Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

1 introducere procesele de crestere si dezvoltare

386 views

Published on

Definitia anatomiei
Functiile principalelor aparate si sisteme
Axe si planuri anatomice
Cuvinte utilizate in anatomie
Procesele de crestere si dezvoltare
Legile dupa care au loc procesele de crestere si dezvoltare
Factorii de care depin procesele de crestere si dezvoltare

Published in: Education
  • Be the first to comment

1 introducere procesele de crestere si dezvoltare

  1. 1. Anatomie funcțională Prof. univ. dr. Paula Drosescu 1
  2. 2. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Anatomia omului este ştiinţa care se ocupă cu studiuleste ştiinţa care se ocupă cu studiul formei şi structurii corpului uman. 2 Originea și semnificația cuvântului: “anaana” de origine latină “temneintemnein” de origine greacă ambele având aceeaşi semnificaţie: a tăia, a diseca
  3. 3. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu APARATELE ŞI SISTEMELEAPARATELE ŞI SISTEMELE CORPULUI UMANCORPULUI UMAN Pentru menținerea vieții, refacerea țesuturilor distruse/uzate/îmbătrânite, creștere și dezvoltare, reproducere, organismul are nevoie de substanțesubstanțe pe care le ia din mediul înconjurător. 3 Substanțele străine corpului nu pot fi încorporate, utilizate sau să elibereze energia înmagazinată decât dacă sunt supuse unor transformări complexe asigurate de activitatea unor aparate sau sisteme – acestea îndeplinind funcțiile de nutriție.
  4. 4. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu FUNCȚIILE NUTRIȚIONALE • aparatul digestiv: include organe care participă la procesul de digestie • metabolismul prin care se asigură schimbul de energie și materie între organism și mediul înconjurător APARATELE ŞI SISTEMELEAPARATELE ŞI SISTEMELE CORPULUI UMANCORPULUI UMAN 4 • metabolismul prin care se asigură schimbul de energie și materie între organism și mediul înconjurător • aparatul respirator: cuprinde căile respiratorii şi plămânii • aparatul cardio-vascular: este format din inima şi sistemul de vase sanguine la care se adaugă sistemul limfatic • aparatul excretor: structurat în rinichii şi căi urinare
  5. 5. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Funcțiile prin intermediul cărora organismul se pune în relație sau în legătură cu mediul înconjurător se numesc FUNCȚII DE RELAȚIE: aparatul locomotor care cuprinde: oasele, articulaţiile, APARATELE ŞI SISTEMELEAPARATELE ŞI SISTEMELE CORPULUI UMANCORPULUI UMAN 5 • aparatul locomotor care cuprinde: oasele, articulaţiile, muşchii şi anexelor lor • sistemul nervos central și periferic • sistemul endocrin sau glandele endocrine • analizatorii sau organele de simț.
  6. 6. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu FUNCȚIA DE REPRODUCEREFUNCȚIA DE REPRODUCERE asigură perpetuarea speciei umane aparatul de reproducere masculin APARATELE ŞI SISTEMELEAPARATELE ŞI SISTEMELE CORPULUI UMANCORPULUI UMAN 6 • aparatul de reproducere masculin sau • aparatul de reproducere feminin.
  7. 7. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu SEGMENTELE CORPULUISEGMENTELE CORPULUI Cap:Cap: neurocraniu (partea craniană) + viscerocraniul (partea facială) Gât:Gât: unește capul de trunchi elemente somatice: musculatură, articulații, oase viscerale: esofag, laringe, trahee, glanda tiroidă, glandele paratiroide Membrele superioareMembrele superioare sunt solidarizate de trunchi prin 7 Membrele superioareMembrele superioare sunt solidarizate de trunchi prin centura scapulară au o parte liberă: braț, antebraț, mână Membrele inferioareMembrele inferioare sunt legate de trunchi prin centura pelvină au o parte liberă: coapsă, gambă, picior Trunchiull = Torace + Mușchiul diafragm + Abdomen + Pelvis + + Planșeu (diafragm) pelvin
  8. 8. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 8 Regiunile abdomenuluiRegiunile abdomenului
  9. 9. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu TERMENI GENERALI DE ORIENTARE Poziţia anatomică a corpului uman este cea de ORTOSTATISM (VERTICALĂ): capul şi privirea orientate anterior 9 capul şi privirea orientate anterior membrele superioare atârnă pe lângă trunchi faţa palmară a mâinii orientată anterior, în ușoară supinaţie coloana vertebrală este așezată pe coxal membrele inferioare sunt apropiate şoldurile şi gambele în poziție relaxată picioare sunt în unghi drept faţă de gambe. AxeleAxele PlanurilePlanurile
  10. 10. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Corpul uman este o structură tridimensională ceea ce necesită descrierea elementelor anatomice în: 10 descrierea elementelor anatomice în: trei AXEtrei AXE şi trei PLANURItrei PLANURI spaţiale principale. AxeleAxele PlanurilePlanurile
  11. 11. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Axul vertical longitudinal cranio-caudal străbate corpul în lungimea sa este perpendicular pe sol pol superior (cranial) pol inferior (caudal) AXELEAXELE exprimă direcţia spaţială sunt perpendiculare între ele Axul sagital antero-posterior ventro-dorsal corespunde grosimii corpului prezintă un pol anterior (ventral) şi unul posterior (dorsal) Axul transversal orizontal străbate corpul de la stânga la dreapta exprimă lăţimea 11
  12. 12. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Planul median, simetriei bilaterale, sagital trece prin axul longitudinal şi cel sagital străbătând corpul pe linia mediană şi împărţindu-l în două jumătăţi simetrice: antimere Planul frontal planul coronal trece prin axul longitudinal şi cel transversal PLANURILE se referă la secţiuni convenţionale/reale planul coronal şi cel transversal divide corpul într-o parte anterioară (ventrală ) şi alta posterioară (dorsală) Planul transversal orizontal, metameriei corpului se raportează la poziţia orizontală şi trece prin axul sagital şi transversal, fiind perpendicular pe planurile sagital şi frontal 12 - 12-
  13. 13. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu În raport cu cele trei axe şi planuri se mai pot utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: medial - apropiat de planul median median - poziţionat în plan median medius - la mijloc din trei elemente lateral - mai departe de planul median dorsal - în spate, posterior ventral - în faţă, anterior proximal - în apropierea trunchiuluiproximal - în apropierea trunchiului distal - la distanţă faţă de trunchi sagital - perpendicular pe suprafaţa corpului frontal - în plan frontal central - în centrul corpului 13 cranial - spre extremitatea cefalică caudal - spre coccis rostral (nazal) – poziţionat spre nas occipital - orientare spre posterior
  14. 14. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu radial - orientat spre radius ulnar - orientat spre ulnă, cubitus fibular - orientat spre peroneu tibial - orientat spre partea osoasă a gambei flexia - mişcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul, prin feţele lor anterioare extensia - mişcare prin care două segmente ale unui adducţia - mişcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median abducţia - mişcarea prin care două segmente sau un membru se îndepărtează de planul sagital median 14 extensia - mişcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează prin feţele lor anterioare rotaţia - mişcarea prin care are loc modificarea poziţiei anatomice în sensul axei lungi, intern sau extern
  15. 15. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu pronaţia - mişcarea prin care mâna, antebraţul respectiv, gamba sau piciorul se rotesc în aşa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median supinaţia - mişcare de sens invers pronaţiei, prin care se circumducţia - mişcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducţie, extensie, adducţie şi să revină în poziţia iniţială de flexie supinaţia - mişcare de sens invers pronaţiei, prin care se revine în poziţia anatomică. 15 eversiunea - mişcarea inversă: flexia dorsală, abducţia și pronaţia piciorului inversiunea - mişcarea prin care se ridică marginea medială a piciorului: flexia plantară, adducţia şi supinaţia piciorului
  16. 16. Procesele de creștere șiProcesele de creștere și dezvoltaredezvoltaredezvoltaredezvoltare 16
  17. 17. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Creşterea un proces biologic cantitativ al organismului, dinamic, complex ce are loc prin însumarea proceselor biochimice şi enzimatice din celule şi ţesuturi având drept consecinţă mărirea în dimensiuni a corpului. Procesul de creştere are loc după anumite legi şi într-o anumită succesiuneîntr-o anumită succesiune Are loc din momentul concepţiei, pe toată durata copilăriei, este activat la pubertate, cu rată mai mică în adolescenţă, se încetinește foarte mult la maturitate. Ca apreciere a creşterii se folosesc noţiunile: înalt, scund/mic, mare cuantificate în centrimetri sau în kilograme. 17
  18. 18. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu Dezvoltarea fizică un proces biologic calitativ la care participă mecanismele de adaptare şi perfecţionare prin care trece organismul. În cadrul procesului de dezvoltare fizică au loc modificări metabolice şi funcţionale, hipertrofii/atrofii musculare, creşterea/scăderea ţesutului adipos, modificări biomotrice.biomotrice. În perioada de îmbătrânire procesele de dezvoltare sunt înlocuite de procesele de involuţie care pot fi lente sau cu instalare bruscă: boală, sedentarism. Noţiunile de apreciere sunt: foarte bine/ bine/ insuficient dezvoltat. 18
  19. 19. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1.Corelaţia organism – mediu ProceseleProcesele de creșterede creștere și dezvoltare seși dezvoltare se realizează în conformitate cu câteva LEGI:realizează în conformitate cu câteva LEGI: 2.Unitatea şi interdependenţa diferitelor organe şi sisteme 19
  20. 20. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 3. Ritmul de creştere şi dezvoltare este diferit pentru organele si sistemele organismului. Astfel, sunt organe care: - ajung rapid la forma definitivă: ochii, urechea internă, sistemul nervos central - se dezvoltă rapid în prima copilărie pentru ca apoi, să evolueze Legile după care au locLegile după care au loc procesele de creștere și dezvoltareprocesele de creștere și dezvoltare - se dezvoltă rapid în prima copilărie pentru ca apoi, să evolueze lent până la pubertate: aparatul renal şi digestiv - se vor perfecţiona la maturitate: aparatul cardio-vascular, sistemul respirator, sistemul locomotor - suferă procese de involuţie la adolescenţă: timusul - se vor maturiza după pubertate: organele genitale. 20
  21. 21. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 4. Legea alternanţei: - oasele lungi suferă procese de alungire şi îngroşare alternativă (niciodată cele două procese nu sunt concomitente, pentru același segment) - procesele de alungire şi îngroşare pentru cele două componente mari ale aceleaşi extremităţi sunt alternative: în timp ce Legile după care au locLegile după care au loc procesele de creștere și dezvoltareprocesele de creștere și dezvoltare mari ale aceleaşi extremităţi sunt alternative: în timp ce humerusul şi femurul se alungesc, oasele antebraţului/respectiv gambei se îngroaşă şi invers. 5. Legea proporţiei: - există 3 faze în evoluţia variaţiilor de proporţii între statură/ lungimea/ lăţimea segmentelor: 4-6 ani, 6-15 ani, peste 15 ani - fiecare segment are o evoluţie proprie în raport cu statura - genul individului caracterizează dezvoltarea osoasă a centurii scapulare, a pelvisului. 21
  22. 22. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 6. Legea pubertăţii: - înainte de instalarea pubertăţii creşterea staturală are loc pe seama membrelor inferioare predominând procesele de alungire osoasă, - după pubertate procesele de creştere şi dezvoltare se realizează pe seama trunchiului, prin îngroşarea scheletului şi prin dezvoltarea masei musculare. Legile după care au locLegile după care au loc procesele de creștere și dezvoltareprocesele de creștere și dezvoltare prin dezvoltarea masei musculare. 7. Legea asimetriei descrie existenţa unor asimetrii fiziologice prin: poziţia şi forma organelor intracavitare, solicitarea predominantă a unui membru. 8. Legea alternanţei de lungă durată care descrie un proces de creştere extrem de rapid pentru:primele luni de gestaţie, primul an de viaţă, pentru perioada 6-7 ani precum şi pentru perioada prepubertară. 22
  23. 23. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 1. Factorul genetic – caractere cu transmitere: •• dominantădominantă şi care nu se schimbă în cursul vieţii unui individ: culoarea ochilor, părului, forma nasului, capului, pomeţilor •• ce se poate modifica moderatce se poate modifica moderat: dezvoltarea centurii scapulare/pelvine •• ce se poate modifica intensce se poate modifica intens: masa musculară, capacitatea funcţională aerobă. Factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea funcţională aerobă. 2. Factorii patologici Îmbolnăvirile care survin în perioadele de creştere şi dezvoltare opresc/încetinesc aceste procese Pe perioada unei boli organismul produce anticorpi, reface structurile distruse de agenţii patogeni; dispune de prea puţine resurse pentru a mai face faţă procesului de creştere şi de dezvoltare. 23
  24. 24. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 3. Factorii endocrini: • Hormonul de creştere (STH): în funcţie de cantitatea în care este secretat de hipofiză se descrie o creştere normală, gigantismul (hipersecreţie STH), nanism hipofizar (hiposecreţie STH). • Hormonii tiroidieni influenţează metabolismele proteice şi pe cele minerale. • Hormonii secretaţi de timus asigură procesele de creştere Factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea • Hormonii secretaţi de timus asigură procesele de creştere până la pubertate. • Hormonii secretaţi de glandele suprarenale intervin în metabolismul bazal, al apei, protidic, glucidic şi mineral. • Hormonii sexuali favorizează dezvoltarea masei musculare şi a forţei. 4. Factorii alimentari Metabolismul bazal la 1-3 ani este de 2-2.5 ori mai mare faţă de adult ceea ce face necesară suplimentarea raţiei calorice cu 10-20%. 24
  25. 25. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescu 5. Factorii externi pot influenţa creşterea şi dezvoltarea în mod diferit în funcţie de perioada în care acţionează: - în perioada intrauterină pot interfera procesele de creştere şi dezvoltare: •starea de sănătate a mamei • alimentaţia mamei Factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea • alimentaţia mamei •de starea de oboseală a mamei •de ingestia de alcool •de mediul toxic în care trăieşte/lucrează mama •de eventuala medicaţie teratogenă autoadministrată - în perioada postnatală procesele depind de: •factorii de mediu şi de microclimat •de condiţiile de igienă din familie •de factorii socio-economici. 25
  26. 26. Prof.Prof. univuniv.. dr. Pauladr. Paula DrosescuDrosescuExperienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 26 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×