Successfully reported this slideshow.

Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente

9,243 views

Published on

This study is targeting social work students and those who want to become
familiar with the social work field, a highly interesting area in recent years both
Romania, but much more so internationally. With a history that goes back
centuries and even millenniums, the social work became an active partner of the
public policies in their fight with what was named by Lord Beveridge, at the
beginning of the XXth century, the five giants: Want (today we would call it
poverty), Disease, Ignorance, Squalor and Idleness (unemployment). Moreover,
we can consider that the social work is adding to the social change significant
contributions to the reconfiguration of the social structures in the larger context
of globalization. Through its involvement in the social inclusion of at-risk groups,
through the increase in the quality of life of certain socially vulnerable groups,
through its anti-poverty programs, the social work contributes, with no doubt, to
the social development process.

Published in: Education, Technology

Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente

  1. 1. Universitatea „Al. I. Cuza”, Ia[i Holt Rom=nia Departamentul de Sociologie Programul pentru Promovarea [i Asisten] Social Asisten]ei Sociale Revista de cercetare [i interven]ie social Volumul 21 iunie 2008 Review of Revue de Research and Recherche et Social Intervention Intervention Sociale www.asistentasociala.ro Editura Lumen, 2008 3
  2. 2. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Revista de cercetare [i interven]ie social acreditat CNCSIS, cod 657 Director: prof.dr. Vasile MIFTODE Redactor [ef: conf. dr. {tefan COJOCARU Secretar general de redac]ie: asist. dr. Daniela COJOCARU International Advisory Board prof.dr. Nadji RAHMANIA – USTL Lille, Fran]a prof.dr. Patrick LeGuirriec – Université Tours, Fran]a prof.dr. Victor Groze – Case Western University, Cleveland, SUA prof.dr. Einar Helander – Lisabona, Portugalia prof.dr. Karl Garber – ENSP Rennes, Fran]a dr. Lindi Endicott – Planned Parenhood, SUA prof.dr. Vicky Buchan, Colorado State University, SUA Consultan]i pentru domeniul protec]iei copilului [i a familiei Pintilii PENCIUC/Director Executiv Adjunct DGASPC Ia[i, Maria Felicia MIHAI/Director Executiv DGASPC Boto[ani, Ionel {tefnic ARMEANU/Director Executiv DGASPC Vaslui, Marian LOSPA/Director Executiv DGASPC Neam], Sorin BRA{OVEANU/Director Executiv DGASPC Bacu Colectivul de redac]ie Antonio SANDU, Asocia]ia Lumen; Iuliana Z|GAN, Holt Rom=nia; Elena MOCANU, Holt Rom=nia; lect. dr. Nicoleta NEAM}U, Universitatea Babe[-Bolyai Cluj Napoca; Mdlina Constantin, DGASPC Ia[i; Raluca Popescu, ICCV Bucure[ti ISSN: 1583-3410 (varianta tiparit); ISSN: 1584-5397 (varianta online) Editura Lumen, Ia[i Adresa redac]iei: Holt România FCSSCF Filiala Ia[i, Ia[i, str. Bistri]a, nr. 7, Bl. B13, parter, ap.3, tel./fax: 0332.402515, email: redactia@asistentasociala.ro 4
  3. 3. Revista de cercetare [i interven]ie social Realitatea pe masa de disec]ie Fe]ele ora[ului. Studiu de sociologie urban `n municipiul Roman Otilia Alina LUPU ................................................................................ 7 Asisten]a social: structur, istorie [i dezbateri recente Doru BUZDUCEA .............................................................................. 15 Rolul sindicatelor în cadrul pie]ei for]ei de munc din România Cristian BLEAND| ............................................................................ 34 Comportamentul de vot între ra]ional [i simbolic Claudiu COMAN ................................................................................ 47 Teorii despre... Rolul [i locul comunicrii în activitatea managerial Petronela Livi] PRACSIU ................................................................. 58 Prezentri la conferin]e na]ionale [i interna]ionale Domestic adoption of children currently in the protection system {tefan COJOCARU ............................................................................ 73 5
  4. 4. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Vers des standards européens dans la protection de l’enfant Cristina NEAM}U .............................................................................. 79 Foster care and the professionalisation of parenting Daniela COJOCARU .......................................................................... 91 Prezentri organiza]ionale Centrul Virtual de Resurse `n Asisten]a Social .................................... 102 Expert Projects ...................................................................................... 104 6
  5. 5. Working together www.asistentasociala.ro Fe]ele ora[ului. Studiu de sociologie urban `n municipiul Roman [Town’s faces. An urban sociological research in Roman City] Lect.drd. Otilia Alina LUPU1, Universitatea „G. Bacovia” Bacu Departamentul de Management [i Administra]ie Public Abstract The problems of urban sociology are the problems of urban population indeed. Unfortunately the critical messages of the sociologists are not recognize by the local administration because the social dimension of the urban life are, in many cases, forget. This study is concentrate to the urban problems in a small town in Moldova and tends to explain some public opinions of the simple citizens about the quality of urban life. Key words Urban problems, quality of urban life, urban civilization, images of the city Introducere Problematica dezvoltrii urbane a ajuns o preocupare de prim ordin atât pentru speciali[tii în politici publice, sociologi, politologi etc. cât [i pentru oamenii simpli – din ce în ce mai implica]i în via]a cet]ii, nefiind deci indiferen]i la calitatea locuirii urbane. Toate aceste lucruri devin de maxim interes dac ne referim la provocrile noi ale dezvoltrii economice globale, ale mixului de genuri arhitecturale [i nu numai. În acest context dezvoltarea urban tinde s fie pri- 1 Otilia-Alina LUPU is lect. PhD student at the Dept. of Management and Public Administration, University „G, Bacovia” Bacu. She published a lot of articles and books in various fields: general sociology, sociology of work, economic sociology, social work. 7
  6. 6. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 vilegiul marilor noduri demografice (S. Sassen, 2006), a conurba]iilor deja constituite riscându-se marginalizarea unor popula]ii urbane mai pu]in evoluate în ce prive[te infrastructura [i/sau centralitatea geografic/geopolitic! De aici [i interesul major al cercetrilor sociale de a se concentra pe zone urbane mrgina[e, zone declarate urbane doar din considerente politice, zone urbane decretate ca fiind defavorizate sau amplasate în ceea ce s-a numit „pungi” ale srciei (a se vedea în M. S. Stnculescu, I. Berevoescu, 2004). etc. Fr nici o îndoial se pot face oricând legturi între distribu]ia veniturilor, mrimea unui ora[ [i dezvoltarea urban (B. Walker, 1981) îns dac suntem de acord c cre[terea urban duce la disparit]i salariale [i de nivel de trai evidente, nu e mai pu]in adevrat c zonele urbane relativ marginale tind s se remarce printr-o uniformizare la nivelele de jos ale calit]ii vie]ii [i ale locuirii. Din perspectiv economic totu[i interesul marilor investitori pentru aceste zone nu este absent: delocalizrile din industria mondial tind tocmai spre aceste zone în care putem depista o for] de munc destul de calificat, mai pu]in expus emigrrii [i mul]umindu-se cu venituri net inferioare celor din ]rile dezvoltate. Metodologie În acest studiu nu ne-am propus s aprofundm dimensiunea economic a ora[elor mici - mai curând s delimitm o serie de caracteristici ale locuirii urbane într-o astfel de localitate. Astfel în anul 2007 am fost solicitat s efectuez un studiu sociologic ce a avut drept tem gradul de urbanizare [i consecin]ele sociale ale urbanizrii în municipiul Roman, jude]ul Neam]. E[antionul a cuprins 1.000 de subiec]i, selecta]i printr-o stratificare bistadial aleatoare, dintre care 503 au fost persoane de sex masculin [i 497 persoane de sex feminin, rezultatele având o marj de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Reparti]ia e[antionului pe vârste a fost urmtoarea: Categorii de 18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani Peste 55 ani vârstă Procente 19% 27% 28% 17% 9% Tab. Nr. 1 Distribu]ia e[antionului pe categorii de vârst Reparti]ia din e[antion s-a apropiat semnificativ de structura popula]iei ora[ului (în total cca. 70 000 de locuitori), o popula]ie în curs de întinerire cu o bun dinamic demografic (spor natural pozitiv). Dup variabila studii reparti]ia în e[antion a fost urmtoarea: 13% absolven]i ai unor institu]ii de înv]mânt su- perior, 46% absolven]i de liceu [i restul în propor]ie de 41% erau absolven]i ai 8
  7. 7. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE unor [coli postliceale (6%), profesionale (20%) sau au încetat studiile dup 7, 8 , 10 clase (15%). Am întâlnit o întreaga gam de profesii [i ocupa]ii de la muncitori necalifica]i pân la medici [i profesori, avoca]i [i ingineri. Pe lâng ace[tia, o propor]ie de 8% dintre subiec]i erau fr ocupa]ie. În sfâr[it, ultima dintre în- trebrile de identificare a avut în vedere mediul de reziden]. Astfel 82% dintre subiec]i provin din mediul urban [i 18% din mediul rural (zonele periurbane). Prezentarea datelor Studiul [i-a propus s afle din partea cet]enilor cum percep un trai civilizat în ora[ul Roman [i care este diferen]a între civiliza]ia urban ca reprezentare social [i situa]ia de fapt, traiul curent [i aprecierea asupra calit]ii locuirii. A tri într-un ora[ civilizat înseamn pentru roma[cani: - un anumit nivel de cultur (spiritual) - respectul pentru ceilal]i locuitori - respectul pentru normele sociale generale - „[apte ani de acas” - infrastructura (iluminat public, apa potabil etc.) [i dezvoltarea eco nomic - imaginea arhitectonic (îmbinarea între vechi [i noi construc]ii). A fi cet]ean civilizat înseamn, în viziunea roma[canilor: a fi educat (58%) a avea bun-sim] [i respect (45%), a pstra cur]enia ora[ului, a achita taxele [i impozitele locale, a participa la manifestrile comunit]ii [i a respecta legile (67%). O minoritate a declarat c a fi civilizat însemn a fi religios, diplomat, amabil, inteligent etc. Ca [i reprezentri sociale responden]ii s-au apropiat destul de mult de defini]ia de dic]ionar (DEX) a civiliza]iei/a traiului civilizat: „nivel de dezvoltare material [i spiritual a societ]ii dintr-o epoc dat a unui popor, a unui stat; cultur material [i spiritual sau nivel înalt de dezvoltare a unei societ]i”. Totodat, dup acela[i DEX, ceva/cineva civilizat înseamn „c are o cultur [i o tehnic înaintat, a ajuns la un nivel superior de civiliza]ie, la un standard de via] ridicat; care este manierat, politicos”. Evident c la nivel de reprezentri sociale totul se subsumeaz unui nivel teoretic, unui ideal-tip de locuire din diverse perspective: social, economic, urbanistic etc. Îns aprecierile legate în mod direct de urbea în care locuiesc sunt în mare parte îndeprtate de acest model. De exemplu, întreba]i de starea de cur]enie a ora[ului roma[canii sunt împr]i]i: 9
  8. 8. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 o ra s u l e s t e 35% m iz e ra b il o ra s u l e s t e d e s t u l 2 8% d e c u ra t o ra s u l e s t e c u ra t 37% 0% 5% 10% 15% 20% 2 5% 30% 35% 40% Grafic nr.1 Gradul de mul]umire fa] de cur]enia ora[ului Se observ c o bun parte din responden]i privesc mai degrab critic starea de cur]enie a ora[ului. De asemenea am observat c nici un respondent nu a ales varianta „ora[ul este foarte curat”, ceea ce este un fapt semnificativ. Acela[i decalaj l-am observat [i în ce prive[te gradul de urbanizare în general [i aprecierile asupra dezvoltrii urbane a ora[ului: Dezvoltare urbană în general Aprecieri asupra dezvoltării urbane a oraşului Clădiri şi spaţii armonizate în peisaj Oraşul este frumos, plăcut acceptabil (46%) Aspectul clădirilor Oraşul nu este modern Ordinea şi înfrumuseţarea oraşului Aspectul oraşului lasă de dorit Valorificarea unor clădiri importante Străzile înguste Infrastructură şi dezvoltare economică Probleme ale traficului rutier Dezvoltare culturală Slabă dezvoltare economică (restul de 54% Înglobarea satelor din apropiere din răspunsuri) Tabel nr. 2 Diferen]e între aprecierea dezvoltrii urbane în general [i apre- cierea dezvoltrii propriului ora[ 10
  9. 9. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Evident c o bun parte a acestor aprecieri necesit o aten]ie mrit din partea autorit]ilor locale. Dac ar fi s exemplificm una din aceste probleme ne-am oprit la traficul rutier din ora[ul Roman. Cet]enii cred c... Tra fic u l e s t e 47% n o rm a l Tra fic u l in R o m a n 42% e s t e a g lo m e ra t Tra fic u l in R o m a n e s t e fo a rt e 11% a g lo m e ra t 0% 10% 20% 30% 40% 50% Grafic nr.2 Opinia despre traficul urban din roman Se observ c majoritatea consider traficul rutier urban ca nesatisfctor iar printre cauze au fost desemnate astfel: - 23% dintre subiec]i considerau c sunt prea multe ma[ini - 22% dintre subiec]i acuzau lipsa spa]iilor de parcare [i lipsa asfaltului, - 13 % au spus c strzile sunt înguste, mici, pline de gropi, - 10% considerau c nu sunt multe ma[ini, - 6% erau nemul]umi]i de func]ionarea semafoarelor etc. Aceste procente se refer în mod previzibil la cei nemul]umi]i îns, pe de alt parte, am observat [i o tendin] semnificativ: cei care sunt totu[i mul]umi]i de calitatea vie]ii urbane în ora[ nu pot, în bun parte, s justifice aceast opinie. Acest fapt trimite [i la ideea unui orizont de a[teptare relativ limitat (uneori po]i fi satisfcut în condi]iile în care nici nu speri foarte mult sau în cazul în care nu po]i face compara]ii semnificative!). Tocmai de aceea am rugat subiec]ii s pun în balan] trei aspecte pozitive [i altele trei negative legate de dezvoltarea urban a ora[ului rugându-i s fie mai punctuali de aceast dat: 11
  10. 10. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Aspecte pozitive Aspecte negative Aspectul plăcut al oraşului Chioşcuri, tarabe, aspect de bazar Piaţa Trotuare înguste, murdare Supermarketurile Câinii vagabonzi Mall-ul Piaţa murdară cu construcţii pe trotuar Clădirile modernizate Transportul în comun Noile centre comerciale Lipsa spaţiilor verzi Parcul Sărăcia şi şomajul Gara Abundenţa populaţiei rroma Asfaltarea unor străzi Lipsa toaletelor publice Apa potabilă zilnic Blocurile ANL Mai multă siguranţă publică Episcopia Romanului Tabel nr. 3 Aspecte pozitive [i negative ale dezvoltrii urbane în Roman O alt problematic a cercetrii a vizat lizibilitatea urban (a se vedea studiile de pionierat ale lui K. Linch, 1960) iar întrebarea s-a referit la identificarea de ctre cei interoga]i a cldirilor/monumentelor semnificative pentru via]a comu- nit]ii. Astfel subiec]ii au indicat în propor]ie de 24% Episcopia Romanului, 35% Muzeul de Istorie, 17% Muzeul de Art, 18% Casa Celibidache, 12% Cetatea Romanului (Cetatea Mu[atin), 13% cele 10 statui din Parc, 5% Bustul Viorica Agarici, 36% statuia lui Roman Mu[at [i statuia lui {tefan cel Mare. Toate aceste a[ezminte ar fi trebuit s î[i pun amprenta pe o anumit atmosfer cultural (propice consumului cultural). Îns prerile roma[canilor au fost alarmante: 72% credeau c acestea trebuie renovate, reparate [i îngrijite dar cu men]inerea notei istorice proprie fiecrui monument; 18% erau de prere c trebuie fcut mai mult pentru promovarea acestora [i pentru stimularea vie]ii culturale [i sociale. De altfel, nu întâmpltor, întreba]i despre gradul de satisfac]ie privind activit]ile culturale care se desf[oar în localitate doar 14% dintre responden]i o con- siderau normal, bun sau satisfctoare [i în propor]ie de 67% artau c ea este mediocr, inexistent, slab, nesatisfctoare etc.; 4% dintre subiec]i cred c „via]a social [i cultural a cuiva depinde de cercul social în care se învârte fiecare”, iar 15% nu au rspuns. Toate aceste rezultate considerm c nu sunt optimiste în ceea ce prive[te relansarea în viitor a unei vie]i sociale [i culturale pozitive. În acest context foarte 12
  11. 11. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE util a fost s contabilizm sugestiile roma[canilor privind o dezvoltare durabil a vie]ii urbane. Ajun[i într-o pozi]ie decizional s vedem ce ar face ace[tia: - 15% ar crea mai multe locuri de munc, - 49% ar avea mai mult grij de cur]enia ora[ului, de infrastructur, ar asfalta mai multe strzi, ar renova parcurile, ar amenaja mai multe spa]ii verzi [i ar planta mai multe flori, ar amenaja [i construi mai multe parcri, ar ilumina mai multe strzi, ar înfiin]a toaletele publice, ar renova Casa de Cultur [i Primria; - 16% ar activa via]a social [i cultural prin spectacole de teatru [i film, prin organizarea unor spectacole pentru popula]ie; - 16% ar aduce o unitate McDonald’s în Roman, ar construi noi locuin]e pentru tineri, dar [i cmine pentru btrânii [i copii defavoriza]i, ar moderniza [colile [i grdini]ele [i ar renova spitalul. - 4% dintre subiec]i nu au rspuns. Aceast ultim întrebare a stârnit un interes mare din partea responden]ilor chestiona]i. Revenind îns la variabilele de plecare s mai adugm faptul c problemele ora[ului erau de interes pentru toat popula]ia studiat indiferent de sex sau de studii, îns pe categorii de vârst am observat o lips masiv de interes mai ales la persoanele tinere cu vârsta în jur de 20 de ani. Concluzii Credem c rezultatele cercetrii noastre vin în întâmpinarea problemelor cu care se confrunt autorit]ile administrative publice locale oferind, cel pu]in pa moment un cadru de ac]iune local în ce prive[te dezvoltarea socio-economic a localit]ii. Bibliografie ***, Dic]ionarul explicativ al limbii române, accesibil la http://dexonline.ro! Walker, B., 1981 „Income Distribution, City Size and Urban Growth: a Rejoinder”, Urban Studies, nr 18. Lynch, K., 1960, The Image of the City, MITpress. Cambridge, MA. Stnculescu, M. S., I. Berevoiescu (coord.), 2004, Srac lipit, caut alt via], Ed. Nemira, Bucure[ti. Sassen, S., 2006, Cities in a Global Economy, Sage Publication, London. 13
  12. 12. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Rezumat Problemele sociologiei urbane sunt în acela[i timp [i problemele popula]iei urbane în sine. Din pcate mesajele critice ale sociologilor nu sunt identificate de ctre administra]ia local deoarece dimensiunea social a vie]ii urbane este, în foarte multe cazuri, ignorat. Studiul de fa] se concentreaz asupra problemelor urbane într-un mic ora[ din Moldova [i are ca drept scop s explice câteva din opiniile public exprimate ale cet]enilor simpli privind calitatea locuirii urbane. Cuvinte cheie probleme urbane, calitatea vie]ii urbane, civiliza]ie urban, imaginile ora[ului 14
  13. 13. Working together www.asistentasociala.ro Asisten]a social: structur, istorie [i dezbateri recente [Social work: structure, history and recents debates] Conf.dr. Doru BUZDUCEA* Universitatea din Bucure[ti Facultatea de Sociologie [i Asisten] Social Astract This study is targeting social work students and those who want to become familiar with the social work field, a highly interesting area in recent years both Romania, but much more so internationally. With a history that goes back centuries and even millenniums, the social work became an active partner of the public policies in their fight with what was named by Lord Beveridge, at the beginning of the XXth century, the five giants: Want (today we would call it poverty), Disease, Ignorance, Squalor and Idleness (unemployment). Moreover, we can consider that the social work is adding to the social change significant contributions to the reconfiguration of the social structures in the larger context of globalization. Through its involvement in the social inclusion of at-risk groups, through the increase in the quality of life of certain socially vulnerable groups, through its anti-poverty programs, the social work contributes, with no doubt, to the social development process. Key words Social work system, at-risk groups, social services, social development. * Doru Buzducea is PhD senior lecturer at University of Bucharest, Faculty of Sociology and Social Work, Blv. Schitu Magureanu, no. 9, Bucharest, phone: 0040213140326, email: dbuzducea@yahoo.com. 15
  14. 14. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Pledoarie pentru dezvoltarea serviciilor de asisten] social Studiul de fa] se dore[te a fi o pledoarie pentru dezvoltarea serviciilor de asisten] social din cadrul administra]iei publice locale, nivel al sistemului de asisten] social înc foarte slab dezvoltat în România actual (Zamfir, 2006a). În cei 18 ani de la schimbarea din 1989, în România s-au înregistrat progrese importante în dezvoltarea asisten]ei sociale (Zanca, 2006) dar suntem înc departe de ceea ce înseamn un sistem de asisten] social centrat pe beneficiar [i co- munitate. S-au înfiin]at în cadrul structurilor guvernamentale o multitudine de agen]ii [i autorit]i cu diverse responsabilit]i difuze în domeniul protec]iei [i implicit al asisten]ei sociale, lsând impresia c sistemul de asisten] social este unul dezvoltat. În realitate, la baza piramidei, acolo unde ar trebui s întâlnim institu]ii, servicii, presta]ii [i speciali[ti în asisten] social constatm o sub- dezvoltare cronic a acestor elemente structurale. Într-adevr, constatm la ora actual o descentralizare a sistemului dar o concentrare a acestuia la nivel jude]ean, departe de beneficiari [i de problemele reale ale comunit]ilor locale. O lips de strategie din partea guvernului [i a ministerului de resort referitoare la dezvoltarea sistemului na]ional de asisten] social va conduce la o stagnare a acestuia [i la o explozie a problemelor sociale existente precum [i la apari]ia unora noi pentru societatea româneasc, ca sexul comercial, traficul de fiin]e umane, consumul de drog [i HIV/SIDA. În comunit]ile locale de la nivel de comun [i sat unde întâlnim probleme sociale grave [i deci beneficiarii sistemului de asisten] social, lipsesc cu desvâr[ire serviciile de asisten] social (vezi Buzducea, 2007). Dac o parte a institu]iilor de specialitate au fost transferate la local, la ora actual consiliile locale nu au înc capacitatea s dezvolte servicii de specialitate. În România, potrivit datelor de la nivelul anului 2007, exist 262 de ora[e, 2 686 de comune [i 13 285 de sate. Legisla]ia acutal (Legea nr. 47/2006) prevede în- fiin]area Serviciului Public de Asisten] Social (SPAS) sub form de Direc]ie la nivel de jude] [i sub form de serviciu la nivel local. Direc]iile de Asisten] Social [i Protec]ia Copilului ce func]ioneaz la nivel jude]ean sunt institu]ii de dimensiuni mari, func]ioneaz greoi, reprezint un fel de „minister” jude]ean, fiind dep[ite de situa]ie [i reac]ionând doar la urgen]e. Ori în comunitate avem nevoie de servicii de asisten] social gen preven]ie, consiliere, informare, planificare familial, etc. La Direc]ie ajung de regul ca- zurile grave (abandon, abuz) din localit]ile de pe raza jude]ului iar echipele mobile ce func]ioneaz în fiecare Direc]ie acoper doar urgen]ele din teritoriu. Doar prezen]a serviciilor comunitare de asisten] social poate contribui la ame- liorarea [i rezolvarea problemelor sociale ce apar inevitabil în orice tip de so- cietate. Un prim pas, modest fcut de unele primrii, ar fi angajarea în organigrama proprie a asisten]ilor sociali care s preia în responsabilitate cazurile sociale, urmând ca în timp, consiliile locale s dezvolte în fiecare primrie un com- partiment distinct de asisten] social. 16
  15. 15. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Cine suntem noi sau ce este asisten]a social? Asisten]a social poate fi definit din mai multe perspective: ca [tiin], ca profesie sau ca sistem aplicativ ceea ce implic o anumit structur arhitectural (re]ea institu]ional, servicii, presta]ii, profesioni[ti, beneficiari [i cadrul normativ care reglementeaz organizarea [i func]ionarea sa). Ca [tiin], asisten]a social de]ine un set de teorii psihosociale fundamentale, principii, metodologie [i obiect de studiu ceea ce o legitimeaz [i îi confer un statut legitim în cadrul [tiin]elor sociale (Shaw, Arksey, Mullender, 2006). Ca profesie, asisten]a social este unic întrucât se distinge prin necesitatea caracterului su multidisciplinar ca rspuns la complexitatea problemelor sociale. Asisten]ii sociali sunt preocupa]i de problemele sociale existente în societate, de cauzele, solu]iile [i impactul acestora asupra persoanelor, familiilor, grupurilor, organiza]iilor [i comunit]ilor (Wikipedia, 2008). Federa]ia Interna]ional a Asis- ten]ilor Sociali a elaborat în cadrul Adunrii Generale de la Montreal, urmtoarea defini]ie: „profesia de asistent social promoveaz schimbarea social, rezolvarea de probleme în cadrul rela]iilor umane, abilitarea [i eliberarea persoanelor în vederea ob]inerii bunstrii sociale. Utilizând teoriile comportamentului uman [i ale sistemelor sociale, asisten]a social intervine în punctele în care persoanele interac]ioneaz cu mediile exterioare. Principiile drepturilor omului [i justi]iei sociale sunt fundamentale pentru asisten]a social” (IFSW, 2000). În defini]ia dat, accentul se pune pe rezolvarea de probleme iar din acest punct de vedere, asisten]a social contribuie la schimbarea social. În cadrul asisten]ei sociale exist o multitudine de domenii de interven]ie în func]ie de aria problematic creia se adreseaz (DuBois, Miley, 2007). Asisten]a social se adreseaz tranzac]iilor sociale realizate între persoane [i contextele din care ace[tia fac parte. Misiunea profesiei este aceea de a capacita persoanele pentru a func]iona la parametrii optimi din punct de vedere psihosocial. IFSW consider c asisten]a social poate fi vzut ca un sistem bine articulat de valori, teorie [i practic. Cu siguran] c exist un set de valori cuprinse în codul deontologic al profesiei care ghideaz interven]iile asistentului social (Meacham, 2007). Asisten]a social se bazeaz pe filosofia umanist, s-a nscut din idealuri umanitare [i democratice iar valorile sale se bazeaz pe respect, autodeterminare, demnitate [i egalitate între persoane. Serviciile [i beneficiile de asisten] social asigur îndeplinirea nevoilor umane [i dezvoltarea poten]ialului uman iar respectarea drepturilor omu- lui [i justi]ia social motiveaz [i justific interven]iile asisten]ilor sociali. So- lidaritatea fa] de persoanele vulnerabile, dezavantajate social se materializeaz în dezvoltarea programelor de reducere a srciei [i de promovare a incluziunii sociale (Ambrosino, R., Heffernan, J., Shuttlesworth, G., Ambrosino, R., 2007). Dar, la baza practicii de specialitate, pe lâng valori exist [i un set de teorii ce explic comportamentul uman precum [i complexitatea interac]iunilor dintre 17
  16. 16. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 persoane [i contextele din care acestea provin (Payne, 2005). Practic, corpul teoretic al profesiei cuprinde teorii psihosociale, teorii ale dezvoltrii umane [i comportamentale, teorii ale sistemelor sociale ce analizeaz complexitatea si- tua]iilor [i faciliteaz schimbrile individuale, organiza]ionale, sociale [i culturale. Din punct de vedere al practicii, interven]iile concrete ale asistentului social sunt vizibile [i msurabile. Asisten]a social se adreseaz dificult]ilor întâmpinate de persoane, inegalit]ilor [i injusti]iei din societate (Doel, Shardlow, 2005). Reprezint un rspuns atât la crize [i urgen]e cât [i la problemele sociale [i personale din via]a de zi cu zi. Asisten]a social utilizeaz o serie de modele, metode [i tehnici de interven]ie concret ca [i de planificare [i dezvoltare a politicilor sociale (Stepney, Ford, 2000). Aici includem întreaga gam de servicii de asisten] social, de la cele de consiliere pân la cele de mediere [i facilitare a absor]iei beneficiilor sociale din partea institu]iilor statului. Ca [tiin] [i profesie, asisten]a social are origini moderne dar ca activitate de întrajutorare a sracilor are o istorie îndelungat fiind asociat cu ideea de caritate [i filantropie atestat de diverse documente [i scrieri religioase strvechi. Practic, toate civiliza]iile lumii s-au implicat în activit]i de întrajutorare a semenilor, unele dintre ele având chiar adevrate mecanisme de asigurri sociale (spre exemplu, în Grecia antic, solda]ilor mutili]i în rzboi precum [i urma[ilor acestora li se ofereau un fel de pensii). Dup constituirea statelor feudale, acestea s-au implicat în mod sistematic în sprijinirea persoanelor srace. Cele mai frecvente referin]e la documente care atest acest fapt sunt fcute la Legea Sracilor de la începutul secolului al XVII-lea. Ulterior, Revolu]ia Industrial a generat noi descoperiri tehnice [i [tiin]ifice ce au influen]at evolu]ia asisten]ei sociale. Un rol important l-au de]inut institu]iile religioase apar]inând diverselor denomina]iuni sus]inând atât persoanele nevoia[e din comunit]ile respective cât [i persoanele care migrau spre zone ce promiteau avantaje socio-economice, amintim aici ca exemplificare popula]ia de coloni[ti din perioada de început de istorie a SUA ( Leiby, 1978). Ca sistem, „asisten]a social se refer la totalitatea programelor sociale, a formelor [i activit]ilor structurate de suport-sprijin desf[urate de factori spe- cializa]i, din institu]ii publice sau private, ONG-uri, pentru asigurarea condi]iilor elementare minime de via] indivizilor, grupurilor aflate în situa]ii de risc crescut, pentru o integrare normal/demn a lor în comunitate” (Zamfir, E., 2006b, pg. 10). Potrivit legisla]iei na]ionale, în spe] Legea 47/2006, „sistemul na]ional de asisten] social reprezint ansamblul de institu]ii [i msuri prin care statul, prin autorit]ile administra]iei publice centrale [i locale, colectivitatea local [i so- cietatea civil intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlturarea efectelor tem- porare ori permanente ale unor situa]ii care pot genera marginalizarea sau ex- cluziunea social a persoanei, familiei, grupurilor ori comunit]ilor. Asisten]a social, component a sistemului na]ional de protec]ie social, cuprinde serviciile sociale [i presta]iile acordate în vederea dezvoltrii capacit]ilor individuale sau 18
  17. 17. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cre[terea calit]ii vie]ii [i promovarea principiilor de coeziune [i incluziune social” (art.2). Din punct de vedere sistemic, asisten]a social func]ioneaz în interdependen] cu alte sisteme sociale: sntate, educa]ie, administra]ie. La ora actual sistemul mondial se afl într-o continu schimbare (Buzducea, 2005b) [i de aceea asisten]a social ca parte integrant a acestuia se afl în fa]a unei permanente provocri, de adaptare la noua configura]ie social. Elementele structurale ale sistemului global se afl în rela]ie de interdependen] continu [i de aceea orice modificare survenit într-unul dintre acestea determin modificri [i în celelalte. Întâlnim la nivel interna]ional fenomene sociale complexe: – avansul vertiginos al tehnologiei ce a ptruns [i în managementul activit]ilor de asisten] social, existând la ora actual, în anumite state dezvoltate, asisten]i sociali care transmit on-line raportul rezultat în urma vizitei comunitare, prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare (internet, PDA); - explozia demografic înregistrat pe anumite continente [i declinul demo- grafic înregistrat pe alte continente ceea ce conduce fie la cre[terea situa]iilor de dificultate a copiilor din ]rile srace fie la îmbtrânirea popula]iei. Ca urmare a acestei polarizri socio-demografice, este nevoie de dezvoltarea serviciilor de asisten] social fie pentru copiii în risc, fie pentru popula]ia vârstnic; – globalizarea [i informatizarea economiei ceea ce conduce la specializarea pie]ei muncii [i în consecin] la o regândire a programelor educa]ionale; – polarizarea social ce contribuie la multiplicarea pungilor de srcie; – terorismul interna]ional cu efecte dramatice în planul securit]ii psihosociale a popula]iei (anxietate, team, incertitudine), etc. Sistemele na]ionale de asisten] social au elemente structurale comune dar din punct de vedere al con]inutului, acestea difer în func]ie de influen]a mai multor factori istorici, administrativi, economici, politici (Matthies, 2008). Prin sistem de asisten] social în]elegem totalitatea institu]iilor cu func]ii sociale, a programelor [i serviciilor de natur social, a presta]iilor [i interven]iilor concrete din partea speciali[tilor acordate persoanelor aflate în situa]ie de dificultate. Sistemele moderne de asisten] social se caracterizeaz prin urmtoarele: - se bazeaz pe existen]a unui contract social care leag drepturile de res- ponsabilit]i, un contract ce doreste mutarea accentului de la combaterea srciei la combaterea excluderii sociale. Conform acestuia, drepturile nu trebuiesc ri- dicate deasupra responsabilit]ilor întrucât aceast abordare conduce la supra- solicitarea statului [i transformarea acestuia într-un btrân gârbovit de povara problemelor sociale. Ca urmare, va trebui sa cre[tem investi]ia în capitalul uman prin crearea de [anse egale dar [i de cre[tere a responsabilit]ii personale [i de mobilizare a cet]enilor [i a comunit]ilor; 19
  18. 18. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 - orice sistem social (inclusiv cel de asisten] social) se caracterizeaz printr- o dinamic ceea ce determin noi modificri [i ajustri structurale. Asisten]a social a strbtut mai multe valuri ale modernizrii, de la modalit]ile primare de acordare a ajutorului bazate pe mil [i caritate la modalit]i specializate de in- terven]ie dezvoltate în mod special de ctre autorit]ile publice locale; - exist ]ri cu tradi]ie în dezvoltarea serviciilor de asisten] social precum [i ]ri în care acest tip de servicii lipsesc. Întâlnim state care au investit din punct de vedere financiar sume importante în dezvoltarea serviciilor de asisten] social [i ca atare au la ora actual modalit]i dezvoltate de interven]ie dar, întâlnim [i state care fie datorit srciei fie datorit lipsei de preocupare în acest sens au neglijat aceste servicii confruntându-se la ora actual cu probleme sociale greu de rezolvat; - sistemul politico-ideologic, recunoa[terea nevoilor sociale precum [i gradul de dezvoltare al unei ]ri anume poate determina hotrâtor evolu]ia asisten]ei sociale (experien]a statelor europene din fostul bloc comunist - spre exemplu, schimbrile dramatice înregistrate de ctre sistemul de asisten] social din Ro- mânia. De[i la ora actual asisten]a social din ]ara noastr se afl într-un proces de reorganizare [i regândire structural totu[i putem considera c au fost stabilite bazele organizatorice [i func]ionale; - asisten]a social reprezint o necesitate recunoscut de ctre majoritatea guvernelor lumii, un serviciu social vital pentru dezvoltarea comunit]ilor alturi de sntate [i înv]mânt. Sistemele de asisten] social func]ioneaz într-un context social, economic, politic [i cultural dat. Între acestea [i contextele exterioare exist o rela]ie direct. Pe de o parte, contextul socio-politic [i economic dintr-o anumit perioad de timp influen]eaz scopurile, priorit]ile [i obiectivele interven]iilor de asisten] social iar pe de alta parte, elementele structurale ale sistemului de asisten] social influen]eaz contextul social existent la un moment dat. Din aceast perspectiv putem afirma ca asisten]a social contribuie la reforma [i justi]ia social (Ferguson, Lavalette, Whitmore, 2005). Prin urmare, [i asisten]a social s-a adaptat noilor contexte [i configura]ii sociale (Gibelman, 1999). Putem men- ]iona câ]iva factori interni care se prefigureaz deja [i care asigur progresul profesiei: termenul de asistent social generalist tinde s fie înlocuit cu termenul de asistent social specialist (cre[terea subspecializrilor), avansul tehnologic sprijin substan]ial managementul în asisten]a social, cre[te competi]ia între profesioni[tii din sfera socio-uman, nevoia de a încorpora cercetarea teoretic în activitatea practic, birocra]ia asociat cu aparatul administrativ al statului capat o conota]ie din ce în ce mai negativ, creste rolul practicii private ca alternativ la serviciile sociale acordate de ctre stat, etc. Pe lâng factorii interni exist o serie de factori externi ce pot influen]a asisten]a social: atitudinile publice fa] de grupurile popula]ionale vulnerabile, redefinirea conceptelor de nevoie uman [i responsabilitate public, politicile publice, 20
  19. 19. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE schimbrile demografice, globalizarea [i scderea rolului guvernelor, avansul tehnologic, evenimente neanticipate (atacuri teroriste fr precedent în istorie), fluctua]iile economice, etc. Structura sistemului de asisten] social Sistemul de asisten] social con]ine urmtoarele elemente structurale funda- mentale: - personal implicat în sistem (speciali[ti - asisten]i sociali [i personal de alt specialitate), - categorii de beneficiari (persoane asistate), - mediul social (re]eaua institu]ional, servicii [i presta]ii, cadrul legislativ). În acest context structural se desf[oar procesul de rezolvare a pro- blemelor. Lipsa uneia dintre aceste „verigi” de legtur face dificil orice încercare de aducere a beneficiarului la parametrii optimi din punct de vedere psihosocial. Asistentul social este cel care asist beneficiarii în rezolvarea propriilor probleme. Apare în via]a beneficiarului atunci când acesta se confrunt cu nevoia social, cu situa]ii limit, cu diverse probleme. Misiunea asistentului social se regse[te în: informarea [i consilierea beneficiarilor cu privire la drepturile sociale, participare la rezolvarea problemelor sociale de la nivel individual [i comunitar, cre[terea calit]ii vie]ii grupurilor sociale vulnerabile, îmbunt]irea func]ionrii sociale a beneficiarilor, schimbare atitudinal [i comportamental (reforma social), rea- lizarea incluziunii sociale, eliminarea formelor de discriminare de la nivel co- munitar (Cree, 2003). Formarea personalului de specialitate în asisten] social se realizeaz în institu]iile de înv]mânt superior de specialitate. Un asistent social are nevoie de: voca]ie, condi]ie primordial în practicarea profesiei de asistent social; cuno[tiin]e din psihologie social, sociologie, metodologie, drept, medicin; deprinderi. Exist câteva roluri practice (Hepworth, Rooney, Rooney, Strom-Gottfried, Lar- sen, 2006) îndeplinite de ctre asistentul social în procesul de interven]ie: consilier, consultant, mediator, formator, planificator al politicilor sociale, avocat social (pledarea cauzei beneficiarilor în fa]a diverselor institu]ii). În procesul practic de rezolvare a problemelor întâlnim planuri de interven]ie care pot fi dezvoltate: la nivel individual (abandon [colar, handicap, violen] domestic), la nivel de grup/comunitar (tensiuni [i violen]e de natur etnic, institu]ii totale), la nivel socio-global (re]eaua de asisten] social, sistemul le- gislativ, cooperare institu]ional [i interna]ional). La baza acordrii ajutorului în procesul de rezolvare a problemelor stau câteva valori fundamentale: valori orientate spre individ (respect, demnitate, dreptul la op]iune, confiden]ialitate) [i valori orientate spre comunitate (respect fa] de 21
  20. 20. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 tradi]iile [i modelul cultural local [i adaptare la specificul comunit]ii, cooperarea cu actorii locali, dreptul la protec]ie social). În concordan] cu aceste valori, Legea 47/2006 stipuleaz faptul c personalul care activeaz în sistemul na]ional de asisten] social are obliga]ia: s asigure confiden]ialitatea informa]iilor ob- ]inute, s respecte intimitatea beneficiarilor, s respecte etica profesional, s respecte dreptul la autodeterminare, s respecte demnitatea [i unicitatea persoanei. Speciali[tii în asisten] social î[i pot desf[ura activitatea în: administra]ie public (primrii, consilii jude]ene [i locale), sectorul sanitar (spitale, policlinici, dispensare), sectorul educa]ional ([coli, licee), sistemul judiciar (serviciul de proba]iune), institu]iile religioase (biserica), organiza]iile non-guvernamentale. Categoriile de beneficiari ai sistemului de asisten] social: persoane srace, [omeri, persoane discriminate [i izolate social, persoanele cu handicap, copiii abuza]i (fizic, emo]ional, sexual), persoane care se confrunt cu probleme ma- ritale, btrânii, persoane dependente de drog [i alcool, persoane care se confrunt cu înclcarea drepturilor omului, victime ale violen]ei domestice, persoane fr adpost, persoane care se confrunt cu pierderi multiple, refugia]i, persoane cu HIV/SIDA, etc. În sistemul de asisten] social întâlnim atât domenii tradi]ionale de interven]ie cât [i domenii moderne iar problematica social aprut de-a lungul timpului a impus apari]ia unor noi metodologii de interven]ie: - domenii tradi]ionale de interven]ie: asisten]a social a familiei, asisten]a social a persoanelor vârstnice, asisten]a social a persoanelor cu dizabilit]i, asisten]a social a persoanelor cu dizabilit]i, etc. - domenii moderne de interven]ie: asisten]a social a persoanelor dependente de drog, asisten]a social a persoanelor cu HIV/SIDA, asisten]a social a copiilor strzii, proba]iune. Dreptul de a beneficia de asisten] social este un drept universal al tuturor persoanelor [i se acord în conformitate cu legisla]ia unei ]ri anume. În sistemul românesc de asisten] social, au dreptul la asisten] to]i cet]enii români cu domiciliul în România, fr deosebire de ras, na]ionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, opinie, apartenen] politic, de avere sau de origine social. Au dreptul la msuri de asisten] social (servicii [i presta]ii) [i cet]enii altor state [i apatrizii dac au domiciliul în România. Al treilea element structural, mediul social cuprinde: institu]ii, servicii, pres- ta]ii, cadrul legislativ. Institu]iile implicate în sistemul de asisten] social pot fi: institu]ii cu atribu]ii în sfera asisten]ei sociale sau institu]ii de specialitate, institu]ii publice sau private. Serviciile de asisten] social pot fi: servicii de asisten] social comunitar (caracter primar-general [i se acord la domiciliu, în familie [i în comunitate) [i/sau servicii de asisten] social specializate (se acord pentru nevoi speciale atât la domiciliu, cât [i în institu]ii specializate sau în cadrul altor institu]ii, cum ar fi: [coli, spitale, penitenciare [i alte unit]i. 22
  21. 21. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Presta]iile sociale reprezint transferuri financiare [i cuprind: aloca]iile fa- miliale, ajutoarele sociale, indemniza]ii [i facilit]i. Se acord pe baza testrii mijloacelor în func]ie de urmtoarele criterii: evaluarea contextului familial, veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia, condi]iile de locuire, starea de sntate [i gradul de dependen]. Activitatea de asisten] social se desf[oar cu respectarea cadrului legislativ. În România, la ora actual, urmtorul set de legi constituie nucleul normativ al sistemului na]ional de asisten] social: Legea nr.47/2006 privind sistemul na- ]ional de asisten] social, Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale, Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 286/2006 pentru modificarea [i completarea Legii administra]iei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea nr. 116/2002 privind prevenirea [i combaterea margi- nalizrii sociale, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei în familie. Specificul [i tradi]ia sistemelor de asisten] social din Uniunea European Exist la ora actual o întreag dezbatere la nivel european cu privire la noile direc]ii de dezvoltare a asisten]ei sociale (Giddens, 2001; Buzducea, 2004). Uniu- nea European are 27 de state membre ce formeaz împreun un spa]iu de peste 4 milioane kmp, cu o populatie total de aproximativ 500 milioane de locuitori, cu istorie diferit, cu administra]ie [i împr]ire teritorial diferit. În acest context, putem discuta de un model social european care s cuprind [i o sub-component european de asisten] social? Rspunsul este mai degrab nu, întrucât nu avem înc un model social european cristalizat de[i, acesta este frecvent men]ionat în documentele oficiale ale U.E.. Reprezint mai degrab o sum de principii [i idei comune ale sistemelor sociale din cadrul U.E. capabile s ofere persoanelor protec]ie [i coeziune social, un rspuns unitar la problema inegalit]ilor eco- nomice [i sociale, o viziune comun a statelor na]iune europene în privin]a di- feritelor aspecte ale vie]ii sociale, un set de principii, interese, standarde [i servicii de calitate necesare asigurrii unui trai decent cet]enilor europeni bazat pe solidaritate [i responsabilitate social. Principii [i priorit]i actuale în domeniul social în cadrul U.E. (vezi Zamfir, Stnescu, 2007): - promovarea coeziunii economice [i sociale. Tratatul de la Maastricht din 1992 se referea printre altele la combaterea excluziunii sociale [i întrirea coeziunii sociale iar Agenda de la Lisabona (2000) prevedea ca pân în 2010 U.E. s se caracterizeze de o înalt coeziune social, 23
  22. 22. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 - promovarea incluziunii sociale, - asigurarea accesului egal la servicii de calitate pentru to]i cet]enii europeni (sntate, educa]ie, asisten] social, etc), - promovarea egalit]ii de [ans [i combaterea oricrei forme de discriminare, - garantarea unui venit adecvat [i a resurselor necesare pentru o via] demn, - educa]ia pe toat durata vie]ii, - participare la dezvoltarea social [i economia bazat pe cunoa[tere, - ocuparea for]ei de munc [i egalitatea în munc, - coordonarea [i protejarea drepturilor sociale ale persoanelor care circul în UE (pensii, presta]ii sociale, ajutor pentru [omaj, VMG, asigurri de s- ntate), - implementarea valorilor sociale comune, - grija fa] de re]elele de solidaritate social, principiu materializat prin existen]a fondurilor structurale dar [i prin anumite eveniment comune (2003 - anul european al persoanelor cu dizabilit]i, 2006 - anul european al mobilit]ii lucrtorilor, 2007 - anul european al oportunit]ilor egale pentru to]i, 2008 - anul european al dialogului intercultural), - egalitatea de tratament în toate statele membre, - totalizarea perioadelor de asigurare, de activitate salarial sau indepen- dent, - exportabilitatea anumitor beneficii sociale (presta]ii în bani sau în natur). - participare [i responsabilitate, - parteneriat social [i implicarea societ]ii civile, - salarii decente [i echitabile, - politici sociale transna]ionale. Din punct de vedere al tradi]iei sistemelor de protec]ie social întâlnim în cadrul U.E. dou mari tendin]e (Buzducea, 2005a): - sisteme de protec]ie social de inspira]ie tip Bismark (Germania, Belgia, Fran]a, Italia, Luxemburg) în care prevaleaz principiul solidarit]ii profesionale, sisteme în care serviciile [i presta]iile depind de cotiza]iile angaja]ilor [i an- gajatorilor la bugetul asigurrilor sociale; - sisteme de protec]ie social de inspira]ie tip Beveridge (Danemarca, U.K, Suedia) unde prevaleaz un sistem de asigurri generalizat [i unde presta]iile [i serviciile sociale se acord diferen]iat în func]ie de necesit]i. Nici una dintre ]rile membre ale U.E. nu au modele pure ale uneia sau alteia dintre aceste dou mari tendin]e. Diferen]ele se înregistreaz în ceea ce prive[te organizarea [i func]ionarea sistemului de protec]ie social, modalitatea [i nivelul de finan]are, nivelul presta]iilor acordate, rolul autorit]ilor publice [i al par- tenerilor locali în dezvoltarea serviciilor sociale, cadrul legislativ. Fiecare stat european are o istorie aparte [i de aceea modul de organizare [i func]ionare al 24
  23. 23. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE ]rilor membre ale U.E. în privin]a sistemelor de protec]ie social este diferit (Sellick, Alexiu, 2000). În cadrul U.E. întâlnim [i similitudini în privin]a: in- stitu]iilor de specialitate din sistemul de asisten] social, tipologiei serviciilor [i presta]iilor acordate (protec]ia copiilor, boli cronice, invaliditate, btrâne]e), etc. Toate sisteme de asisten] social din cadrul U.E. se bazeaz pe interven]ia guvernului pentru a reduce srcia [i excluderea social,redistribuirea veniturilor, asigurarea unor niveluri ridicate de securitate social [i promovarea egalit]ii de [ans. ]rile U.E. se confrunt cu [omajul, excluderea social a anumitor categorii sociale (persoane fr adpost, refugia]i [i imigran]i ilegal, persoane cu handicap grav), scderea natalit]ii [i îmbtrânirea popula]iei, srcia, polarizarea social, etc. Vasta mi[care de reform social din Europa anilor ’70-80 a avut ca [i con- secin] major descentralizarea serviciilor sociale [i transferarea responsabilit]ii în privin]a dezvoltrii acestora autorit]ilor publice locale. La nivel european întâlnim modalit]i diferite de organizare a sistemului de asisten] social în func]ie de istoria fiecrui stat, de organizarea administrativ-teritorial, de tradi]ie etc. Evolu]ia sistemului na]ional de asisten] social Evolu]ia sistemelor de asisten] social este influen]at de mai mul]i factori de natur istoric, administrativ, legislativ, politic, economic. Istoria na]ional consemneaz preocupri sistematice pentru sprijinul acordat persoanelor deza- vantajate social: acte ale cancelariilor domne[ti, acte administrative, statute de breasl (Livad-Cadeschi, 2001). [i în România ca în mai toate ]rile aflate sub influen] bizantin, formele primare de asisten] social s-au dezvoltat în preajma institu]iilor religioase. Mnstirile de]ineau bolni]e ce asigurau protec]ie sracilor bolnavi sau infirmi ceea ce reprezenta o practic a Occidentului european. Aceste a[ezminte destinate sracilor erau adevrate comunit]i religioase: spital, biseric, cimitir. În aproape toate perioadele istorice, provinciile române[ti au de]inut forme ale sistemelor de asisten] social specifice vremurilor respective, cu excep]ia speciali[tilor forma]i în asisten] social de[i, autorit]ile domne[ti autorizau boieri epitropi, oameni cu statut social [i [tiin] de carte s se ocupe de beneficiarii asisten]ei sociale; existau institu]ii, servicii, presta]ii [i cadru organizatoric/le- gislativ. Pe vremea voievozilor, când prin]ul era garantul legii (doctrina domnului, a principelui ideal) mecanismele de realizare a protec]iei sociale erau uneori ru- dimentare dar cu toate acestea dreptatea [i justi]ia social func]iona. Spre exemplu, existau spitale-azil pentru sraci dar lipsea medicul. Toate activit]ile de asisten] social ar trebui privite în contextul istoric în care s-au dezvoltat, integrându-le judec]ii globale a vremurilor în care au existat (Buzducea, 2005a). Spre exemplu, 25
  24. 24. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 practica din secolul al XVII-lea de a oferi sracilor ora[ului câte o para pe zi din bugetul Visteriei ar putea fi numit efectiv o form de acordare a venitului minim garantat asigurat la ora actual în majoritatea ]rilor din U.E.. Domnitorul C. Mavrocordat (1741) poruncea ca orbii, [chiopii, ciungii fr familie [i care nu pot s se hrneasc s fie scuti]i de taxe [i impozite, un obicei specific despo]ilor lumina]i din Cre[tintate. [i astzi, persoanele cu handicap beneficiaz de ase- menea scutiri. În 1792, Mihail {u]u poruncea boierilor epitropi, administratori ai Cutiei Milelor ce reprezenta o institu]ie public, un fel de Direc]ie de asisten] social, s acorde cer[etorilor câte un taler [i jumtate pe lun bani de mâncare, ]ara fiind cuprins de epidemie de cium. A[adar, ceea ce astzi numim o ini]iativ sau hotrâre domneasc pe vremea aceea reprezenta un adevrat program social de dimensiuni na]ionale dat fiind implicarea voievozilor care au domnit de-a lungul timpului peste provinciile române[ti în dezvoltarea operei de asisten] a mizeriei (srciei). La sfâr[itul feudalismului s-a resim]it nevoia la nivel european a unui sistem organizat de asistare a sracilor. Na[iunile europene s-au implicat în activit]i de protec]ie social dezvoltând programe sociale [i construind institu]ii pentru pro- tejarea persoanelor vulnerabile. Acestea pot fi considerate institu]ii publice de asisten] social întrucât erau construite [i sus]inute tehnic [i financiar de ctre autorit]i. În perioada premergtoare apari]iei statelor moderne, voievozii cre[tini ai provinciilor române[ti erau conecta]i la ideile de protec]ie social care circulau la acea vreme în întreaga Cre[tintate, mai târziu numit Europa. Ca atare nu doar mila [i înv]tura cre[tin i-au determinat la ridicarea de institu]ii de asisten] social [i la dezvoltarea de adevrate servicii sociale ci [i dorin]a de a alinia ]rile lor din punct de vedere al politicilor sociale la tendin]ele europene ale acelor vremuri. În perioada contemporan sistemul na]ional de asisten] social a parcurs trei etape fundamentale: a) prima etap o reprezint perioada în care sistemul de asisten] social a cunoscut o dezvoltare deosebit d.p.v. administrativ [i organizatoric, dezvoltare sus]inut atât de consecin]ele celor dou rzboaie mondiale la care România a participat cât [i ini]iativele anterioare promulgate timp de secole de ctre cur]ile domne[ti. b) a doua etap este reprezentat de perioada comunist când sistemul de asisten] social este distrus aproape în întregime întrucât ideologia de partid [i de stat respingea ab initio nevoia de asisten] social. c) a treia etap o reprezint reconstruc]ia sistemului de asisten] social în- ceput dup Revolu]ia din 1989. 26
  25. 25. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE O diagnoz actual a sistemului na]ional de asisten] social Sistemul na]ional de asisten] social este organizat la nivel central [i jude]ean/ local: - nivelul central îndepline[te mai degrab func]ii de coordonare, de elaborare a cadrului legislativ, a politicilor [i standardelor în domeniul asisten]ei sociale, de monitorizare [i inspec]ie social, de finan]are prin programe de interes na]ional. Este reprezentat de ministere cu responsabilit]i în domeniu, de autorit]i [i agen]ii din subordinea acestora, de departamente din cadrul Guvernului. În mod special, coordonarea sistemului na]ional de asisten] social revine Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit]ii de [anse. - nivelului jude]ean/local îi revine prin structurile administra]iei publice res- ponsabilitatea crerii [i sus]inerii concrete a sistemului de asisten] social (re]eaua institu]ional, servicii [i presta]ii, angajarea speciali[tilor). La acest nivel întâlnim atât structurile/serviciile descentralizate ale ministerelor în teritoriu cât [i Serviciul Public de Asisten] Social (Direc]iile Generale de Asisten] Social [i Protec]ia Copilului aflate în subordinea Consiliilor jude]ene, Serviciile de asisten] social din subordinea Consiliilor locale ale municipiilor, ora[elor [i comunelor). Evident c [i celelalte structuri guvernamentale care au direc]ii reprezentative la nivel jude]ean (Direc]ia Muncii, Inspectoralele [colare, Inspectoratele de Poli]ie, etc) [i local sprijin sistemul de asisten] social (colaborarea speciali[tilor în asisten] social cu poli]ia, [coala, spitalul). Finan]area sistemului de asisten] social se realizeaz de la bugetul de stat sau de la bugetele locale: – de la bugetul de stat se asigur finan]area: presta]iilor sociale, programelor de interes na]ional, institu]iilor publice cu atribu]ii în domeniul asisten]ei sociale aflate în subordinea MMFES, subven]iile acordate în vederea dezvoltrii ser- viciilor sociale. – de la bugetele jude]ene se aloc fonduri pentru: institu]iile [i serviciile sociale organizate la nivel jude]ean sau local prin colaborare cu administra]ia local, presta]iile sociale stabilite prin hotrâri ale consiliilor jude]ene. – de la bugetele locale ale municipiilor, ora[elor [i comunelor se asigur finan]area: institu]iilor [i serviciilor sociale realizate de consiliile locale, aju- toarelor sociale [i facilit]ilor acordate pe plan local. Consiliile locale de la toate nivelurile administra]iei publice locale au obliga]ia s prevad în bugetele proprii, distinct, fondurile necesare pentru servicii [i presta]ii sociale, stabilite prin legi speciale [i hotrâri ale consiliilor locale. În finan]area sistemului de asisten] social pot fi utilizate [i sume provenite din fonduri extrabugetare: dona]ii, sponsorizri, contribu]ii din partea unor per- soane fizice sau juridice din ]ar sau strintate etc. 27
  26. 26. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Institu]iile de asisten] social Institu]iile de asisten] social reprezint un element structural extrem de important în cadrul sistemului de asisten] social întrucât asigur pe de o parte protec]ie persoanelor aflate în dificultate iar pe de alt parte asigur organizarea [i func]ionarea sistemului. În cadrul sistemelor de asisten] social de la nivelul U.E. întâlnim dou categorii de institu]ii: institutii cu responsabilitati in sfera asistentei sociale [i institu]ii specializate de asisten] social. Caracteristica co- mun a sistemelor de asisten] din ]rile dezvoltate este dezvoltarea nivelului local al sistemului, articularea sistemului la nivelul comunit]ilor locale. Nivelului superior îi revine doar rol metodologic, de monitorizare [i control din partea statului. Delegarea responsabilit]ilor la nivel local presupune [i o sus]inere financiar adecvat a consiliilor locale pentru a dezvolta institu]iile, serviciile [i presta]iile de specialitate. La ora actual, în România este dezvoltat nivelul central [i cel jude]ean [i mai pu]in cel local, acolo unde se afl în realitate beneficiarii sistemului de asisten] social. Dat fiind tendin]a din cadrul U.E. de a dezvolta asisten]a social la nivel local, sperm ca [i în România, în viitor s se dezvolte nivelul local. Institu]iile specializate de asisten] social sunt înfiin]ate [i organizate ca unit]i publice sau private [i asigur protec]ie, gzduire, îngrijire, activit]i de recuperare [i reintegrare social pentru copii, persoane cu handicap, persoane vârstnice [i alte categorii de persoane aflate în nevoie. Institu]iile de specialitate sunt înfiin]ate la nivel local [i sunt finan]ate de la bugetul jude]ean sau de la bugetele locale. Se afl fie în subordinea DGASPC-urilor fie în subordinea Consiliilor locale. Gzduirea în institu]iile de asisten] social se realizeaz atunci când men]inerea la domiciliu nu este posibil [i poate fi dispus în urma evalurii sociale [i socio-medicale a persoanei, cu consim]mântul acesteia. În situa]ia în care nu se poate ob]ine consim]mântul persoanei, accesul acesteia în institu]iile de asisten] social se realizeaz cu consim]mântul reprezentantului legal sau, dup caz, cu acordul autorit]ii tutelare. Acest tip de servicii pot fi acordate în medii diferite. Exist [i situa]ii în care institu]iile de asisten] social pot acorda servicii sociale [i la domiciliul persoanelor, în func]ie de nevoile acestora. În structura actual a sistemului national de asisten] social exist, la nivelul Administra]iei Publice Centrale, o mul]ime de institu]ii (agen]ii/autorit]i) cu atribu]ii directe sau tangen]iale în asisten] social [i care sunt subordonate di- feritelor ministere. Atribu]iile ce revin acestor structuri guvernamentale sunt mai degrab de ordin metodologic, de monitorizare, de elaborare de politici punctuale ca rspuns la diferite probleme sociale, propuneri legislative. Numrul mare al acestor institu]ii centrale diminueaz din rspundere [i creaz falsa impresie a existen]ei unei re]ele competente de asisten] social ignorându-se slaba dezvoltare 28
  27. 27. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE a sistemului la nivel local. Ministerul din subordinea Guvernului cu atribu]ii men]ionate de lege în dezvoltarea [i monitorizarea sistemului na]ional de asisten] social este Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit]ii de [anse care are spre exemplu, la ora actual, în subordine, urmtorele institu]ii cu atribu]ii în sfera sistemului de asisten] social: Autoritatea Na]ional pentru Persoanele cu Han- dicap (180 de posturi), Autoritatea Na]ional pentru Protec]ia Drepturilor Co- pilului (88 posturi), Agen]ia Na]ional pentru Protec]ia Familiei (58 de posturi), Agen]ia Na]ional pentru Egalitatea de {anse între Femei [i Brba]i (datele se refer la anul 2007). La nivel jude]ean, Direc]iile de Asisten] Social [i Protec]ia Copilului dezvolt politicile na]ionale dar [i locale pentru protec]ia copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum [i a oricror persoane aflate în nevoie. De regul, în subordinea acestora întâlnim:centre ma- ternale, centre de zi, centre de plasament de tip clasic, centre de plasament familial, apartamente sociale, centre de primire în regim de urgen], adposturi pentru copiii strzii. Serviciile de suport dezvoltate în cadrul Direc]iilor pot fi diferite de la un jude] la altul dar, de regul urmtoarele tipuri de servicii sunt întâlnite: consiliere psihologic pentru copil [i familie, consiliere antidrog, consiliere [i sprijin pentru copilul maltratat/abuzat sau neglijat, consiliere pentru copilul sero- pozitiv, consiliere, orientare, sprijinire [i monitorizare pentru copiii strzii, con- siliere pentru victimele traficului de persoane, consiliere pentru victimele violen]ei domestice, monitorizare, asisten] [i sprijin a gravidei predispus la abandonul copilului, prevenirea abandonului copilului în perioada preconceptiv, planificare familial, prevenirea abandonului copilului prin ajutor material [i financiar, pre- gtire [i sprijin pentru integrare [i reintegrare familial, asisten] [i sprijin pentru copil în exercitarea drepturilor sale, terapie [i recuperare pentru copilul cu di- zabilit]i, prevenirea delincven]ei [i a infrac]ionalit]ii copiilor, orientare, su- praveghere [i sprijin pentru reintegrarea social a copilului delincvent, pregtirea copiilor [i tinerilor pentru via] independent. Acest nivel jude]ean este cel mai dezvoltat nivel al sistemului na]ional de asisten] social, a[a cum men]ionam [i la începutul studiului. Din pcate, descentralizarea sistemului pare a se fi oprit la acest nivel întrucât la ora actual constatm o subdezvoltare cronic a nivelului local (ora[e, comune [i localit]i). Structura organizatoric, numrul de personal precum [i bugetul serviciului public de asisten] social se aprob prin hotrâre a consiliului local. În perspectiv, descentralizarea va contribui la dezvoltarea sis- temului de asisten] social pân la nivel local, cât mai aproape de nevoile beneficiarilor. Asumarea dezvoltrii sus]inute a serviciilor de asisten] social la nivel local de ctre factorii de decizie din administra]ia public reprezint esen]a sistemului de asisten] social. 29
  28. 28. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Serviciile de asisten] social Întâlnim dou tipuri de servicii de asisten] social: servicii de asisten] social acordate în mediul natural de via] (familie, acas, la [coal, la locul de munc) [i servicii de asisten] social acordate în institu]ii de asisten] social (centre pentru vârstnici, centre de plasament, institu]ii de recuperare pentru persoanele cu di- zabilit]i, institu]ii de resocializare a copiilor [i adolescen]ilor cu devia]ii com- portamental). Serviciile de asisten] social mai pot fi clasificate în: servicii de asisten] social comunitar (au caracter primar-general [i se acord la domiciliu, în familie [i în comunitate - ex. informare, consiliere) [i servicii de asisten] social specializate (se acord pentru nevoi speciale atât la domiciliu cât [i în institu]ii specializate - ex. recuperare handicap). Acestea se plaseaz la niveluri diferite: la nivel individual - asisten]a personalizat (economic, psihologic, juridic pentru persoanele aflate în nevoie: sraci, persoane cu handicap, [omeri); la nivel interpersonal [i de grup (consiliere [i terapii de familie); la nivel comunitar (rezolvarea problemelor comunit]ii). Serviciile de asisten] social intervin fie în situa]ii de urgen] (copii abandona]i sau abuza]i, femei abuzate) fie în situa]ii de dificultate cronic (deficit cronic de resurse, situa]iile de srcie, persoane dependente de drog, persoane eliberate din închisoare, mame singure). Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private: - serviciul public de asisten] social la nivel jude]ean [i local, - alte servicii publice specializate la nivel jude]ean sau local, - unit]i de asisten] medico-social (centre, spitale), - institu]ii publice care de]in compartimente de asisten] social, - asocia]ii [i funda]ii, culte religioase [i al]i reprezentan]i ai societ]ii civile, - persoane fizice autorizate, - organiza]ii interna]ionale de profil. Presta]iile de asisten] social Reprezint un element structural important al sistemului de asisten] social, constituind transferuri financiare ctre popula]ie, msuri de redistribu]ie financiar destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condi]iile de eligibilitate pre- vzute de cadrul legislativ. Se acord în bani sau în produse, pe baza testrii mijloacelor în func]ie de urmtoarele criterii: evaluarea contextului familial, veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia, condi]iile de locuire, starea de sntate [i gradul de dependen]. Exist urmtoarele tipuri de presta]ii: (a) alo- ca]iile familiale - se acord familiilor [i au în vedere na[terea, educa]ia [i în- tre]inerea copiilor; (b) ajutoarele sociale - se acord persoanelor sau familiilor 30
  29. 29. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE aflate în dificultate [i ale cror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de via]; (c) indemniza]ii [i facilit]i - se acord persoanelor pentru favorizarea incluziunii sociale [i asigurrii unei vie]i autonome. Se acord de ctre stat prin autorit]ile administra]iei publice centrale sau locale fiind sus]inute financiar de la bugetul de stat (cele reglementate prin legi speciale) sau de la bugetul local (acele presta]ii sociale stabilite prin hotrâri ale consiliilor locale). Consiliile locale de la toate nivelurile administra]iei publice locale au obliga]ia s prevad în bugetele proprii, fondurile necesare pentru presta]iile sociale, stabilite prin legi speciale [i hotrâri ale consiliilor locale. Actualizarea cuantumului pres- ta]iilor sociale reglementate prin legi speciale se realizeaz anual, prin hotrâre a Guvernului (în func]ie de indicele pre]urilor de consum). Tipuri de presta]ii sociale destinate categoriilor sociale aflate în dificultate sau în situa]ie de risc social: aloca]ie de stat pentru copii, aloca]ia familial complementar, aloca]ie de sus]inere pentru familia monoparental, aloca]ie pentru copiii nou-nscu]i, indemnizatia lunar de hran cuvenit adul]ilor [i copiilor infectati cu HIV sau bolnavi de SIDA, ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutor pentru inclzirea locuin]ei, dispens pentru consulta]ii prenatale, modificarea condi]iilor de munc pentru protec]ia maternit]ii, concediu [i indemniza]ie de risc maternal, concediu [i indemniza]ie de maternitate, concediu [i indemniza]ie pentru cre[terea copilului, concediu [i indemniza]ie pentru in- grijirea copilului bolnav, ajutor de urgen], ajutor financiar, ajutorul de deces, ajutor rambursabil pentru persoanele refugiate. Limite ale sistemului actual de asisten] social: - insuficienta dezvoltare a serviciilor de asisten] social, - centrarea mai degrab de interven]ie în situa]ii de criz/dificultate [i mai pu]in pe preven]ie, - domin presta]iile [i drepturile sociale, situate la nivel redus ca valoare financiar, - fragmentarea institu]ional a sistemului la nivel central (existen]a unui numr mare de agen]ii [i autorit]i guvernamentale cu atribu]ii în asisten]a social) ce conduce la diluarea rspunderii [i implicit la lipsa de articulare, - nu se încurajeaz re]eaua rural de asisten] social întrucât SPAS-urile sunt dezvoltate doar la nivel jude]ean ca DGASPC-uri [i nu la nivel local (ora[e, comune) de[i principiul descentralizrii este men]ionat de legisla]ia de specialitate, - numr insuficient de speciali[ti cu pregtire universitar în asisten] social ceea ce genereaz abordri lipsite de profesionalism în interven]iile con- crete, - fonduri insuficiente la nivel local destinate dezvoltrii serviciilor [i in- stitu]iilor de specialitate. 31
  30. 30. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Bibliografie Ambrosino, R., Heffernan, J., Shuttlesworth, G., Ambrosino, R., 2007, Social Work and Social Welfare: An Introduction, 6th edition, Brooks/Cole Publishing. Buzducea, D., 2004, Construc]ia sistemelor europene de asisten] social, în Revista de Asisten] Social, nr. 4, pp. 38-45. Buzducea, D., 2005a, Aspecte contemporane în asisten]a social, Editura Polirom, Ia[i. Buzducea, D., 2005b, Globalizarea. Structuri paradigmatice moderne, Editura Competent Press, Bucure[ti. Buzducea, D., 2007, coord., Riscuri la tineri. Studiu de caz: adolescen]ii cu HIV/SIDA din România, Editura Universit]ii din Bucure[ti, Bucure[ti. Cree, V., 2003, Becoming a Social Worker, Routledge, Taylor & Francis Group. Doel, M., Shardlow, S.M., 2005, Modern Social Work Practice: Teaching and Learning in Practice Settings, Ashgate Publishing Company. DuBois, B.L., Miley, K.K., 2007, Social Work: An Empowering Profession, 6th edition, Allyn & Bacon. Ferguson, I., Lavalette, M., Whitmore, E., 2005, Globalisation, Global Justice and Social Work, Taylor & Francis. Gibelman, M., 1999, The Search for Identity: Defining Social Work – Past, Present, Future, in Social Work Journal of the National Association of Social Workers, volume 44, Number 4, 293-408. Giddens, A., 2001, A treia cale [i criticii ei, Editura Polirom, Ia[i. Hepworth, D.H., Rooney, R.H., Rooney, G.D., Strom-Gottfried, K., Larsen, J.A., 2006, Direct Social Work Practice: Theory and Skills, 7th edition, USA: Thomson. Leybi, J., 1978, A History of Social Welfare and Social Work in the United States, 1815- 1972, New York: Columbia University Press. Livad-Cadeschi, L, 2001, De la mil la filantropie. Institu]ii de asistare a sracilor din ]ara Româneasc [i Moldova în sec. al XVII-lea, Editura Nemira, Bucure[ti. IFSW, 2000, http://www.ifsw.org., accesat în data de 16.03.2008. Matthies, A., L., 2008, Social Work in Europe, University of Applied Sciences Magdeburg- Stendal, http://www.sgw.hs-magdeburg.de/europeansocialwork/pdf/2005/ inten- sive_course/European_Social_Work-eng.pdf, accesat în data de 16.03.2008. Meacham, M., G., 2007, Ethics and Decision Making for Social Workers, in Journal of Social Work Values and Ethics, volume 4, number 3. Payne, M., 2005, Modern Social Work Theory, third edition, Macmillan Palgrave. Sellick, C., Alexiu, T.M., 2000, Asisten]a social în Marea Britanie [i România - studiu comparativ, UNICEF, Bucure[ti. Shaw, I.F., Arksey, H., Mullender, A., 2006, Recognizing Social Work, in The British Journal of Social Work, February 2006; 36: 227 - 246. Stepney, P., Ford, D., eds., 2000, Social Work Models, Methods and Theories: A Framework for Practice, Lyme Regis: Russell House. Zamfir, E., 2006a, Dezvoltarea sistemului de asisten] social: un proces istoric dificil, în Zamfir, C., Stoica, L., coord, 2006, O nou provocare: dezvoltarea social, Editura Polirom, Ia[i, pp. 197-216. 32
  31. 31. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Zamfir, E., 2006b, Asisten]a social ca practic [i formare profesional: standarde pro- fesionale, evaluare, monitorizare [i supervizare, în Revista de asisten] social, nr. 1, pp.10- 26. Zamfir, C., Stnescu, coord., 2007, Enciclopedia dezvoltrii sociale, Editura Polirom, Ia[i. Zanca, R., 2006, O perspectiv asupra serviciilor sociale din jude]ul Bra[ov, în Revista de Asisten] Social, nr. 4, pp. 75- 85. Wikipedia, The Free Encyclopedia, 2008, Social Work, http://en.wikipedia.org/wiki/ Social_services, accesat în data de 16.03.2008. *** Legea nr. 215/2001 a administra]iei publice locale. *** Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. *** Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei în familie. *** Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale. *** Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. *** Legea nr. 47/2006 privind sistemul na]ional de asisten] social. Rezumat Acest studiu se adreseaz studen]ilor în asisten] social precum [i tuturor acelora care doresc s se familiarizeze cu domeniul asisten]ei sociale, domeniu de mare interes în ultima perioad, atât în România dar mai ales la nivel in- terna]ional. Cu o istorie veche de secole [i chiar milenii, asisten]a social a devenit un partener activ al politicilor publice în lupta cu ceea ce, la începutul secolului XX, Lordul Beveridge numea cei cinci gigan]i: lipsurile, boala, ig- noran]a, mizeria [i inactivitatea. Mai mult, putem considera c asisten]a social particip la schimbarea social având contribu]ii însemnate la reconfigurarea structurilor sociale în contextul mai larg al globalizrii. Prin contribu]ia sa la incluziunea social a grupurilor aflate în situa]ie de risc, prin cre[terea calit]ii vie]ii anumitor categorii sociale vulnerabile, prin programele sociale de reducere a srciei, asisten]a social contribuie fr dubiu la procesul de dezvoltare social. Cuvinte cheie sistemul de asisten] social, grupuri de risc, servicii sociale, dezvoltare social 33
  32. 32. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Working together www.asistentasociala.ro Rolul sindicatelor în cadrul pie]ei for]ei de munc din România [Roles of trade unions in labor market] Cristinel BLEAND|* Sociologist, Social Department National Trade Union Confederation CARTEL ALFA Abstract Romanian labor market represents all interactions between organizational actors implied: government, trade unions and employers. From the beginning until today, the aim of the trade unions were to protect the socio-professional interests of their members. From here results the trade union importance as active organizations and the possibility of perverse effects as consequences of decisions and actions in the labor market field. Keywords Labor market, trade unions, processes, labor relations, organizations Received: May, 19, 2008 * Cristinel Bleand is working as Sociologist for Social Department of National Trade Union Confederation CARTEL ALFA and Research Assistant for Research Center named Absolvent Employing Observatory from Bucharest University 1 Denumim angajatori orice organiza]ie care folose[te ofertan]ii for]ei de munc. Angajatorii pot fi publici, sub forma birocra]iei oricrui stat, sau priva]i, caz în care vor fi denumi]i patronate. 34
  33. 33. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE Introducere Raportul dintre sindicate [i angajatori1 este inextricabil legat de pia]a for]ei de munc. Sindicatele reprezint organiza]ii aprute ca rspuns la exigen]ele ma- nagementului, in scopul aprrii intereselor socio-profesionale ale lucrtorilor. Angajatorii reprezint structuri înfiin]ate în vederea urmririi [i realizrii unui scop anume, de cele mai multe ori acesta fiind de ordin birocratic sau economic- profitul. Inexisten]a angajatorilor atrage strict inexisten]a sindicatelor deoarece lucrtorii ar fi lipsi]i de structurile organiza]ionale în care s-[i poat exercita aptitudinile dobândite pe parcursul vie]ii. La rândul lor, sindicatele pot conduce la dispari]ia comercial a anumitor angajatori, prin ac]iuni de protest ce pot avea ca efect falimentul organiza]iei respective. Pornind de aici, reiese un raport de putere în care fiecare organiza]ie va încerca s-[i maximizeze influen]a [i s ob]in cât mai multe avantaje in raport cu cellalt actor. În cadrul acestei pie]e, cererea de for] de munc se întâlne[te cu oferta. Totu[i, aceast precizare este insuficient [i schematic, în analiza pie]ei for]ei de munc intervenind factori precum: - rolul actorilor sociali (inter)na]ionali în stabilirea regulilor de func]ionare a pie]ei muncii; - competen]ele ofertan]ilor for]ei de munc; - oferta educa]ional a sistemului de înv]mânt; - expectan]ele angajatorilor privind aptitudinile [i deprinderile lucrtorilor; - rela]iile de munc din perspectiva raporturilor ierarhice, a îndeplinirii performan]elor [i din prisma acordrii beneficiilor rezultate în urma activit]ii prestate (salarii, bonusuri, etc.) ; - efectele perverse ale ac]iunii actorilor sociali, urmare a intersectrii intereselor distincte; - condi]iile de munc sub aspectul snt]ii [i securit]ii locului de munc, etc. Realit]ile socio-economice ale ultimelor secole, sub efectul globalizrii [i al produc]iei de propor]ii industriale, conduc la întreptrunderea dimensiunilor pie- ]elor for]ei de munc na]ionale [i conturarea unui sistem global alctuit din totalitatea sub-sistemelor na]ionale [i/sau sectoriale. Acest fapt reprezint o mu- ta]ie socio-economic de importan] major în analiza fenomenului, din moment ce contextul pie]ei for]ei de munc dintr-un stat oarecare influen]eaz evolu]ia altor contexte din alte state. 35
  34. 34. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Static versus dinamic in evolu]ia sindicatelor Apari]ia sindicatelor este legat de sistemul economic medieval [i de extensia acestui sistem la începutul industrializrii precum [i ca reac]ie la condi]iile de lucru caracterizate prin precaritate. În cadrul acestuia, atelierele me[te[ugre[ti angajau ucenici în vederea dezvoltrii propriilor activit]i. Organizarea sub forma ghildei asigur fundamentul apari]iei sindicatelor. Ghilda reprezint tipul de or- ganizare specific medieval în care me[te[ugarii lucrau pe cont propriu, în vederea asigurrii existen]ei propriei familii. Func]ie de necesit]i, erau angaja]i un numr limitat de ucenici ce lucrau în cadrul ghildei [i deseori locuiau [i împreun cu familia me[te[ugarului, putând continua exercitarea meseriei dup dispari]ia fizic a me[terului, pe baza principiului ereditar. Intervin dou consecin]e ale acestui tip de organizare: - rela]iile de munc se caracterizau prin apropiere [i cvasi-interdependen], ucenicii fiind deseori asimila]i cu membrii familiei me[te[ugarului; - apari]ia competi]iei între diferitele ghilde prin valorificarea surplusului produselor, ca urmare a dezvoltrii propriei produc]ii. Conform celor de mai sus, din prima consecin] deriv principiul solidarit]ii între lucrtori, principiu fundamental în existen]a [i explicarea fenomenului sin- dical precum [i apari]ia primelor sindicate ce aveau drept func]ie protejarea intereselor membrilor ghildei împotriva altor, angajatori, competitori sau clien]i în scopul impunerii standardelor de ucenicie, calitate [i pre]. Pentru exemplificare, asocia]ia me[te[ugarilor din domeniul industriei încl]mintei din Philadelphia (The Federal Society of Journeymen Cordwainers) a fost înfiin]at în 1794, iar în 1799 a declan[at prima grev (Mills, 1994, p. 35). Dac la începutul apari]iei formelor incipiente de organizare a lucrtorilor, solidaritatea reprezenta un principiu limitat strict fiecrei organiza]ii, evolu]ia temporal a condus la cristalizarea normelor principiale [i la identificarea prin- cipalilor adversari în persoana angajatorilor, astfel încât principiul solidarit]ii a devenit un principiu universal la nivelul mi[crii sindicale interna]ionale. Fa] de contextul apari]iei, structura static a sindicatelor se eviden]iaz prin motiva]ia originar, respectiv protejarea intereselor socio-profesionale ale membrilor. Struc- tura dinamic se repercuteaz prin schimbarea filosofiei privind natura clien]ilor/ stakeholderilor prin acordarea unei importan]e sporite datorit competi]iei existente în pia]. Atragerea resurselor de orice natur a condus la panteonizarea clien]ilor, prin centrarea cvasi-exclusiv pe inducerea [i satisfacerea nevoilor acestora. Dac, originar, munca era destinat satisfacerii trebuin]elor familiei, noul context economic a determinat reorientarea obiectivelor muncii depuse ctre comercializare, prin intermediul produc]iei de mas. Necesit]ile familiei nu mai sunt satisfcute prin intermediul muncii, ci cu ajutorul muncii productoare de profit. De asemenea, structura dinamic poate fi observabil din perspectiva 36
  35. 35. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE evolu]iei modelelor de rspuns sindical la cerin]ele managementului. S-au dez- voltat forme noi de informare, consultare, negociere, mediere sau chiar co-par- ticipare a lucrtorilor la deciziile managementului organiza]ional. Sistemul rela]iilor industriale cuprinde ansamblul interac]iunilor dintre an- gajatori [i lucrtori. Din acest punct de vedere, dimensiunile raporturilor func]ie de criteriile static/dinamic cuprind: - componenta legal: reprezint elementul static, fundamentul rela]iilor de munc. Prin intermediul normelor juridice sunt reglementate interac]iunile dintre lucrtori [i angajatori. În manier evolutiv, reglementrile juridice din domeniu [i-au schimbat modelul de provenien], de la impunerea unilateral din partea autorit]ilor statale la statutul de acord negociat între reprezentan]ii statului, ai lucrtorilor [i angajatorilor; - componenta societal: (inter)ac]iunile din sistemul rela]iilor de munc produc consecin]e inten]ionate [i neinten]ionate. Acestea din urm vor necesita elaborarea altor decizii [i aplicarea altor msuri în vederea corectrii efectelor negative, îns [i aceste msuri pot urma acela[i model. În aceste condi]ii, rela]iile dintre re- prezentan]ii angajatorilor [i lucrtorilor se definesc prin intermediul ambelor criterii: obiectivul general asumat const în reglementarea [i stabilizarea ra- porturilor de munc, dar efectele unor astfel de msuri impun necesitatea schim- brilor. - componenta afectiv: latura personal reprezint unul din factorii declan[atori ai evolu]iei rela]iilor de munc [i însumeaz totalitatea aspectelor individuale implicate în sistem. Are o însemntate deosebit, de[i este relativ dificil cuan- tificarea. Cu toate acestea, interesele, orgoliile, ideile individuale pot genera ac]iuni cu consecin]e asupra întregii societ]i. Pe baza celor de mai sus, fundamentul rela]iilor dintre angajatori [i lucrtori poate fi inteligibil, asigurând totodat elementele constitutive ale evolu]iei ul- terioare a acestor rela]ii. Practic, se intr în spiral ac]ional, orice ac]iune putând genera consecin]e ce vor necesita alte decizii [i ac]iuni, procesul prelungindu-se la infinit. Rela]ia dintre angajatori [i lucrtori în cadrul pie]ei muncii se caracterizeaz prin cvasi-interpedenden]. Evolu]ia rela]iilor de munc a condus la trecerea în plan secund a elementelor structurale. Conform figurii de mai jos, rela]ia poate fi ilustrat sub forma unui model triadic: 37
  36. 36. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Relaţii de muncă Angajatori Lucrători Fig. 1: Pia]a for]ei de munc: actori [i rela]ii Primele consecin]e logice ce deriv din acest model sunt: - inexisten]a pie]ei muncii atrage inexisten]a angajatorilor, lucrtorilor, im- plicit [i a rela]iilor de munc; - lipsa angajatorilor conduce la imposibilitatea existen]ei lucrtorilor, deci [i a rela]iilor de munc; - inexisten]a lucrtorilor atrage inexisten]a angajatorilor, prin imposibilitatea desf[urrii activit]ilor; - rezultatul rela]iilor de munc dintre angajatori [i angaja]i este reprezentat de producerea bunurilor [i serviciilor. - conflictul dintre angajatori si lucrtori reprezint o dimensiune secundar, chiar dac se instituie ca forma cea mai vizibil [i violent a rela]iilor de munc. Procesualitatea apari]iei sindicatelor Localizarea spa]io-temporal a apari]iei primelor forme de manifestare a mi[- crilor muncitore[ti este un demers dificil, autorii avansând diferite date istorice dar fiind în general de acord c apari]ia sindicatelor este efectul unui proces evolutiv. „Grevele sunt la fel de vechi ca [i istoria… Se pot construi paralele istorice între revolta crmidarilor evrei din Egipt (1490 î.e.n.) contra ordinului primit de a produce crmizi fr a fi plti]i [i greva ]estorilor de bumbac din Stalybridge (1892 e.n.) cauzat de condi]iile precare de lucru. Dar nu putem considera ca existând un raport între mi[carea sindical de azi [i nenumratele rebeliuni pe criterii etnice, revoltele sclavilor sau ale ]ranilor aservi]i… aceste forme de «mi[cri muncitore[ti» pot fi considerate în afara subiectului …pentru c «grevi[tii» nu aveau statut de salaria]i ce urmreau îmbunt]irea condi]iilor 38
  37. 37. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE contractului de munc pe care îl acceptaser în mod voluntar anterior” (Webb, 1897, p.2). Conform celor de mai sus, apari]ia asocia]iilor lucrtorilor este un fenomen contemporan [i un efect al oficializrii [i formalizrii rela]iilor de munc. Extinderea produc]iei de mas datorit dezvoltrii unor noi pie]e de desfacere în contextul globalizrii a condus la ignorarea aspectelor fundamentale ce au fcut posibil apari]ia sindicatelor. „Cauza esen]ial a formrii asocia]iilor durabile de salaria]i trebuie analizat în caracteristicile particulare ale sec al XVIII-lea. Re- cunoa[tem condi]ia fundamental a formrii sindicatelor în revolu]ia economic ce a traversat diferite industrii. În toate cazurile în care sindicatele s-au format, marea mas de lucrtori compus din productori independen]i, controlând ei în[i[i pia]a [i posedând instrumentele [i produsele muncii proprii s-au transformat în salaria]i pe via], fiind lipsi]i de instrumentele de produc]ie…” (Webb, 1897, pp. 27-28) Una din primele atestri ale formrii asocia]iilor lucrtorilor vizeaz anul 1699 când „minerii din Newcastle au acceptat masiv s doneze o mic parte din salariu în scopul utilizrii ca fond public sau ca banc în vederea îmbunt]irii situa]iei proprii, a vduvelor [i copiilor lor precum [i a pensionarilor” (Pelling, 1987, p.10). În manier schematic, se pot sumariza categoriile factorilor cauzali ai apari]iei sindicatelor: - economici: schimbrile survenite în structura propriet]ii, prin trecerea de la statutul de proprietar la cea de salariat [i orientarea exclusiv pe inducerea [i satisfacerea exigen]elor clien]ilor reprezint o schimbare structural ce a condus la coalizarea lucrtorilor. Asigurarea condi]iilor de trai pentru individ [i familia sa nu s-a mai realizat prin intermediul produc]iei proprii ci prin intermediul salariului primit ca urmare a activit]ii prestate. Mai mult, apari]ia noilor pie]e de desfacere în condi]iile produc]iei de mas echivaleaz cu presiunea exercitat asupra micilor întreprinztori [i posibilitatea excluderii acestora de pe pia], datorit competi]iei cu produsele realizate în întreprinderi tot mai mari, dotate cu echipamente de lucru moderne [i prea scumpe pentru a fi achizi]ionate de atelierele me[te[ugre[ti. - tehnologici: introducerea echipamentelor de lucru a determinat posibilitatea teoretic a elaborrii aceluia[i produs în numr nelimitat, în condi]iile utilizrii unei cantit]i constante de resurse, ceea ce a condus la posibilitatea predictibilit]ii produc]iei. Simultan, lucrtorii [i-au sim]it amenin]at pozi]ia datorit înlocuirii resurselor umane cu cele tehnologice, având drept efect spectrul [omajului. - sociali: structura atelierelor me[te[ugre[ti era format dintr-un numr re- strâns de membri, de obicei me[terul, familia acestuia [i câ]iva ucenici. Schim- barea survenit în contextul industrializrii, prin trecerea de la structura numeric restrâns, specializat în elaborarea diferitelor produse, la grupri de indivizi reuni]i în cadrul marilor întreprinderi [i care efectuau deseori acelea[i opera]ii reprezint un aspect decisiv în cristalizarea principiului solidarit]ii dintre lu- crtori. 39
  38. 38. REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008 Sindicatele din România Sub rezerva publicrii în perioada comunist, atestri documentare privind apari]ia protestelor muncitore[ti vizeaz perioada începutului de secol XIX. Cu titlu de exemplu pot fi citate : Hotrârea domnitorului ]rii Române[ti, Gr. Dimitrie Ghica, în vederea prevenirii revoltelor la salinele Slnic, Telega [i Ocnele Mari din1827 (Dragne& Scurtu, 1981, p.7), Raport ctre pre[edintele Inspectoratului general al minelor în legtur cu cauzele grevei muncitorilor mineri din Baia Sprie din 1849 (Dragne& Scurtu, 1981, p.10) sau Statutele Asocia]iei generale a lucrtorilor din România adoptate în Adunarea general din 1 octombrie 1872, în care se precizeaz scopul asocia]iei ca fiind „încurajarea industria[ilor români, formarea mai[trilor, înlesnirea pentru fiecare lucrtor a mijloacelor bne[ti necesare înfiin]rii de stabilimente industriale, înlesnirea mijloacelor necesare în caz de boal, infirmit]i corporale, moarte sau lips de lucru, precum [i acordarea de pensii viagere vduvelor sau asocia]ilor deceda]i”( Dragne& Scurtu, 1981, p.13). Prima asocia]ie profesional atestat în România s-a înfiin]at în 16 decembrie 1855 prin hotrârea 7334 a Departamentului Vistieriei în care se aprob con- stituirea asocia]iei „Casa de ajutor a ob[tii calfelor de [epcari”( Dragne, Iaco[ et al,1981, p.30). Conform celor de mai sus, se pot extrage urmtoarele: - protestele lucrtorilor sunt mult anterioare momentului apari]iei asocia]iilor profesionale; - primele asocia]ii de lucrtori aveau drept scop protejarea intereselor doar a propriilor membri, iar acest fapt reprezint un aspect fundamental cu extensie temporal pân astzi; - motiva]ia înfiin]rii asocia]iilor lucrtorilor vizeaz atât condi]iile grele de lucru cât [i inexisten]a msurilor de protec]ie oferite de stat sau angajatori în vederea diminurii impactului riscurilor legate de btrâne]e, boal, accident de munc sau [omaj; - calitatea de membru al unei asocia]ii profesionale atrage drepturi (asigurare [i protec]ie împotriva riscurilor) [i obliga]ii ( plata unui procent din salariu, participare în cadrul ac]iunilor organizate de asocia]ie – altfel, prin neparticipare, asocia]ia î[i diminueaz for]a dat de solidaritate [i numrul participan]ilor, astfel încât obiectivul îmbunt]irii status-ului lucrtorilor nu mai poate fi atins). În acest fel, asocia]ia profesional-sindicatul, poate deveni independent din punct de vedere economic [i poate aplica strategia proprie func]ie de obiectivele asumate. Simultan, membrii sindicatului responsabilizeaz liderii sindicali din perspectiva gestionrii fondurilor strânse din contribu]iile individuale în raport cu atingerea performan]elor propuse. În acest fel, se creeaz un raport de interdependen]: 40
  39. 39. REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE liderii evalueaz activitatea [i participarea lucrtorilor în cadrul ac]iunilor comune, iar membrii exercit [i pot sanc]iona activitatea liderilor. Interac]iunile din cadrul sindicatelor, dintre lideri [i membri sunt condi]ionate de o serie de factori: - reglementrile na]ionale [i interna]ionale adoptate [i respectate la nivel statal – de exemplu: în domeniul libert]ii de asociere; - tipul de regim politic: diferen]iere func]ie de gradul de autoritarism [i respectarea drepturilor sindicale; - climatul organiza]ional al întreprinderii/companiei în care activeaz sin- dicatul. Managementul poate exercita diferite tipuri de presiuni, atât înainte cât [i ulterior înfiin]rii sindicatului. Aceste presiuni au rolul subminrii posibilit]ii de înfiin]are [i ac]iune a sindicatului, dar poate exista [i efectul de bumerang: cu cât sunt mai intense presiunile exercitate de management, cu atât mai uni]i vor fi lucrtorii. - numrul membrilor de sindicat ca procent din totalul lucrtorilor angaja]i în cadrul întreprinderii respective. Probabilitatea ca ac]iunile sindicatului s aib succes cre[te func]ie de gradul de implicare a membrilor, atât din perspectiv calitativ cât [i cantitativ. Conform reglementrilor na]ionale în vigoare, formarea asocia]iilor lucrtorilor [i angajatorilor în vederea protejrii intereselor socio-economico-profesionale este un drept stipulat în Codul muncii (legea 53/2003, art. 7), în legea sindicatelor ( art. 1-2 din legea 54/2003) [i legea patronatelor (art. 1-4 din legea 365/2001). Prevederile Codului muncii [i ale contractelor colective de munc se aplic tuturor angajatorilor [i lucrtorilor din România, indiferent dac sunt membri sau nu ai unui patronat sau sindicat. Aceast precizare este important în în]elegerea ade- ziunii membrilor atât din punct de vedere organiza]ional, cât [i din perspectiva participrii efective la ac]iunile colective ini]iate de respectiva organiza]ie. Pe de o parte, lucrtorii care de]in [i statutul de membru al unui sindicat particip în cazul ac]iunilor colective demarate de sindicat în vederea ob]inerii unor drepturi sporite, pe de alt parte lucrtorii care nu de]in calitatea de membru sindical pot s nu participe la ac]iunile colective ini]iate de sindicate, tocmai datorit faptului c poten]ialele avantaje ob]inute în urma unor astfel de ac]iuni se vor aplica tuturor, indiferent de (non)apartenen]a sindical. Pentru lucrtorii nemembri de sindicat, este chiar mai avantajos s nu participe la ac]iunile colective (M. Olson), pentru c economisesc astfel resurse de timp, energie [i nu se supun riscului concedierii. Actorii institu]ionali ai pie]ei for]ei de munc sunt guvernul, patronatele [i sindicatele. Punctele comune ale actorilor men]iona]i constau în scopul general – desf[urarea unei activit]i (munca), realizarea obiectivelor (oferirea de bunuri [i servicii) [i în structura acestora, respectiv sunt actori organiza]ionali ce beneficiaz de serviciile propriei birocra]ii. Din punct de vedere politic, fiecare din ace[ti actori încearc ob]inerea unor avantaje cât mai însemnate în rela]ie cu ceilal]i doi 41

×