Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

3 Artrologie Master Kineto

209 views

Published on

Artrologie definitie
Artrogeneza
Tipuri de articulatii exemple
Articulatii fibroase, fixe, sinartroze
Articulatii cartilaginoase, amfiartroze
Articulații mobile, sinoviale, diartroze
Axe de miscare pentru articulatii
Clasificarea articulatiilor in functie de suprafetele articulare
Structura diartrozelor: suprafete articulare, cartilaj articular, lichid sinovial, cadrul articular, discuri, meniscuri, capsula articulara, ligamente

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

3 Artrologie Master Kineto

  1. 1. ARTROLOGIEARTROLOGIE Articulaţiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele şi sunt reprezentate de formaţiuni conjunctive.formaţiuni conjunctive.
  2. 2. ARTROGENEZAARTROGENEZA Articulaţiile se dezvoltă din ţesut mezenchimatos, nediferenţiat printr-un proces de condensare a acestuia. În viitoarele structuri osoase apar centri de osificare şi condrificare separaţi prin plăci mezenchimatoase sub forma unor discuri; acestea sunt continuate în spre cele două oase de câte un strat condrogen şi apoi, cartilaginos. Ţesutul situat în jurul acestor articulaţii se îngroașă, dă naștere 2 Ţesutul situat în jurul acestor articulaţii se îngroașă, dă naștere capsulei articulare şi ligamentelor care o vor întări. În unele articulaţii mezenchimul de la nivelul plăcilor nu se resoarbe în totalitate transformându-se în meniscuri.
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ARTROGENEZAARTROGENEZA După modul de evoluţie al plăcilor mezenchimale se realizează diferite tipuri de articulaţii prin: 1. transformare fibroasă ca unire între oase - articulaţiile fibroase, fixe, sinartroze; 2.transformare în cartilaj, se formează articulaţiile cu 3 2.transformare în cartilaj, se formează articulaţiile cu mișcări reduse, articulaţiile cartilaginoase, semimobile, amfiartrozele; 3.resorbţia ţesutului mezenchimal şi transformarea în ţesut mucos (membrana umedă sinovială); se delimitează fanta (cavitatea) dintre cele 2 cartilagii rezultând articulaţiile mobile, sinoviale, diartrozele.
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Clasificarea funcţională aClasificarea funcţională a articulaţiilor:articulaţiilor: I.I. ArticulaţiileArticulaţiile fixe, fibroase,fixe, fibroase, SINARTROZESINARTROZE carecare în funcție de țesutul care se interpune între cele douăîn funcție de țesutul care se interpune între cele două oase care se articulează pot fi denumite diferit:oase care se articulează pot fi denumite diferit: SINDESMOZASINDESMOZA SINCONDROZESINCONDROZE SINDESMOZASINDESMOZA SINCONDROZESINCONDROZE SINOSTOZESINOSTOZE II. AMFIARTROZELEII. AMFIARTROZELE III. DIARTROZEIII. DIARTROZE 4
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu În această carte clasificările și exemple nu coincid cu restul materialelor pe care le-am consultat: - 5 -
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuArticulaţiileArticulaţiile fixe,fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă Formată din fibre de colagen Rol: separă diferite compartimente Formată din fibre de colagen Rol: separă diferite compartimente implicată în mișcări între oase – stabilizatoare 6 1. Radius 2. Membrana interosoasă 3. Cubitusul
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ArticulaţiileArticulaţiile fixe,fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. LIGAMENTELE GALBENE 7 Ligamentele galbene Structuri dreptunghiulare formate din țesut elastic așezate între lamele vertebrale
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuArticulaţiileArticulaţiile fixe,fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. SUTURI 8 Aspectului unei suturi în secține 1. Structura suturii 2. Ţesutul osos 3. Osul parietal 4. Sutura sagitală 5. Stratul subcortical
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuArticulaţiileArticulaţiile fixe,fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. SUTURI Țesutul fibros interpus = ligament suturalligament sutural înlocuit după 20 de ani cu țesut osos 9 3a. SUTURA SERRATA în zig -zag
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ArticulaţiileArticulaţiile fixe,fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. SUTURI 10 3b. SUTURA DENTICULATA Varietate de sutura serrata cu dințături mai mici
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu ArticulaţiileArticulaţiile fixe,fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. SUTURI 3c. SUTURA SQUAMOSA 11 3c. SUTURA SQUAMOSA Varietate de sutură sub formă de solzi 3D. SUTURA LIMBOSA Varietate de sutură squamosa în care unul dintre oase prezintă un șanț
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuArticulaţiileArticulaţiile fixe,fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. SUTURI 12 3e. SUTURA PLANĂ Linia mediană de sutură internazală
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuArticulaţiile fixe,Articulaţiile fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. Suturi 4. GOMFOZA Articulația de tip gomfoză 13 1. Pulpa dintelui 2.Cavitatea alveolară 3.Smalţul 4.Dentina 5.Cimentul dentar 6.Mucoasa 7.Structură osoasă
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuArticulaţiile fixe,Articulaţiile fixe, fibroasefibroase SINARTROZESINARTROZE A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. Suturi 4. Gomfoza 5. SCHINDYLEZIS 14 5. SCHINDYLEZIS angrenarea unei creste osoase într-un șanț corespunzător
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. Suturi 4. Gomfoza 5. Schindylezis B. SINCONDROZE Articulaţiile fixe, fibroaseArticulaţiile fixe, fibroase 1. cartilajele de creștere sau sincondroza sfeno-occipitală 2. la nivelul toracelui, sincondrozele dintre coastele 1-7 3. simfiza 15 B. SINCONDROZE = articulații temporare sau permanente, între piese osoase formate prin osificare encondrală, unite prin țesut cartilaginos sau fibrocartilaginos
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu B. SINCONDROZE Simfizele de ex: simfiza pubiană, articulaţiile corpilor vertebrali cu discurile intervertebrale Articulaţiile fixe, fibroaseArticulaţiile fixe, fibroase 16 1. Simfiza pubiană 2. Osul coxal 3. Discul interarticular 4. Secţiune frontală prin pubis
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1. Ilionul 2. Ischionul 3. Pubisul 4. Locul de realizare al sudării celor trei oase embrionare primitive 5. Cartilaj hialin A. SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) 1. Membrana interosoasă 2. Ligamentele galbene 3. Suturi 4. Gomfoza 5. Schindylezis B. SINCONDROZE Articulaţiile fixe, fibroaseArticulaţiile fixe, fibroase 17 B. SINCONDROZE C. SINOSTOZE Pot fi considerate stadiul final al Evoluției sincondrozelor și suturilor
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu I. După numărul de axe de mişcare se disting: articulaţii uniaxiale: care permit mişcările într-un singur plan: rotaţie: articulaţii trohoide (radio-cubitală proximală) flexie-extensie: articulaţie trohleană (humero-cubitală) Articulaţiile mobile, sinoviale DIARTROZELE - CLASIFICARE (humero-cubitală) articulaţii biaxiale: ce prezintă 2 axe perpendiculare: articulaţii în şa (sterno-claviculară) articulaţii elipsoidal (humero-radială) articulaţii triaxiale: care permit toate tipurile de mişcări: articulaţie sferoidală (scapulo-humerală). 18
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu II. După numărul de suprafeţe articulare care participă la formarea articulaţiei: simple: cu 2 suprafeţe compuse: mai multe suprafețe articulare cuprinse în aceeași CLASIFICAREA DIARTROZELOR compuse: mai multe suprafețe articulare cuprinse în aceeași capsulă de ex. articulația cotului, genunchiului complexe: articulația în care un disc/menisc compartimentează articulația. 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu III.III. După modalitatea de funcționareDupă modalitatea de funcționare: sunt articulații 1. independente – fac parte din lanțuri kinematice deschise 2. în combinații – lanțurile kinematice închise CLASIFICAREA DIARTROZELOR 2. în combinații – lanțurile kinematice închise - prin cuplaj osos: ex articulațiile radio-ulnare - cuplaj muscular: același mușchi poate să mobilizeze două sau mai multe articulații – de ex: mușchii flexori 20
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu IV. A. articulaţii plane: cu 2 suprafeţe articulare plane ce permit numai mişcări de alunecare IV. După forma suprafeţelor articulare: CLASIFICAREA DIARTROZELOR numai mişcări de alunecare ex. articulaţiile carpiene/tarsiene 21
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu IV. B. articulaţii cu o suprafaţă convexă şi una concavă: cu un grad de libertate în care sunt posibile mişcările de flexie-extensie; IV. După forma suprafeţelor articulare: CLASIFICAREA DIARTROZELOR Articulaţii tip trohlee (ginglimul - balama) ex. articulaţia humero- cubitală 22 1. Humerus 2. Olecran 3. Cubitus 4. Radius 5. Epitrohleea humerală 6. Epicondilul humeral 7. Ligamentul colateral ulnar: partea anterioară, oblică şi posterioară 8. Ligamentul radial colateral 9. Ligamentul inelar 10. Tendonul muşchiului biceps brahial 11. Coarda oblică
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu IV. C. articulaţii trohoide, de tip pivot: în care una dintre suprafeţe este un segment de cilindru convex şi alta o suprafaţă concavă corespondentă; mişcare de rotaţie IV. După forma suprafeţelor articulare: CLASIFICAREA DIARTROZELOR -1. pivotul se rotează în interiorul inelului – articulația radio-ulnară superioară - 2. pivotul rămâne fix, iar inelul se rotește în jurul lui – articulația atlanto-axioidiană 23
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu IV. C. articulaţii trohoide, de tip pivot: 1. pivotul se rotează în interiorul inelului – articulația radio-ulnară superioară articulaţia radio-ulnară superioară. IV. După forma suprafeţelor articulare: CLASIFICAREA DIARTROZELOR superioară. 24 1. Vârful olecranului 2.Marea cavitate sigmoidiană 3.Apofiza coronoidă 4.Cupuşoara radială 5.Tuberozitatea bicipitală 6.Cubitus 7.Ligamentul pătrat 8.Ligamentul inelar secţionat
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu IV. C. articulaţii trohoide, de tip pivot: 2. pivotul rămâne fix, iar inelul se rotește în jurul lui – articulația atlanto-axioidiană – dintele joacă rolul pivotului fix, iar arcul atlasului + ligamentul transvers formează inelul osteo-ligamentar care realizează rotația IV. După forma suprafeţelor articulare: CLASIFICAREA DIARTROZELOR 25
  26. 26. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu IV. D. articulaţii cu două suprafeţe articulare de formă elipsoidală: în care sunt posibile flexia-extensia, abducţia- adducţia, circumducţia ex. articulația humero-radială IV. După forma suprafeţelor articulare: CLASIFICAREA DIARTROZELOR IV. E. articulaţii cu suprafeţe în formă de şa: care prezintă două grade de liberate: ex. articulaţia carpo-metacarpiană a policelui IV. F. articulație condiliană: o suprafață convexă, condil și o suprafață osoasă de recepție corespunzătoare ex. articulația genunchiului 26
  27. 27. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu IV. G. articulaţii cu suprafeţe în formă de segment de sferă concavă si o suprafaţă convexă, cu 3 grade de libertate: ex. articulaţia coxo-femurală IV. H. articulaţiile sferoidale, condiliene: un os poate CLASIFICAREA DIARTROZELOR IV. H. articulaţiile sferoidale, condiliene: un os poate prezenta două suprafeţe rotunjite, segmenţi de cilindri plini care ajung pe o altă epifiză cu 2 suprafeţe convexe. Se realizează astfel două articulaţii cu axe paralele în care sunt posibile mişcările într-un singur sens ex. articulaţia genunchiului 27
  28. 28. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 28
  29. 29. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Mușchi 2. Bursă sinovială 3. Tendon 4. Supafaţă articulară 5. Disc intraarticular 6. Faţa lateral 29 6. Faţa lateral externă a capsulei articulare 7. Cartilaj articular 8. Sinovială 9. Spaţiul articular 10. Osul subiacent 11. Membrana internă a capsulei articulare
  30. 30. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1. Suprafeţele articulare • sunt acoperite de cartilaj hialin strâns aderent de os • au o suprafaţă externă netedă STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR • au o suprafaţă externă netedă • sunt de grosimi variabile • au un sistem de nutriţie legat de lichidul sinovial şi de procesele de difuziune din capilarele membranelor sinoviale • au formă încadrabilă geometrică: plană, cilindrică, sferică, eliptică din care rezultă şi posibilităţile de mişcare. 30
  31. 31. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 31
  32. 32. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 2. Cartilajul articular  acoperă suprafeţele articulare ale oaselor - un cartilaj hialin, alb sidefiu cu nuanţe albăstrui  prezintă o suprafaţă care se continuă cu periostul osului şi una liberă care corespunde cavităţii articulare  prezenţa fibrelor de colagen care asigură continuitatea cu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR  prezenţa fibrelor de colagen care asigură continuitatea cu fibre colagenice sinoviale şi cele ale periostului ceea ce determină ca muşchii care au inserţii periarticulare să nu dezvolte o forţă de tracţiune mai mare pe epifiză  mai gros la tineri pierzându-şi caracteristicile prin înaintarea în vârstă  întinderea şi grosimea (1-12 mm) sunt legate de amplitudinea mişcărilor, de presiunea care se exercită asupra oaselor 32
  33. 33. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu  nu prezintă vase de sânge şi nici terminaţii nervoase - nutriţia este asigurată de arterele capsulo-sinoviale, de arterele osului subiacent şi de către lichidul sinovial 2. Cartilajul articular STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR  în compoziţia cartilajului hialin intră un procent semnificativ de apă cca 50-60% ceea ce explică scăderea elasticităţii articulare în cazurile de deshidratare Este supus unui proces lent, continuu de remodelare internă datorită activităților condrocitelor și celulelor sinoviale 33
  34. 34. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Rolurile pe care le îndeplineşte cartilajul articular: - amortizarea şocurilor prin compresibilitatea structurilor din care este format - asigură elasticitatea articulaţiilor permiţând o uşurinţă şi libertate de mişcare. 2. Cartilajul articular STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR libertate de mişcare. Principalele caracteristici funcționale: - rezistența la compresiune - elasticitate - distribuirea sarcinilor și încărcarea uniformă a osului subcondral - durabilitate –asigură funcționarea pe termen lung a articulației 34
  35. 35. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Compoziția cartilajului articular 1. Celule – condrocite: celule adulte înalt specializate, diferite ca mărime, formă, activitate metabolică în raport cu zonă în care se găsesc. - condroblaste – celule tinere cu activitate secretorie intensă - condroplaste = lacune din matrice care adăpostesc celulele - 35 - celulele Condrocitele au nucleu și citoplasmă. Au capacitatea de a secreta: colagen de tip I și II agregate mari de proteoglicani proteine specifice necolagenice 2. Matrice extracelulară
  36. 36. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Compoziția cartilajului articular 1. Celule – condrocite - condroblaste - condroplaste 2. Matrice extracelulară - este hiperhidratată 60-70% apă legată de un gel de proteoglicani (gel de colagen) Compoziția solidă a cartilajului I. Compuși anorganici: hidroxiapatita 5-6% - 36 - Compoziția solidă a cartilajului I. Compuși anorganici: hidroxiapatita 5-6% II. Compuși organici • Colagen tip II 45-62% • Proteoglicani 20-38% • Matrice proteică necolagenică 5-15% • Colageni de alte tipuri sub 5% • Lipide sub 1% • Acid hialuronic și alte zaharuri sub 1% • Condronectina sub 1%
  37. 37. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 37
  38. 38. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu este un spaţiu virtual dar, poate deveni o cavitate reală, în cazurile patologice sau traumatice, prin prezenţa unei serozităţi sau lichid purulent/ serosanghinolent Este un spaţiu ocupat de lichidul sinovial, delimitată de membrana sinovială a capsulei articulare şi de cartilajul STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 3. Cavitatea articulară membrana sinovială a capsulei articulare şi de cartilajul articular. Lichidul sinovialLichidul sinovial este bogat în mucină. Are rol de lubrefiere şi de nutriţie. Vâscozitatea sa creşte la temperaturi joase ceea ce explică efectele nefavorabile ale frigului asupra gradului de mobilitate articulară. 38
  39. 39. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 39
  40. 40. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare: Cadrul articular, labrul articular - are rolul de a mări cavitatea articulară pentru realizarea unei mai bune congruenţe - se întâlneşte în locurile unde există diferenţe între suprafeţele osoase ex. articulaţia umărului, şoldului. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 40
  41. 41. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu este un element anatomic fibro- cartilaginos, circular şi care ocupă toată suprafaţa articulară împărţind cavitatea STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 4b. Fibrocartilaje intraarticulare: Discul împărţind cavitatea articulară în două zone distincte ex. discul intervertebral, articulaţia temporo- mandibulară. 41
  42. 42. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu este un fibro-cartilaj în formă de semilună care aderă de suprafaţa osoasă cea mai mobilă şi o însoţeşte în toate mişcările ex. articulaţia genunchiului. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 4b. Fibrocartilaje intraarticulare: Meniscul 1. Fața posterioară a femurului 2. Condilul intern 42 2. Condilul intern 3. Ligamentul colateral intern 4. Ligamentul încrucișat posterior 5. Meniscul intern 6. Fața posterioară a tibiei 7. Capul posterior al peroneului 8. Ligament posterior 9. Ligament colateral extern 10. Cartilaj hialin 11. Menisc extern 12. Ligamentul încrucișat anterior 13. Cartilaj hialin 14. Ligamentul secționat al bicepsului femural 15. Condilul extern
  43. 43. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 43
  44. 44. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Se inseră în funcţie de necesităţile de mişcare în articulaţia respectivă Grosimea diferită în funcţie de activitatea în articulaţia respectivă (groasă în articulaţiile cu mişcări limitate sau 5. Mijloacele de unire ale unei articulaţii 5.a. Capsula articulară STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR respectivă (groasă în articulaţiile cu mişcări limitate sau subţire, elastică în articulaţiile cu mişcări ample) Vascularizaţia arterială a capsulei articulare este asigurată de ramuri secundare din artera musculară; arteriolele ajung până la membrana sinovială realizând o bogată reţea intrasinovială. Venele formează trunchiuri venoase învecinate articulaţiei. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum şi la nivelul membranei sinoviale. 44
  45. 45. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Aspecte ale capsulelor articulare STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 45 Articulația sterno-claviculară Articulația scapulo-humerală
  46. 46. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Inervaţia senzitivă:  terminaţiile nervoase libere  corpusculii Vater-Paccini, Golgi-Manzoni (în interiorul capsulei şi la exterior în raport cu tendoanele periarticulare),  corpusculii Ruffini (în legătură cu fibrele de colagen). Rolul de a culege informaţii: STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR Rolul de a culege informaţii: de tip motor - tracţiune, presiune, poziţia epifizelor unele faţă de altele în timpul mişcării termice - aprecierea gradului de căldură/frig de compoziţie legate de ph-ului intraarticular. Fibrele motorii sunt de origine postganglionară, pătrund în capsula articulară reglând închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. 46
  47. 47. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Rolurile capsulei articulare: - menţine epifizele în contact - limitare a răspândirii revărsatelor articulare în ţesuturile vecine - oprirea pătrunderii proceselor patologice în interiorul articulaţiei. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR articulaţiei. Stratul intern, membrana sinovială, este cel care secretă lichidul sinovial gălbui, (datorită conţinutului în acid hialuronic), transparent. 47
  48. 48. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu sunt elemente anatomice rezistente, inextensibile care întăresc articulaţia şi previn depăşirea limitei normale a mişcării. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 5. b. Ligamentele 48 Articulația cotului – imagine din lateral-intern (stânga) și lateral-extern (dreapta) 7. Ligamentul colateral ulnar cu cele trei componente distincte 8. Ligamentul radial colateral 9. Ligamentul inelar 10. Coarda oblică
  49. 49. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 5. b. Ligamentele pot fi diferenţiate după: 1. topografie: ligamente intra- şi extracapsulare. 2. originea embriologică ca fiind: capsulare: ligamente rezultate prin diferenţierea unei porţiuni din capsula articulară STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR porţiuni din capsula articulară tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane ex. ligamentul rotulian musculare rezultate prin atrofierea unor muşchi ligamentul acromio-coracoidian fibrozate: ligamentul stilohioidian 3. după poziţia pe care o au în raport cu oasele: ligamente interosoase. 49
  50. 50. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 50
  51. 51. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 6. Alţi factori care participă la menţinerea poziţiei articulaţiilor:  presiunea atmosferică STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR  presiunea atmosferică  muşchii prin proprietăţile elastice şi tonice pe care le au  existenţa unor muşchi tensori ai capsulei articulare inseraţi pe fundurile de sac şi care împiedică prinderea sinovialei între suprafeţele articulare în timpul mişcărilor. 51
  52. 52. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 52
  53. 53. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 53 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×