Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

4 Miologie EFS

118 views

Published on

Definitia Miologiei
Clasificarea muschilor
Structura musculara aspect microscopic si ultramicroscopie
Compozitia musculara
Vascularizatia si inervatia muschilor
Tipuri de contractie musculara
Anexele muschilor

Published in: Education
  • Well done, also...GROW YOU DOWNLINE OVERNIGHT - Works with any mlm. Have dozens joining whatever mlm your doing today! Go to: www.mlmrc.com
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

4 Miologie EFS

  1. 1. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiu muşchi şi formaţiunile anexate lor. 1 CLASIFICAREA MUŞCHILOR 1. În funcţie de tipul de contracţie pe care îl dezvoltă - musculatură netedă: musculatura care formează organele interne - musculatură striată: musculatura corpului - musculatură intermediară: muşchiul miocardic
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 2. În funcţie de localizare muşchii pot fi: - profunzi - superficiali 3. După forma pe care o au - lungi, fusiformi, cilindrici: de ex. muşchiul gracilis - laţi: de ex. muşchii drepţi abdominali - muşchi scurţi, profunzi: de ex. muşchii interosoşi CLASIFICAREA MUŞCHILORCLASIFICAREA MUŞCHILOR - muşchi scurţi, profunzi: de ex. muşchii interosoşi - muşchi orbiculari situaţi în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor 4. După numărul de articulaţii peste care trec sunt muşchi: - uniarticulari, scurţi - biarticulari - poliarticulari, lungi 2
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 5. După numărul de capete de inserţie se descriu muşchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. 6. După modul de grupare al fasciculelor musculare faţă de tendonul aferent există muşchi: - care se continuă direct cu tendonul: muşchii drepţi abdominali CLASIFICAREA MUŞCHILORCLASIFICAREA MUŞCHILOR abdominali - care prezintă inserţie oblică faţă de tendon; la această categorie se descriu subcategoriile: unipenaţi – bipenaţi - inserţii complexe - corpul muscular poate fi întrerupt de tendon: muşchiul drept abdominal, mușchiul digastric 3
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu -la exterior aponevroză epimisium care este o membrană conjunctivă formată din fibre cu rol de a menţine forma generală a grupelor musculare - spaţiu subfascial, virtual care este umplut cu ţesut STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ care este umplut cu ţesut conjunctiv lax rol: de a permite alunecarea muşchiului în timpul contracţiilor musculare. Fiecare corp muscular se găseşte învelit cu un manşon fibros denumit perimisium extern. 4
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu De pe faţa internă a acestuia pornesc spre interiorul corpului muscular prelungiri conjunctive care compartimentează interiorul, prelungiri denumite perimisium intern sau endomisium. Endomisiumul se află în contact direct cu fibrele care formează STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ direct cu fibrele care formează muşchiul. În cazul muşchilor voluminoşi endomisiumul trimite spre interiorul corpului muscular prelungiri ceea ce determină împărţirea muşchiului în fascicule musculare primare, secundare sau terţiare. 5
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Rolurile ţesutului conjunctiv: - asigură rezistenţa ţesutului muscular - asigură un schelet intern pentru muşchi STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ - asigură un schelet intern pentru muşchi - împiedică întinderea peste măsură a muşchilor - păstrează forma muşchilor permiţând alunecarea peste planurile vecine 6
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuSTRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ Aspect microscopicAspect microscopic La exterior se pune în evidenţă sarcolema sub forma unei membrane subţiri, dar care este în acelaşi timp şi elastică. Sarcoplasmă necontractilă: o masă citoplasmatică abundentă care conţine nuclei, reticul endoplasmatic, organite celulare comune, incluziuni celulare, structuri specifice fibrei musculare - sistemul sarcotubular și mioglobina 7 1. Miofibrilă 2. Mitocondrie 3. Citozol 4. Unitate morfofuncţională musculară 5. Tub T 6. Cisterne terminale 7. Reticul sarcoplasmatic 8. Sarcolemă 9. Nucleu 10. Fibre musculare
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Sarcoplasmă contractilă: miofibrilemiofibrile. STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ Aspect microscopicAspect microscopic Fibrele musculare sunt 8 1. Miofibrilă 2. Mitocondrie 3. Citozol 4. Unitate morfofuncţională musculară 5. Tub T 6. Cisterne terminale 7. Reticul sarcoplasmatic 8. Sarcolemă 9. Nucleu 10. Fibre musculare Fibrele musculare sunt formate din 400-2000 de miofibrile de 1-3 microni Miofibrilele se caracterizează printr-o striaţie dublă: una longitudinală alta transversală
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu MiofibrileleMiofibrilele sunt structuri heterogene care sunt formate printr-o alternanţă de: - discuri clare, izotrope (I) ce conţin actină - discuri întunecate, anizotrope (A) ce conţin miozină STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ 9 1. Zona întunecată 2. Zona luminoasă 3. Discuri de actină 4. Discuri de miozină
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu După compoziţia, culoarea şi proprietăţile funcţionale ale fibrelor care alcătuiesc muşchii se descriu: fibre musculare roşii: - bogate în mioglobină și sarcoplasmă - sărace în miofibrile ceea ce face ca aceşti muşchi să se contracte mai lent, dar să obosească mai greu STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ contracte mai lent, dar să obosească mai greu  fibre musculare albe: - sărace în sarcoplasmă - bogate în miofibrile, astfel încât să poată să realizeze contracţii rapide, dar de scurtă durată  fibre musculare intermediare 10
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Din punct de vedere al compoziţiei chimice, analiza muşchilor scheletici relevă: - prezenţa apei, în proporţie de 70-75% -un reziduu uscat format din: STRUCTURSTRUCTURAA MUSCULARĂMUSCULARĂ -un reziduu uscat format din:  substanţe azotate: creatină, creatinină  lipide: trigliceride, fosfatide  glucide: glicogen  ioni: calciu, magneziu, potasiu, fosfor 11
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Arterele au, iniţial, o direcţie transversală; după ce pătrund în muşchi se ramnifică abundent. Venele urmează traiectul invers al arterelor. VASCULARIZAŢIAVASCULARIZAŢIA MUŞCHILORMUŞCHILOR STRIAŢISTRIAŢI Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium şi endomisium. Tendonul prezintă o vascularizaţie foarte precară. 12
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu INERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIATINERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIAT somatică: senzitivă – asigurată de dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionii spinali care vin în contact cu fusurilefusurile neuromusculareneuromusculare corpusculii Vater musculari corpusculii tendinoși Golgi 13 corpusculii tendinoși Golgi motorie – este asigurată de axonii neuronilor somatomotori ((alfa)alfa) din coarnele anterioare ale MS care la nivelul fibrei musculare formează placa motorieplaca motorie ((gama)gama) din coarnele anterioare MS care la nivelul fibrei musculare formează structura fusului neuromuscularfusului neuromuscular vegetativă – reacții vasomotorii a g
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Fusurile neuromusculareFusurile neuromusculare INERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIATINERVAȚIA MUȘCHIULUI STRIAT 14 Corpusculii tendinoși Golgi 1. fibra senzitivă 2. capsula conjunctivă 3. fibre de colagen
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea muşchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremităţile sale, însoţită sau nu de scurtarea lungimii muşchiului şi de alte manifestări fizico-chimice (electrice, biochimice, termice) şi histomorfologice care pregătesc, însoţesc şi urmează procesul de contracţie propriu-zise. Troficitatea PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR SCHELETICI Troficitatea Troficitatea este capacitatea muşchiului de a creşte în dimensiuni şi forţă. Hipertrofia musculară este însoţită, în general, şi de creşterea eficienţei contracţiei musculare. 15 ExcitabilitateaExcitabilitatea Este proprietatea membranei celulare de a răspunde la un stimul print-un potențial de acțiune propagat, urmat de contracția caracteristică.
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Extensibilitatea Proprietatea mușchiului de a se alungi pasiv sub acțiunea unei forțe exterioare Elasticitatea Elasticitatea este capacitatea muşchiului de a se alungi în anumite limite ce-i caracterizează extensibilitatea, cât şi revenirea la dimensiunea iniţială după încetarea forţei de PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR SCHELETICI revenirea la dimensiunea iniţială după încetarea forţei de întindere. Tonicitatea Tonicitatea reprezintă stare de tensiune, de semicontracţie caracteristică muşchilor. La întreţinerea tonusului muscular participă, în mod direct sau indirect, un număr mare de structuri nervoase: aferenţele senzoriale, exteroceptive şi proprioceptive, formaţiunea reticulată din sistemul nervos, căile nervoase de conexiune precum şi cele de conducere. 16
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuContracția fibrei musculare striate Tipuri de contracții musculare striate: 1. Contracție IZOMETRICĂ:IZOMETRICĂ: - lungimea mușchiului rămâne neschimbată - crește tensiunea - mușchiul nu prezintă lucru muscular extern - energia chimică se pierde prin căldură ex: menținerea posturii corpului 17 2. Contracție IZOTONICĂIZOTONICĂ: - lungimea mușchiului rămâne variază - tensiunea rămâne constantă - mușchiul realizează lucru mecanic ex: majoritatea contracțiilor mușchilor scheletici 3. Contracție AUTOTONICĂAUTOTONICĂ - variază atât lungimea cât și tensiunea musculară Ex: în activitățile zilnice mușchii trec prin faze alternative
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Anexele muşchilor reprezintă structuri anatomice indispensabile funcţionării acestora, dar care au un alt tip de structură decât aceştia. 1. Fasciile conjunctive sunt formaţiuni conjunctive dispuse la exteriorul muşchiului. - lojele osteo-fibroase pentru grupele musculare. ANEXELE MUŞCHILOR 2. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroşări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste şanţurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. 3. Joncţiunea tendino-musculară este o zonă unde se realizează continuarea muşchiului cu tendonul. Este zona de maximă solicitare din muşchi şi se poate întinde sau/şi rupe cel mai uşor. 18
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 3. Tendonul este elementul anatomic care continuă muşchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare. - o structură conjunctivă rezistentă, necontractilă şi inextensibilă - este format din ţesut tendinos: fibre conjunctive, tendinoase şi de colagen, celule conjunctive – tenocite - poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar şi direct ANEXELE MUŞCHILOR - poate fi aplicat cel mai frecvent pe periost, dar şi direct pe compacta osului Rolul tendonului este de a:  mări distanţa dintre fibre în timpul contracţiei musculare realizând astfel un spaţiu necesar îngroşării lor fără ca aceasta să realizeze comprimare pachetelor vasculo-nervoase subiacente;  fixa muşchiul în totalitate la planurile osoase profunde. 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 5. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. sunt formate dintr-o foiţă parietală care căptuşeşte canalul osteo-fibros şi dintr-o foiţă viscerală alipită tendonului. ANEXELE MUŞCHILOR canalul osteo-fibros şi dintr-o foiţă viscerală alipită tendonului. 6. Bursele sinoviale sunt formaţiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor şi joncţiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. 20

×