Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

2 Osteologie Kineto

682 views

Published on

Definirea osteologiei ca parte din anatomie
Etapele formarii oaselor Osteogeneza
Clasificarea oaselor
Oase care nu sunt incadrabile
Conformatia externa a diferitelor tipuri de oase
Conformatia internă a oaselor
Măduva osoasa
Vascularizatia si inervatia oaselor
Functiile oaselor
Proprietatile fizice si chimice ale oaselor

Published in: Education
  • Be the first to comment

2 Osteologie Kineto

  1. 1. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Scheletul osos al corpului Osteologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul oaselor. OaseleOasele sunt piese dure, solide, albă-gălbuie. Scheletul osos al corpului este format din: schelet axial (COLOANA VERTEBRALĂ) la care se adaugă ca anexe COASTE și STERN formând împreună trunchiul osos. La scheletul axial se adaugă scheletul membrelor precum şi cel al extremităţii cefalice. 11
  2. 2. Prof. univ. dr. Paula Drosescu OsteogenezaOsteogeneza procesul prin care se formează oasele, astfel încât să ajungă progresiv la forma, dimensiunile și structura care le caracterizează. La vertebratele superioare scheletul nu este format în perioada embrionară și fetală din țesut osos, ci este de natură conjunctivă. OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 22 în perioada embrionară și fetală din țesut osos, ci este de natură conjunctivă. Pieselor osoase ale aparatului locomotor (cu excepția cutiei craniene, feței) derivă din cartilajul hialin. Oasele bolții craniene și ale feței se formează din membranele conjunctive.
  3. 3. Prof. univ. dr. Paula Drosescu O regiune din mezenchim devine un mediu osificabil + celulele mezenchimale, osteoblastele, cresc în volum și se aranjează în jurul fibrelor conjunctive tinere sau a lamelor cartilaginoase (fibre sau travee directoare ale osificării) OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA Procese generaleProcese generale 33
  4. 4. Prof. univ. dr. Paula DrosescuCELULE OSOASECELULE OSOASE 44 OsteociteOsteocite =celule adulte OsteoblasteOsteoblaste = celule osoase formatoarea de structură osoasă Celulă StemCelulă Stem = celulă primordială OsteoclastOsteoclast = celulă osoasă care remodelează osul
  5. 5. Prof. univ. dr. Paula DrosescuCELULE OSOASECELULE OSOASE 55
  6. 6. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Între osteblaste și suprafața traveelor începe să apară o materie albuminoasă amorfă: substanța preosoasă sau oseina care va suporta ulterior o încărcare minerală din ce în ce mai importantă. Osteoblastele dispuse împrejurul fibrelor conjunctive sunt înglobate OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA Procese generaleProcese generale 66 conjunctive sunt înglobate treptat și în permanență de oseină până la sfârșitul osteogenezei.
  7. 7. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 77
  8. 8. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Osteogeneza se realizează în trei faze: 1. faza de clarificare primară în care predomină fenomenele constructive în urma cărora rezultă osul primar, incomplet diferențiat 2. faza de osificare secundară care este dominată de procese de remaniere și destrucție celulară; în urma OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 88 2. faza de osificare secundară care este dominată de procese de remaniere și destrucție celulară; în urma acestor procese osul va fi modelat și în final se formează osul adult 3. concomitent sau după primele faze urmează creșterea în lungime și grosime a osului datorită activității osteogene a periostului și cartilajului de conjugare.
  9. 9. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Datorită acestor procese se ajunge la o creștere supraabundentă a osului. Osul va fi remodelat cu ajutorul osteoclastelor, celule gigantice multinucleate, care distrug anumite părți ale osului lăsând altele intacte, săpând galerii și OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 99 părți ale osului lăsând altele intacte, săpând galerii și lacune. În urma acestor procese apare substanța osoasă nouă, funcțională, adaptată la necesitățile de susținere.
  10. 10. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Osificarea primară Osificarea poate avea loc prin două procese: - unul care pornește de la modelul cartilaginos - altul de la cel membranos. 1010
  11. 11. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Osificarea primară a) Oasele lungi, scurte și unele oase plate se dezvoltă din MACHETĂ CARTILAGINOASĂ (ENCONDRALĂ). 1111 CARTILAGINOASĂ (ENCONDRALĂ). a.1) Osificarea primară diafizară a.2) Osificarea pericondrală-periostică – grosime a.3) Osificarea primară epifizară
  12. 12. Prof. univ. dr. Paula Drosescu a.1)Osificarea primară diafizară hipertrofia celulelor cartilaginoase din centrul piesei mugurii conjunctivo- vasculari pătrund în condroblastele hipertrofiate și se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1212 cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. La formarea diafizei oaselor lungi, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar
  13. 13. Prof. univ. dr. Paula Drosescu a.2) Osificarea pericondrală-periostică Se formează lamele de os periostic, din stratul osteogenic. Simultan are loc resorbția lamelelor osoase diafizare situate mai intern. OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1313 Simultan are loc resorbția lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în grosime a osului.
  14. 14. Prof. univ. dr. Paula Drosescu a.3) Osificarea primară epifizară Se realizează mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că: - centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1414 acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele - linia de eroziune are o formă circulară - traveele cartilaginoase au o formă variabilă. La un moment dat, osificarea osului encondral epifizar se oprește la exterior și în acel loc se va forma cartilagiul articular.
  15. 15. Prof. univ. dr. Paula Drosescu a.3) Osificarea primară epifizară Osul encondral epifizar este separat de restul diafizei printr- un disc cartilaginos: cartilajul de conjugare sau diafizo-epifizar. Acesta proliferează numai către diafiză determinând creșterea în lungime a osului. Acest cartilaj dispare atunci când creșterea scheletului se încheie. OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1515
  16. 16. Prof. univ. dr. Paula Drosescu b) Osificarea prin MODEL MEMBRANOS (OSIFICARE DESMALĂ) Are loc la nivelul oaselor craniului și ale feței. Presupune transformarea țesutului membranos în țesut osos. Inițial, există o machetă conjunctivă care conține fibrele conjunctive dispuse sub forma unei rețele Osificarea primară OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1616 fibrele conjunctive dispuse sub forma unei rețele înconjurată de osteoblaști și de oseină care se calcifică și fuzionează unele cu altele într-o lamă spongioasă de preosificare. Această primă substanță osoasă este distrusă și înlocuită; apoi osificarea ajunge prin procese de osteogeneză periostică și medulară analoge cu cele de la osificarea condrală până la substanța osoasă definitivă, cu tăbliile și diploia.
  17. 17. Prof. univ. dr. Paula Drosescu b) Osificarea prin MODEL MEMBRANOS (OSIFICARE DESMALĂ) Nou-născutul prezintă spații osoase denumite fontanele și linii suturale pe seama cărora se realizează creșterea ulterioară a Osificarea primară OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1717 realizează creșterea ulterioară a craniului. Creșterea în volum a cutiei craniene se realizează prin adăugarea de pături osoase superficiale și prin destrucția concomitentă din păturile profunde.
  18. 18. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Osificarea secundară În urma proceselor de osificare primare rezultă oase care sunt formate din țesut spongios, care nu au cavitate medulară și care nu prezintă substanță osoasă compactă. Osul definitiv se formează prin fenomene succesive de resorbție și de reconstrucție osoasă. OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1818 resorbție și de reconstrucție osoasă. Osificarea secundară encondrală se produce în diafiză prin: - resorbția traveelor vechi osteo-cartilaginoase - prin formarea pe seama țesutului medular de noi travee.
  19. 19. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Osificarea secundară Osificarea secundară periostică (pericondrală) se caracterizează prin: - substituirea lamelor osoase primitive prin noi lacune osoase OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 1919 osoase - formarea de sisteme haversiene. Osteoclastele erodează osul periostic în zona lui mijlocie săpând canale care se alungesc în axul osului anastomozându-se unele cu altele și formând lacunele lui Howship ce înglobează osteoblastele și limitează un conduct central: canalul Havers.
  20. 20. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Osificarea secundară Osificarea secundară a oaselor de membrană (osificarea desmală) este omogenă de la centru la periferie, păstrând la început spațiile interosoase (fontanelele sau liniile suturale) necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului la OSTEOGENEZAOSTEOGENEZA 2020 necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului la naștere. La unele dintre oasele feței și craniului apar, prin procesul de resorbție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal).
  21. 21. Prof. univ. dr. Paula Drosescu REMODELAREA OSOASĂ Osteogeneza și osteoliza Osul este supus în permanență unui proces de: formareformare –– OSTEOGENEZĂ cu ajutorulOSTEOGENEZĂ cu ajutorul osteoblastelor lizăliză – OSTEOLIZĂOSTEOLIZĂ când sunt active osteoclastele După încheierea proceselor de creștere și dezvoltare, cele două procese se găsesc în echilibru dinamic: osteoclastele de dezvoltă și consumă din os (sapă un tunel în miniatură) timp de 2121 dezvoltă și consumă din os (sapă un tunel în miniatură) timp de aprox. 3 săptămâni. Urmează osteogeneza vreme de câteva luni. Rolul remodelării: 1. Osul își reajustează rezistența 2. Forma osului se adaptează la forțele mecanice 3. Este înlocuită matricea organică îmbătrânită
  22. 22. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Remodelarea are loc și în cazurile fracturilor după ce se formează calusul primar REMODELAREA OSOASĂ Osteogeneza și osteoliza 2222 1. Formarea hematomului primar 2. Formarea calusului fiborcartilaginos 3. Formarea calusului primar 4. Remodelarea osoasă
  23. 23. Prof. univ. dr. Paula Drosescu După PREDOMINANȚA DIMENSIUNILOR:  oasele lungi: oase la care predomină lungimea formează scheletul membrelor servesc inserției mușchilor lungi considerați pârghii de viteză  oasele late: dominate de lăţime CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ A OASELOR  oasele late: dominate de lăţime intră în alcătuirea cavităţilor de protecţie (cutia craniană) servesc ca suprafeţe de inserţie pentru un număr mare de muşchi (de ex. omoplatul) oasele scurte: au toate dimensiunile sensibil egale se găsesc dispuse în regiunile care necesită o mare mobilitate şi amplitudine de mişcare: de ex. coloana vertebrală, carp, tars. 2323
  24. 24. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Din punct de vedere al ASPECTUL EXTERIOR oasele pot prezintă: CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ A OASELOR - forme geometrice – osul piramidal, cuboid - asemănări cu diferite obiecte - ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform 2424
  25. 25. Prof. univ. dr. Paula DrosescuCONFORMAŢIA EXTERIOARĂ A OASELOR 2525 Osul piramidal Osul ciocan, nicovală, scăriță
  26. 26. Prof. univ. dr. Paula Drosescu În afara acestor clasificări există: Oasele pneumatice în interiorul lor au incluse cavităţi pline cu aer, tapetate CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ A OASELOR cavităţi pline cu aer, tapetate cu membrane mucoasei ex: la nivelul cutiei cranieni, de exemplu la osul etmoid, frontal, maxilar superior. Rolul acestor cavităţi este cel de rezonanţă. 2626 1. Cavitatea pneumatică 2. Lamelă osoasă 3. Maxilarul superior cu dantura
  27. 27. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Oasele sesamiode oase supranumerare, mici, incluse fie în tendonul unui muşchi (ex. rotula), fie într-o CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ A OASELOR (ex. rotula), fie într-o capsulă articulară. Când există, se pot localiza la nivelul mâinii, piciorului. Nu îndeplinesc rol în organism. 2727
  28. 28. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Oasele neregulate sunt oase ale căror aspect extern nu poate fi inclus într-o formă geometrică Se găsesc în regiunile care necesită maximă mobilitate CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ A OASELOR necesită maximă mobilitate (coloana vertebrală) şi care trebuie să realizeze protecţia altor sisteme (sistemul nervos). 2828 1. Măduva spinării 2. Lichidul cefalorahidian 3. Apofiză spinoasă vertebrală 4. Rădăcină posterioară a măduvei spinării 5. Ganglionul nervos 6. Corpul vertebral
  29. 29. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.corpul osului (diafiza) 2. cavitatea medulară 3. extremitatea superioară, proximală 4. cartilajul diafizo-epifizar (cartilajul CONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung 4. cartilajul diafizo-epifizar (cartilajul de creştere, de conjugare) 5. găuri nutritive 6. periost 7. extremitatea inferioară, distală 2929
  30. 30. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.corpul osului (diafiza) de formă cilindrică compus dintr-o pătură concentrică de ţesut osos compact cu dispoziţie în jurul canalului medular ce conţine măduvă osoasă CONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung 2. cavitatea medulară 3. extremitatea superioară, proximală 4. cartilajul diafizo-epifizar (cartilajul de creştere, de conjugare) 5. găuri nutritive 6. periost 7. extremitatea inferioară, distală 3030
  31. 31. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.corpul osului (diafiza) 2. cavitatea medulară centrală în diafiză pătrunde în epifize, unde se îngustează CONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung 3. extremitatea superioară, proximală 4. cartilajul diafizo-epifizar (cartilajul de creştere, de conjugare) 5. găuri nutritive 6. Periost 7. extremitatea inferioară, distală 3131
  32. 32. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1.corpul osului (diafiza) 2. cavitatea medulară 3. extremitatea superioară, proximală 4. cartilajul diafizo-epifizar (cartilajul de creştere, de conjugare) 5. găuri nutritive 6. Periost 7. extremitatea inferioară, distală CONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung 7. extremitatea inferioară, distală Extremitățile sunt formate din substanţă osoasă compactă spre periferie, care îmbracă o masă spongioasă, cu multe cavităţi neregulate ce se deschid unele în altele, limitate de travee sau bride osoase incomplete 3232
  33. 33. Prof. univ. dr. Paula Drosescu zona fundamentală internă ce conţine un număr variabil de lamele Secţiunea transversală prin diafiza unui os lung:  la periferie: periostul osului (1)  în interior: un strat subţire de natură conjunctivă: endost  între aceste două elemente ţesutul osos compact este subîmpărţit în trei zone (4) CONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung zona fundamentală internă ce conţine un număr variabil de lamele osoase dispuse concentric zona mijlocie dispusă în afara zonei fundamentale şi care este formată din os haversian şi din os nehaversian. zona fundamentală externă este formată dintr-un număr variabil de lamele osoase situate concentric în afara zonei mijlocii. 3333 2- canal medular 3 – structură spongioasă
  34. 34. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1. Lame superficiale ale diafizei 2. Periost 3. Vas haversian 4. Lame haversiene telescopate 5. Secțiune printr-un sistem haversian CONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung sistem haversian 6. Vase periostale 7. Secțiune longitudinală prin osul haversian 8. Trabecule ale spongioasei ce delimitează între ele areole A: secțiune spațială printr-un os lung; B: sistem Havers mărit în care sunt vizibile lamelele osoase concentrice 3434
  35. 35. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Sisteme Havers = OSTEOANE = unitatea morfo-funcțională a țesutului osos  central –canal Havers care conține: țesut conjunctiv + vase sânge CONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung 3535  concentric față de canal Havers = 5-30 lame osoase Lamele osoase prezintă OSTEOPLASTEOSTEOPLASTE = cavități osoase care conțin OSTEOCITEOSTEOCITE
  36. 36. Prof. univ. dr. Paula Drosescu spre exterior şi în interior: două lame de substanţă osoasă compactă  între cele două se află un strat mai gros sau mai subţire de substanţă osoasă spongioasă  la nivelul marginilor osului, lamelele CONFORMAȚIA INTERNĂ a oaselor plate  la nivelul marginilor osului, lamelele de substanţă osoasă compactă fuzionează astfel încât învelesc din toate părţile substanţa spongioasă. În cazul oaselor plate ale cutiei craniene lamele de ţesut compact sunt denumite tăblie: una externă (2) şi alta internă (5), iar substanţa osoasă spongioasă – diploe (4). 1. Os parietal 2.Tăblia osoasă externă 3.Periost 4.Structură spongioasă (diploe) 5.Tăblia osoasă internă 3636
  37. 37. Prof. univ. dr. Paula DrosescuCONFORMAȚIA INTERNĂ a unui os lung Aspect microscopic al țesutului osos compact (1) și spongios (2) (1) (2) 3737
  38. 38. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Oasele scurte prezintă:  la exterior: lamă de substanţă compactă CONFORMAȚIA INTERNĂ a oaselor scurte  la exterior: lamă de substanţă compactă  în interior: masă de substanţă spongioasă: în cavităţile acesteia se află măduvă osoasă. 3838
  39. 39. Prof. univ. dr. Paula Drosescu PERIOSTUL membrană fibroasă de natură conjunctivă care înveleşte osul la exterior, cu excepţia suprafeţelor acoperite de cartilajul articular Rol: în creșterea în grosime a osului în refacerea țesutului osos în urma fracturilor periostul reprezintă o membrană nutritivă a osului în cursul osteogenezei.cursul osteogenezei. Este de culoare albă-gălbuie, gros de aproximativ 1 mm la nivelul diafizei şi de 1-3 mm la nivelul epifizelor Prezintă: • pătură densă externă fibroasă cu rol de suport pentru nervi şi vasele nutritive ale osului; • o pătură profundă de fibre şi celule conjunctive ramificate, cu rol osteogen. 3939
  40. 40. Prof. univ. dr. Paula Drosescu MĂDUVA OSOASĂMĂDUVA OSOASĂ Este o substanţă moale, semifluidă, buretoasă, bogată în elemente sanguine denumită măduva osoasă. Măduva roşie: formează oasele fătului şi copilului la adult se găseşte în vertebre, coaste, stern prezintă un număr mare de capilare sanguine şi elemente figurate, îndeplinind rol hematopoieticelemente figurate, îndeplinind rol hematopoietic Măduva galbenă: conţine rezerve de grăsime se găseşte în majoritatea oaselor adultului. Măduva gelatinoasă: conţine multe elemente conjunctive se întâlneşte, în special, în oasele persoanelor în vârstă. 4040
  41. 41. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Rolurile măduvei osoase: - participă la edificarea ţesutului os în perioada osteogenezei - participă la procesele de refacere osoasă ale adultului - hematopoietic - rezervă de ţesut adipos pentru organism. 4141
  42. 42. Prof. univ. dr. Paula Drosescu VASCULARIZAŢIA Arterele Oasele lungi - nutritive: prin găurile nutritive de ordinul I şi prin intermediul canalelor nutritive ajung în cavitatea medulară; - periostale: periost, osul subjacent şi canalele Havers. Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv şiOasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv şi periostal. Oasele scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în general, traiectul invers al arterelor. Circulaţia limfatică pare să fie reprezentată de spaţii limfatice perivasculare. 4242
  43. 43. Prof. univ. dr. Paula Drosescu INERVAŢIA Nervii pătrund în găurile nutritive împreună cu arterele respective şi după ce ajung în cavitatea medulară formează un plex nervos din care semedulară formează un plex nervos din care se desprind fibre nervoase ce ajung până la nivelul canalelor Havers. Nervii periostali formează un alt plex nervos bogat în proprioreceptori. 4343
  44. 44. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Funcţiile oaselor  de susţinere a organismului  de protecţie a organelor conţinute în: - cutia craniană - canalul rahidian - cutia toracică- cutia toracică - bazinul osos  de a realiza dimensiunile, proporţiile corpului  de locomoţie: la nivelul oaselor se realizează inserţiile musculare şi ligamentare  în activitatea metabolică: rezervă pentru sărurile minerale din organism  loc de formare a globulelor roşii – hematopoieză  rol antitoxic: oasele rețin substanțe toxice Hg, Pb, Fl 4444
  45. 45. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Formarea osuluiFormarea osului Primul stadiu = secreția de colagen + substanță fundamentală sinteza: STH sinteza: glucocorticoizii gonadele parathormonul tiroida Proteinele sintetizate sunt eliminate în spațiul pericelular. Colagenul polimerizează formează fibre de colagen 4545 Colagenul polimerizează formează fibre de colagen țesut osteoid ce precipită sărurile de Ca 2+ formarea de compuși amorfi care se transformă în cristale de hidroxiapatită Procesul de mineralizare este legat de afinitatea substanței fundamentale pt săruri minerale Echilibrul mineralizare/demineralizare depinde de echilibrul fosfo- calcic din sânge: calcemie 10mg/100ml, fosfatemie 3,5mg/100ml
  46. 46. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Rolul vitaminei D la nivel: osos:osos: 1. crește mobilizarea calciului și fosfatului din os 2. activează proteina de fixare a calciului 3. efect indirect antirahitic 4. acțiune sinergică cu parathormonul pt determinarea demineralizării osoase prin proliferarea osteoclastelor de intestin subțireintestin subțire: 1. crește absorbția de calciu 4646 de intestin subțireintestin subțire: 1. crește absorbția de calciu 2. determină mărirea absorbției intestinale de fosfat (mai puțin) renalrenal: 1. stimulează reabsorbția de calciu la nivelul tubilor distali ai nefronului 2. stimulează reabsorbția fosfatului la nivelul tubilor proximali ai nefronului
  47. 47. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Principalele proprietăți fizice ale oaselor sunt: rezistența și elasticitatea. RezistențaRezistența la presiune este deosebită; oasele sunt de aproximativ 30 de ori mai rezistente la presiune decât cărămida, de exemplu. PROPRIETĂȚI FIZICE ȘIPROPRIETĂȚI FIZICE ȘI CHIMICE ALE OASELORCHIMICE ALE OASELOR 4747 Elasticitatea oaselor explică de ce oasele se rup foarte greu. Este determinată de modul în care sunt dispuse trabeculele osoase în concordanță cu acțiunea liniilor de forță. În compoziția osului intră substanțe: organice: 35% - oseina anorganice: 65% minerale – carbonați, fosfați, fluorură de calciu, clorură de calciu.
  48. 48. Prof. univ. dr. Paula DrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 4848 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×