Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

3 Boala artrozica generalitati

277 views

Published on

Definiția bolii artrozice
Epidemiologia bolii artrozice
Factorii favorizanti de apariție ai bolii artrozice
Patogenia bolii artrozice
Semne clinice
Examene paraclinice în boala artrozică
Diagnostic diferențial
Forme clinice
Evoluție
Obiectivele recuperării în artroze
Tratament medicamentos
Tratament chirurgical
Kinetoterapia in recuperarea bolii artrozice

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

3 Boala artrozica generalitati

  1. 1. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  2. 2. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Suferința artrozică face parte din categoria reumatismelor degenerative Sinonime: OSTEARTRITĂ ARTROZĂ ARTRITA HIPERTROFICĂ REUMATISM CRONIC DEGENERATIV Boala artrozică – artrozele REUMATISM CRONIC DEGENERATIV ACR (American College of Rheumatology): (osteo)artroza (OAOA) reprezintă un grup heterogen, din punct de vedere etiologic și clinic, cu manifestări anatomo- patologice, radiologice și biologice comune, generatoare de suferință cronică mio-artro-kinetică; expresia clinică este dominată de durere, redoare articulară și deteriorare funcțională.
  3. 3. Prof. univ. dr. Paula Drosescu EPIDEMIOLOGIE Cea mai frecventă suferinţă articulară umană în relație cu înaintarea în vârstă, peste 65 ani: 80% dintre persoane prezintă modificări radiologice de tip artrozic, la cel puțin o articulație 40% prezintă simptomatologie 10% prezintă limitarea activităților fizice • Prevalenţa creşte cu vârsta:• Prevalenţa creşte cu vârsta: 1% < 30 ani 10% < 40 ani 70 (80)% > 65 ani • F/M = 2/1 < 45 ani B > F 45 - 55 ani F = B > 55 ani F > B (mâini, genunchi)
  4. 4. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FACTORI FAVORIZANŢI Este o boală de cauză necunoscută cu etiologie multifactorială: 1. Vârsta 2. Sexul feminin 3. Obezitatea 4. Predispoziţia genetică4. Predispoziţia genetică 5. Dezalinierea articulară, traumatismele 6. Localizarea articulară 7. Localizarea geografică 8. Inflamaţia 9. Diverse
  5. 5. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1. VÂRSTA • subţiere și fragilizarea cartilajului articular, producţie inadecvată de colagen şi proteoglicani (depăşirea limitei de aproximativ 35 diviziuni pentru condrocitele umane), scăderea conținutului de apă etc. • scăderea răspunsului la stimuli anabolizanţi • atrofie musculară • tulburări neurologice • Anatomo-patologic: senescenţa condrocitelor apoptoza crescută mitocondrii “bătrâne” telomere diminuate.
  6. 6. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1. VÂRSTA 2. GENUL: FEMININ - F / M = 2/1 - gonartroza + artrozele mâinii predomină la femei - coxartroza domină la bărbați - prevalenţa creşte după 55 de ani şi/sau instalarea menopauzei - tratamentul de substituţie cu estrogeni pare a avea un efect favorabilefect favorabil - artroze IFD – transmitere maternă? - longevitate femeilor comparativ cu a bărbaților 3. OBEZITATEA3. OBEZITATEA - gonartroză, coxartroză, artroze IF - masă adipoasă leptina - adipokine - inflamaţia articulară - scădere în greutate – diminuare simptome, încetinire evoluţie (argument indirect)
  7. 7. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ • mai frecventă printre rudele de grad I • artroze IFD femei – mamă, soră • densitate osoasă crescută (> N) • hipermobilitate articulară• hipermobilitate articulară • mutaţii ale genelor colagenului II, IV, V, VI, IX, XI; genă COMP • variante grup gene IL-1 • artroza cu implicarea mai multor articulații, cu noduli Heberden și localizare la nivelul genunchilor apare de 2 ori mai frecvent la rudele de gradul I
  8. 8. Prof. univ. dr. Paula Drosescu1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ • tulburări de aliniament articular:  inegalitate de membre inferioare  displazie de șold (articulare)  tulburări de statică • hipermobilitate articulară• hipermobilitate articulară • profesii: mineri, agricultori, hamali, constructori • traume minore repetitive sau traumatisme: subluxații, luxații, fracturi • sporturi: MCF (box, arte marţiale), umeri (handbal, volei), glezne (dans, balet), genunchi (baschet, fotbal) • exerciţiul fizic moderat, constant NU creşte riscul de artroze; repaus articular total produce atrofie cartilaj • atrofie/denervare musculară = risc crescut apariție artroze
  9. 9. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ 6. LOCALIZARE ARTICULARĂ • modificări vârstă genunchi, şolduri > glezne • număr receptori IL-1 condrocite genunchi > glezne• număr receptori IL-1 condrocite genunchi > glezne • producţie ARN mesager MMP condrocite genunchi > glezne IL = INTERLEUKINE = mediatori moleculari ai reactivității imunitare MMP = metaloproteinaze matriciale
  10. 10. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 6a. PRIMITIVĂ (IDIOPATICĂ) - Forma LOCALIZATĂ – nu este posibilă identificarea unui mecanism etiopatogenic: 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ 6. LOCALIZARE ARTICULARĂ mecanism etiopatogenic: • genunchi – gonartroză cu afectarea compartimentelor articulare: femuro-tibial / femuro-patelar / ambele • șold – coxartroză:  excentrice (superioare)  concentrice (axială, medială)  difuze • mâini: IFD, IFP, CMC I (rizartroză), noduli Bouchard +/- Heberden
  11. 11. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 6a. PRIMITIVĂ (IDIOPATICĂ) - Forma LOCALIZATĂ • genunchi – gonartroză • șold – coxartroză: 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ 6. LOCALIZARE ARTICULARĂ • șold – coxartroză: • mâini • coloană vertebrală  artroza articulațiilor intervetebrale (discartroză)  spondiloză (osteofite)  ligamente (artroza articulațiilor interapofizare)  artroza rostoză, boala Forestier, hiperostoza scheletică idiopatică
  12. 12. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 6a. PRIMITIVĂ (IDIOPATICĂ) - Forma LOCALIZATĂ • genunchi – gonartroză 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ 6. LOCALIZARE ARTICULARĂ • genunchi – gonartroză • șold – coxartroză: • mâini • coloană vertebrală • picioare: artroza  metatarso-falangiene a halucelui (hallux valgus, hallus rigidus, haluce în ciocan)  articulaţiei talo-calcaneene  articulaţiilor medio-tarsiene
  13. 13. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 6a. PRIMITIVĂ (IDIOPATICĂ) - Forma LOCALIZATĂ • genunchi – gonartroză • șold – coxartroză: 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ 6. LOCALIZARE ARTICULARĂ • șold – coxartroză: • mâini • coloană vertebrală • picioare • alte localizări: artroza articulaţiei temporo-mandibulară, sterno-claviculară, acromio-claviculară, scapulo-humerală, cotului, gleznei, sacro-iliace 6b. GENERALIZATĂ: boala artrozică/artroza generalizată: > 3 articulaţii (3 periferice + 1 axială)
  14. 14. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 6.c.LOCALIZARE ARTICULARĂ SECUNDARĂ • Congenitale și/sau de dezvoltare: luxaţie congenitală de şold, displazii, sindrom Marfan, necroza aseptică a condilului tibial medial Blount, var/valg, diferențe de dezvoltare ale membrelor inferioare • Traumatisme: luxații, subluxații, fracturi, hemartroze, interveții chirurgicale • Boli metabolice: ocronoza, hemocromatoza, boala Wilson,• Boli metabolice: ocronoza, hemocromatoza, boala Wilson, diabet zaharat, guta, condrocalcinoza, etc. • Boli inflamatorii: tuberculoză osoasă, PR, SASN, artrite septice • Boli endocrine: acromegalie, DZ, hiperparatiroidism, obezitate • Endemice: genunchi var endemic • Diverse: Paget, boala de cheson, hemoglobinopatii • Boli neurologice: artropatia neuropatică Charcot
  15. 15. Prof. univ. dr. Paula Drosescu •Caucazieni – coxartroză Afroamericani – gonartroză 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ 6. LOCALIZARE ARTICULARĂ 7. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ •Caucazieni – coxartroză Afroamericani – gonartroză •Artroze endemice: neereditare, debut la tineri, asociază tulburări de creştere, afectare multiplă, comunităţi rurale •Etiologie: deficit Se, I, exces Mo, exces Fe, consum de orez contaminat cu toxine micotice, pesticide, etc.
  16. 16. Prof. univ. dr. Paula Drosescu • Artroze experimentale – sinteze precoce de IL-1, NO, 1.VÂRSTA 2. GENUL 3. OBEZITATEA 4. PREDISPOZIŢIA GENETICĂ 5. TRAUMATISME +/- DEZALINIERE ARTICULARĂ 6. LOCALIZARE ARTICULARĂ 7. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ 8. INFLAMAȚIA • Artroze experimentale – sinteze precoce de IL-1, NO, inflamaţie precoce. Citokina principală probabil IL-1 9. DIVERSE:Fumatul – risc crescut de artroze Deficit vitamina D, C, E Deficit calciu Deficit oligominerale: Se, Bor
  17. 17. Prof. univ. dr. Paula Drosescu PATOGENIE NORMAL: cartilajul articular este supus unui proces lent, continuu de remodelare internă ca urmare a activității CONDROCITELOR din zonele medii și bazale + a CELULELOR SINOVIALE.  Condrocitele: - au o rată de diviziune redusă: sinteză scăzută de ADN  Condrocitele: - au o rată de diviziune redusă: sinteză scăzută de ADN - au activitate metabolică prin secreția de: proteoglicani, colagen, enzime catabolice  Celulele sinoviale intervin prin secreția unor poteine. Integritatea cartilajul articular este menținută de PROTEOGLICANI: substanțe puternic hidrofile, dar care în mod obișnuit sunt semihidratate
  18. 18. Prof. univ. dr. Paula Drosescu PROTEOGLICANI
  19. 19. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Factorii etiologici modifică COMPORTAMENTUL CONDROCITELOR:  unele celule mor și eliberează enzime litice  celulele rămase au o secreție compensatorie de proteoglicani, colagen, matrix și enzime Inițial PRODUCȚIA CELULARĂ se poate amplifica de 5-6 ori, ulterior are loc o prăbușire a sintezei prin diminuarea numărului de celule active. Inițial are loc și MODIFICAREA RAPORTULUI: keratin-sulfat PATOGENIE Inițial are loc și MODIFICAREA RAPORTULUI: keratin-sulfat (mai puțin)/ condroitin-sulfat Se modifică TIP de COLAGEN secretat: din tip I cu elasticitate și rezistență scăzută domină față de tip II (cel care este produs în condiții de normalitate) REȚEAUA DE COLAGEN devine LAXĂ ceea ce favorizează hidratarea excesivă a proteoglicalilor – umflarea și expansiunea lor + alterarea elasticității cartilajului = cartilajul devine vulnerabil la presiune și permeabil la enzime ENZIME LITICE în cantități sporite
  20. 20. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Insule primare multiple Condrocite are loc eliberarea Enzime proteolitice + colagenolitice Distrug/ degradează Matrix Proteoglicanii Colagen Proces inflamatorProces inflamator supraadăugat ce amplificăsupraadăugat ce amplifică fiecare din cele douăfiecare din cele două I.I. Degradarea cartilajDegradarea cartilajI.I. Degradarea cartilajDegradarea cartilaj Proteoglicanii Colagen Osul subcondral suferă microfracturi (scăderea capacității de amortizare a șocurilor + Insuficiența proceselor reparative supraadăugat ce amplificăsupraadăugat ce amplifică fiecare din cele douăfiecare din cele două proceseprocese
  21. 21. Prof. univ. dr. Paula Drosescu I.I.Degradarea cartilajului = osteosclerozăDegradarea cartilajului = osteoscleroză subcondralăsubcondrală II. Formarea osteofitelor =II. Formarea osteofitelor = osteofitozaosteofitoza marginalămarginală I.I.Degradarea cartilajului = osteosclerozăDegradarea cartilajului = osteoscleroză subcondralăsubcondrală II. Formarea osteofitelor =II. Formarea osteofitelor = osteofitozaosteofitoza marginalămarginală Formarea osteofitelor ar fi urmarea:Formarea osteofitelor ar fi urmarea:  apariției vaselor de sânge în zonele cartilajuluiapariției vaselor de sânge în zonele cartilajului apariției vaselor de sânge în zonele cartilajuluiapariției vaselor de sânge în zonele cartilajului  degeneratdegenerat microfracturilormicrofracturilor osuluiosului subcondralsubcondral Osteofitele formate sunt acoperite de cartilaj.Osteofitele formate sunt acoperite de cartilaj. Activare osteoblaști Îngroșarea structurilor osoase subcondrale
  22. 22. Prof. univ. dr. Paula Drosescu I.I.Degradarea cartilajului = osteosclerozăDegradarea cartilajului = osteoscleroză subcondralăsubcondrală II. Formarea osteofitelor =II. Formarea osteofitelor = osteofitozaosteofitoza marginalămarginală III. OsteoporozaIII. Osteoporoza epifizarăepifizară variabilăvariabilă I.I.Degradarea cartilajului = osteosclerozăDegradarea cartilajului = osteoscleroză subcondralăsubcondrală II. Formarea osteofitelor =II. Formarea osteofitelor = osteofitozaosteofitoza marginalămarginală III. OsteoporozaIII. Osteoporoza epifizarăepifizară variabilăvariabilă La acestea se adaugă: SinovialaSinoviala suferă îngroșări prin:suferă îngroșări prin:SinovialaSinoviala suferă îngroșări prin:suferă îngroșări prin:  proliferări celulare sinovialeproliferări celulare sinoviale  infiltrare moderatăinfiltrare moderată limfoplasmocitarălimfoplasmocitară Capsula articularăCapsula articulară ++ ligamenteleligamentele se îngroașă prin processe îngroașă prin proces dede fibrozarefibrozare
  23. 23. Prof. univ. dr. Paula Drosescu ANATOMIE PATOLOGICĂ 1. Modificări ale cartilajului Ca urmare a bilanțului metabolic negativ al cartilajului pe produce „scămoșarea” superficială și fisurarea fină a acestuia. Factorii etiologici favorizanți fac ca fisurile să se accentueze și volumul articular să se diminueze Gradul de afectare este diferit:  eroziuni focale  eroziuni confluente  ruprea cartilajului  +/- detașarea în cavitatea articulară a unor fragmente mici = „șoareci” articularișoareci” articulari  zone total lipsite de cartilaj ale osul subcondral +/- microfracturi
  24. 24. Prof. univ. dr. Paula Drosescu ANATOMIE PATOLOGICĂ 1. Modificări ale cartilajului 2. Modificări la nivelul osului:2. Modificări la nivelul osului:  formarea de pinteni osteofitici la marginea suprafețelor articulare  îngroșarea +/- scleroza osului subcondral  chiste osoase juxtaarticulare
  25. 25. Prof. univ. dr. Paula Drosescu SEMNE CLINICE Subiectiv: • Durere:  cel mai frecvent la una sau două articulații  după efort fizic, activități zilnice +/- atenuare în repaus  frigul, vremea umedă agravează durerea  în perioadele de acutizare: dureri nocturne  cauza: afectarea os subcondral, capsulă, sinoviala, cauza: afectarea os subcondral, capsulă, sinoviala, ligamente, muşchi  durerea poate iradia de la articulația afectată spre cea subiacentă  descrisă ca o profundă stare de disconfort • Redoare articulară matinală sau după o perioadă de inactivitate < 30 minute • Impotenţa funcţională • Scăderea calităţii vieţii (HAQ, WOMAC) • Depresie
  26. 26. Prof. univ. dr. Paula Drosescu SEMNE CLINICE Obiectiv:  Deformare articulară  Mărire de volum a articulației  Crepitații sau cracmente la mobilizare  Tumefacţie articulară  Dureri la palparea interliniului articular  Limitarea mobilităţii articulare Limitarea mobilităţii articulare  Atrofii musculare prin neutilizarea articulară sau inhibarea reflexe a contracțiilor musculare  Tulburări la mers (dacă este cazul)  Instabilitate ligamentară  Mișcările pasive/active pot fi limitate datorită redorii sau fibrozării țesuturilor
  27. 27. Prof. univ. dr. Paula Drosescu EXAMENE PARACLINICE 1. Investigații de laborator • VSH (crește în fazele acute) + PCR = normale • Creșterea alfa-2-globulina serică + fibrinogen • Dozarea markerilor specifici: telopeptidul C al colagenului de tip II, keratan sulfat, piridolina, citokine • Lichid articular: clar, uşor opalescent, vâscozitate normală, +/- resturi de cartilaj, PMN N < 25%
  28. 28. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 2. Examene paraclinice: IMAGISTICĂ • Radiografia convențională - explorare de bază Există o corespondență între imaginile radiologice și cele anatomopatologice: îngustarea spaţiu articular subțiere cartilaj, dispariție condensare subcondrală hipertrofie osoasă repatorie osteofite proliferare osoasă și cartilaginoasăosteofite proliferare osoasă și cartilaginoasă chisturi osoase comunicări cu cavitatea articulară • Ecografie osteoarticulară şi părţi moi • TC, RM • Scintigrafie • Artroscopie
  29. 29. Prof. univ. dr. Paula Drosescu ASPECTE RADIOLOGICE
  30. 30. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  31. 31. Prof. univ. dr. Paula Drosescu ASPECTE RADIOLOGICE
  32. 32. Prof. univ. dr. Paula Drosescu ASPECTE RADIOLOGICE
  33. 33. Prof. univ. dr. Paula Drosescu DIAGNOSTIC POZITIV/ DIFERENŢIAL • Clinic şi radiologic +/- lichid articular • PR – artrite, simetrie, VSH, CRP, FR, CCP, RX • SASN – artrite, entesite, sacroileită Rx • Artrite microcristaline – artrite, Rx, lichid articular, cristale • Reumatisme abarticulare – clinic, Rx, ecografie, RM• Reumatisme abarticulare – clinic, Rx, ecografie, RM • Sinovita vilonodulară, osteoporoză, metastaze etc.
  34. 34. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FORME CLINICE • Artroza primară: IFD, IFP, CMC I, acromioclaviculară, coloană, şold, genunchi, MTF I • Artroza atipică, secundară: MCF, RUC, cot, umăr, gleznă • Boala artrozică / artroza generalizată: 3 articulaţii periferice + 1 axială. • Artroze genetice• Artroze genetice • Artroze endemice • Artroza erozivă a mâinilor: IFD, IFP, CMC I, MTF I femei > 50 ani, pusee inflamatorii ~ PR. Biologic normal. Rx – eroziune – “aripă de pescăruş”. • Artroza rapid progresivă. femei vârstnică, distrucţii rapide (în special şold),componentă microcristalină.
  35. 35. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  36. 36. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  37. 37. Prof. univ. dr. Paula Drosescu EVOLUŢIE • Evoluţie lent progresivă cu acutizări şi stabilizări • Suferinţe periarticulare • Chist sinovial • Corpi intraarticulari • Accidente • Probleme profesionale – program redus, şomaj, pensionare • Probleme familiale • Depresie • Invaliditate - potenţial invalidant - coxartroză, gonartroză • Protezare articulară • Scăderea calităţii vieţii • Complicaţii ale tratamentului COMPLICAŢII
  38. 38. Prof. univ. dr. Paula Drosescu PREVENIREA ARTROZELOR  Depistare factori de risc  Orientare profesională  Evitarea traumatismelor  Normalizarea greutăţii la supraponderali  Exerciţiu fizic constant Exerciţiu fizic constant PROBLEME LEGATE DE TRATAMENT  Neîncredere în tratament  Adaptare limită (vârstnici)  Boli asociate  Înaintea aplicării oricărui tratament este importantă evaluarea clinică și a statusului funcțional.
  39. 39. Prof. univ. dr. Paula Drosescu OBIECTIVELE RECUPERĂRII ÎN ARTROZE  Combaterea durerii  Combaterea inflamaţiei periarticulare  Combaterea contracturilor musculare  Combaterea redorilor şi retracţiilor  Stabilizarea evoluției procesului de artroză  Recâştigarea mobilităţii articulare Recâştigarea mobilităţii articulare  Armonizarea biomecanică a articulaţiilor vizate  Tonifierea musculaturii periarticulare  Profilaxia factorilor de risc prin crearea unui comportament igienic şi ergonomic va proteja articulaţia, prevenind astfel progresia proceselor degenerative şi apariţia puseelor acute
  40. 40. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC - profilaxia generală a artrozei - informarea pacientului - reducerea solicitării articulare - repaus articular - Kinetoprofilaxia artrozelor 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC - modificarea stilului de viață MIJLOACE DE TRATAMENT - modificarea stilului de viață - controlul greutății - corectarea tulburărilor de circulație venoase +/- endocrino-metabolice 3. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA 6. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ 7. TRATAMENTUL BALNEAR 8. TRATAMENTUL ORTOPEDIC ȘI CHIRURGICAL
  41. 41. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC - profilaxia generală a artrozei: fondul pe care se instalează boala - informarea pacientului - reducerea solicitării articulare - respectarea repausului articular: evitarea ortostatsim prelungit, flexie excesivă a genunchilor (gonartroză, coxartroză) - alternare perioade active/repaus peste zi- alternare perioade active/repaus peste zi - Kinetoprofilaxia artrozelor:  menţinerea mobilităţii articulare, forţei şi rezistenţei musculare,  menţinerea posturii corecte,  menţinerea capacităţii de efort  ameliorarea coordonării şi abilităţii mişcărilor.
  42. 42. Prof. univ. dr. Paula Drosescu1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 2.a. Modificarea stilului de viață  educarea pacientului: posturi corecte ale corpului, biomecanica articulară, poziții corecte  reducerea intensităţii şi duratei activităţilor solicitante (ridicarea greutăţilor, ortostatismul şi mersul prelungit, parcurgerea suprafeţelor accidentate)  adoptarea unor posturi mai puţin vicioase  protejarea mai bună a articulaţiei expuse prin: protejarea mai bună a articulaţiei expuse prin: • folosirea unor echipamente de protecţie • utilizarea încălţămintei convenabile. 2.b. Controlul greutății 2.c. Corectarea tulburărilor de circulație venoase +/- endocrino-metabolice repausul cu posturare antideclivă ale membrelor inferioare  exerciţii de contracţie a musculaturii gambei  utilizarea ciorapului elastic  tratament de specialitate
  43. 43. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS Obiective:  combaterea durerii  combaterea inflamaţiei periradiculare  combaterea contracturii musculare  sedarea pacienţilor Tratamentul se poate aplica:  pe cale generală: orală, rectală, parenterală  pe care locală: • infiltrație • unguente,creme, geluri
  44. 44. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS general • Analgetice:  paracetamol 2 - 4 g /zi  tramadol 100 - 300 mg/zi  codeină 20 -80 mg/zi codeină 20 -80 mg/zi • AINS clasice (antiinflamatoare nesteroidiene) Risc AINS: > 65 ani, ICC, IRC, ciroză, fumat, istoric HDS sau ulcer, cortizonice, anticoagulante • Glucocorticoizi: infiltrații locale Diprophos, Triamcicinolon acetonid • Medicamențatie decontracturantă: Clorzoxazon, Mydocalm, Myolastan • Terapie tranchilizantă, barbiturice sau neuroleptice
  45. 45. Prof. univ. dr. Paula Drosescu • Cortizonic: 3-4 infiltraţii/an, 1-7 zile repaus, Diprophos, Depo-Medrol etc. R.A. - atrofie cutanată şi părţi moi, infecţii, “artropatie analgetică” 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS General Local – intraarticular • Derivaţi acid hialuronic: Hylan, Synvisc, Hyalgan, Sinovial etc. 3 - 5 injecţii, 1/săpt. Gonartroză, coxartroză - întârzie protezarea. Umeri, articulaţii mici Local - topic • Capsaicina - depleţie locală substanţa P - analgezie locală/ 3 - 5 ori /zi • AINS unguent, gel •Anestezice locale
  46. 46. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS General /Local – intraarticular /Local – topic Condroprotectoare Glucosaminoglican sulfat (DONA 1500mg, 3 luni) Condroitin sulfat Combinarea celor două substanțe de mai sus: FLEXODON A (400mg glucozaminosulfat + 200 mg condroitinsulfat) Diacereina – inhibitor IL-1 Orthokine – recoltare sânge pe eprubete speciale cu microsfere de sticlă, incubare 6 – 9 ore la 37°C pentru stimularea producţiei de citokine anabolizante şi antiinflamatorii (IL-1ra, TGF, IGF, PDGF), centrifugare, recoltare supernatant, păstrare la (- 18°C), administrare intraarticulară 1 - 2 ori/ săptămână, în total 3 – 6 administrări Treatment of knee osteoarthritis with Orthokine-derived autologous conditioned serum. Fox BA, Stephens MM. Expert Rev Clin Immunol. 2010 May;6(3):335-45 Diacereina – inhibitor IL-1 Doxiciclina - chelator Zn MMP Extracte saponifiabile soia și avocado Suplimente vitamine D, C, E Aport adecvat de calciu, oligominerale
  47. 47. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL • Termoterapia: Crioterapia - terapia cu rece, combate contractura musculară, aplicată sub forma compreselor reci cu sulfat de magneziu în fenomene inflamatorii asociate Proceduri calde - termoterapia locală: parafină, nămol,Proceduri calde - termoterapia locală: parafină, nămol, hidrotermoterapia în scop antiinflamator antalgic și de a pregăti structurile articulaţiei artrozice pentru programul kinetic • Hidroterapia alternantă - folosirea băilor parţiale, temperatura apei fiind modificată alternativ (apă caldă 28° - 37°, apă rece 16° -18°), aplicate la pacienţii complianţi; alternanţa cald-rece are un rol trofic deosebit pentru toate structurile articulare
  48. 48. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 4. Tratamentul fizical • Electroterapia - proceduri electrice, pentru efectele antialgice, vasculotrofice, decontracturante. Curentul:  de joasă frecvenţă - curenţi diadinamici, curenţi Trabert  galvanic simplu sau cu ionizare cu clorură de calciu, sulfat de magneziu, lidocaină  de medie frecvenţă cu efect antialgic cert  de înaltă frecvenţă au efect caloric asupra ţesuturilor de înaltă frecvenţă au efect caloric asupra ţesuturilor afectate, fără efecte electrolitice şi excitatorii  ultrasunetul cu gel sau gel antiinflamator (Fastum gel);  magnetoterapie - cu acţiune depresoare asupra sistemului nervos, efecte sedative asupra sistemului nervos central, cu atenuarea sindroamelor algice, reglarea somnului şi a tonusului vascular.
  49. 49. Prof. univ. dr. Paula Drosescu • Masajul efecte:  antalgic - prin manevre lente de efleuraj calmant la locul durerii  ameliorarea condiţiilor circulatorii musculo-cutanate  asuplizarea musculaturii, cu diminuarea rigidităţii musculare şi decontracturare  facilitarea sensibilităţii şi excitabilităţii neuromusculare 4. Tratamentul fizical  facilitarea sensibilităţii şi excitabilităţii neuromusculare  creşterea troficităţii locale, a circulaţiei sanguine  influenţarea proceselor metabolice şi a circulaţiei veno-limfatică  creşterea supleţei fibroelastice şi elasticităţii cutanate
  50. 50. Prof. univ. dr. Paula Drosescu1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA Obiectivele în artroze: • menţinerea sau recuperarea mobilităţii articulare • refacerea forţei şi rezistenţei musculare • refacerea coordonării mişcărilor• refacerea coordonării mişcărilor • îmbunătățirea circulaţiei • redobândirea controlului motor şi a funcţionalităţii regiunii afectate. Mişcarea se foloseşte metodic, sub toate formele sale: posturarea, mişcări active, pasive, active- ajutate şi cu rezistenţă.
  51. 51. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5a.Tehnici anakinetice: • posturarea corectivă a întregului corp • imobilizarea de corecţie: ortezarea piciorului, atele plastice termomaleabile, aparat gipsat pentru refacerea/menţinerea aliniamentului corect al articulaţiei vizate. În cadrul fiecărei şedinţe de kinetoterapie se indicăÎn cadrul fiecărei şedinţe de kinetoterapie se indică executarea şi deprinderea pacientului cu postura/aliniamentul corect al întregului corp, astfel încât centrul de greutate al corpului să cadă în mijlocul poligonului de sprijin.
  52. 52. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5.a.Tehnici anakinetice 5. b.Tehnici kinetice:  5.b.1.Tehnicile dinamice care fundamentează exerciţiile: • pasive - mobilizarea pasivă, pasivo-activă, manipulările • active - mobilizarea activă reflexă (stretch-reflexul şi reacţiile de echilibru), mobilizarea activă voluntarăreacţiile de echilibru), mobilizarea activă voluntară (activă liberă şi activă rezistivă)  5.b.2.Tehnicile statice : • contracții izometrice • relaxări musculare
  53. 53. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5.a.Tehnici anakinetice 5. b.Tehnici kinetice:  5.b.1.Tehnicile dinamice care fundamentează exerciţiile: Pasive: se execută lent, fără bruscheţe, de mai multe ori pentru acelaşi sens de mişcare, în condiţii de relaxare a pacientului (pentru a nu se opune mişcării), cu tensionare pentru acelaşi sens de mişcare, în condiţii de relaxare a pacientului (pentru a nu se opune mişcării), cu tensionare şi întinderea structurilor moi ale regiunii articulare La capătul excursiei de mişcare. • sunt un complex de proceduri care sunt iniţiate chiar de posturarea sau „imobilizarea" segmentului afectat, în postură corectoare, cu schimbare periodică cu cea funcţională.
  54. 54. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5.a.Tehnici anakinetice 5. b.Tehnicile kinetice: 5.b.1.Tehnicile dinamice • Tehnici pasive • Mobilizările activo-pasive sau pasive-asistate activ de pacient sunt indicate în programul de recuperare lade pacient sunt indicate în programul de recuperare la acei pacienţi supuşi intervenţiei chirurgicale şi cărora li se impune refacerea forţei musculare, reeducarea musculaturii transplantate în contextul lanţurilor cinematice respective. • Manipulările fac parte din tehnicile pasive, având caracter particular pentru aplicarea la nivelul anumitor articulaţii artrozice.
  55. 55. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5.a.Tehnici anakinetice 5. b.Tehnicile kinetice: Reflexul de întindere (stretch-reflexul) şi reacţiile de echilibrare (mişcările complexe efectuate pentru a readuce în stare de echilibru corpul individului) pot fi incluse în programul kinetic. Mişcările active libere articulare constau din mişcări voluntare după axele / planurile normale de mişcare:voluntare după axele / planurile normale de mişcare: menţinerea sau creşterea amplitudinii de mişcare, în toate planurile de mobilitate ale articulaţiei respective • prevenirea tulburărilor trofice (edemul, tulburările circulatorii periferice) • menţinerea sau creşterea forţei musculare • reeducarea şi dezvoltarea coordonării neuromusculare
  56. 56. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5.a.Tehnici anakinetice 5. b.Tehnicile kinetice:  5.b.1.Tehnicile dinamice Mişcările active rezistive necesită o analiză mai precisă, pentru a performa mişcarea pe acele arcuri de mişcare în cadrul cărora musculatura care se lucrează corespunde contracţiei în diferitele faze ale mersului şi corecteazăcontracţiei în diferitele faze ale mersului şi corectează grupele hipotone. • Stretching-ul constituie metoda de bază în kinetoterapia de recuperare a deficitului de mobilitate articulară determinat de scurtările adaptative ale ţesutului moale.
  57. 57. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5. b.Tehnicile kinetice:  5.b.1.Tehnicile dinamice •• TehnicaTehnica holdhold--relaxrelax se foloseşte când există contracturi/retracturi musculare ce limitează amplitudinea unei mişcări, apărute secundar posturărilor nefiziologice pe care le adoptă pacientul antilagic. Iniţial, în punctul de limitare a mişcării se realizează o contracţieîn punctul de limitare a mişcării se realizează o contracţie izometrică maximă prin aplicarea unei rezistenţe din partea kinetoterapeutului; apoi, la comandă verbală, pacientul realizează o relaxare lentă, încercând să treacă peste punctul iniţial de limitare a mişcării (contracţie izotonă a antagonistului muşchiului de întins); se reia succesiunea (ţine-relaxează) la noul nivel de retractură.
  58. 58. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5. b.Tehnicile kinetice:  5.b.1.Tehnicile dinamice • Metoda Kabat - ședința se adresează mai multor grupe musculare, distribuite pe o diagonală de forţă maximă. Această metodă foloseşte ca sursă principală de informare contracţia musculară puternică - efortul voluntar maximal. Facilitarea proprioceptivă a activităţiivoluntar maximal. Facilitarea proprioceptivă a activităţii musculare este asigurată de o serie de manevre care se aplică în timpul mişcărilor active pe diagonală: contactul manual, comanda verbală, stimulii de întindere, tracţiunea şi fixarea articulară, sincronizarea normală Angajarea sistemului proprioceptiv în mecanismul de declanşare şi perfecţionare a mişcării poate fi decisiv, având în vedere distribuţia să extinsă de la nivelul tuturor muşchilor, tendoanelor, ligamentelor şi structurilor capsulo- ligamentare
  59. 59. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5. b.Tehnicile kinetice: 5.b.2.Tehnicile statice sunt reprezentate de contracţia izometrică şi relaxarea musculară (locală, prin masaj sedativ). • Contracţia izometrică se produce când muşchiul lucrează contra unei rezistenţe egale cu forţa să maximă sau când se încearcă deplasarea unei greutăţi mai mari decât forţa subiectului. maximă sau când se încearcă deplasarea unei greutăţi mai mari decât forţa subiectului. Efectele pozitive sunt: • nu solicită articulaţia • nu necesită aparatură specială • durează un timp foarte scurt (6-12 sec. maxim) • creşterea masei musculare este mai rapidă şi mai intensă comparativ cu exerciţiile dinamice.
  60. 60. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5. Kinetoterapia 5. b.Tehnicile kinetice: 5.b.2.Tehnicile statice - Contracţia izometrică Efectele negative: • reduc mobilitatea articulară şi nutriţia ţesuturilor periarticulare • limitează dezvoltarea tensiunii de conducţie la unele grupe de fibre ale muşchiului • posibilă refacerea sensibilităţii kinestezice grupe de fibre ale muşchiului • posibilă refacerea sensibilităţii kinestezice • scad sau suprimă circulaţia în muşchi, realizând datorii de O2 cu nivele mari ale lactacidemiei şi scăderi ale pH-ului sanguin, • scad elasticitatea musculară • limitează funcţiile de coordonare şi precizie • cresc travaliul ventriculului stâng, determinând creşterea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace,
  61. 61. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA 6. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ • o forma de tratament care folosește mijloace şi metode specifice pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfășura activităţile necesare viețiicapacitatea de a desfășura activităţile necesare vieții individului, de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţele fizice. • La evaluarea iniţială participă şi familia pacientului, îngrijitorul, medicul, profesorul care l-a trimis precum şi alte persoane care-l cunosc bine şi pot da relații privind comportamentul, aptitudini, activităţi, infirmități, hobby- uri.
  62. 62. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA 6. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ Obiective: • îmbunătăţirea activităţilor vieții zilnice prin care bolnavul• îmbunătăţirea activităţilor vieții zilnice prin care bolnavul să-şi asigure o independenţa în cadrul familiei • practicarea aceleiași profesii fie şi numai cu program redus pentru a-și păstra statutul în societate şi o oarecare independenţa financiară • continuarea activităţilor recreative şi a hobby- urilor în vederea prevenirii sau combaterii fenomenelor psihice negative (astenii, nevroze)
  63. 63. Prof. univ. dr. Paula Drosescu1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA 6. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ TEHNICI: • de bază: gestualităţi extrase din diferite meserii (olărit , prelucrarea lemnului sau fierului, împletituri) • complementare care cuprind întreaga gestualitate sau• complementare care cuprind întreaga gestualitate sau numai părţi din ea, din restul de activităţi folosite în serviciile de terapie ocupaţionala; • de readaptare: se referă la activităţile de autoservire zilnică (spălat, pieptănat, îmbrăcat etc) • de aplicare în care sunt incluse activităţi artistice (desen, pictura, muzica) • recreative frecvent utilizate în pauzele de lucru sau în timpul liber al bolnavului • sportive
  64. 64. Prof. univ. dr. Paula Drosescu1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA 6. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ 7. TRATAMENT BALNEAR Alegerea staţiunii şi individualizarea tratamentului se vor face în funcţie de vârstă, starea neurovegetativă şi bolile asociate ale pacientuluiasociate ale pacientului Sunt indicate APE:  termale simple, uşor radioactive: Felix  sărate-iodurate: Breaza, Olănești, Govora  heliotermale: Sovata, Ocna Sibiului  apele sulfuroase termale: Herculane  ape atermale: Govora, Olănești, Pucioasa Schematic, numărul de băi este de 12-14 pe serie, temperatura este de 37-38°C, durata este de 15-20 minute.
  65. 65. Prof. univ. dr. Paula Drosescu1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA 6. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ 7. TRATAMENT BALNEAR APE: TERAPIE CU NĂMOL acţionează prin trei factori: termic, fizic (mecanic) şi chimic. Stațiuni:termic, fizic (mecanic) şi chimic. Stațiuni: • Techirghiol (şi tot litoralul) care are nămol sapropelic • Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slănic Prahova - nămoluri de lacuri sărate • Vatra Dornei, Borsec, Felix - turbă • Govora - nămol silicos şi iodat • Geoagiu - nămoluri feruginoase Pentru nămol temperatura este de 40-44°C, durata 30-40 minute. Se asociază cu proceduri fizioterapeutice şi helioterapeutice, de la caz la caz
  66. 66. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.TRATAMENT PROFILACTIC 2. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC 3.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4. TRATAMENTUL FIZICAL 5. KINETOTERAPIA 6. TERAPIA OCUPAȚIONALĂ 7. TRATAMENT BALNEAR 8. TRATAMENT ORTOPEDIC/CHIRURGICAL • Artroscopie + lavaj, înlăturare corpi intraarticulari,• Artroscopie + lavaj, înlăturare corpi intraarticulari, corectare defecte, abraziune cartilaj • Forare os subcondral • Protezare articulară • Grefa de cartilaj • Factori de creştere
  67. 67. Prof. univ. dr. Paula Drosescu
  68. 68. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Bibliografie selectivă 1. Ancuța Codrina – Clinica și tratamentul complex al principalelor boli reumatismale, Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2009 2. Ancuța Codrina (sub redacția) Esențialul în Medicina fizică și recuperare medicală, Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2010 3. Macovei L, Șuțeanu Șt. – Bolile reumatice pe înțelesul tuturor, Ed. MAST, București, 2011 4. Moraru Ghe., Pâncotan V. – Evaluare și recuperare kinetică în reumatologie, Ed. Universității Oradea, 2008 5. Muller-Ladner U, Meier F, Wohrte R, Rus A - Compediu de reumatologie, FarmaMedia 2014 6. Ochiană Gabriela – Kinetoterapia în afeecțiunile reumatismale, curs litografiat, Bacău, 2012Bacău, 2012 7. Popescu D. Eugen, Ionescu Ruxandra – Compediu de reumatologie, Ed Tehnică, București, 1993 8. Popescu Eugen – Reumatologie, Ed. Național, București, 1997 9. Rezuș Elena – Reumatologie, Ed. ”Gr. T. Popa”, Iași, 2014 10. Roșulescu Eugenia – Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice, Ed. Universitaria, Craiova, 2009, 11. Sbenghe T. – Kinetologie profilactică și de recuperare, Ed. Medicală, București, 1987 12. Sbenghe T. - Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicală, București, 1986 13. Teleki N, Munteanu Lavinia, Bibicioiu – România balneară – ghid pentru medicii de familie și medicii specialiști, București 2004
  69. 69. Prof. univ. dr. Paula DrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 69 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×