Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

3 Artrologie EFS

89 views

Published on

Artrologie definitie
Tipuri de articulatii exemple
Articulatii fibroase, fixe, sinartroze
Articulatii cartilaginoase, amfiartroze
Articulații mobile, sinoviale, diartroze
Axe de miscare pentru articulatii
Structura diartrozelor

Published in: Education
  • Well done, also...GROW YOU DOWNLINE OVERNIGHT - Works with any mlm. Have dozens joining whatever mlm your doing today! Go to: www.mlmrc.com
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

3 Artrologie EFS

  1. 1. ARTROLOGIEARTROLOGIE Articulaţiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele şi sunt reprezentate de formaţiuni conjunctive.ele şi sunt reprezentate de formaţiuni conjunctive.
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu După modul de formare și gradele de mișcare se realizează diferite tipuri de articulaţii: 1. articulaţiile fibroase, fixe, sinartroze; 2 1. articulaţiile fibroase, fixe, sinartroze; 2. articulaţiile cartilaginoase, semimobile, amfiartrozele; 3. articulaţiile mobile, sinoviale, diartrozele .
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Clasificarea funcţională a articulaţiilorClasificarea funcţională a articulaţiilor I. Articulaţiile fixe, fibroase, SINARTROZE:I. Articulaţiile fixe, fibroase, SINARTROZE: • SINDESMOZE ( SINDFIBROZE) • SUTURI 3 1. Radius 2. Membrana interosoasă 3. Cubitusul 1. Structura suturii 2. Ţesutul osos 3. Osul parietal 4. Sutura sagitală 5. Stratul subcortical
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SINOSTOZE 1. Ilionul 2. Ischionul 3. Pubisul 4. Locul de realizare al sudării celor trei oase embrionare primitive 5. Cartilaj hialin I. Articulaţiile fixe, fibroase,I. Articulaţiile fixe, fibroase, SINARTROZESINARTROZE GOMFOZA 4 1. Pulpa dintelui 2.Cavitatea alveolară 3.Smalţul 4.Dentina 5.Cimentul dentar 6.Mucoasa 7.Structură osoasă
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu II.II. AMFIARTROZELEAMFIARTROZELE articulaţiile semimobile, cartilaginoasearticulaţiile semimobile, cartilaginoase prezintă un singur grad de libertate Simfizele de ex: simfiza pubiană, articulaţiile corpilor vertebrali cu discurile intervertebralecu discurile intervertebrale Sincondrozele ex: la nivelul articulaţiilor sterno – costale cartilajul articular dintre diafiză şi epifiză sincondroza sfeno-occipitală 5 1. Simfiza pubiană 2. Osul coxal 3. Discul interarticular 4. Secţiune frontală prin pubis
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu I. După numărul de axe de mişcare se disting: articulaţii uniaxiale: care permit mişcările într-un singur plan: rotaţie: articulaţii trohoide (radio-cubitală proximală) flexie-extensie: articulaţie trohleană (humero-cubitală) III. Articulaţiile mobile, sinoviale DIARTROZELE - CLASIFICARE (humero-cubitală) articulaţii biaxiale: ce prezintă 2 axe perpendiculare: articulaţii în şa (sterno-claviculară) articulaţii elipsoidal (humero-radială) articulaţii triaxiale: care permit toate tipurile de mişcări: articulaţie sferoidală (scapulo-humerală). 6
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 7
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Mușchi 2. Bursă sinovială 3. Tendon 4. Supafaţă articulară 5. Disc intraarticular 6. Faţa lateral 8 6. Faţa lateral externă a capsulei articulare 7. Cartilaj articular 8. Sinovială 9. Spaţiul articular 10. Osul subiacent 11. Membrana internă a capsulei articulare
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1. Suprafeţele articulare • sunt acoperite de cartilaj hialin strâns aderent de os • au o suprafaţă externă netedă STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR • au o suprafaţă externă netedă • sunt de grosimi variabile • au un sistem de nutriţie legat de lichidul sinovial şi de procesele de difuziune din capilarele membranelor sinoviale • au formă încadrabilă geometrică: plană, cilindrică, sferică, eliptică din care rezultă şi posibilităţile de mişcare. 9
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 10
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 2. Cartilajul articular  acoperă suprafeţele articulare ale oaselor - un cartilaj hialin, alb sidefiu cu nuanţe albăstrui  prezintă o suprafaţă care se continuă cu periostul osului şi una liberă care corespunde cavităţii articulare  prezenţa fibrelor de colagen care asigură continuitatea cu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR  prezenţa fibrelor de colagen care asigură continuitatea cu fibre colagenice sinoviale şi cele ale periostului ceea ce determină ca muşchii care au inserţii periarticulare să nu dezvolte o forţă de tracţiune mai mare pe epifiză  mai gros la tineri pierzându-şi caracteristicile prin înaintarea în vârstă  întinderea şi grosimea (1-12 mm) sunt legate de amplitudinea mişcărilor, de presiunea care se exercită asupra oaselor 11
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu  nu prezintă vase de sânge şi nici terminaţii nervoase - nutriţia este asigurată de arterele capsulo-sinoviale, de arterele osului subiacent şi de către lichidul sinovial  în compoziţia cartilajului hialin intră un procent semnificativ de apă cca 50-60% ceea ce explică scăderea elasticităţii articulare în cazurile de deshidratare. 2. Cartilajul articular STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR semnificativ de apă cca 50-60% ceea ce explică scăderea elasticităţii articulare în cazurile de deshidratare. Rolurile pe care le îndeplineşte cartilajul articular: - amortizarea şocurilor prin compresibilitatea structurilor din care este format; - asigură elasticitatea articulaţiilor permiţând o uşurinţă şi libertate de mişcare. 12
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 13
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu este un spaţiu virtual dar, poate deveni o cavitate reală, în cazurile patologice sau traumatice, prin prezenţa unei serozităţi sau lichid purulent/ serosanghinolent Este un spaţiu ocupat de lichidul sinovial, delimitată de membrana sinovială a capsulei articulare şi de cartilajul STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 3. Cavitatea articulară membrana sinovială a capsulei articulare şi de cartilajul articular. Lichidul sinovialLichidul sinovial este bogat în mucină. Are rol de lubrefiere şi de nutriţie. Vâscozitatea sa creşte la temperaturi joase ceea ce explică efectele nefavorabile ale frigului asupra gradului de mobilitate articulară. 14
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 15
  16. 16. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare: Cadrul articular, labrul articular - are rolul de a mări cavitatea articulară pentru realizarea unei mai bune congruenţe - se întâlneşte în locurile unde există diferenţe între suprafeţele osoase ex. articulaţia umărului, şoldului. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 16
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu este un element anatomic fibro- cartilaginos, circular şi care ocupă toată suprafaţa articulară împărţind cavitatea STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 4b. Fibrocartilaje intraarticulare: Discul împărţind cavitatea articulară în două zone distincte ex. discul intervertebral, articulaţia temporo- mandibulară. 17
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu este un fibro-cartilaj în formă de semilună care aderă de suprafaţa osoasă cea mai mobilă şi o însoţeşte în toate mişcările ex. articulaţia genunchiului. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 4b. Fibrocartilaje intraarticulare: Meniscul 1. Fața posterioară a femurului 2. Condilul intern 18 2. Condilul intern 3. Ligamentul colateral intern 4. Ligamentul încrucișat posterior 5. Meniscul intern 6. Fața posterioară a tibiei 7. Capul posterior al peroneului 8. Ligament posterior 9. Ligament colateral extern 10. Cartilaj hialin 11. Menisc extern 12. Ligamentul încrucișat anterior 13. Cartilaj hialin 14. Ligamentul secționat al bicepsului femural 15. Condilul extern
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Se inseră în funcţie de necesităţile de mişcare în articulaţia respectivă Grosimea diferită în funcţie de activitatea în articulaţia respectivă (groasă în articulaţiile cu mişcări limitate sau 5. Mijloacele de unire ale unei articulaţii 5.a. Capsula articulară STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR respectivă (groasă în articulaţiile cu mişcări limitate sau subţire, elastică în articulaţiile cu mişcări ample) Vascularizaţia arterială a capsulei articulare este asigurată de ramuri secundare din artera musculară; arteriolele ajung până la membrana sinovială realizând o bogată reţea intrasinovială. Venele formează trunchiuri venoase învecinate articulaţiei. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum şi la nivelul membranei sinoviale. 20
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Aspecte ale capsulelor articulare STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 21 Articulația sterno-claviculară Articulația scapulo-humerală
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Inervaţia senzitivă:  terminaţiile nervoase libere  corpusculii Vater-Paccini, Golgi-Manzoni (în interiorul capsulei şi la exterior în raport cu tendoanele periarticulare),  corpusculii Ruffini (în legătură cu fibrele de colagen). Rolul de a culege informaţii: STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR Rolul de a culege informaţii: de tip motor - tracţiune, presiune, poziţia epifizelor unele faţă de altele în timpul mişcării termice - aprecierea gradului de căldură/frig de compoziţie legate de ph-ului intraarticular. Fibrele motorii sunt de origine postganglionară, pătrund în capsula articulară reglând închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. 22
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Rolurile capsulei articulare: - menţine epifizele în contact - limitare a răspândirii revărsatelor articulare în ţesuturile vecine - oprirea pătrunderii proceselor patologice în interiorul articulaţiei. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR articulaţiei. Stratul intern, membrana sinovială, este cel care secretă lichidul sinovial gălbui, (datorită conţinutului în acid hialuronic), transparent. 23
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu sunt elemente anatomice rezistente, inextensibile care întăresc articulaţia şi previn depăşirea limitei normale a mişcării. STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 5. b. Ligamentele 24 Articulația cotului – imagine din lateral-intern (stânga) și lateral-extern (dreapta) 7. Ligamentul colateral ulnar cu cele trei componente distincte 8. Ligamentul radial colateral 9. Ligamentul inelar 10. Coarda oblică
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 5. b. Ligamentele pot fi diferenţiate după: 1. topografie: ligamente intra- şi extracapsulare. 2. originea embriologică ca fiind: capsulare: ligamente rezultate prin diferenţierea unei porţiuni din capsula articulară STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR porţiuni din capsula articulară tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane ex. ligamentul rotulian musculare rezultate prin atrofierea unor muşchi ligamentul acromio-coracoidian fibrozate: ligamentul stilohioidian 3. după poziţia pe care o au în raport cu oasele: ligamente interosoase. 25
  26. 26. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 26
  27. 27. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 6. Alţi factori care participă la menţinerea poziţiei articulaţiilor:  presiunea atmosferică STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR  presiunea atmosferică  muşchii prin proprietăţile elastice şi tonice pe care le au  existenţa unor muşchi tensori ai capsulei articulare inseraţi pe fundurile de sac şi care împiedică prinderea sinovialei între suprafeţele articulare în timpul mişcărilor. 27
  28. 28. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu STRUCTURASTRUCTURA DIARTROZELORDIARTROZELOR 1. Suprafeţele articulare 2. Cartilajul articular 3. Cavitatea articulară - lichidul sinovial 4. Formaţiunile care asigură congruenţa suprafeţelor articulare:articulare: 4. a. Cadrul articular (labrul articular) 4. b. Fibrocartilajele intraarticulare: discurile/ meniscurile 5. Mijloacele de unire ale articulaţiilor: 5. a. Capsula articulară 5. b. Ligamentele 6. Alţi factor: presiunea atmosferică/ musculatura care trece peste articulaţie 28
  29. 29. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 29 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×