interapofizare (posterioare)+/- interapofizare (posterioare) Artroza disco-vertebrală debutează prin leziunile discului intervertebral – inițial, nucleul pulpos, apoi, inelul fibrocartilaginose Artrozele interapofizare: eroziuni severe cartilaginoase + alunecarea anterioară a corpilor vertebrali = SPONDILOLISTEZĂ
  5. 5. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Pierderea apei Solicitările mecanice excesive DETERIORAREA NUCLEULUI PULPOSDETERIORAREA NUCLEULUI PULPOS Pierderea elasticității Transmiterea aberantă a presiunilor pe structurile vecine discului și solicitarea neuniformă a acestora Ligamentele paravertebrale sunt împinse înainte sau în lateral = determină reacții degenerative ale platourilor vertebrale de tip OSTEOCONDENSĂRILOR și OSTEOFITELOR mai frecvent anterior, rar posterior (afectare rădăcini nervi) Ruperea inelului fibrocartilaginos HERNIE: lateral spre găurile de conjugare = afectare rădăcini nervoase posterior = sindrom de compresie medulară
  6. 6. Prof. univ. dr. Paula Drosescu HERNIA DE DISC ruperea inelului fibros şi deplasarea unui fragment din nucleul pulpos în spaţiul epidural; ruperea ligamentului longitudinal posterior face ca hernia din sub-ligamentară să devină extra-ligamentară. PREVALENŢA aproximativ 85% din populaţia de vârstăPREVALENŢA aproximativ 85% din populaţia de vârstă adultă experimentează cel puţin o formă de suferinţă disco-vertebrală. Localizare în ordinea frecvenței: segmentul lombar segmentul cervical segmentul dorsal foarte rar.
  7. 7. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Condiţiile care pot fi factori agravanți pentru suferința vertebrală: • traumatism semnificativ sau moderat la o vârstă mai mare de 50 ani • vârstă mai mare de 70 ani • durată mai mare de 6 săptămâni a simptomatologiei vertebroradiculare • durată mai mare de 6 săptămâni a simptomatologiei vertebroradiculare • osteoporoză sau tratament cronic cu corticoizi • scădere inexplicabilă în greutate; • febră de etiologie neprecizată; • neoplazii în curs de evoluţie sau pre-existente; • deficit neurologic focal.
  8. 8. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Nucleul pulpos în timpul mișcărilor de flexie, efortului de ridicare de greutăţi, etc, presează regiunea posterioară şi postero-laterală a inelului fibros fisurat = PROTRUZIEPROTRUZIE și determină DILATAREADILATAREA unei FISURI,FISURI, apoi, distrugerea și ruperea acestuia = PROLAPS. Un fragment din nucleu herniază către canalul vertebral determinând IRITAREA SACULUI DURAL +/- și a RĂDĂCINII NERVOASE. determinând IRITAREA SACULUI DURAL +/- și a RĂDĂCINII NERVOASE. Mai frecvent hernierea se produce spre spațiul discoligamentar median sau posterolateral. Etapele degradării discului se reflectă în simptomatologia clinică: • degenerare discală: fără expresie clinică • protruzie discală: sindrom vertebral • rupere, herniere, prolaps discal: sindrom radicular.
  9. 9. Prof. univ. dr. Paula Drosescu În raport de modul de producere a herniei de disc precum și de raportul față de ligamentul longitudinal posterior se descriu următoarele situații: Ligamentul posterior Fragment din nucleul pulpos HERNIE DIRECTĂ intact rămâne la nivelul discului HERNIE DE DISC intact poate migra subHERNIE DE DISC SUBLIGAMENTARĂ intact poate migra sub ligament HERNIE DE DISC TRANSLIGAMENTARĂ se rupe posterior extruzia HERNIE DE DISC LIBERĂ fragmentele herniate pierd legătura cu discul din care provin și migrează
  10. 10. Prof. univ. dr. Paula Drosescu TABLOU CLINIC Sindromul vertebral lombar este cunoscut sub denumirea de low back pain. • Durerea vertebrală: originea în structurile inervate sau de la nivelul nervului. Debut în forme acute - brutal cu caracter hiperalgic (chiar și în repaus) şi ritm mecanic. • Durerea radiculară: descrisă în cazurile în care este• Durerea radiculară: descrisă în cazurile în care este lezată rădăcina nervului rahidian; durerea este exprimată pe dermatomul, sclerotomul şi miotomul ce corespunde nervului +/- se însoţeşte de parestezii pe dermatomul corespunzător • Poziţia vicioasă a coloanei vertebrale: tulburări de statică vertebrală; scolioza, redresarea, cifoza, hiperlordoza
  11. 11. Prof. univ. dr. Paula Drosescu TABLOU CLINIC (continuare) • Contractura musculară paravertebrală este de origine reflexă și protejază rădăcina prin limitarea mobilităţii segmentului. Contractura prelungită accentuează durerea prin ischemia pe care o generează (cerc vicios durere- contractură-durere).contractură-durere). • Limitarea mobilităţii vertebrale pe 2/3 direcţii de mişcare datorată contractura musculară • Pareza/ paralizia nervului a cărui rădăcină a fost comprimată.
  12. 12. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Examenul fizic static şi dinamic constată: • tulburări de mers: antalgic, stepat, derobări ale genunchiului • tulburare de statică a unui segment sau a rahisului în totalitate • contractură musculară paravertebrală• contractură musculară paravertebrală • limitarea mobilităţii segmentare • manevre de elongaţie ale nervului pozitive • tulburări neurologice, de sensibilitate, reflexe, tonus şi forţă musculară în teritoriul nervului afectat.
  13. 13. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FORME CLINICE I. Coloana lombară 1. LOMBALGIA ACUTĂ (LUMBAGO): • durere intensă lombo-sacro-fesieră + blocare segmentară + impotenţă funcţională relativă + durată sub 3 luni • factori declanşator: mişcare intempestivă, mişcare de rotaţie, ridicarea unei greutăţi, traumatism local declanşator rotaţie, ridicarea unei greutăţi, traumatism local • cauza: protruzia discurilor lombare joase (L4-L5, L5-S1) sau a celor înalte (L2- L3, L3-L4) • debut brutal cu durere întensă în regiunea lombară, lombo-sacrofesieră, accentuată de orice tentativă de mobilizare; poate iradia spre rădăcina coapselor. • intoleranţă pentru activitate, ortostatism, mers.
  14. 14. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FORME CLINICE I. Coloana lombară 1. LOMBALGIA ACUTĂ (LUMBAGO): Examenul obiectiv: • atitudinea vicioasă a regiunii lombare – redresare, cifoză, scolioză • contractura musculară paravertebrală • limitarea mobilităţii – flexie (semnul Schober) şi/sau• limitarea mobilităţii – flexie (semnul Schober) şi/sau extensiei cu valori mai mici de 3 şi respectiv 2 cm; inflexiuni laterale şi rotaţii limitate uni sau bilateral • probe elongaţie nerv sciatic şi crural negative. Afecţiunea durează 4-6 zile după care: - se ameliorează progresiv - merge spre cronicizare - se însoţeşte de apariţia sindromului radicular.
  15. 15. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 2. LOMBALGIE CRONICĂ (LUMBAGO CRONIC) • durere lombară/ lombo-sacro-fesieră, cu caracter cronic, de peste 3 luni, care jenează ortostatismul, dar şi decubitul, este însoțită de limitare funcţională • toleranţă scăzută pentru ortostatism, activitate profesională statică. • prevalenţă crescută, răsunet psihologic, socio- economic.• prevalenţă crescută, răsunet psihologic, socio- economic. Cauze: Modificări mecanice: hernia de disc, discartroza, laterolistezis,retrolistezis, anomalii ale joncţiunii lombo-sacrate, traumatisme, dezechilibre musculo-ligamentare, Inflamatorii: SA Infiltativă: neoplasem, infecții Durere referată: anevrism abdominal, patologia viscerelor abdominale
  16. 16. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 2. LOMBALGIE CRONICĂ (LUMBAGO CRONIC) Examenul obiectiv relevă: • tulburări de statică vertebrală – redresare, hiperlordoză • uneori contractură musculară paravertebrală • limitare moderată a dinamicii vertebrale, doar pe• limitare moderată a dinamicii vertebrale, doar pe unele direcţii de mişcare • probe elongaţie pentru nervul sciatic şi crural negative • absenţa tulburărilor de sensibilitate, reflexe şi motricitate ale membrului inferior.
  17. 17. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1 • sindrom dureros lombar cu iradiere radiculară (cea mai frecventă suferinţă de origine discală), rezultat al iritării sau compresiunii rădăcinilor L5 şi S1 • prevalenţă: 92% din totalul suferinţelor radiculare L5 şi S1; determină a V-a categorie de costuri a bolnavilor spitalizaţi • antecedente: episoade de lombalgie, lombo-radiculare• antecedente: episoade de lombalgie, lombo-radiculare • etiologie: hernia de disc, patologie inflamatorie reumatismală (sciatica simptomatică în spondilatrtrite), proliferative, infecţioase, postraumatice • patogenie: prolapsul (hernierea) discului generează un conflict disco-radicular cu iritarea sau compresia rădăcinii nervoase respective • factor declanşator: poate fi de obicei precizat (ridicare de greutăţi,mişcare agresivă, etc).
  18. 18. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1 Examenul clinic obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral (sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular). Sindromul vertebral este caracterizat prin: • durere lombară/ lombo-sacro-fesieră de intensitate uşoară - severă, acompaniată de iradiere în membrul inferior pe dermatomul L5 şi/ sau S1dermatomul L5 şi/ sau S1 • contractură musculară paravertebrală lombară • atitudine vertebrală patologică (cifoză, scolioză, redresare) • sensibilitate la palparea vertebrală, identificarea discului dureros, sensibilitate la palparea emergenţei sciaticului; semnul soneriei pozitiv • limitarea a două-trei axe de mişcare (flexie, extensie, lateralitate, etc).
  19. 19. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1 Examenul clinic obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral (sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular). Sindromul radicular: • durere pe dermatomul L5 (faţa laterală a membrului inferior, faţa dorsală a piciorului, haluce) şi/ sau S1 (faţa posterioară a membrului inferior până la călcâi) Caracterul durerii diferenţiază procesul mecanic/degenerativ,Caracterul durerii diferenţiază procesul mecanic/degenerativ, de cel inflamator Cauzele agravante ale durerii: mişcarea, strănutul, efortul de defecaţie, durerea din repaus • paresteziile, furnicăturile • probe de elongaţie pentru nervul sciatic prezente (Lasegue, Bragard, Bonnet) Proba Lasegue se obţine prin ridicarea membrului inferior cu genunchiul în extensie și este pozitivă când apare durerea pe traiectul nervos, de-a lungul membrului inferior
  20. 20. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 3. LOMBOSCIATICA L5/S1 – RADICULOPATIA L5/ S1 Examenul clinic obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral (sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular). Sindromul radicular (continuare): • punctele Valleix dureroase: punctele în care sciaticul este mai superficial poziţionat • tulburări de sensibilitate: hipo- sau hiperestezie reflexe: vii, hiporeflexie, areflexie• reflexe: vii, hiporeflexie, areflexie  modificarea motricității pe teritoriul rădăcinii afectate: când rădăcina L5 este comprimată bolnavul are scădere de forţă musculară în teritoriul antero-extern al gambei, nu poate merge pe călcâie (pareza/paralizia lojei musculare antero-externe) şi nu poate face extensia halucelui cu rezistenţă (semnul halucelui pentru L5) în cazul afectării rădăcinii S1 bolnavul nu poate merge pe vârfuri (pareza/paralizia lojei posterioare a gambei) • reflexul Achilian poate fi diminuat sau absent în sciatica de S1.
  21. 21. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 4. NEVRALGIA DE CRURAL – RADICULOPATIA L3/L4 • sindrom dureros lombar cu iradiere radiculară ca urmare a lezării rădăcinilor L3 şi L4 • prevalenţă: 30% din totalul suferinţelor lombo- radiculare de origine discală; • etiologie: discală în 60% din cazuri • patogenie: conflict disco-radicular cu iritarea sau• patogenie: conflict disco-radicular cu iritarea sau compresiunea rădăcinei; artroza AIP limitează defileul inter-disco-ligamentar şi contribuie la agravarea conflictului • debut brutal în cazul etiologiei discale.
  22. 22. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 4. NEVRALGIA DE CRURAL – RADICULOPATIA L3/L4 Examenul obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral (sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular). Sindromul vertebral este definit prin: • durere lombară joasă, lombo-sacro-fesieră severă• durere lombară joasă, lombo-sacro-fesieră severă • uneori atitudine în hiperlordoză sau în hiperextensie • contractură musculară paravertebrală • mişcarea de extensie a coloanei dureroasă şi limitată.
  23. 23. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 4. NEVRALGIA DE CRURAL – RADICULOPATIA L3/L4 Examenul obiectiv demonstrează modificări atât la nivel vertebral (sindromul vertebral) cât şi radicular (sindromul radicular). Sindrom radicular este caracterizat prin: • durere iradiată pe faţa anterioară a coapsei, intensă la nivelul genunchiului (afectarea rădăcinii L3) şi faţa antero- interne a gambei (rădăcina L4); durerea este profundă, lancinantă cu intensificare nocturnă; uneori durerea estelancinantă cu intensificare nocturnă; uneori durerea este amputată, exprimată doar la nivelul genunchiului • parestezii faţa anterioară a copsei • derobări ale genunchiului • hipotonie şi scăderea de forţă musculară a cvadricepsului • manevra de elongaţie a nervului crural pozitivă: hiperextensia coapsei (Lasegue inversat) dureroasă • reflex rotulian diminuat/ abolit • tulburări de sensibilitate pe dermatomul L3 şi L4.
  24. 24. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  25. 25. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  26. 26. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  27. 27. Prof. univ. dr. Paula Drosescu II. Coloana cervicală 1. CERVICALGIA ACUTĂ +/- TORTICOLIS • durere intensă cervical posterior şi/sau postero-lateral, cu iradiere occipitală, pre-auriculară sau brahială şi inter- scapulară; prezentă şi în repaus generând importante tulburări de somn când se însoţeşte de torticolis apare contractura musculară pe muşchii sterno-cleido-mastoidian, splenius, angular • etiologie: multfactorială, discală, discartrozică, stenoză de• etiologie: multfactorială, discală, discartrozică, stenoză de canal cervical, inflamatorie, tumorală, traumatică • cauzele declanşante: mişcarea excesivă de hiperextensie sau rotaţie, expunerea la frig, suprasolicitarea • patogenia: hernia de disc cervicală survine cel mai frecvent posttraumatic; obişnuit prolapsul discal se asociază fenomenelor de degenerare vertebrale
  28. 28. Prof. univ. dr. Paula Drosescu II. Coloana cervicală 1.CERVICALGIA ACUTĂ +/- TORTICOLIS • debutul: este adesea brutal prin:  durere cervicală posterioară  contractura musculara paravertebrală  limitarea mobilităţii pe anteflexie, rotaţie, lateralitate, extensie. Torticolisul acut este o entitate clinică instalată brutal,Torticolisul acut este o entitate clinică instalată brutal, de scurtă durată, penibilă datorită durerii şi blocării capului şi coloanei cervicale într-o atitudine vicioasă (lateroflexie şi rotaţie) de partea controlaterală muşchiului sternocleidomastoidian contractat.
  29. 29. Prof. univ. dr. Paula Drosescu II. Coloana cervicală 2. CERVICALGIA CRONICĂ • definiţie: durere cu caracter persistent, de intensitate variată, localizată sau difuză în regiunea postero-laterală; poate iradia occipital, mastoidian, brahial, scapular • patogenie: proces degenerativ disco-somatic, anomalii congenitale (bloc vertebral, anomalii de arc posterior);Âcongenitale (bloc vertebral, anomalii de arc posterior);Â • tablou clinic: durere cervicală cronică iradiată occipital şi brahial, frecvent acompaniată de cefalee, vertij, acufene, insomnii, stări depresive, dureri precordiale Examenul obiectiv: evidenţiază atitudini vicioase: redresare, hiperlordoză contractură musculară sensibilitate la palparea apofizelor spinoase limitare moderată a amplitudinii de mişcare.
  30. 30. Prof. univ. dr. Paula Drosescu II. Coloana cervicală 3. NEVRALGIA CERVICO-BRAHIALĂ • sindrom dureros cervical şi al membrului superior instalat ca urmare a iritării sau compresiunii rădăcinilor C5, C6, C7 sau C8 • etiologie: hernia de disc, cervicartroza, leziuni tumorale, infecţioase discovertebraleinfecţioase discovertebrale • clinic:  durere  parestezii  scădere de forţă musculară pe teritoriul radicular: - radiculopatia C5: durere la nivelul umărului ce coboară până la cot; scădere de forţă pe deltoid (abducţia şi rotaţia externă a umărului deficiente)
  31. 31. Prof. univ. dr. Paula Drosescu II. Coloana cervicală 3. NEVRALGIA CERVICO-BRAHIALĂ  scădere de forţă musculară pe teritoriul radicular: - radiculopatia C6: durere pe faţa antero-externă a braţului, antebraţului, până la police şi index, reflexul stilo- radial deteriorat, scăderea forţei musculare a bicepsului şi deteriorarea reflexului bicepsului - radiculopatia C7: durere pe faţa posterioară umăr, braţ, antebraţ index, medius, deteriorare reflex tricipital,antebraţ index, medius, deteriorare reflex tricipital, scădere de forţă în executarea extensiei cotului, flexiei pumnului şi a degetelor - radiculopatia C8: durere pe faţa antero-internă a braţului, antebraţului, degetelor 4 şi 5, la care se asociază scăderea de forţă a flexiei degetelor. - radiculopatia D1 hipoestezie partea medială a braţului, deteriorarea abducţiei şi adducţiei degetelor. Sindroamele radiculare pot fi însoţite de suferinţe medulare, de mielopatii.
  32. 32. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Radiografie profil coloană cervicală (realizată din profil dreapta) 1 osificarea ligamentului cervical anteriorcervical anterior 2 spațiile intervertebrale 3 articulațiile interapofizare
  33. 33. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  34. 34. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Afectarea cauzată de:  senescență: semne subiective șterse + cifoză marcantă  secundară modificărilor de statică  Boala Scheuermann (tineri 14-18 ani, B>F) = suferință în care zona de creștere osteocartilaginoasă a platourilor vertebrale suferă mici necroze ce pot induce modificări de înălțime a corpilor vertebrali +/- hernii Localizări la nivelul COLOANEI DORSALE platourilor vertebrale suferă mici necroze ce pot induce modificări de înălțime a corpilor vertebrali +/- hernii discale intraspongioase (noduli Schmorl) Clinic: dorsalgie + cifoză dorsală cu tendință spre progresie = deformarea cuneiformă a mai multor corpi vertebrali RX: apariția de osteofite = proces degenerativ  sindromul Forestier și Rotes-Querrol, spondilita hiperostozantă, hiperostoza idiopatică difuză, hiperosotza anchilozantă senilă
  35. 35. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Afectarea cauzată de: senescență secundară modificărilor de statică Boala Scheuermann sindromul Forestier și Rotes-Querrol, spondilita hiperostozantă, hiperostoza idiopatică difuză, hiperosotza anchilozantă senilă = osteofitele se dezvoltă exagerat, se unesc între ele Localizări la nivelul COLOANEI DORSALE = osteofitele se dezvoltă exagerat, se unesc între ele formând adevărate punți osoase, groase, verticale intervertebrale anterolaterale Afectare predilectă la coloana toracală HLA-B27/ B > F, > 45 de ani, boli asociate: DZ, gută, HTA Rx: prinderea a cel puțin 4 vertebre păstrarea integrității discului menținerea nemodificată a înălțimii spațiului intervertebral
  36. 36. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  37. 37. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Radiografie profil coloană cervicală (realizată din profil dreapta) 1 osificarea ligamentului1 osificarea ligamentului cervical anterior 2 spațiile intervertebrale 3 articulațiile interapofizare
  38. 38. Prof. univ. dr. Paula DrosescuEXPLORARE PARACLINICĂ: 1. Examenul radiologic: radiografia clasică RX din față:  rectitudinea coloanei vertebrale  forma + dimensiunile corpilor vertebrali  forma și aspectul spațiilor intervertebrale  densitatea osoasă  existența unor osteocondensări ale platourilor vertebrale  prezența osteofitelor marginale RX de profil:  proces de cifoză proces de cifoză  modificări de formă și dimensiuni ale corpilor vertebrali  existența herniei intraspongioase  prezența osteoartrozelor interspinoase  osteofite anterioare  deplasări ale corpilor vertebrali (ante sau retrolistezis) 2. Examenul CT şi mai ales RM au valoare diagnostică deosebită evidenţiind poziţia fragmentului discal, integritatea ligamentului londitudinal, compresiunea sacului dural, conflictul disco-radicular. 3. Examenele hematologice şi biochimice sunt în parametrii normali
  39. 39. Prof. univ. dr. Paula Drosescu DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL al sindroamelor vertebro- radiculare se realizează cu: • sindromul dureros al şoldului: necroză aseptică, coxartroză • flebita membrului inferior/superior • pseudo-sciaticele nevroticilor, simulanţilor • sindromul dureros al umărului: periartrite De asemenea, este importantă diferenţierea sciaticii discale de sciatica simptomatică; principalele elemente de diferențiere:sciatica simptomatică; principalele elemente de diferențiere:  factorii declanşatori: efortul fizic, purtarea de greutăţi, etc în sciatica discală  condiţiile de ameliorare: repausul, terapia simptomatică reduc durerea în sciatica discală  traiectul durerii radiculare: bine definit, de obicei pe o singură rădăcină, putându-se preciza distribuţia distală – haluce pentru sciatica L5, respectiv talon şi ultimele degete pentru sciatica S1).
  40. 40. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratamentul în lumbago acut MĂSURI PROFILACTICE: comportament adecvat al coloanei, evitarea efortului fizic, traumatismelor, program de reechilibrare musculară lombo- pelvină MĂSURI TERAPEUTICE: - repaus prelungit, pe pat tare, în poziţie antalgică; - AINS cu acţiune puternică, specifice şi nespecifice, administrate pe cale injectabilă, im sau iv - Corticoterapia: infiltraţii locale cu produşi corticoid- Corticoterapia: infiltraţii locale cu produşi corticoid retard (dexametazonă, betametazonă), dar şi sistemică (500 mg - 1g metilprednisolon) - Miorelaxante (oral sau intramuscular) - fizioterapie cu rol antalgic, antiinflamator şi miorelaxant (proceduri de electroterapie de joasă şi medie frecvenţă) - masoterapie, sedativă, decontracturantă - kinetoterapie de rechilibrare şi tonifiere musculară - şcoala spatelui, school back, program teoretic şi practic de fizio-kinetoterapie şi terapie comportamentală.
  41. 41. Prof. univ. dr. Paula Drosescu A. Kinetoterapia în perioada acută Obiective: 1. reechilibrarea SNV; 2. relaxare generală; 3. scăderea iritaţiei radiculare; 4. relaxarea musculaturii lombare. 1. Reechilibrarea SNV : bolnavii prezintă o hipersimpaticotonie cu răsunet asupra funcţiei cardio- circulatorii (tahicardie, HTA) = se urmăreşte creşterea tonusului vagal şi implicit reechilibrarea SNV. circulatorii (tahicardie, HTA) = se urmăreşte creşterea tonusului vagal şi implicit reechilibrarea SNV. Mijloace:  postura de decubit ventral cu pernă mare sub abdomen pentru a reduce lordoza lombară comprimând totodată plexul celiac (sau în "cocoş de puşcă" = ghemuit, presând epigastrul);  repaus în pat în uşor Trendelemburg (pentru excitarea sinusului carotidian)  masaj foarte blând (tip "mângâiere") a musculaturii paravertebrale  căldură neutră în zona lombară
  42. 42. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratamentul în lumbago cronic MĂSURI PROFILACTICE : management-ul corespunzător al formelor acute, antrenament de reechilibrare lombo-pelvină în situaţile de weak back (anomalii de tranziţie L5-S1, spina bifida) MĂSURI TERAPEUTICEMĂSURI TERAPEUTICE - AINS si miorelaxante -antidepresive triciclice - fiziokinetoterapie şi balneoterapie - masoterapie - terapie comportamentală - şcoala spatelui.
  43. 43. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratamentul în lombo-radiculopatiile hiperalgice • repaus prelungit, pe pat dur, 4-5 zile în perioadele hiperalgice • antialgice opioide: dihidrocodeină, oxicontin, tramadol, tramadol, contramid • AINS: oral, i.v., i.m • antiepileptice: gabapentin, pregabalin (Lyrica) • miorelaxante • corticosteroid mai ales în administrare locală, infiltraţii epidurale, primă gaură sacrată sau sistemică (pulse-terapie cuepidurale, primă gaură sacrată sau sistemică (pulse-terapie cu 500-1000 mg metilprednisolon, eventual corticoterapie orală în doze mari – 30-40 mg/zi prednison sau echivalent, pe perioade scurte) • trofice nervoase – benfotiaminei sau acidului alphalipoic • fizio-kinetoterapie antalgică, decontracturantă, dar şi de reabilitare funcţională (reechilibrare funcţională posturală şi musculară) • terapie comportamentală și school back.
  44. 44. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratament kinetoterapeutic în cervicalgia acută şi subacută Obiective: a. scăderea durerii prin posturări antalgice şi imobilizarea în minervă a regiunii cervicale b. scăderea contracturilor musculare prin relaxarea musculaturii, folosind:musculaturii, folosind:  crioterapia - masaj cu gheaţă 5-10 minute de mai multe ori pe zi, realizat în condiţii de postură antalgică;  electroterapie antalgică efectuată tot în condiţii de postură antalgică folosind curenţi de joasă frecvenţă ( CDD şi TENS) şi ultrasunete (US).
  45. 45. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratament kinetoterapeutic în cervicalgia cronică Obiective: a. scăderea durerii b. ameliorarea contracturilor musculare c. creşterea mobilităţii coloanei cervicale d. ameliorarea tonusului muscular Mijloace folosite:Mijloace folosite:  crioterapia locală aplicată: efectele de vasodilataţie superficială, relaxare musculară şi creşterea troficităţii musculare  electroterapia folosită pentru: - încălzire profundă - microunde - încălzire superficială - efectul decontracturant şi antialgic – curenţi interferenţiali şi ultrasunete.
  46. 46. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratament kinetoterapeutic în cervicalgia cronică (continuare)  Masaj  Tracţiunile continue şi discontinue asociate cu mobilizări pasive în toate planurile de mişcare la nivel cervical, se folosesc în scopul relaxării musculaturii paravertebrale cervicale  Recuperarea forţei musculare şi reechilibrarea Recuperarea forţei musculare şi reechilibrarea tonusului se obţine prin aplicarea de programe individualizate cu accent pe musculatura extensoare a cefei. Exerciţiile sunt active libere, combinate cu izometrie pe secvenţa finală a mişcării pe o durată de 5-8 sec. Exerciţiile pentru corectarea posturală, cu bastonul. Exerciții pentru centura scapulo-humerală + coloana dorsală  Hidrokinetoterapia: acţiunii de facilitare a apei calde asupra musculaturii contractate.
  47. 47. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratament kinetoterapeutic în sindromul algo-funcional al coloanei dorsale Obiective:  combaterea durerii  creşterea mobilităţii coloanei vertebrale  tonifierea musculaturii paravertebrale şi reeducarea posturii corecte  readaptarea la efortreadaptarea la efort Mijloace sunt:  masajul  termoterapia  electroterapie  kinetoterapia
  48. 48. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratament kinetoterapeutic în sindromul algo-funcțional al coloanei dorsale Masajul foloseşte diverse manevre clasice în funcţie de condiţiile etiopatogenice locale: manevre de mobilizare a pliului cutanat prin asuplizare, efleuraj pentru efectul său antalgic; presiuni statice şi dinamice, fricţiuni, frământat (pentru structurile profunde). dinamice, fricţiuni, frământat (pentru structurile profunde). Termoterapia locală se foloseşte pentru relaxare musculară şi vasodilataţie cutanată şi musculară cu rol în creşterea metabolismului tisular. Se realizează cu lampa solux, cataplasme cu parafină, sare caldă, muştar, etc; iar încălzirea profundă prin microunde sau unde scurte.
  49. 49. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Tratament kinetoterapeutic în sindromul algo-funcțional al coloanei dorsale Masajul Termoterapia locală Electroterapia antalgică şi decontracturantă: galvanizarea transversală, curenţii diadinamici în forme excitomotorii şi curenţii interferenţiali. Ultrasunetele: efect fibrolitic de dezorganizare a proceselor incipiente de fibrozare.proceselor incipiente de fibrozare. Kinetoterapia urmărește:  eliberarea mişcării în AIP  contracararea tendinţei de cifozare  ameliorarea eventualei scolioze  ameliorarea mobilităţii costo-vertebrale. Exemplu: metoda Klapp pentru poziţii lordozante plecând din poziţia pe genunchi. Cifoza dorsală se ameliorează prin: ex. de întindere a coloanei, ex. corective cu bastonul şi ex. din atârnat la spalier.
  50. 50. Prof. univ. dr. Paula Drosescu TRATAMENTUL CHIRURGICAL Atitudinea chirurgicală are următoarele indicaţii: • tratamentul conservator corect aplicat nu remite simptomatologia • dezvoltarea progresivă a fenomenelor neurologice (pareze, paralizii, incontinenţă urinară) • sindromul de coadă de cal • sciatica paretică recent instalată • sindromul de coadă de cal • sciatica paretică recent instalată • alte indicaţii: stenoză spinală; spondilolitezis-ul grad înalt. Tehnici utilizate:  micro-discectomie  discectomie percutană  laminectomie  foraminotomie  spinal fusion (implantare de disc artificial).
  51. 51. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Bibliografie selectivă 1. Ancuța Codrina – Clinica și tratamentul complex al principalelor boli reumatismale, Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2009 2. Ancuța Codrina (sub redacția) Esențialul în Medicina fizică și recuperare medicală, Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2010 3. Macovei L, Șuțeanu Șt. – Bolile reumatice pe înțelesul tuturor, Ed. MAST, București, 2011 4. Moraru Ghe., Pâncotan V. – Evaluare și recuperare kinetică în reumatologie, Ed. Universității Oradea, 2008 5. Muller-Ladner U, Meier F, Wohrte R, Rus A - Compediu de reumatologie, FarmaMedia 2014 6. Ochiană Gabriela – Kinetoterapia în afeecțiunile reumatismale, curs litografiat, Bacău, 2012Bacău, 2012 7. Popescu D. Eugen, Ionescu Ruxandra – Compediu de reumatologie, Ed Tehnică, București, 1993 8. Popescu Eugen – Reumatologie, Ed. Național, București, 1997 9. Rezuș Elena – Reumatologie, Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2014 10. Roșulescu Eugenia – Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice, Ed. Universitaria, Craiova, 2009, 11. Sbenghe T. – Kinetologie profilactică și de recuperare, Ed. Medicală, București, 1987 12. Sbenghe T. - Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicală, București, 1986 13. Teleki N, Munteanu Lavinia, Bibicioiu – România balneară – ghid pentru medicii de familie și medicii specialiști, București 2004
  52. 52. Prof. univ. dr. Paula DrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 52 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×