Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

4 Miologie generalitati Master Kineto

377 views

Published on

Definitia Miologiei
Clasificarea muschilor
Structura musculara aspect microscopic si ultramicroscopie
Compozitia musculara
Vascularizatia si inervatia muschilor
Tipuri de contractie musculara
Proprietatile muschilor
Anexele muschilor

Published in: Education
  • Well done, also...GROW YOU DOWNLINE OVERNIGHT - Works with any mlm. Have dozens joining whatever mlm your doing today! Go to: www.mlmrc.com
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

4 Miologie generalitati Master Kineto

  1. 1. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiu muşchi şi formaţiunile anexate lor. 1 CLASIFICAREA MUŞCHILOR 1. În funcţie de tipul de contracţie pe care îl dezvoltă - musculatură netedă: musculatura care formează organele interne - musculatură striată: musculatura corpului - musculatură intermediară: muşchiul miocardic
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 2. În funcţie de localizare muşchii pot fi: - profunzi - superficiali 3. După forma pe care o au - lungi, fusiformi, cilindrici: de ex. muşchiul gracilis - laţi: de ex. muşchii drepţi abdominali - muşchi scurţi, profunzi: de ex. muşchii interosoşi CLASIFICAREA MUŞCHILORCLASIFICAREA MUŞCHILOR - muşchi scurţi, profunzi: de ex. muşchii interosoşi - muşchi orbiculari situaţi în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor 4. După numărul de articulaţii peste care trec sunt muşchi: - uniarticulari, scurţi - biarticulari - poliarticulari, lungi 2
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 5. După numărul de capete de inserţie se descriu muşchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. 6. După modul de grupare al fasciculelor musculare faţă de tendonul aferent există muşchi: - care se continuă direct cu tendonul: muşchii drepţi CLASIFICAREA MUŞCHILORCLASIFICAREA MUŞCHILOR - care se continuă direct cu tendonul: muşchii drepţi abdominali - care prezintă inserţie oblică faţă de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: unipenaţi – bipenaţi - inserţii complexe - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon: muşchiul drept abdominal, mușchiul digastric 3
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu -la exterior aponevroză epimisium care este o membrană conjunctivă formată din fibre dispuse pe două sau mai multe planuri cu scopul de a menţine forma generală a grupelor musculare - spaţiu subfascial, virtual STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ - spaţiu subfascial, virtual care este umplut cu ţesut conjunctiv lax rol: de a permite alunecarea muşchiului în timpul contracţiilor musculare. Fiecare corp muscular se găseşte învelit cu un manşon fibros denumit perimisium extern. 4
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu De pe faţa internă a acestuia pornesc spre interiorul corpului muscular prelungiri conjunctive care compartimentează interiorul, prelungiri denumite perimisium intern sau endomisium. Endomisiumul se află în contact direct cu fibrele care formează STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ direct cu fibrele care formează muşchiul. În cazul muşchilor voluminoşi endomisiumul trimite spre interiorul corpului muscular prelungiri ceea ce determină împărţirea muşchiului în fascicule musculare primare, secundare sau terţiare. 5
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Rolurile ţesutului conjunctiv: - asigură rezistenţa ţesutului muscular - asigură un schelet intern pentru muşchi STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ - asigură un schelet intern pentru muşchi - împiedică întinderea peste măsură a muşchilor - păstrează forma muşchilor permiţând alunecarea peste planurile vecine 6
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuSTRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ Aspect microscopicAspect microscopic 1. Endomisium 2.Nucleul La exterior se pune în evidenţă sarcolema sub forma unei membrane subţiri, dar care este în acelaşi timp şi elastică. 7 1. Endomisium 2.Nucleul 3.Perimisium extern 4.Fibre musculare 5.Fascicul muscular
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Sarcoplasmă necontractilă: o masă citoplasmatică abundentă care conţine nuclei, reticul endoplasmatic, organite celulare comune, incluziuni celulare, structuri specifice STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ Aspect microscopicAspect microscopic celulare, structuri specifice fibrei musculare - sistemul sarcotubular și mioglobina Spre deosebire de alte structuri din corpul uman, nucleii sunt multipli şi situaţi periferic formând o structură numită sinciţiu. 8 1. Miofibrilă 2. Mitocondrie 3. Citozol 4. Unitate morfofuncţională musculară 5. Tub T 6. Cisterne terminale 7. Reticul sarcoplasmatic 8. Sarcolemă 9. Nucleu 10. Fibre musculare
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Sarcoplasmă contractilă: miofibrilemiofibrile. STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ Aspect microscopicAspect microscopic miofibrilemiofibrile. 9 1. Miofibrilă 2. Mitocondrie 3. Citozol 4. Unitate morfofuncţională musculară 5. Tub T 6. Cisterne terminale 7. Reticul sarcoplasmatic 8. Sarcolemă 9. Nucleu 10. Fibre musculare
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Fibrele musculare sunt formate din 400-2000 de miofibrile de 1-3 microni şi care sunt dispuse paralel cu axul longitudinal al fibrei musculare. Miofibrilele sunt organite caracteristice fibrelor musculare striate şi reprezintă structuri contractile. STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ MiofibrileMiofibrile striate şi reprezintă structuri contractile. Miofibrilele rezultă ca urmare a diferenţierii sarcoplasmei. Miofibrilele se caracterizează printr-o striaţie dublă: una longitudinală, determinată de dispoziţia miofibrilelor în fascicule longitudinale şi paralele alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare şi întunecate. 10
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MiofibrileleMiofibrilele sunt structuri heterogene care sunt formate printr-o alternanţă de: - discuri clare, izotrope (I) ce conţin actină - discuri întunecate, anizotrope (A) ce conţin miozină STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ 11 1. Zona întunecată 2. Zona luminoasă 3. Discuri de actină 4. Discuri de miozină
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Discul clarDiscul clar este subîmpărțit în doua hemidiscuri de către banda Z Discul întunecatDiscul întunecat are in partea centrala banda H, bisectată de linia M. Intre doua membrane Z succesive este delimitat sarcomerul - unitatea morfofuncțională a miofibrilei, cu o lungime de 2,5 mm și format dintr-un disc întunecat flancat de doua hemidiscuri clare. STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ MiofibrileMiofibrile 12
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu După compoziţia, culoarea şi proprietăţile funcţionale ale fibrelor care alcătuiesc muşchii se descriu: fibre musculare roşii: - bogate în mioglobină și sarcoplasmă - sărace în miofibrile ceea ce face ca aceşti muşchi să se contracte mai lent, dar să obosească mai greu STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ contracte mai lent, dar să obosească mai greu  fibre musculare albe: - sărace în sarcoplasmă - bogate în miofibrile, astfel încât să poată să realizeze contracţii rapide, dar de scurtă durată  fibre musculare intermediare 13
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Din punct de vedere al compoziţiei chimice, analiza muşchilor scheletici relevă: - prezenţa apei, în proporţie de 70-75% -un reziduu uscat format din: STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ -un reziduu uscat format din:  substanţe azotate: creatină, creatinină  lipide: trigliceride, fosfatide  glucide: glicogen  ioni: calciu, magneziu, potasiu, fosfor 14
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Arterele au, iniţial, o direcţie transversală; după ce pătrund în muşchi se ramnifică abundent. Venele VASCULARIZAŢIAVASCULARIZAŢIA MUŞCHILORMUŞCHILOR STRIAŢISTRIAŢI Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium şi endomisium. Tendonul prezintă o vascularizaţie foarte precară. 15
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu INERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIATINERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIAT somatică: senzitivă – asigurată de dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionii spinali care vin în contact cu fusurile neuromuscularefusurile neuromusculare corpusculii Vater musculari corpusculii tendinoși Golgi motorie – este asigurată de axonii neuronilor somatomotori 16 motorie – este asigurată de axonii neuronilor somatomotori (alfa)(alfa) din coarnele anterioare ale MS care la nivelul fibrei musculare formează placa motorieplaca motorie (gama)(gama) din coarnele anterioare MS care la nivelul fibrei musculare formează structura fusuluifusului neuromuscularneuromuscular vegetativă – reacții vasomotorii a g
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Fusurile neuromusculareFusurile neuromusculare INERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIATINERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIAT 17 Corpusculii tendinoși Golgi 1. fibra senzitivă 2. capsula conjunctivă 3. fibre de colagen
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea muşchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremităţile sale, însoţită sau nu de scurtarea lungimii muşchiului şi de alte manifestări fizico-chimice (electrice, biochimice, termice) şi histomorfologice care pregătesc, însoţesc şi urmează procesul de contracţie propriu-zise. Troficitatea PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR SCHELETICI Troficitatea Troficitatea este capacitatea muşchiului de a creşte în dimensiuni şi forţă. Hipertrofia musculară este însoţită, în general, şi de creşterea eficienţei contracţiei musculare. 18 ExcitabilitateaExcitabilitatea Este proprietatea membranei celulare de a răspunde la un stimul print-un potențial de acțiune propagat, urmat de contracția caracteristică.
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Extensibilitatea Proprietatea mușchiului de a se alungi pasiv sub acțiunea unei forțe exterioare Elasticitatea Elasticitatea este capacitatea muşchiului de a se alungi în anumite limite ce-i caracterizează extensibilitatea, cât şi revenirea la dimensiunea iniţială după încetarea forţei de PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR SCHELETICI revenirea la dimensiunea iniţială după încetarea forţei de întindere. Tonicitatea Tonicitatea reprezintă stare de tensiune, de semicontracţie caracteristică muşchilor. La întreţinerea tonusului muscular participă, în mod direct sau indirect, un număr mare de structuri nervoase: aferenţele senzoriale, exteroceptive şi proprioceptive, formaţiunea reticulată din sistemul nervos, căile nervoase de conexiune precum şi cele de conducere. 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Tipuri de contracții musculare striate: 1. Contracție IZOMETRICĂ:IZOMETRICĂ: - lungimea mușchiului rămâne neschimbată - crește tensiunea - mușchiul nu prezintă lucru muscular extern - energia chimică se pierde prin căldură ex: menținerea posturii corpului 20 2. Contracție IZOTONICĂIZOTONICĂ: - lungimea mușchiului rămâne variază - tensiunea rămâne constantă - mușchiul realizează lucru mecanic ex: majoritatea contracțiilor mușchilor scheletici 3. Contracție AUTOTONICĂAUTOTONICĂ - variază atât lungimea cât și tensiunea musculară Ex: în activitățile zilnice mușchii trec prin faze alternative
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMecanismele contracției fibrei musculare striate Substratul morfologicmorfologic al contracției musculare este MIOFIBRILAMIOFIBRILA cu sarcomerele ei biochimicbiochimic al contracției musculare este reprezentat de filamentele de ACTINĂACTINĂ și MIOZINĂMIOZINĂ Miofibrilele sunt alcătuite din miofilamente contractile de: 21 Miofibrilele sunt alcătuite din miofilamente contractile de: miozinămiozină - groase: diametrul de 10 nm, lungime de 1,5 mm actinăctină - subțiri: diametrul de 5 nm, lungime de 2 mm Fiecare miofilament de miozină este înconjurat de 6 miofilamente de actină; fiecare miofilament de actină este mărginit de 3 miofilamente de miozina. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine: contractilecontractile - miozina si actina; reglatoriireglatorii - tropomiozina si troponina pe care le regăsim în structura miofilamentelor subțiri.
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuMecanismele contracției fibrei musculare striate Miozina o proteină complexă, asimetrică, formata din 6 lanțuri polipeptidice: 2 lanțuri grele si 4 lanturi ușoare. Cele doua lanțuri grele sunt 22 Cele doua lanțuri grele sunt identice, sunt înfășurate unul in jurul celuilalt = axul filamentului de miozina - lightlight meromiozinameromiozina (LMM).(LMM). La unul din capete, cele doua lanțuri grele pierd conformația de a-helix și se formează "capul""capul" miofilamentului de miozină alcătuit din două părți simetrice. Capul miozinic: situsul nucleotidic ATP-azic (ATP-aza miozinica Mg2+ dependenta), de fixare si hidroliza a ATP- ului, activat de cresterea concentrației Ca2+ in citosol zona de interacțiune care fixează actina Capul miozinic, axul filamentului de miozina și lanțurile ușoare formează heavyheavy meromiozinameromiozina (HMM).(HMM).
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Filamentele deFilamentele de ActinăActină Prezintă trei proteine componente: 1. Actina - actina globulara (actina-G) monomerică actina fibrilara (actina-F) polimerică, piesa principală are capacitatea de a polimerizare și interacționa cu miozina 2.Tropomiozina este dispusa sub forma de bastonașe de-a lungul axului de actina-F. Tropomiozina blocheazăblochează situsurile de legare ale actinei deoarece se interpune între filamentul de actină și cel 23 ale actinei deoarece se interpune între filamentul de actină și cel de miozina, împiedicând interacțiunea acestora în condiții de repaus.
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Filamentele deFilamentele de ActinăActină Prezintă trei proteine componente: 1. Actina 2. Tropomiozina 24 3. Troponina este atașată de unul din capetele moleculei de tropomiozină și este alcătuita dintr-un complex de molecule reglatorii: - troponina C - fixează ionii de Ca2+ din citosol astfel încât actina să se cuplează cu miozina - troponina T - leagă complexul troponinic de tropomiozină - troponina I - leagă complexul troponinic de actină menține tropomiozina în poziție de blocare a interacțiunii miozină-actină inhiba activitatea ATP-azică a capului miozinic
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate este format din tubulii T (transversali) si o rețea de tubuli L (longitudinali) dispusă în jurul miofibrilelor. Tubulii T sunt o continuare intracelulara a sarcolemei, sunt dispuși adiacent joncțiunii dintre discul clar si SISTEMUL SARCOTUBULAR 25 sunt dispuși adiacent joncțiunii dintre discul clar si discul întunecat Tubulii L sunt reprezentați de reticulul sarcoplasmatic care prezintă dilatații laterale bogate in Ca2+ = cisterne terminale. Sistemul sarcotubular are rol în cuplarea excitație –contracție.
  26. 26. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate MIOGLOBINA este o heteroproteina care conține Fe2+ are o structura asemănătoare unei unități de hemoglobină este un rezervor temporar de oxigen 26 În funcție de cantitatea de mioglobina se descriu: - fibre musculare roșii de tip I (oxidativ) - bogate in mioglobina și cu metabolism predominant aerob - fibre musculare albe de tip II (glicolitic) - sărace în mioglobina și cu metabolism predominant anaerob
  27. 27. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Joncțiunea neuro-musculara (placa motorie) prezintă: componenta presinaptica - terminația butonată a motoneuronului fanta sinaptica componenta postsinaptică - sarcolema fibrei musculare. Etapele transmiterii informației prin placa motorie este similară sinapsei interneuronale și cuprinde următoarele etapele: 1. eliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică printr-un proces de exocitoza, mediat de Ca 2+ și declanșat de propagarea potențialului de acțiune în butonul terminal 27 potențialului de acțiune în butonul terminal
  28. 28. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Etapele transmiterii informației prin placa motorie: 1. eliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică 2. difuziunea acetilcolinei prin fanta sinaptica spre sarcolema 3. acțiunea acetilcolinei asupra receptorului nicotinic postsinaptic Influxul de Na+ determină un potențial postsinaptic de tip excitator (PPSE) = potențial de placă. Prin însumarea potențialelor de placă se atinge potențialul prag care deschide canale rapide de Na+ voltaj-dependente și generează la nivelul sarcolemei un potențial de acțiune. 28 potențial de acțiune.
  29. 29. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Etapele transmiterii informației prin placa motorie : 1. eliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică 2. difuziunea acetilcolinei prin fanta sinaptica spre sarcolema; 3. acțiunea acetilcolinei de Na+ voltaj-dependente și generează un potențial de acțiune. Acesta se propaga de-a lungul sarcolemei prin curenți locali, din aproape in aproape - potentialul de actiune postsinaptic propagat 4. înlăturarea acetilcolinei prin hidroliza, sub ațiunea acetilcolinesterazei care desface complexul postsinaptic 29 acetilcolinesterazei care desface complexul postsinaptic receptor-acetilcolina și inactivează acetilcolina.
  30. 30. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Cuplarea excitație-contracție (electro-mecanică) reprezintă succesiunea de fenomene care realizează legătura funcțională între sarcolema și structurile contractile conducând la declanșarea, întreținerea și întreruperea contracției. Declanșarea contracțtiei musculare are loc în succesiunea: potențialul de acțiune se propaga de-a lungul sarcolemei cu o viteza de 5 m/sec, pătrunde în interiorul fibrei musculare prin tubulii T, determină deschiderea canalelor de Ca2+ din membrana Contracția fibrei musculare striate 30 tubulii T, determină deschiderea canalelor de Ca2+ din membrana cisternelor terminale ale reticulului sarcoplasmatic Ca2+ din cisternele terminale trece în sarcoplasmă ca urmare a deschiderii canalelor de Ca2+ determinând o creștere a concentrației Ca2+ citosolic Ca2+ eliberat se fixează pe troponina C, iar complexul troponina- tropomiozina își schimba poziția. Este activată ATP-aza miozinica care determina hidroliza ATP-ului și eliberarea energiei necesare contracției.
  31. 31. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate 31
  32. 32. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Relaxarea musculară Sub acțiunea Ca2+-ATP-azei, Ca2+ este pompat activ în reticulul sarcoplasmatic unde este stocat pe o proteina numita calsechestrina. Astfel, scăderea Ca2+ citosolic 32 numita calsechestrina. Astfel, scăderea Ca2+ citosolic stopează contracția și induce relaxarea prin revenirea complexului troponina-tropomiozina în poziția inițiala și blocarea interacțiunii dintre miozină și actină.
  33. 33. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Anexele muşchilor reprezintă structuri anatomice indispensabile funcţionării acestora, dar care au un alt tip de structură decât aceştia. 1. Fasciile conjunctive sunt formaţiuni conjunctive dispuse la exteriorul muşchiului. - lojele osteo-fibroase pentru grupele musculare. ANEXELE MUŞCHILOR - lojele osteo-fibroase pentru grupele musculare. 2. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroşări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste şanţurile osoase pe care le transformă în canale osteo-fibroase. 3. Joncţiunea tendino-musculară este o zonă unde se realizează continuarea muşchiului cu tendonul. Este zona de maximă solicitare din muşchi şi se poate întinde sau/şi rupe cel mai uşor. 33
  34. 34. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 3. Tendonul este elementul anatomic care continuă muşchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. - o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă şi inextensibilă - este format din ţesut tendinos: fibre conjunctive, tendinoase şi de colagen, celule conjunctive – tenocite - poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar şi direct pe compacta osului ANEXELE MUŞCHILOR compacta osului Rolul tendonului este de a:  mări distanţa dintre fibre în timpul contracţiei musculare realizând astfel un spaţiu necesar îngroşării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo-nervoase subiacente;  fixa muşchiul în totalitate la planurile osoase profunde. 34
  35. 35. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 5. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo- fibroase. sunt formate dintr-o foiţă parietală care căptuşeşte canalul osteo-fibros şi dintr-o foiţă viscerală alipită tendonului. ANEXELE MUŞCHILOR osteo-fibros şi dintr-o foiţă viscerală alipită tendonului. 6. Bursele sinoviale sunt formaţiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor şi joncţiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. 35
  36. 36. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 36 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×