Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente

Universitatea „Al. I. Cuza”, Ia[i Holt Rom=nia
Departamentul de Sociologie Programul pentru Promovarea
[i Asisten] Social Asisten]ei Sociale

Revista de cercetare
[i interven]ie social
Volumul 21
iunie 2008

Review of Revue de
Research and Recherche et
Social Intervention
Intervention Sociale

www.asistentasociala.ro

Editura Lumen, 2008

3

REVISTA DE CERCETARE {I INTERVEN}IE SOCIAL| - VOLUMUL 21/2008

Revista de cercetare
[i interven]ie social
acreditat CNCSIS, cod 657
Director: prof.dr. Vasile MIFTODE
Redactor [ef: conf. dr. {tefan COJOCARU
Secretar general de redac]ie: asist. dr. Daniela COJOCARU

International Advisory Board
prof.dr. Nadji RAHMANIA – USTL Lille, Fran]a
prof.dr. Patrick LeGuirriec – Université Tours, Fran]a
prof.dr. Victor Groze – Case Western University, Cleveland, SUA
prof.dr. Einar Helander – Lisabona, Portugalia
prof.dr. Karl Garber – ENSP Rennes, Fran]a
dr. Lindi Endicott – Planned Parenhood, SUA
prof.dr. Vicky Buchan, Colorado State University, SUA

Consultan]i pentru domeniul protec]iei copilului
[i a familiei
Pintilii PENCIUC/Director Executiv Adjunct DGASPC Ia[i,
Maria Felicia MIHAI/Director Executiv DGASPC Boto[ani,
Ionel {tefnic ARMEANU/Director Executiv DGASPC Vaslui,
Marian LOSPA/Director Executiv DGASPC Neam], Sorin
BRA{OVEANU/Director Executiv DGASPC Bacu

Colectivul de redac]ie
Antonio SANDU, Asocia]ia Lumen; Iuliana Z|GAN, Holt
Rom=nia; Elena MOCANU, Holt Rom=nia; lect. dr. Nicoleta
NEAM}U, Universitatea Babe[-Bolyai Cluj Napoca;
Mdlina Constantin, DGASPC Ia[i; Raluca Popescu, ICCV
Bucure[ti

ISSN: 1583-3410 (varianta tiparit);
ISSN: 1584-5397 (varianta online)
Editura Lumen, Ia[i
Adresa redac]iei: Holt România FCSSCF Filiala Ia[i,
Ia[i, str. Bistri]a, nr. 7, Bl. B13, parter, ap.3,
tel./fax: 0332.402515, email: redactia@asistentasociala.ro

4

Revista de cercetare [i interven]ie social

Realitatea pe masa de disec]ie

Fe]ele ora[ului. Studiu de sociologie urban `n municipiul Roman
Otilia Alina LUPU ................................................................................ 7
Asisten]a social: structur, istorie [i dezbateri recente
Doru BUZDUCEA .............................................................................. 15
Rolul sindicatelor în cadrul pie]ei for]ei de munc din România
Cristian BLEAND| ............................................................................ 34
Comportamentul de vot între ra]ional [i simbolic
Claudiu COMAN ................................................................................ 47

Teorii despre...

Rolul [i locul comunicrii în activitatea managerial
Petronela Livi] PRACSIU ................................................................. 58

Prezentri la conferin]e na]ionale
[i interna]ionale

Domestic adoption of children currently in the protection system
{tefan COJOCARU ............................................................................ 73

5


Vers des standards européens dans la protection de l’enfant
Cristina NEAM}U .............................................................................. 79
Foster care and the professionalisation of parenting
Daniela COJOCARU .......................................................................... 91

Prezentri organiza]ionale

Centrul Virtual de Resurse `n Asisten]a Social .................................... 102
Expert Projects ...................................................................................... 104

6

Working together

Fe]ele ora[ului. Studiu de sociologie urban `n
municipiul Roman
[Town’s faces. An urban sociological research in
Roman City]
Lect.drd. Otilia Alina LUPU1,
Universitatea „G. Bacovia” Bacu
Departamentul de Management [i Administra]ie Public

Abstract

The problems of urban sociology are the problems of urban population indeed.
Unfortunately the critical messages of the sociologists are not recognize by the
local administration because the social dimension of the urban life are, in many
cases, forget. This study is concentrate to the urban problems in a small town in
Moldova and tends to explain some public opinions of the simple citizens about
the quality of urban life.

Key words
Urban problems, quality of urban life, urban civilization, images of the city

Introducere

Problematica dezvoltrii urbane a ajuns o preocupare de prim ordin atât
pentru speciali[tii în politici publice, sociologi, politologi etc. cât [i pentru oamenii
simpli – din ce în ce mai implica]i în via]a cet]ii, nefiind deci indiferen]i la
calitatea locuirii urbane. Toate aceste lucruri devin de maxim interes dac ne
referim la provocrile noi ale dezvoltrii economice globale, ale mixului de genuri
arhitecturale [i nu numai. În acest context dezvoltarea urban tinde s fie pri-
1
Otilia-Alina LUPU is lect. PhD student at the Dept. of Management and Public Administration,
University „G, Bacovia” Bacu. She published a lot of articles and books in various fields:
general sociology, sociology of work, economic sociology, social work.

7


vilegiul marilor noduri demografice (S. Sassen, 2006), a conurba]iilor deja
constituite riscându-se marginalizarea unor popula]ii urbane mai pu]in evoluate în
ce prive[te infrastructura [i/sau centralitatea geografic/geopolitic! De aici [i
interesul major al cercetrilor sociale de a se concentra pe zone urbane mrgina[e,
zone declarate urbane doar din considerente politice, zone urbane decretate ca
fiind defavorizate sau amplasate în ceea ce s-a numit „pungi” ale srciei (a se
vedea în M. S. Stnculescu, I. Berevoescu, 2004). etc. Fr nici o îndoial se pot
face oricând legturi între distribu]ia veniturilor, mrimea unui ora[ [i dezvoltarea
urban (B. Walker, 1981) îns dac suntem de acord c cre[terea urban duce la
disparit]i salariale [i de nivel de trai evidente, nu e mai pu]in adevrat c zonele
urbane relativ marginale tind s se remarce printr-o uniformizare la nivelele de jos
ale calit]ii vie]ii [i ale locuirii. Din perspectiv economic totu[i interesul marilor
investitori pentru aceste zone nu este absent: delocalizrile din industria mondial
tind tocmai spre aceste zone în care putem depista o for] de munc destul de
calificat, mai pu]in expus emigrrii [i mul]umindu-se cu venituri net inferioare
celor din ]rile dezvoltate.

Metodologie

În acest studiu nu ne-am propus s aprofundm dimensiunea economic a
ora[elor mici - mai curând s delimitm o serie de caracteristici ale locuirii urbane
într-o astfel de localitate. Astfel în anul 2007 am fost solicitat s efectuez un
studiu sociologic ce a avut drept tem gradul de urbanizare [i consecin]ele sociale
ale urbanizrii în municipiul Roman, jude]ul Neam]. E[antionul a cuprins 1.000
de subiec]i, selecta]i printr-o stratificare bistadial aleatoare, dintre care 503 au
fost persoane de sex masculin [i 497 persoane de sex feminin, rezultatele având o
marj de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Reparti]ia e[antionului
pe vârste a fost urmtoarea:
Categorii de 18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani Peste 55 ani
vârstă
Procente 19% 27% 28% 17% 9%

Tab. Nr. 1 Distribu]ia e[antionului pe categorii de vârst

Reparti]ia din e[antion s-a apropiat semnificativ de structura popula]iei ora[ului
(în total cca. 70 000 de locuitori), o popula]ie în curs de întinerire cu o bun
dinamic demografic (spor natural pozitiv). Dup variabila studii reparti]ia în
e[antion a fost urmtoarea: 13% absolven]i ai unor institu]ii de înv]mânt su-
perior, 46% absolven]i de liceu [i restul în propor]ie de 41% erau absolven]i ai

8

REALITATEA PE MASA DE DISEC}IE

unor [coli postliceale (6%), profesionale (20%) sau au încetat studiile dup 7, 8 ,
10 clase (15%). Am întâlnit o întreaga gam de profesii [i ocupa]ii de la muncitori
necalifica]i pân la medici [i profesori, avoca]i [i ingineri. Pe lâng ace[tia, o
propor]ie de 8% dintre subiec]i erau fr ocupa]ie. În sfâr[it, ultima dintre în-
trebrile de identificare a avut în vedere mediul de reziden]. Astfel 82% dintre
subiec]i provin din mediul urban [i 18% din mediul rural (zonele periurbane).

Prezentarea datelor

Studiul [i-a propus s afle din partea cet]enilor cum percep un trai civilizat în
ora[ul Roman [i care este diferen]a între civiliza]ia urban ca reprezentare social
[i situa]ia de fapt, traiul curent [i aprecierea asupra calit]ii locuirii. A tri într-un
ora[ civilizat înseamn pentru roma[cani:
- un anumit nivel de cultur (spiritual)
- respectul pentru ceilal]i locuitori
- respectul pentru normele sociale generale
- „[apte ani de acas”
- infrastructura (iluminat public, apa potabil etc.) [i dezvoltarea eco
nomic
- imaginea arhitectonic (îmbinarea între vechi [i noi construc]ii).
A fi cet]ean civilizat înseamn, în viziunea roma[canilor: a fi educat (58%) a
avea bun-sim] [i respect (45%), a pstra cur]enia ora[ului, a achita taxele [i
impozitele locale, a participa la manifestrile comunit]ii [i a respecta legile
(67%). O minoritate a declarat c a fi civilizat însemn a fi religios, diplomat,
amabil, inteligent etc.
Ca [i reprezentri sociale responden]ii s-au apropiat destul de mult de defini]ia
de dic]ionar (DEX) a civiliza]iei/a traiului civilizat: „nivel de dezvoltare material
[i spiritual a societ]ii dintr-o epoc dat a unui popor, a unui stat; cultur
material [i spiritual sau nivel înalt de dezvoltare a unei societ]i”. Totodat,
dup acela[i DEX, ceva/cineva civilizat înseamn „c are o cultur [i o tehnic
înaintat, a ajuns la un nivel superior de civiliza]ie, la un standard de via] ridicat;
care este manierat, politicos”.
Evident c la nivel de reprezentri sociale totul se subsumeaz unui nivel
teoretic, unui ideal-tip de locuire din diverse perspective: social, economic,
urbanistic etc. Îns aprecierile legate în mod direct de urbea în care locuiesc sunt
în mare parte îndeprtate de acest model. De exemplu, întreba]i de starea de
cur]enie a ora[ului roma[canii sunt împr]i]i:

9


o ra s u l e s t e
35%
m iz e ra b il

o ra s u l e s t e d e s t u l
2 8%
d e c u ra t

o ra s u l e s t e c u ra t 37%

0% 5% 10% 15% 20% 2 5% 30% 35% 40%

Grafic nr.1 Gradul de mul]umire fa] de cur]enia ora[ului

Se observ c o bun parte din responden]i privesc mai degrab critic starea de
cur]enie a ora[ului. De asemenea am observat c nici un respondent nu a ales
varianta „ora[ul este foarte curat”, ceea ce este un fapt semnificativ. Acela[i
decalaj l-am observat [i în ce prive[te gradul de urbanizare în general [i aprecierile
asupra dezvoltrii urbane a ora[ului:

Dezvoltare urbană în general Aprecieri asupra dezvoltării urbane a
oraşului
Clădiri şi spaţii armonizate în peisaj Oraşul este frumos, plăcut acceptabil
(46%)
Aspectul clădirilor
Oraşul nu este modern
Ordinea şi înfrumuseţarea oraşului
Aspectul oraşului lasă de dorit
Valorificarea unor clădiri importante
Străzile înguste
Infrastructură şi dezvoltare economică
Probleme ale traficului rutier
Dezvoltare culturală
Slabă dezvoltare economică (restul de 54%
Înglobarea satelor din apropiere
din răspunsuri)

Tabel nr. 2 Diferen]e între aprecierea dezvoltrii urbane în general [i apre-
cierea dezvoltrii propriului ora[

10


Evident c o bun parte a acestor aprecieri necesit o aten]ie mrit din partea
autorit]ilor locale. Dac ar fi s exemplificm una din aceste probleme ne-am
oprit la traficul rutier din ora[ul Roman. Cet]enii cred c...

Tra fic u l e s t e
47%
n o rm a l

Tra fic u l in R o m a n
42%
e s t e a g lo m e ra t

Tra fic u l in R o m a n
e s t e fo a rt e 11%
a g lo m e ra t

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Grafic nr.2 Opinia despre traficul urban din roman

Se observ c majoritatea consider traficul rutier urban ca nesatisfctor iar
printre cauze au fost desemnate astfel:
- 23% dintre subiec]i considerau c sunt prea multe ma[ini
- 22% dintre subiec]i acuzau lipsa spa]iilor de parcare [i lipsa asfaltului,
- 13 % au spus c strzile sunt înguste, mici, pline de gropi,
- 10% considerau c nu sunt multe ma[ini,
- 6% erau nemul]umi]i de func]ionarea semafoarelor etc.
Aceste procente se refer în mod previzibil la cei nemul]umi]i îns, pe de
alt parte, am observat [i o tendin] semnificativ: cei care sunt totu[i mul]umi]i
de calitatea vie]ii urbane în ora[ nu pot, în bun parte, s justifice aceast opinie.
Acest fapt trimite [i la ideea unui orizont de a[teptare relativ limitat (uneori po]i
fi satisfcut în condi]iile în care nici nu speri foarte mult sau în cazul în care nu
po]i face compara]ii semnificative!). Tocmai de aceea am rugat subiec]ii s pun
în balan] trei aspecte pozitive [i altele trei negative legate de dezvoltarea urban
a ora[ului rugându-i s fie mai punctuali de aceast dat:

11


Aspecte pozitive Aspecte negative
Aspectul plăcut al oraşului Chioşcuri, tarabe, aspect de bazar
Piaţa Trotuare înguste, murdare
Supermarketurile Câinii vagabonzi
Mall-ul Piaţa murdară cu construcţii pe trotuar
Clădirile modernizate Transportul în comun
Noile centre comerciale Lipsa spaţiilor verzi
Parcul Sărăcia şi şomajul
Gara Abundenţa populaţiei rroma
Asfaltarea unor străzi Lipsa toaletelor publice
Apa potabilă zilnic
Blocurile ANL
Mai multă siguranţă publică
Episcopia Romanului

Tabel nr. 3 Aspecte pozitive [i negative ale dezvoltrii urbane în Roman

O alt problematic a cercetrii a vizat lizibilitatea urban (a se vedea studiile
de pionierat ale lui K. Linch, 1960) iar întrebarea s-a referit la identificarea de
ctre cei interoga]i a cldirilor/monumentelor semnificative pentru via]a comu-
nit]ii. Astfel subiec]ii au indicat în propor]ie de 24% Episcopia Romanului, 35%
Muzeul de Istorie, 17% Muzeul de Art, 18% Casa Celibidache, 12% Cetatea
Romanului (Cetatea Mu[atin), 13% cele 10 statui din Parc, 5% Bustul Viorica
Agarici, 36% statuia lui Roman Mu[at [i statuia lui {tefan cel Mare. Toate aceste
a[ezminte ar fi trebuit s î[i pun amprenta pe o anumit atmosfer cultural
(propice consumului cultural). Îns prerile roma[canilor au fost alarmante: 72%
credeau c acestea trebuie renovate, reparate [i îngrijite dar cu men]inerea notei
istorice proprie fiecrui monument; 18% erau de prere c trebuie fcut mai mult
pentru promovarea acestora [i pentru stimularea vie]ii culturale [i sociale. De
altfel, nu întâmpltor, întreba]i despre gradul de satisfac]ie privind activit]ile
culturale care se desf[oar în localitate doar 14% dintre responden]i o con-
siderau normal, bun sau satisfctoare [i în propor]ie de 67% artau c ea este
mediocr, inexistent, slab, nesatisfctoare etc.; 4% dintre subiec]i cred c
„via]a social [i cultural a cuiva depinde de cercul social în care se învârte
fiecare”, iar 15% nu au rspuns.
Toate aceste rezultate considerm c nu sunt optimiste în ceea ce prive[te
relansarea în viitor a unei vie]i sociale [i culturale pozitive. În acest context foarte

12


util a fost s contabilizm sugestiile roma[canilor privind o dezvoltare durabil a
vie]ii urbane. Ajun[i într-o pozi]ie decizional s vedem ce ar face ace[tia:
- 15% ar crea mai multe locuri de munc,
- 49% ar avea mai mult grij de cur]enia ora[ului, de infrastructur, ar asfalta
mai multe strzi, ar renova parcurile, ar amenaja mai multe spa]ii verzi [i ar planta
mai multe flori, ar amenaja [i construi mai multe parcri, ar ilumina mai multe
strzi, ar înfiin]a toaletele publice, ar renova Casa de Cultur [i Primria;
- 16% ar activa via]a social [i cultural prin spectacole de teatru [i film, prin
organizarea unor spectacole pentru popula]ie;
- 16% ar aduce o unitate McDonald’s în Roman, ar construi noi locuin]e pentru
tineri, dar [i cmine pentru btrânii [i copii defavoriza]i, ar moderniza [colile [i
grdini]ele [i ar renova spitalul.
- 4% dintre subiec]i nu au rspuns.
Aceast ultim întrebare a stârnit un interes mare din partea responden]ilor
chestiona]i. Revenind îns la variabilele de plecare s mai adugm faptul c
problemele ora[ului erau de interes pentru toat popula]ia studiat indiferent de
sex sau de studii, îns pe categorii de vârst am observat o lips masiv de interes
mai ales la persoanele tinere cu vârsta în jur de 20 de ani.

Concluzii

Credem c rezultatele cercetrii noastre vin în întâmpinarea problemelor cu
care se confrunt autorit]ile administrative publice locale oferind, cel pu]in pa
moment un cadru de ac]iune local în ce prive[te dezvoltarea socio-economic a
localit]ii.

Bibliografie

***, Dic]ionarul explicativ al limbii române, accesibil la http://dexonline.ro!
Walker, B., 1981 „Income Distribution, City Size and Urban Growth: a Rejoinder”,
Urban Studies, nr 18.
Lynch, K., 1960, The Image of the City, MITpress. Cambridge, MA.
Stnculescu, M. S., I. Berevoiescu (coord.), 2004, Srac lipit, caut alt via], Ed. Nemira,
Bucure[ti.
Sassen, S., 2006, Cities in a Global Economy, Sage Publication, London.

13


Rezumat

Problemele sociologiei urbane sunt în acela[i timp [i problemele popula]iei
urbane în sine. Din pcate mesajele critice ale sociologilor nu sunt identificate de
ctre administra]ia local deoarece dimensiunea social a vie]ii urbane este, în
foarte multe cazuri, ignorat. Studiul de fa] se concentreaz asupra problemelor
urbane într-un mic ora[ din Moldova [i are ca drept scop s explice câteva din
opiniile public exprimate ale cet]enilor simpli privind calitatea locuirii urbane.

Cuvinte cheie
probleme urbane, calitatea vie]ii urbane, civiliza]ie urban, imaginile ora[ului

14

Working together

Asisten]a social:
structur, istorie [i dezbateri recente

[Social work: structure, history and recents debates]
Conf.dr. Doru BUZDUCEA*
Universitatea din Bucure[ti
Facultatea de Sociologie [i Asisten] Social

Astract

This study is targeting social work students and those who want to become
familiar with the social work field, a highly interesting area in recent years both
Romania, but much more so internationally. With a history that goes back
centuries and even millenniums, the social work became an active partner of the
public policies in their fight with what was named by Lord Beveridge, at the
beginning of the XXth century, the five giants: Want (today we would call it
poverty), Disease, Ignorance, Squalor and Idleness (unemployment). Moreover,
we can consider that the social work is adding to the social change significant
contributions to the reconfiguration of the social structures in the larger context
of globalization. Through its involvement in the social inclusion of at-risk groups,
through the increase in the quality of life of certain socially vulnerable groups,
through its anti-poverty programs, the social work contributes, with no doubt, to
the social development process.

Key words
Social work system, at-risk groups, social services, social development.

*
Doru Buzducea is PhD senior lecturer at University of Bucharest, Faculty of Sociology and
Social Work, Blv. Schitu Magureanu, no. 9, Bucharest, phone: 0040213140326,
email: dbuzducea@yahoo.com.

15


Pledoarie pentru dezvoltarea serviciilor de asisten] social

Studiul de fa] se dore[te a fi o pledoarie pentru dezvoltarea serviciilor de
asisten] social din cadrul administra]iei publice locale, nivel al sistemului de
asisten] social înc foarte slab dezvoltat în România actual (Zamfir, 2006a). În
cei 18 ani de la schimbarea din 1989, în România s-au înregistrat progrese
importante în dezvoltarea asisten]ei sociale (Zanca, 2006) dar suntem înc departe
de ceea ce înseamn un sistem de asisten] social centrat pe beneficiar [i co-
munitate. S-au înfiin]at în cadrul structurilor guvernamentale o multitudine de
agen]ii [i autorit]i cu diverse responsabilit]i difuze în domeniul protec]iei [i
implicit al asisten]ei sociale, lsând impresia c sistemul de asisten] social este
unul dezvoltat. În realitate, la baza piramidei, acolo unde ar trebui s întâlnim
institu]ii, servicii, presta]ii [i speciali[ti în asisten] social constatm o sub-
dezvoltare cronic a acestor elemente structurale. Într-adevr, constatm la ora
actual o descentralizare a sistemului dar o concentrare a acestuia la nivel jude]ean,
departe de beneficiari [i de problemele reale ale comunit]ilor locale. O lips de
strategie din partea guvernului [i a ministerului de resort referitoare la dezvoltarea
sistemului na]ional de asisten] social va conduce la o stagnare a acestuia [i la o
explozie a problemelor sociale existente precum [i la apari]ia unora noi pentru
societatea româneasc, ca sexul comercial, traficul de fiin]e umane, consumul de
drog [i HIV/SIDA. În comunit]ile locale de la nivel de comun [i sat unde
întâlnim probleme sociale grave [i deci beneficiarii sistemului de asisten] social,
lipsesc cu desvâr[ire serviciile de asisten] social (vezi Buzducea, 2007). Dac
o parte a institu]iilor de specialitate au fost transferate la local, la ora actual
consiliile locale nu au înc capacitatea s dezvolte servicii de specialitate. În
România, potrivit datelor de la nivelul anului 2007, exist 262 de ora[e, 2 686 de
comune [i 13 285 de sate. Legisla]ia acutal (Legea nr. 47/2006) prevede în-
fiin]area Serviciului Public de Asisten] Social (SPAS) sub form de Direc]ie la
nivel de jude] [i sub form de serviciu la nivel local.
Direc]iile de Asisten] Social [i Protec]ia Copilului ce func]ioneaz la nivel
jude]ean sunt institu]ii de dimensiuni mari, func]ioneaz greoi, reprezint un fel
de „minister” jude]ean, fiind dep[ite de situa]ie [i reac]ionând doar la urgen]e.
Ori în comunitate avem nevoie de servicii de asisten] social gen preven]ie,
consiliere, informare, planificare familial, etc. La Direc]ie ajung de regul ca-
zurile grave (abandon, abuz) din localit]ile de pe raza jude]ului iar echipele
mobile ce func]ioneaz în fiecare Direc]ie acoper doar urgen]ele din teritoriu.
Doar prezen]a serviciilor comunitare de asisten] social poate contribui la ame-
liorarea [i rezolvarea problemelor sociale ce apar inevitabil în orice tip de so-
cietate. Un prim pas, modest fcut de unele primrii, ar fi angajarea în organigrama
proprie a asisten]ilor sociali care s preia în responsabilitate cazurile sociale,
urmând ca în timp, consiliile locale s dezvolte în fiecare primrie un com-
partiment distinct de asisten] social.

16


Cine suntem noi sau ce este asisten]a social?

Asisten]a social poate fi definit din mai multe perspective: ca [tiin], ca
profesie sau ca sistem aplicativ ceea ce implic o anumit structur arhitectural
(re]ea institu]ional, servicii, presta]ii, profesioni[ti, beneficiari [i cadrul normativ
care reglementeaz organizarea [i func]ionarea sa).
Ca [tiin], asisten]a social de]ine un set de teorii psihosociale fundamentale,
principii, metodologie [i obiect de studiu ceea ce o legitimeaz [i îi confer un
statut legitim în cadrul [tiin]elor sociale (Shaw, Arksey, Mullender, 2006).
Ca profesie, asisten]a social este unic întrucât se distinge prin necesitatea
caracterului su multidisciplinar ca rspuns la complexitatea problemelor sociale.
Asisten]ii sociali sunt preocupa]i de problemele sociale existente în societate, de
cauzele, solu]iile [i impactul acestora asupra persoanelor, familiilor, grupurilor,
organiza]iilor [i comunit]ilor (Wikipedia, 2008). Federa]ia Interna]ional a Asis-
ten]ilor Sociali a elaborat în cadrul Adunrii Generale de la Montreal, urmtoarea
defini]ie: „profesia de asistent social promoveaz schimbarea social, rezolvarea
de probleme în cadrul rela]iilor umane, abilitarea [i eliberarea persoanelor în
vederea ob]inerii bunstrii sociale. Utilizând teoriile comportamentului uman [i
ale sistemelor sociale, asisten]a social intervine în punctele în care persoanele
interac]ioneaz cu mediile exterioare. Principiile drepturilor omului [i justi]iei
sociale sunt fundamentale pentru asisten]a social” (IFSW, 2000).
În defini]ia dat, accentul se pune pe rezolvarea de probleme iar din acest
punct de vedere, asisten]a social contribuie la schimbarea social. În cadrul
asisten]ei sociale exist o multitudine de domenii de interven]ie în func]ie de aria
problematic creia se adreseaz (DuBois, Miley, 2007). Asisten]a social se
adreseaz tranzac]iilor sociale realizate între persoane [i contextele din care ace[tia
fac parte. Misiunea profesiei este aceea de a capacita persoanele pentru a func]iona
la parametrii optimi din punct de vedere psihosocial. IFSW consider c asisten]a
social poate fi vzut ca un sistem bine articulat de valori, teorie [i practic.
Cu siguran] c exist un set de valori cuprinse în codul deontologic al profesiei
care ghideaz interven]iile asistentului social (Meacham, 2007). Asisten]a social
se bazeaz pe filosofia umanist, s-a nscut din idealuri umanitare [i democratice
iar valorile sale se bazeaz pe respect, autodeterminare, demnitate [i egalitate
între persoane. Serviciile [i beneficiile de asisten] social asigur îndeplinirea
nevoilor umane [i dezvoltarea poten]ialului uman iar respectarea drepturilor omu-
lui [i justi]ia social motiveaz [i justific interven]iile asisten]ilor sociali. So-
lidaritatea fa] de persoanele vulnerabile, dezavantajate social se materializeaz
în dezvoltarea programelor de reducere a srciei [i de promovare a incluziunii
sociale (Ambrosino, R., Heffernan, J., Shuttlesworth, G., Ambrosino, R., 2007).
Dar, la baza practicii de specialitate, pe lâng valori exist [i un set de teorii ce
explic comportamentul uman precum [i complexitatea interac]iunilor dintre

17


persoane [i contextele din care acestea provin (Payne, 2005). Practic, corpul
teoretic al profesiei cuprinde teorii psihosociale, teorii ale dezvoltrii umane [i
comportamentale, teorii ale sistemelor sociale ce analizeaz complexitatea si-
tua]iilor [i faciliteaz schimbrile individuale, organiza]ionale, sociale [i culturale.
Din punct de vedere al practicii, interven]iile concrete ale asistentului social
sunt vizibile [i msurabile. Asisten]a social se adreseaz dificult]ilor întâmpinate
de persoane, inegalit]ilor [i injusti]iei din societate (Doel, Shardlow, 2005).
Reprezint un rspuns atât la crize [i urgen]e cât [i la problemele sociale [i
personale din via]a de zi cu zi. Asisten]a social utilizeaz o serie de modele,
metode [i tehnici de interven]ie concret ca [i de planificare [i dezvoltare a
politicilor sociale (Stepney, Ford, 2000). Aici includem întreaga gam de servicii
de asisten] social, de la cele de consiliere pân la cele de mediere [i facilitare a
absor]iei beneficiilor sociale din partea institu]iilor statului.
Ca [tiin] [i profesie, asisten]a social are origini moderne dar ca activitate de
întrajutorare a sracilor are o istorie îndelungat fiind asociat cu ideea de caritate
[i filantropie atestat de diverse documente [i scrieri religioase strvechi. Practic,
toate civiliza]iile lumii s-au implicat în activit]i de întrajutorare a semenilor,
unele dintre ele având chiar adevrate mecanisme de asigurri sociale (spre
exemplu, în Grecia antic, solda]ilor mutili]i în rzboi precum [i urma[ilor acestora
li se ofereau un fel de pensii). Dup constituirea statelor feudale, acestea s-au
implicat în mod sistematic în sprijinirea persoanelor srace. Cele mai frecvente
referin]e la documente care atest acest fapt sunt fcute la Legea Sracilor de la
începutul secolului al XVII-lea. Ulterior, Revolu]ia Industrial a generat noi
descoperiri tehnice [i [tiin]ifice ce au influen]at evolu]ia asisten]ei sociale. Un rol
important l-au de]inut institu]iile religioase apar]inând diverselor denomina]iuni
sus]inând atât persoanele nevoia[e din comunit]ile respective cât [i persoanele
care migrau spre zone ce promiteau avantaje socio-economice, amintim aici ca
exemplificare popula]ia de coloni[ti din perioada de început de istorie a SUA (
Leiby, 1978).
Ca sistem, „asisten]a social se refer la totalitatea programelor sociale, a
formelor [i activit]ilor structurate de suport-sprijin desf[urate de factori spe-
cializa]i, din institu]ii publice sau private, ONG-uri, pentru asigurarea condi]iilor
elementare minime de via] indivizilor, grupurilor aflate în situa]ii de risc crescut,
pentru o integrare normal/demn a lor în comunitate” (Zamfir, E., 2006b, pg.
10). Potrivit legisla]iei na]ionale, în spe] Legea 47/2006, „sistemul na]ional de
asisten] social reprezint ansamblul de institu]ii [i msuri prin care statul, prin
autorit]ile administra]iei publice centrale [i locale, colectivitatea local [i so-
cietatea civil intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlturarea efectelor tem-
porare ori permanente ale unor situa]ii care pot genera marginalizarea sau ex-
cluziunea social a persoanei, familiei, grupurilor ori comunit]ilor. Asisten]a
social, component a sistemului na]ional de protec]ie social, cuprinde serviciile
sociale [i presta]iile acordate în vederea dezvoltrii capacit]ilor individuale sau

18


colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cre[terea calit]ii vie]ii [i promovarea
principiilor de coeziune [i incluziune social” (art.2).
Din punct de vedere sistemic, asisten]a social func]ioneaz în interdependen]
cu alte sisteme sociale: sntate, educa]ie, administra]ie. La ora actual sistemul
mondial se afl într-o continu schimbare (Buzducea, 2005b) [i de aceea asisten]a
social ca parte integrant a acestuia se afl în fa]a unei permanente provocri, de
adaptare la noua configura]ie social. Elementele structurale ale sistemului global
se afl în rela]ie de interdependen] continu [i de aceea orice modificare survenit
într-unul dintre acestea determin modificri [i în celelalte.
Întâlnim la nivel interna]ional fenomene sociale complexe:
– avansul vertiginos al tehnologiei ce a ptruns [i în managementul activit]ilor
de asisten] social, existând la ora actual, în anumite state dezvoltate, asisten]i
sociali care transmit on-line raportul rezultat în urma vizitei comunitare, prin
intermediul mijloacelor moderne de comunicare (internet, PDA);
- explozia demografic înregistrat pe anumite continente [i declinul demo-
grafic înregistrat pe alte continente ceea ce conduce fie la cre[terea situa]iilor de
dificultate a copiilor din ]rile srace fie la îmbtrânirea popula]iei. Ca urmare a
acestei polarizri socio-demografice, este nevoie de dezvoltarea serviciilor de
asisten] social fie pentru copiii în risc, fie pentru popula]ia vârstnic;
– globalizarea [i informatizarea economiei ceea ce conduce la specializarea
pie]ei muncii [i în consecin] la o regândire a programelor educa]ionale;
– polarizarea social ce contribuie la multiplicarea pungilor de srcie;
– terorismul interna]ional cu efecte dramatice în planul securit]ii psihosociale
a popula]iei (anxietate, team, incertitudine), etc.
Sistemele na]ionale de asisten] social au elemente structurale comune dar
din punct de vedere al con]inutului, acestea difer în func]ie de influen]a mai
multor factori istorici, administrativi, economici, politici (Matthies, 2008). Prin
sistem de asisten] social în]elegem totalitatea institu]iilor cu func]ii sociale, a
programelor [i serviciilor de natur social, a presta]iilor [i interven]iilor concrete
din partea speciali[tilor acordate persoanelor aflate în situa]ie de dificultate.
Sistemele moderne de asisten] social se caracterizeaz prin urmtoarele:
- se bazeaz pe existen]a unui contract social care leag drepturile de res-
ponsabilit]i, un contract ce doreste mutarea accentului de la combaterea srciei
la combaterea excluderii sociale. Conform acestuia, drepturile nu trebuiesc ri-
dicate deasupra responsabilit]ilor întrucât aceast abordare conduce la supra-
solicitarea statului [i transformarea acestuia într-un btrân gârbovit de povara
problemelor sociale. Ca urmare, va trebui sa cre[tem investi]ia în capitalul uman
prin crearea de [anse egale dar [i de cre[tere a responsabilit]ii personale [i de
mobilizare a cet]enilor [i a comunit]ilor;

19


- orice sistem social (inclusiv cel de asisten] social) se caracterizeaz printr-
o dinamic ceea ce determin noi modificri [i ajustri structurale. Asisten]a
social a strbtut mai multe valuri ale modernizrii, de la modalit]ile primare de
acordare a ajutorului bazate pe mil [i caritate la modalit]i specializate de in-
terven]ie dezvoltate în mod special de ctre autorit]ile publice locale;
- exist ]ri cu tradi]ie în dezvoltarea serviciilor de asisten] social precum [i
]ri în care acest tip de servicii lipsesc. Întâlnim state care au investit din punct de
vedere financiar sume importante în dezvoltarea serviciilor de asisten] social [i
ca atare au la ora actual modalit]i dezvoltate de interven]ie dar, întâlnim [i state
care fie datorit srciei fie datorit lipsei de preocupare în acest sens au neglijat
aceste servicii confruntându-se la ora actual cu probleme sociale greu de rezolvat;
- sistemul politico-ideologic, recunoa[terea nevoilor sociale precum [i gradul
de dezvoltare al unei ]ri anume poate determina hotrâtor evolu]ia asisten]ei
sociale (experien]a statelor europene din fostul bloc comunist - spre exemplu,
schimbrile dramatice înregistrate de ctre sistemul de asisten] social din Ro-
mânia. De[i la ora actual asisten]a social din ]ara noastr se afl într-un proces
de reorganizare [i regândire structural totu[i putem considera c au fost stabilite
bazele organizatorice [i func]ionale;
- asisten]a social reprezint o necesitate recunoscut de ctre majoritatea
guvernelor lumii, un serviciu social vital pentru dezvoltarea comunit]ilor alturi
de sntate [i înv]mânt.
Sistemele de asisten] social func]ioneaz într-un context social, economic,
politic [i cultural dat. Între acestea [i contextele exterioare exist o rela]ie direct.
Pe de o parte, contextul socio-politic [i economic dintr-o anumit perioad de
timp influen]eaz scopurile, priorit]ile [i obiectivele interven]iilor de asisten]
social iar pe de alta parte, elementele structurale ale sistemului de asisten]
social influen]eaz contextul social existent la un moment dat. Din aceast
perspectiv putem afirma ca asisten]a social contribuie la reforma [i justi]ia
social (Ferguson, Lavalette, Whitmore, 2005). Prin urmare, [i asisten]a social
s-a adaptat noilor contexte [i configura]ii sociale (Gibelman, 1999). Putem men-
]iona câ]iva factori interni care se prefigureaz deja [i care asigur progresul
profesiei: termenul de asistent social generalist tinde s fie înlocuit cu termenul de
asistent social specialist (cre[terea subspecializrilor), avansul tehnologic sprijin
substan]ial managementul în asisten]a social, cre[te competi]ia între profesioni[tii
din sfera socio-uman, nevoia de a încorpora cercetarea teoretic în activitatea
practic, birocra]ia asociat cu aparatul administrativ al statului capat o conota]ie
din ce în ce mai negativ, creste rolul practicii private ca alternativ la serviciile
sociale acordate de ctre stat, etc.
Pe lâng factorii interni exist o serie de factori externi ce pot influen]a asisten]a
social: atitudinile publice fa] de grupurile popula]ionale vulnerabile, redefinirea
conceptelor de nevoie uman [i responsabilitate public, politicile publice,

20


schimbrile demografice, globalizarea [i scderea rolului guvernelor, avansul
tehnologic, evenimente neanticipate (atacuri teroriste fr precedent în istorie),
fluctua]iile economice, etc.

Structura sistemului de asisten] social

Sistemul de asisten] social con]ine urmtoarele elemente structurale funda-
mentale:
- personal implicat în sistem (speciali[ti - asisten]i sociali [i personal de alt
specialitate),
- categorii de beneficiari (persoane asistate),
- mediul social (re]eaua institu]ional, servicii [i presta]ii, cadrul legislativ).
În acest context structural se desf[oar procesul de rezolvare a pro-
blemelor. Lipsa uneia dintre aceste „verigi” de legtur face dificil orice încercare
de aducere a beneficiarului la parametrii optimi din punct de vedere psihosocial.
Asistentul social este cel care asist beneficiarii în rezolvarea propriilor probleme.
Apare în via]a beneficiarului atunci când acesta se confrunt cu nevoia social, cu
situa]ii limit, cu diverse probleme. Misiunea asistentului social se regse[te în:
informarea [i consilierea beneficiarilor cu privire la drepturile sociale, participare
la rezolvarea problemelor sociale de la nivel individual [i comunitar, cre[terea
calit]ii vie]ii grupurilor sociale vulnerabile, îmbunt]irea func]ionrii sociale a
beneficiarilor, schimbare atitudinal [i comportamental (reforma social), rea-
lizarea incluziunii sociale, eliminarea formelor de discriminare de la nivel co-
munitar (Cree, 2003).
Formarea personalului de specialitate în asisten] social se realizeaz în
institu]iile de înv]mânt superior de specialitate. Un asistent social are nevoie de:
voca]ie, condi]ie primordial în practicarea profesiei de asistent social; cuno[tiin]e
din psihologie social, sociologie, metodologie, drept, medicin; deprinderi.
Exist câteva roluri practice (Hepworth, Rooney, Rooney, Strom-Gottfried, Lar-
sen, 2006) îndeplinite de ctre asistentul social în procesul de interven]ie: consilier,
consultant, mediator, formator, planificator al politicilor sociale, avocat social
(pledarea cauzei beneficiarilor în fa]a diverselor institu]ii).
În procesul practic de rezolvare a problemelor întâlnim planuri de interven]ie
care pot fi dezvoltate: la nivel individual (abandon [colar, handicap, violen]
domestic), la nivel de grup/comunitar (tensiuni [i violen]e de natur etnic,
institu]ii totale), la nivel socio-global (re]eaua de asisten] social, sistemul le-
gislativ, cooperare institu]ional [i interna]ional).
La baza acordrii ajutorului în procesul de rezolvare a problemelor stau câteva
valori fundamentale: valori orientate spre individ (respect, demnitate, dreptul la
op]iune, confiden]ialitate) [i valori orientate spre comunitate (respect fa] de

21


tradi]iile [i modelul cultural local [i adaptare la specificul comunit]ii, cooperarea
cu actorii locali, dreptul la protec]ie social). În concordan] cu aceste valori,
Legea 47/2006 stipuleaz faptul c personalul care activeaz în sistemul na]ional
de asisten] social are obliga]ia: s asigure confiden]ialitatea informa]iilor ob-
]inute, s respecte intimitatea beneficiarilor, s respecte etica profesional, s
respecte dreptul la autodeterminare, s respecte demnitatea [i unicitatea persoanei.
Speciali[tii în asisten] social î[i pot desf[ura activitatea în: administra]ie
public (primrii, consilii jude]ene [i locale), sectorul sanitar (spitale, policlinici,
dispensare), sectorul educa]ional ([coli, licee), sistemul judiciar (serviciul de
proba]iune), institu]iile religioase (biserica), organiza]iile non-guvernamentale.
Categoriile de beneficiari ai sistemului de asisten] social: persoane srace,
[omeri, persoane discriminate [i izolate social, persoanele cu handicap, copiii
abuza]i (fizic, emo]ional, sexual), persoane care se confrunt cu probleme ma-
ritale, btrânii, persoane dependente de drog [i alcool, persoane care se confrunt
cu înclcarea drepturilor omului, victime ale violen]ei domestice, persoane fr
adpost, persoane care se confrunt cu pierderi multiple, refugia]i, persoane cu
HIV/SIDA, etc.
În sistemul de asisten] social întâlnim atât domenii tradi]ionale de interven]ie
cât [i domenii moderne iar problematica social aprut de-a lungul timpului a
impus apari]ia unor noi metodologii de interven]ie:
- domenii tradi]ionale de interven]ie: asisten]a social a familiei, asisten]a
social a persoanelor vârstnice, asisten]a social a persoanelor cu dizabilit]i,
asisten]a social a persoanelor cu dizabilit]i, etc.
- domenii moderne de interven]ie: asisten]a social a persoanelor dependente
de drog, asisten]a social a persoanelor cu HIV/SIDA, asisten]a social a copiilor
strzii, proba]iune.
Dreptul de a beneficia de asisten] social este un drept universal al tuturor
persoanelor [i se acord în conformitate cu legisla]ia unei ]ri anume. În sistemul
românesc de asisten] social, au dreptul la asisten] to]i cet]enii români cu
domiciliul în România, fr deosebire de ras, na]ionalitate, origine etnic, limb,
religie, sex, opinie, apartenen] politic, de avere sau de origine social. Au dreptul
la msuri de asisten] social (servicii [i presta]ii) [i cet]enii altor state [i apatrizii
dac au domiciliul în România.
Al treilea element structural, mediul social cuprinde: institu]ii, servicii, pres-
ta]ii, cadrul legislativ. Institu]iile implicate în sistemul de asisten] social pot fi:
institu]ii cu atribu]ii în sfera asisten]ei sociale sau institu]ii de specialitate, institu]ii
publice sau private. Serviciile de asisten] social pot fi: servicii de asisten]
social comunitar (caracter primar-general [i se acord la domiciliu, în familie [i
în comunitate) [i/sau servicii de asisten] social specializate (se acord pentru
nevoi speciale atât la domiciliu, cât [i în institu]ii specializate sau în cadrul altor
institu]ii, cum ar fi: [coli, spitale, penitenciare [i alte unit]i.

22


Presta]iile sociale reprezint transferuri financiare [i cuprind: aloca]iile fa-
miliale, ajutoarele sociale, indemniza]ii [i facilit]i. Se acord pe baza testrii
mijloacelor în func]ie de urmtoarele criterii: evaluarea contextului familial,
veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia, condi]iile de locuire, starea de
sntate [i gradul de dependen].
Activitatea de asisten] social se desf[oar cu respectarea cadrului legislativ.
În România, la ora actual, urmtorul set de legi constituie nucleul normativ al
sistemului na]ional de asisten] social: Legea nr.47/2006 privind sistemul na-
]ional de asisten] social, Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 68/2003
privind serviciile sociale, Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea
drepturilor copilului, Legea nr. 286/2006 pentru modificarea [i completarea Legii
administra]iei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 416/2001 privind venitul
minim garantat, Legea nr. 116/2002 privind prevenirea [i combaterea margi-
nalizrii sociale, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei în
familie.

Specificul [i tradi]ia sistemelor de asisten] social din Uniunea
European

Exist la ora actual o întreag dezbatere la nivel european cu privire la noile
direc]ii de dezvoltare a asisten]ei sociale (Giddens, 2001; Buzducea, 2004). Uniu-
nea European are 27 de state membre ce formeaz împreun un spa]iu de peste 4
milioane kmp, cu o populatie total de aproximativ 500 milioane de locuitori, cu
istorie diferit, cu administra]ie [i împr]ire teritorial diferit. În acest context,
putem discuta de un model social european care s cuprind [i o sub-component
european de asisten] social? Rspunsul este mai degrab nu, întrucât nu avem
înc un model social european cristalizat de[i, acesta este frecvent men]ionat în
documentele oficiale ale U.E.. Reprezint mai degrab o sum de principii [i idei
comune ale sistemelor sociale din cadrul U.E. capabile s ofere persoanelor
protec]ie [i coeziune social, un rspuns unitar la problema inegalit]ilor eco-
nomice [i sociale, o viziune comun a statelor na]iune europene în privin]a di-
feritelor aspecte ale vie]ii sociale, un set de principii, interese, standarde [i servicii
de calitate necesare asigurrii unui trai decent cet]enilor europeni bazat pe
solidaritate [i responsabilitate social.
Principii [i priorit]i actuale în domeniul social în cadrul U.E. (vezi Zamfir,
Stnescu, 2007):
- promovarea coeziunii economice [i sociale. Tratatul de la Maastricht din
1992 se referea printre altele la combaterea excluziunii sociale [i întrirea
coeziunii sociale iar Agenda de la Lisabona (2000) prevedea ca pân în
2010 U.E. s se caracterizeze de o înalt coeziune social,

23


- promovarea incluziunii sociale,
- asigurarea accesului egal la servicii de calitate pentru to]i cet]enii europeni
(sntate, educa]ie, asisten] social, etc),
- promovarea egalit]ii de [ans [i combaterea oricrei forme de discriminare,
- garantarea unui venit adecvat [i a resurselor necesare pentru o via] demn,
- educa]ia pe toat durata vie]ii,
- participare la dezvoltarea social [i economia bazat pe cunoa[tere,
- ocuparea for]ei de munc [i egalitatea în munc,
- coordonarea [i protejarea drepturilor sociale ale persoanelor care circul în
UE (pensii, presta]ii sociale, ajutor pentru [omaj, VMG, asigurri de s-
ntate),
- implementarea valorilor sociale comune,
- grija fa] de re]elele de solidaritate social, principiu materializat prin
existen]a fondurilor structurale dar [i prin anumite eveniment comune (2003
- anul european al persoanelor cu dizabilit]i, 2006 - anul european al
mobilit]ii lucrtorilor, 2007 - anul european al oportunit]ilor egale pentru
to]i, 2008 - anul european al dialogului intercultural),
- egalitatea de tratament în toate statele membre,
- totalizarea perioadelor de asigurare, de activitate salarial sau indepen-
dent,
- exportabilitatea anumitor beneficii sociale (presta]ii în bani sau în natur).
- participare [i responsabilitate,
- parteneriat social [i implicarea societ]ii civile,
- salarii decente [i echitabile,
- politici sociale transna]ionale.
Din punct de vedere al tradi]iei sistemelor de protec]ie social întâlnim în
cadrul U.E. dou mari tendin]e (Buzducea, 2005a):
- sisteme de protec]ie social de inspira]ie tip Bismark (Germania, Belgia,
Fran]a, Italia, Luxemburg) în care prevaleaz principiul solidarit]ii profesionale,
sisteme în care serviciile [i presta]iile depind de cotiza]iile angaja]ilor [i an-
gajatorilor la bugetul asigurrilor sociale;
- sisteme de protec]ie social de inspira]ie tip Beveridge (Danemarca, U.K,
Suedia) unde prevaleaz un sistem de asigurri generalizat [i unde presta]iile [i
serviciile sociale se acord diferen]iat în func]ie de necesit]i.
Nici una dintre ]rile membre ale U.E. nu au modele pure ale uneia sau alteia
dintre aceste dou mari tendin]e. Diferen]ele se înregistreaz în ceea ce prive[te
organizarea [i func]ionarea sistemului de protec]ie social, modalitatea [i nivelul
de finan]are, nivelul presta]iilor acordate, rolul autorit]ilor publice [i al par-
tenerilor locali în dezvoltarea serviciilor sociale, cadrul legislativ. Fiecare stat
european are o istorie aparte [i de aceea modul de organizare [i func]ionare al

24


]rilor membre ale U.E. în privin]a sistemelor de protec]ie social este diferit
(Sellick, Alexiu, 2000). În cadrul U.E. întâlnim [i similitudini în privin]a: in-
stitu]iilor de specialitate din sistemul de asisten] social, tipologiei serviciilor [i
presta]iilor acordate (protec]ia copiilor, boli cronice, invaliditate, btrâne]e), etc.
Toate sisteme de asisten] social din cadrul U.E. se bazeaz pe interven]ia
guvernului pentru a reduce srcia [i excluderea social,redistribuirea veniturilor,
asigurarea unor niveluri ridicate de securitate social [i promovarea egalit]ii de
[ans. ]rile U.E. se confrunt cu [omajul, excluderea social a anumitor categorii
sociale (persoane fr adpost, refugia]i [i imigran]i ilegal, persoane cu handicap
grav), scderea natalit]ii [i îmbtrânirea popula]iei, srcia, polarizarea social,
etc.
Vasta mi[care de reform social din Europa anilor ’70-80 a avut ca [i con-
secin] major descentralizarea serviciilor sociale [i transferarea responsabilit]ii
în privin]a dezvoltrii acestora autorit]ilor publice locale. La nivel european
întâlnim modalit]i diferite de organizare a sistemului de asisten] social în
func]ie de istoria fiecrui stat, de organizarea administrativ-teritorial, de tradi]ie
etc.

Evolu]ia sistemului na]ional de asisten] social

Evolu]ia sistemelor de asisten] social este influen]at de mai mul]i factori de
natur istoric, administrativ, legislativ, politic, economic. Istoria na]ional
consemneaz preocupri sistematice pentru sprijinul acordat persoanelor deza-
vantajate social: acte ale cancelariilor domne[ti, acte administrative, statute de
breasl (Livad-Cadeschi, 2001). [i în România ca în mai toate ]rile aflate sub
influen] bizantin, formele primare de asisten] social s-au dezvoltat în preajma
institu]iilor religioase. Mnstirile de]ineau bolni]e ce asigurau protec]ie sracilor
bolnavi sau infirmi ceea ce reprezenta o practic a Occidentului european. Aceste
a[ezminte destinate sracilor erau adevrate comunit]i religioase: spital, biseric,
cimitir. În aproape toate perioadele istorice, provinciile române[ti au de]inut forme
ale sistemelor de asisten] social specifice vremurilor respective, cu excep]ia
speciali[tilor forma]i în asisten] social de[i, autorit]ile domne[ti autorizau boieri
epitropi, oameni cu statut social [i [tiin] de carte s se ocupe de beneficiarii
asisten]ei sociale; existau institu]ii, servicii, presta]ii [i cadru organizatoric/le-
gislativ.
Pe vremea voievozilor, când prin]ul era garantul legii (doctrina domnului, a
principelui ideal) mecanismele de realizare a protec]iei sociale erau uneori ru-
dimentare dar cu toate acestea dreptatea [i justi]ia social func]iona. Spre exemplu,
existau spitale-azil pentru sraci dar lipsea medicul. Toate activit]ile de asisten]
social ar trebui privite în contextul istoric în care s-au dezvoltat, integrându-le
judec]ii globale a vremurilor în care au existat (Buzducea, 2005a). Spre exemplu,

25


practica din secolul al XVII-lea de a oferi sracilor ora[ului câte o para pe zi din
bugetul Visteriei ar putea fi numit efectiv o form de acordare a venitului minim
garantat asigurat la ora actual în majoritatea ]rilor din U.E.. Domnitorul C.
Mavrocordat (1741) poruncea ca orbii, [chiopii, ciungii fr familie [i care nu pot
s se hrneasc s fie scuti]i de taxe [i impozite, un obicei specific despo]ilor
lumina]i din Cre[tintate. [i astzi, persoanele cu handicap beneficiaz de ase-
menea scutiri. În 1792, Mihail {u]u poruncea boierilor epitropi, administratori ai
Cutiei Milelor ce reprezenta o institu]ie public, un fel de Direc]ie de asisten]
social, s acorde cer[etorilor câte un taler [i jumtate pe lun bani de mâncare,
]ara fiind cuprins de epidemie de cium. A[adar, ceea ce astzi numim o ini]iativ
sau hotrâre domneasc pe vremea aceea reprezenta un adevrat program social
de dimensiuni na]ionale dat fiind implicarea voievozilor care au domnit de-a
lungul timpului peste provinciile române[ti în dezvoltarea operei de asisten] a
mizeriei (srciei).
La sfâr[itul feudalismului s-a resim]it nevoia la nivel european a unui sistem
organizat de asistare a sracilor. Na[iunile europene s-au implicat în activit]i de
protec]ie social dezvoltând programe sociale [i construind institu]ii pentru pro-
tejarea persoanelor vulnerabile. Acestea pot fi considerate institu]ii publice de
asisten] social întrucât erau construite [i sus]inute tehnic [i financiar de ctre
autorit]i. În perioada premergtoare apari]iei statelor moderne, voievozii cre[tini
ai provinciilor române[ti erau conecta]i la ideile de protec]ie social care circulau
la acea vreme în întreaga Cre[tintate, mai târziu numit Europa. Ca atare nu doar
mila [i înv]tura cre[tin i-au determinat la ridicarea de institu]ii de asisten]
social [i la dezvoltarea de adevrate servicii sociale ci [i dorin]a de a alinia ]rile
lor din punct de vedere al politicilor sociale la tendin]ele europene ale acelor
vremuri.
În perioada contemporan sistemul na]ional de asisten] social a parcurs trei
etape fundamentale:
a) prima etap o reprezint perioada în care sistemul de asisten] social a
cunoscut o dezvoltare deosebit d.p.v. administrativ [i organizatoric, dezvoltare
sus]inut atât de consecin]ele celor dou rzboaie mondiale la care România a
participat cât [i ini]iativele anterioare promulgate timp de secole de ctre cur]ile
domne[ti.
b) a doua etap este reprezentat de perioada comunist când sistemul de
asisten] social este distrus aproape în întregime întrucât ideologia de partid [i de
stat respingea ab initio nevoia de asisten] social.
c) a treia etap o reprezint reconstruc]ia sistemului de asisten] social în-
ceput dup Revolu]ia din 1989.

26


O diagnoz actual a sistemului na]ional de asisten] social

Sistemul na]ional de asisten] social este organizat la nivel central [i jude]ean/
local:
- nivelul central îndepline[te mai degrab func]ii de coordonare, de elaborare
a cadrului legislativ, a politicilor [i standardelor în domeniul asisten]ei sociale, de
monitorizare [i inspec]ie social, de finan]are prin programe de interes na]ional.
Este reprezentat de ministere cu responsabilit]i în domeniu, de autorit]i [i agen]ii
din subordinea acestora, de departamente din cadrul Guvernului. În mod special,
coordonarea sistemului na]ional de asisten] social revine Ministerul Muncii,
Familiei [i Egalit]ii de [anse.
- nivelului jude]ean/local îi revine prin structurile administra]iei publice res-
ponsabilitatea crerii [i sus]inerii concrete a sistemului de asisten] social (re]eaua
institu]ional, servicii [i presta]ii, angajarea speciali[tilor). La acest nivel întâlnim
atât structurile/serviciile descentralizate ale ministerelor în teritoriu cât [i Serviciul
Public de Asisten] Social (Direc]iile Generale de Asisten] Social [i Protec]ia
Copilului aflate în subordinea Consiliilor jude]ene, Serviciile de asisten] social
din subordinea Consiliilor locale ale municipiilor, ora[elor [i comunelor).
Evident c [i celelalte structuri guvernamentale care au direc]ii reprezentative
la nivel jude]ean (Direc]ia Muncii, Inspectoralele [colare, Inspectoratele de Poli]ie,
etc) [i local sprijin sistemul de asisten] social (colaborarea speciali[tilor în
asisten] social cu poli]ia, [coala, spitalul).
Finan]area sistemului de asisten] social se realizeaz de la bugetul de stat sau
de la bugetele locale:
– de la bugetul de stat se asigur finan]area: presta]iilor sociale, programelor
de interes na]ional, institu]iilor publice cu atribu]ii în domeniul asisten]ei sociale
aflate în subordinea MMFES, subven]iile acordate în vederea dezvoltrii ser-
viciilor sociale.
– de la bugetele jude]ene se aloc fonduri pentru: institu]iile [i serviciile sociale
organizate la nivel jude]ean sau local prin colaborare cu administra]ia local,
presta]iile sociale stabilite prin hotrâri ale consiliilor jude]ene.
– de la bugetele locale ale municipiilor, ora[elor [i comunelor se asigur
finan]area: institu]iilor [i serviciilor sociale realizate de consiliile locale, aju-
toarelor sociale [i facilit]ilor acordate pe plan local. Consiliile locale de la toate
nivelurile administra]iei publice locale au obliga]ia s prevad în bugetele proprii,
distinct, fondurile necesare pentru servicii [i presta]ii sociale, stabilite prin legi
speciale [i hotrâri ale consiliilor locale.
În finan]area sistemului de asisten] social pot fi utilizate [i sume provenite
din fonduri extrabugetare: dona]ii, sponsorizri, contribu]ii din partea unor per-
soane fizice sau juridice din ]ar sau strintate etc.

27


Institu]iile de asisten] social

Institu]iile de asisten] social reprezint un element structural extrem de
important în cadrul sistemului de asisten] social întrucât asigur pe de o parte
protec]ie persoanelor aflate în dificultate iar pe de alt parte asigur organizarea [i
func]ionarea sistemului. În cadrul sistemelor de asisten] social de la nivelul
U.E. întâlnim dou categorii de institu]ii: institutii cu responsabilitati in sfera
asistentei sociale [i institu]ii specializate de asisten] social. Caracteristica co-
mun a sistemelor de asisten] din ]rile dezvoltate este dezvoltarea nivelului
local al sistemului, articularea sistemului la nivelul comunit]ilor locale. Nivelului
superior îi revine doar rol metodologic, de monitorizare [i control din partea
statului.
Delegarea responsabilit]ilor la nivel local presupune [i o sus]inere financiar
adecvat a consiliilor locale pentru a dezvolta institu]iile, serviciile [i presta]iile
de specialitate. La ora actual, în România este dezvoltat nivelul central [i cel
jude]ean [i mai pu]in cel local, acolo unde se afl în realitate beneficiarii sistemului
de asisten] social. Dat fiind tendin]a din cadrul U.E. de a dezvolta asisten]a
social la nivel local, sperm ca [i în România, în viitor s se dezvolte nivelul
local.
Institu]iile specializate de asisten] social sunt înfiin]ate [i organizate ca unit]i
publice sau private [i asigur protec]ie, gzduire, îngrijire, activit]i de recuperare
[i reintegrare social pentru copii, persoane cu handicap, persoane vârstnice [i alte
categorii de persoane aflate în nevoie. Institu]iile de specialitate sunt înfiin]ate la
nivel local [i sunt finan]ate de la bugetul jude]ean sau de la bugetele locale. Se afl
fie în subordinea DGASPC-urilor fie în subordinea Consiliilor locale. Gzduirea
în institu]iile de asisten] social se realizeaz atunci când men]inerea la domiciliu
nu este posibil [i poate fi dispus în urma evalurii sociale [i socio-medicale a
persoanei, cu consim]mântul acesteia. În situa]ia în care nu se poate ob]ine
consim]mântul persoanei, accesul acesteia în institu]iile de asisten] social se
realizeaz cu consim]mântul reprezentantului legal sau, dup caz, cu acordul
autorit]ii tutelare. Acest tip de servicii pot fi acordate în medii diferite. Exist [i
situa]ii în care institu]iile de asisten] social pot acorda servicii sociale [i la
domiciliul persoanelor, în func]ie de nevoile acestora.
În structura actual a sistemului national de asisten] social exist, la nivelul
Administra]iei Publice Centrale, o mul]ime de institu]ii (agen]ii/autorit]i) cu
atribu]ii directe sau tangen]iale în asisten] social [i care sunt subordonate di-
feritelor ministere. Atribu]iile ce revin acestor structuri guvernamentale sunt mai
degrab de ordin metodologic, de monitorizare, de elaborare de politici punctuale
ca rspuns la diferite probleme sociale, propuneri legislative. Numrul mare al
acestor institu]ii centrale diminueaz din rspundere [i creaz falsa impresie a
existen]ei unei re]ele competente de asisten] social ignorându-se slaba dezvoltare

28


a sistemului la nivel local. Ministerul din subordinea Guvernului cu atribu]ii
men]ionate de lege în dezvoltarea [i monitorizarea sistemului na]ional de asisten]
social este Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit]ii de [anse care are spre
exemplu, la ora actual, în subordine, urmtorele institu]ii cu atribu]ii în sfera
sistemului de asisten] social: Autoritatea Na]ional pentru Persoanele cu Han-
dicap (180 de posturi), Autoritatea Na]ional pentru Protec]ia Drepturilor Co-
pilului (88 posturi), Agen]ia Na]ional pentru Protec]ia Familiei (58 de posturi),
Agen]ia Na]ional pentru Egalitatea de {anse între Femei [i Brba]i (datele se
refer la anul 2007).
La nivel jude]ean, Direc]iile de Asisten] Social [i Protec]ia Copilului dezvolt
politicile na]ionale dar [i locale pentru protec]ia copilului, familiei, persoanelor
singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum [i a oricror
persoane aflate în nevoie. De regul, în subordinea acestora întâlnim:centre ma-
ternale, centre de zi, centre de plasament de tip clasic, centre de plasament familial,
apartamente sociale, centre de primire în regim de urgen], adposturi pentru
copiii strzii. Serviciile de suport dezvoltate în cadrul Direc]iilor pot fi diferite de
la un jude] la altul dar, de regul urmtoarele tipuri de servicii sunt întâlnite:
consiliere psihologic pentru copil [i familie, consiliere antidrog, consiliere [i
sprijin pentru copilul maltratat/abuzat sau neglijat, consiliere pentru copilul sero-
pozitiv, consiliere, orientare, sprijinire [i monitorizare pentru copiii strzii, con-
siliere pentru victimele traficului de persoane, consiliere pentru victimele violen]ei
domestice, monitorizare, asisten] [i sprijin a gravidei predispus la abandonul
copilului, prevenirea abandonului copilului în perioada preconceptiv, planificare
familial, prevenirea abandonului copilului prin ajutor material [i financiar, pre-
gtire [i sprijin pentru integrare [i reintegrare familial, asisten] [i sprijin pentru
copil în exercitarea drepturilor sale, terapie [i recuperare pentru copilul cu di-
zabilit]i, prevenirea delincven]ei [i a infrac]ionalit]ii copiilor, orientare, su-
praveghere [i sprijin pentru reintegrarea social a copilului delincvent, pregtirea
copiilor [i tinerilor pentru via] independent. Acest nivel jude]ean este cel mai
dezvoltat nivel al sistemului na]ional de asisten] social, a[a cum men]ionam [i la
începutul studiului. Din pcate, descentralizarea sistemului pare a se fi oprit la
acest nivel întrucât la ora actual constatm o subdezvoltare cronic a nivelului
local (ora[e, comune [i localit]i). Structura organizatoric, numrul de personal
precum [i bugetul serviciului public de asisten] social se aprob prin hotrâre a
consiliului local. În perspectiv, descentralizarea va contribui la dezvoltarea sis-
temului de asisten] social pân la nivel local, cât mai aproape de nevoile
beneficiarilor. Asumarea dezvoltrii sus]inute a serviciilor de asisten] social la
nivel local de ctre factorii de decizie din administra]ia public reprezint esen]a
sistemului de asisten] social.

29


Serviciile de asisten] social

Întâlnim dou tipuri de servicii de asisten] social: servicii de asisten] social
acordate în mediul natural de via] (familie, acas, la [coal, la locul de munc) [i
servicii de asisten] social acordate în institu]ii de asisten] social (centre pentru
vârstnici, centre de plasament, institu]ii de recuperare pentru persoanele cu di-
zabilit]i, institu]ii de resocializare a copiilor [i adolescen]ilor cu devia]ii com-
portamental). Serviciile de asisten] social mai pot fi clasificate în: servicii de
asisten] social comunitar (au caracter primar-general [i se acord la domiciliu,
în familie [i în comunitate - ex. informare, consiliere) [i servicii de asisten]
social specializate (se acord pentru nevoi speciale atât la domiciliu cât [i în
institu]ii specializate - ex. recuperare handicap). Acestea se plaseaz la niveluri
diferite: la nivel individual - asisten]a personalizat (economic, psihologic,
juridic pentru persoanele aflate în nevoie: sraci, persoane cu handicap, [omeri);
la nivel interpersonal [i de grup (consiliere [i terapii de familie); la nivel comunitar
(rezolvarea problemelor comunit]ii).
Serviciile de asisten] social intervin fie în situa]ii de urgen] (copii abandona]i
sau abuza]i, femei abuzate) fie în situa]ii de dificultate cronic (deficit cronic de
resurse, situa]iile de srcie, persoane dependente de drog, persoane eliberate din
închisoare, mame singure). Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau
juridice, publice ori private:
- serviciul public de asisten] social la nivel jude]ean [i local,
- alte servicii publice specializate la nivel jude]ean sau local,
- unit]i de asisten] medico-social (centre, spitale),
- institu]ii publice care de]in compartimente de asisten] social,
- asocia]ii [i funda]ii, culte religioase [i al]i reprezentan]i ai societ]ii civile,
- persoane fizice autorizate,
- organiza]ii interna]ionale de profil.

Presta]iile de asisten] social

Reprezint un element structural important al sistemului de asisten] social,
constituind transferuri financiare ctre popula]ie, msuri de redistribu]ie financiar
destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condi]iile de eligibilitate pre-
vzute de cadrul legislativ. Se acord în bani sau în produse, pe baza testrii
mijloacelor în func]ie de urmtoarele criterii: evaluarea contextului familial,
veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia, condi]iile de locuire, starea de
sntate [i gradul de dependen]. Exist urmtoarele tipuri de presta]ii: (a) alo-
ca]iile familiale - se acord familiilor [i au în vedere na[terea, educa]ia [i în-
tre]inerea copiilor; (b) ajutoarele sociale - se acord persoanelor sau familiilor

30


aflate în dificultate [i ale cror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor
minime de via]; (c) indemniza]ii [i facilit]i - se acord persoanelor pentru
favorizarea incluziunii sociale [i asigurrii unei vie]i autonome. Se acord de ctre
stat prin autorit]ile administra]iei publice centrale sau locale fiind sus]inute
financiar de la bugetul de stat (cele reglementate prin legi speciale) sau de la
bugetul local (acele presta]ii sociale stabilite prin hotrâri ale consiliilor locale).
Consiliile locale de la toate nivelurile administra]iei publice locale au obliga]ia s
prevad în bugetele proprii, fondurile necesare pentru presta]iile sociale, stabilite
prin legi speciale [i hotrâri ale consiliilor locale. Actualizarea cuantumului pres-
ta]iilor sociale reglementate prin legi speciale se realizeaz anual, prin hotrâre a
Guvernului (în func]ie de indicele pre]urilor de consum).
Tipuri de presta]ii sociale destinate categoriilor sociale aflate în dificultate
sau în situa]ie de risc social: aloca]ie de stat pentru copii, aloca]ia familial
complementar, aloca]ie de sus]inere pentru familia monoparental, aloca]ie pentru
copiii nou-nscu]i, indemnizatia lunar de hran cuvenit adul]ilor [i copiilor
infectati cu HIV sau bolnavi de SIDA, ajutor social pentru asigurarea venitului
minim garantat, ajutor pentru inclzirea locuin]ei, dispens pentru consulta]ii
prenatale, modificarea condi]iilor de munc pentru protec]ia maternit]ii, concediu
[i indemniza]ie de risc maternal, concediu [i indemniza]ie de maternitate, concediu
[i indemniza]ie pentru cre[terea copilului, concediu [i indemniza]ie pentru in-
grijirea copilului bolnav, ajutor de urgen], ajutor financiar, ajutorul de deces,
ajutor rambursabil pentru persoanele refugiate.
Limite ale sistemului actual de asisten] social:
- insuficienta dezvoltare a serviciilor de asisten] social,
- centrarea mai degrab de interven]ie în situa]ii de criz/dificultate [i mai
pu]in pe preven]ie,
- domin presta]iile [i drepturile sociale, situate la nivel redus ca valoare
financiar,
- fragmentarea institu]ional a sistemului la nivel central (existen]a unui
numr mare de agen]ii [i autorit]i guvernamentale cu atribu]ii în asisten]a
social) ce conduce la diluarea rspunderii [i implicit la lipsa de articulare,
- nu se încurajeaz re]eaua rural de asisten] social întrucât SPAS-urile
sunt dezvoltate doar la nivel jude]ean ca DGASPC-uri [i nu la nivel local
(ora[e, comune) de[i principiul descentralizrii este men]ionat de legisla]ia
de specialitate,
- numr insuficient de speciali[ti cu pregtire universitar în asisten] social
ceea ce genereaz abordri lipsite de profesionalism în interven]iile con-
crete,
- fonduri insuficiente la nivel local destinate dezvoltrii serviciilor [i in-
stitu]iilor de specialitate.

31


Bibliografie

Ambrosino, R., Heffernan, J., Shuttlesworth, G., Ambrosino, R., 2007, Social Work and
Social Welfare: An Introduction, 6th edition, Brooks/Cole Publishing.
Buzducea, D., 2004, Construc]ia sistemelor europene de asisten] social, în Revista de
Asisten] Social, nr. 4, pp. 38-45.
Buzducea, D., 2005a, Aspecte contemporane în asisten]a social, Editura Polirom, Ia[i.
Buzducea, D., 2005b, Globalizarea. Structuri paradigmatice moderne, Editura Competent
Press, Bucure[ti.
Buzducea, D., 2007, coord., Riscuri la tineri. Studiu de caz: adolescen]ii cu HIV/SIDA
din România, Editura Universit]ii din Bucure[ti, Bucure[ti.
Cree, V., 2003, Becoming a Social Worker, Routledge, Taylor & Francis Group.
Doel, M., Shardlow, S.M., 2005, Modern Social Work Practice: Teaching and Learning
in Practice Settings, Ashgate Publishing Company.
DuBois, B.L., Miley, K.K., 2007, Social Work: An Empowering Profession, 6th edition,
Allyn & Bacon.
Ferguson, I., Lavalette, M., Whitmore, E., 2005, Globalisation, Global Justice and Social
Work, Taylor & Francis.
Gibelman, M., 1999, The Search for Identity: Defining Social Work – Past, Present,
Future, in Social Work Journal of the National Association of Social Workers,
volume 44, Number 4, 293-408.
Giddens, A., 2001, A treia cale [i criticii ei, Editura Polirom, Ia[i.
Hepworth, D.H., Rooney, R.H., Rooney, G.D., Strom-Gottfried, K., Larsen, J.A., 2006,
Direct Social Work Practice: Theory and Skills, 7th edition, USA: Thomson.
Leybi, J., 1978, A History of Social Welfare and Social Work in the United States, 1815-
1972, New York: Columbia University Press.
Livad-Cadeschi, L, 2001, De la mil la filantropie. Institu]ii de asistare a sracilor din
]ara Româneasc [i Moldova în sec. al XVII-lea, Editura Nemira, Bucure[ti.
IFSW, 2000, http://www.ifsw.org., accesat în data de 16.03.2008.
Matthies, A., L., 2008, Social Work in Europe, University of Applied Sciences Magdeburg-
Stendal, http://www.sgw.hs-magdeburg.de/europeansocialwork/pdf/2005/ inten-
sive_course/European_Social_Work-eng.pdf, accesat în data de 16.03.2008.
Meacham, M., G., 2007, Ethics and Decision Making for Social Workers, in Journal of
Social Work Values and Ethics, volume 4, number 3.
Payne, M., 2005, Modern Social Work Theory, third edition, Macmillan Palgrave.
Sellick, C., Alexiu, T.M., 2000, Asisten]a social în Marea Britanie [i România - studiu
comparativ, UNICEF, Bucure[ti.
Shaw, I.F., Arksey, H., Mullender, A., 2006, Recognizing Social Work, in The British
Journal of Social Work, February 2006; 36: 227 - 246.
Stepney, P., Ford, D., eds., 2000, Social Work Models, Methods and Theories: A
Framework for Practice, Lyme Regis: Russell House.
Zamfir, E., 2006a, Dezvoltarea sistemului de asisten] social: un proces istoric dificil, în
Zamfir, C., Stoica, L., coord, 2006, O nou provocare: dezvoltarea social, Editura
Polirom, Ia[i, pp. 197-216.

32


Zamfir, E., 2006b, Asisten]a social ca practic [i formare profesional: standarde pro-
fesionale, evaluare, monitorizare [i supervizare, în Revista de asisten] social, nr.
1, pp.10- 26.
Zamfir, C., Stnescu, coord., 2007, Enciclopedia dezvoltrii sociale, Editura Polirom,
Ia[i.
Zanca, R., 2006, O perspectiv asupra serviciilor sociale din jude]ul Bra[ov, în Revista de
Asisten] Social, nr. 4, pp. 75- 85.
Wikipedia, The Free Encyclopedia, 2008, Social Work, http://en.wikipedia.org/wiki/
Social_services, accesat în data de 16.03.2008.

*** Legea nr. 215/2001 a administra]iei publice locale.
*** Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
*** Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei în familie.
*** Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale.
*** Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului.
*** Legea nr. 47/2006 privind sistemul na]ional de asisten] social.

Rezumat

Acest studiu se adreseaz studen]ilor în asisten] social precum [i tuturor
acelora care doresc s se familiarizeze cu domeniul asisten]ei sociale, domeniu
de mare interes în ultima perioad, atât în România dar mai ales la nivel in-
terna]ional. Cu o istorie veche de secole [i chiar milenii, asisten]a social a
devenit un partener activ al politicilor publice în lupta cu ceea ce, la începutul
secolului XX, Lordul Beveridge numea cei cinci gigan]i: lipsurile, boala, ig-
noran]a, mizeria [i inactivitatea. Mai mult, putem considera c asisten]a social
particip la schimbarea social având contribu]ii însemnate la reconfigurarea
structurilor sociale în contextul mai larg al globalizrii. Prin contribu]ia sa la
incluziunea social a grupurilor aflate în situa]ie de risc, prin cre[terea calit]ii
vie]ii anumitor categorii sociale vulnerabile, prin programele sociale de reducere
a srciei, asisten]a social contribuie fr dubiu la procesul de dezvoltare
social.

Cuvinte cheie
sistemul de asisten] social, grupuri de risc, servicii sociale, dezvoltare
social

33

Working together

Rolul sindicatelor în cadrul pie]ei for]ei de
munc din România

[Roles of trade unions in labor market]

Cristinel BLEAND|*
Sociologist,
Social Department National Trade Union
Confederation CARTEL ALFA

Abstract

Romanian labor market represents all interactions between organizational
actors implied: government, trade unions and employers. From the beginning
until today, the aim of the trade unions were to protect the socio-professional
interests of their members. From here results the trade union importance as active
organizations and the possibility of perverse effects as consequences of decisions
and actions in the labor market field.

Keywords
Labor market, trade unions, processes, labor relations, organizations
Received: May, 19, 2008

*
Cristinel Bleand is working as Sociologist for Social Department of National Trade Union
Confederation CARTEL ALFA and Research Assistant for Research Center named Absolvent
Employing Observatory from Bucharest University
1
Denumim angajatori orice organiza]ie care folose[te ofertan]ii for]ei de munc. Angajatorii pot fi
publici, sub forma birocra]iei oricrui stat, sau priva]i, caz în care vor fi denumi]i patronate.

34


Introducere

Raportul dintre sindicate [i angajatori1 este inextricabil legat de pia]a for]ei de
munc. Sindicatele reprezint organiza]ii aprute ca rspuns la exigen]ele ma-
nagementului, in scopul aprrii intereselor socio-profesionale ale lucrtorilor.
Angajatorii reprezint structuri înfiin]ate în vederea urmririi [i realizrii unui
scop anume, de cele mai multe ori acesta fiind de ordin birocratic sau economic-
profitul. Inexisten]a angajatorilor atrage strict inexisten]a sindicatelor deoarece
lucrtorii ar fi lipsi]i de structurile organiza]ionale în care s-[i poat exercita
aptitudinile dobândite pe parcursul vie]ii. La rândul lor, sindicatele pot conduce la
dispari]ia comercial a anumitor angajatori, prin ac]iuni de protest ce pot avea ca
efect falimentul organiza]iei respective. Pornind de aici, reiese un raport de putere
în care fiecare organiza]ie va încerca s-[i maximizeze influen]a [i s ob]in cât
mai multe avantaje in raport cu cellalt actor.
În cadrul acestei pie]e, cererea de for] de munc se întâlne[te cu oferta. Totu[i,
aceast precizare este insuficient [i schematic, în analiza pie]ei for]ei de munc
intervenind factori precum:
- rolul actorilor sociali (inter)na]ionali în stabilirea regulilor de
func]ionare a pie]ei muncii;
- competen]ele ofertan]ilor for]ei de munc;
- oferta educa]ional a sistemului de înv]mânt;
- expectan]ele angajatorilor privind aptitudinile [i deprinderile
lucrtorilor;
- rela]iile de munc din perspectiva raporturilor ierarhice, a îndeplinirii
performan]elor [i din prisma acordrii beneficiilor rezultate în urma
activit]ii prestate (salarii, bonusuri, etc.) ;
- efectele perverse ale ac]iunii actorilor sociali, urmare a intersectrii
intereselor distincte;
- condi]iile de munc sub aspectul snt]ii [i securit]ii locului de munc,
etc.
Realit]ile socio-economice ale ultimelor secole, sub efectul globalizrii [i al
produc]iei de propor]ii industriale, conduc la întreptrunderea dimensiunilor pie-
]elor for]ei de munc na]ionale [i conturarea unui sistem global alctuit din
totalitatea sub-sistemelor na]ionale [i/sau sectoriale. Acest fapt reprezint o mu-
ta]ie socio-economic de importan] major în analiza fenomenului, din moment
ce contextul pie]ei for]ei de munc dintr-un stat oarecare influen]eaz evolu]ia
altor contexte din alte state.

35


Static versus dinamic in evolu]ia sindicatelor

Apari]ia sindicatelor este legat de sistemul economic medieval [i de extensia
acestui sistem la începutul industrializrii precum [i ca reac]ie la condi]iile de
lucru caracterizate prin precaritate. În cadrul acestuia, atelierele me[te[ugre[ti
angajau ucenici în vederea dezvoltrii propriilor activit]i. Organizarea sub forma
ghildei asigur fundamentul apari]iei sindicatelor. Ghilda reprezint tipul de or-
ganizare specific medieval în care me[te[ugarii lucrau pe cont propriu, în vederea
asigurrii existen]ei propriei familii. Func]ie de necesit]i, erau angaja]i un numr
limitat de ucenici ce lucrau în cadrul ghildei [i deseori locuiau [i împreun cu
familia me[te[ugarului, putând continua exercitarea meseriei dup dispari]ia fizic
a me[terului, pe baza principiului ereditar. Intervin dou consecin]e ale acestui tip
de organizare:
- rela]iile de munc se caracterizau prin apropiere [i cvasi-interdependen],
ucenicii fiind deseori asimila]i cu membrii familiei me[te[ugarului;
- apari]ia competi]iei între diferitele ghilde prin valorificarea surplusului
produselor, ca urmare a dezvoltrii propriei produc]ii.
Conform celor de mai sus, din prima consecin] deriv principiul solidarit]ii
între lucrtori, principiu fundamental în existen]a [i explicarea fenomenului sin-
dical precum [i apari]ia primelor sindicate ce aveau drept func]ie protejarea
intereselor membrilor ghildei împotriva altor, angajatori, competitori sau clien]i
în scopul impunerii standardelor de ucenicie, calitate [i pre]. Pentru exemplificare,
asocia]ia me[te[ugarilor din domeniul industriei încl]mintei din Philadelphia
(The Federal Society of Journeymen Cordwainers) a fost înfiin]at în 1794, iar în
1799 a declan[at prima grev (Mills, 1994, p. 35).
Dac la începutul apari]iei formelor incipiente de organizare a lucrtorilor,
solidaritatea reprezenta un principiu limitat strict fiecrei organiza]ii, evolu]ia
temporal a condus la cristalizarea normelor principiale [i la identificarea prin-
cipalilor adversari în persoana angajatorilor, astfel încât principiul solidarit]ii a
devenit un principiu universal la nivelul mi[crii sindicale interna]ionale. Fa] de
contextul apari]iei, structura static a sindicatelor se eviden]iaz prin motiva]ia
originar, respectiv protejarea intereselor socio-profesionale ale membrilor. Struc-
tura dinamic se repercuteaz prin schimbarea filosofiei privind natura clien]ilor/
stakeholderilor prin acordarea unei importan]e sporite datorit competi]iei
existente în pia]. Atragerea resurselor de orice natur a condus la panteonizarea
clien]ilor, prin centrarea cvasi-exclusiv pe inducerea [i satisfacerea nevoilor
acestora. Dac, originar, munca era destinat satisfacerii trebuin]elor familiei,
noul context economic a determinat reorientarea obiectivelor muncii depuse ctre
comercializare, prin intermediul produc]iei de mas. Necesit]ile familiei nu mai
sunt satisfcute prin intermediul muncii, ci cu ajutorul muncii productoare de
profit. De asemenea, structura dinamic poate fi observabil din perspectiva

36


evolu]iei modelelor de rspuns sindical la cerin]ele managementului. S-au dez-
voltat forme noi de informare, consultare, negociere, mediere sau chiar co-par-
ticipare a lucrtorilor la deciziile managementului organiza]ional.
Sistemul rela]iilor industriale cuprinde ansamblul interac]iunilor dintre an-
gajatori [i lucrtori. Din acest punct de vedere, dimensiunile raporturilor func]ie
de criteriile static/dinamic cuprind:
- componenta legal: reprezint elementul static, fundamentul rela]iilor de
munc. Prin intermediul normelor juridice sunt reglementate interac]iunile dintre
lucrtori [i angajatori. În manier evolutiv, reglementrile juridice din domeniu
[i-au schimbat modelul de provenien], de la impunerea unilateral din partea
autorit]ilor statale la statutul de acord negociat între reprezentan]ii statului, ai
lucrtorilor [i angajatorilor;
- componenta societal: (inter)ac]iunile din sistemul rela]iilor de munc produc
consecin]e inten]ionate [i neinten]ionate. Acestea din urm vor necesita elaborarea
altor decizii [i aplicarea altor msuri în vederea corectrii efectelor negative, îns
[i aceste msuri pot urma acela[i model. În aceste condi]ii, rela]iile dintre re-
prezentan]ii angajatorilor [i lucrtorilor se definesc prin intermediul ambelor
criterii: obiectivul general asumat const în reglementarea [i stabilizarea ra-
porturilor de munc, dar efectele unor astfel de msuri impun necesitatea schim-
brilor.
- componenta afectiv: latura personal reprezint unul din factorii declan[atori
ai evolu]iei rela]iilor de munc [i însumeaz totalitatea aspectelor individuale
implicate în sistem. Are o însemntate deosebit, de[i este relativ dificil cuan-
tificarea. Cu toate acestea, interesele, orgoliile, ideile individuale pot genera
ac]iuni cu consecin]e asupra întregii societ]i.
Pe baza celor de mai sus, fundamentul rela]iilor dintre angajatori [i lucrtori
poate fi inteligibil, asigurând totodat elementele constitutive ale evolu]iei ul-
terioare a acestor rela]ii. Practic, se intr în spiral ac]ional, orice ac]iune putând
genera consecin]e ce vor necesita alte decizii [i ac]iuni, procesul prelungindu-se
la infinit.
Rela]ia dintre angajatori [i lucrtori în cadrul pie]ei muncii se caracterizeaz
prin cvasi-interpedenden]. Evolu]ia rela]iilor de munc a condus la trecerea în
plan secund a elementelor structurale. Conform figurii de mai jos, rela]ia poate fi
ilustrat sub forma unui model triadic:

37


Relaţii
de
muncă

Angajatori Lucrători

Fig. 1: Pia]a for]ei de munc: actori [i rela]ii
Primele consecin]e logice ce deriv din acest model sunt:
- inexisten]a pie]ei muncii atrage inexisten]a angajatorilor, lucrtorilor, im-
plicit [i a rela]iilor de munc;
- lipsa angajatorilor conduce la imposibilitatea existen]ei lucrtorilor, deci [i
a rela]iilor de munc;
- inexisten]a lucrtorilor atrage inexisten]a angajatorilor, prin imposibilitatea
desf[urrii activit]ilor;
- rezultatul rela]iilor de munc dintre angajatori [i angaja]i este reprezentat
de producerea bunurilor [i serviciilor.
- conflictul dintre angajatori si lucrtori reprezint o dimensiune secundar,
chiar dac se instituie ca forma cea mai vizibil [i violent a rela]iilor de
munc.

Procesualitatea apari]iei sindicatelor

Localizarea spa]io-temporal a apari]iei primelor forme de manifestare a mi[-
crilor muncitore[ti este un demers dificil, autorii avansând diferite date istorice
dar fiind în general de acord c apari]ia sindicatelor este efectul unui proces
evolutiv. „Grevele sunt la fel de vechi ca [i istoria… Se pot construi paralele
istorice între revolta crmidarilor evrei din Egipt (1490 î.e.n.) contra ordinului
primit de a produce crmizi fr a fi plti]i [i greva ]estorilor de bumbac din
Stalybridge (1892 e.n.) cauzat de condi]iile precare de lucru. Dar nu putem
considera ca existând un raport între mi[carea sindical de azi [i nenumratele
rebeliuni pe criterii etnice, revoltele sclavilor sau ale ]ranilor aservi]i… aceste
forme de «mi[cri muncitore[ti» pot fi considerate în afara subiectului …pentru
c «grevi[tii» nu aveau statut de salaria]i ce urmreau îmbunt]irea condi]iilor

38


contractului de munc pe care îl acceptaser în mod voluntar anterior” (Webb,
1897, p.2). Conform celor de mai sus, apari]ia asocia]iilor lucrtorilor este un
fenomen contemporan [i un efect al oficializrii [i formalizrii rela]iilor de munc.
Extinderea produc]iei de mas datorit dezvoltrii unor noi pie]e de desfacere
în contextul globalizrii a condus la ignorarea aspectelor fundamentale ce au fcut
posibil apari]ia sindicatelor. „Cauza esen]ial a formrii asocia]iilor durabile de
salaria]i trebuie analizat în caracteristicile particulare ale sec al XVIII-lea. Re-
cunoa[tem condi]ia fundamental a formrii sindicatelor în revolu]ia economic
ce a traversat diferite industrii. În toate cazurile în care sindicatele s-au format,
marea mas de lucrtori compus din productori independen]i, controlând ei
în[i[i pia]a [i posedând instrumentele [i produsele muncii proprii s-au transformat
în salaria]i pe via], fiind lipsi]i de instrumentele de produc]ie…” (Webb, 1897,
pp. 27-28) Una din primele atestri ale formrii asocia]iilor lucrtorilor vizeaz
anul 1699 când „minerii din Newcastle au acceptat masiv s doneze o mic parte
din salariu în scopul utilizrii ca fond public sau ca banc în vederea îmbunt]irii
situa]iei proprii, a vduvelor [i copiilor lor precum [i a pensionarilor” (Pelling,
1987, p.10).
În manier schematic, se pot sumariza categoriile factorilor cauzali ai apari]iei
sindicatelor:
- economici: schimbrile survenite în structura propriet]ii, prin trecerea de la
statutul de proprietar la cea de salariat [i orientarea exclusiv pe inducerea [i
satisfacerea exigen]elor clien]ilor reprezint o schimbare structural ce a condus
la coalizarea lucrtorilor. Asigurarea condi]iilor de trai pentru individ [i familia sa
nu s-a mai realizat prin intermediul produc]iei proprii ci prin intermediul salariului
primit ca urmare a activit]ii prestate. Mai mult, apari]ia noilor pie]e de desfacere
în condi]iile produc]iei de mas echivaleaz cu presiunea exercitat asupra micilor
întreprinztori [i posibilitatea excluderii acestora de pe pia], datorit competi]iei
cu produsele realizate în întreprinderi tot mai mari, dotate cu echipamente de
lucru moderne [i prea scumpe pentru a fi achizi]ionate de atelierele me[te[ugre[ti.
- tehnologici: introducerea echipamentelor de lucru a determinat posibilitatea
teoretic a elaborrii aceluia[i produs în numr nelimitat, în condi]iile utilizrii
unei cantit]i constante de resurse, ceea ce a condus la posibilitatea predictibilit]ii
produc]iei. Simultan, lucrtorii [i-au sim]it amenin]at pozi]ia datorit înlocuirii
resurselor umane cu cele tehnologice, având drept efect spectrul [omajului.
- sociali: structura atelierelor me[te[ugre[ti era format dintr-un numr re-
strâns de membri, de obicei me[terul, familia acestuia [i câ]iva ucenici. Schim-
barea survenit în contextul industrializrii, prin trecerea de la structura numeric
restrâns, specializat în elaborarea diferitelor produse, la grupri de indivizi
reuni]i în cadrul marilor întreprinderi [i care efectuau deseori acelea[i opera]ii
reprezint un aspect decisiv în cristalizarea principiului solidarit]ii dintre lu-
crtori.

39


Sindicatele din România

Sub rezerva publicrii în perioada comunist, atestri documentare privind
apari]ia protestelor muncitore[ti vizeaz perioada începutului de secol XIX. Cu
titlu de exemplu pot fi citate : Hotrârea domnitorului ]rii Române[ti, Gr. Dimitrie
Ghica, în vederea prevenirii revoltelor la salinele Slnic, Telega [i Ocnele Mari
din1827 (Dragne& Scurtu, 1981, p.7), Raport ctre pre[edintele Inspectoratului
general al minelor în legtur cu cauzele grevei muncitorilor mineri din Baia
Sprie din 1849 (Dragne& Scurtu, 1981, p.10) sau Statutele Asocia]iei generale a
lucrtorilor din România adoptate în Adunarea general din 1 octombrie 1872, în
care se precizeaz scopul asocia]iei ca fiind „încurajarea industria[ilor români,
formarea mai[trilor, înlesnirea pentru fiecare lucrtor a mijloacelor bne[ti
necesare înfiin]rii de stabilimente industriale, înlesnirea mijloacelor necesare în
caz de boal, infirmit]i corporale, moarte sau lips de lucru, precum [i acordarea
de pensii viagere vduvelor sau asocia]ilor deceda]i”( Dragne& Scurtu, 1981,
p.13).
Prima asocia]ie profesional atestat în România s-a înfiin]at în 16 decembrie
1855 prin hotrârea 7334 a Departamentului Vistieriei în care se aprob con-
stituirea asocia]iei „Casa de ajutor a ob[tii calfelor de [epcari”( Dragne, Iaco[ et
al,1981, p.30).
Conform celor de mai sus, se pot extrage urmtoarele:
- protestele lucrtorilor sunt mult anterioare momentului apari]iei asocia]iilor
profesionale;
- primele asocia]ii de lucrtori aveau drept scop protejarea intereselor doar a
propriilor membri, iar acest fapt reprezint un aspect fundamental cu extensie
temporal pân astzi;
- motiva]ia înfiin]rii asocia]iilor lucrtorilor vizeaz atât condi]iile grele de
lucru cât [i inexisten]a msurilor de protec]ie oferite de stat sau angajatori în
vederea diminurii impactului riscurilor legate de btrâne]e, boal, accident de
munc sau [omaj;
- calitatea de membru al unei asocia]ii profesionale atrage drepturi (asigurare
[i protec]ie împotriva riscurilor) [i obliga]ii ( plata unui procent din salariu,
participare în cadrul ac]iunilor organizate de asocia]ie – altfel, prin neparticipare,
asocia]ia î[i diminueaz for]a dat de solidaritate [i numrul participan]ilor, astfel
încât obiectivul îmbunt]irii status-ului lucrtorilor nu mai poate fi atins). În
acest fel, asocia]ia profesional-sindicatul, poate deveni independent din punct de
vedere economic [i poate aplica strategia proprie func]ie de obiectivele asumate.
Simultan, membrii sindicatului responsabilizeaz liderii sindicali din perspectiva
gestionrii fondurilor strânse din contribu]iile individuale în raport cu atingerea
performan]elor propuse. În acest fel, se creeaz un raport de interdependen]:

40


liderii evalueaz activitatea [i participarea lucrtorilor în cadrul ac]iunilor comune,
iar membrii exercit [i pot sanc]iona activitatea liderilor.
Interac]iunile din cadrul sindicatelor, dintre lideri [i membri sunt condi]ionate
de o serie de factori:
- reglementrile na]ionale [i interna]ionale adoptate [i respectate la nivel
statal – de exemplu: în domeniul libert]ii de asociere;
- tipul de regim politic: diferen]iere func]ie de gradul de autoritarism [i
respectarea drepturilor sindicale;
- climatul organiza]ional al întreprinderii/companiei în care activeaz sin-
dicatul. Managementul poate exercita diferite tipuri de presiuni, atât înainte
cât [i ulterior înfiin]rii sindicatului. Aceste presiuni au rolul subminrii
posibilit]ii de înfiin]are [i ac]iune a sindicatului, dar poate exista [i efectul
de bumerang: cu cât sunt mai intense presiunile exercitate de management,
cu atât mai uni]i vor fi lucrtorii.
- numrul membrilor de sindicat ca procent din totalul lucrtorilor angaja]i
în cadrul întreprinderii respective. Probabilitatea ca ac]iunile sindicatului
s aib succes cre[te func]ie de gradul de implicare a membrilor, atât din
perspectiv calitativ cât [i cantitativ.
Conform reglementrilor na]ionale în vigoare, formarea asocia]iilor lucrtorilor
[i angajatorilor în vederea protejrii intereselor socio-economico-profesionale este
un drept stipulat în Codul muncii (legea 53/2003, art. 7), în legea sindicatelor (
art. 1-2 din legea 54/2003) [i legea patronatelor (art. 1-4 din legea 365/2001).
Prevederile Codului muncii [i ale contractelor colective de munc se aplic tuturor
angajatorilor [i lucrtorilor din România, indiferent dac sunt membri sau nu ai
unui patronat sau sindicat. Aceast precizare este important în în]elegerea ade-
ziunii membrilor atât din punct de vedere organiza]ional, cât [i din perspectiva
participrii efective la ac]iunile colective ini]iate de respectiva organiza]ie. Pe de
o parte, lucrtorii care de]in [i statutul de membru al unui sindicat particip în
cazul ac]iunilor colective demarate de sindicat în vederea ob]inerii unor drepturi
sporite, pe de alt parte lucrtorii care nu de]in calitatea de membru sindical pot s
nu participe la ac]iunile colective ini]iate de sindicate, tocmai datorit faptului c
poten]ialele avantaje ob]inute în urma unor astfel de ac]iuni se vor aplica tuturor,
indiferent de (non)apartenen]a sindical. Pentru lucrtorii nemembri de sindicat,
este chiar mai avantajos s nu participe la ac]iunile colective (M. Olson), pentru
c economisesc astfel resurse de timp, energie [i nu se supun riscului concedierii.
Actorii institu]ionali ai pie]ei for]ei de munc sunt guvernul, patronatele [i
sindicatele. Punctele comune ale actorilor men]iona]i constau în scopul general –
desf[urarea unei activit]i (munca), realizarea obiectivelor (oferirea de bunuri [i
servicii) [i în structura acestora, respectiv sunt actori organiza]ionali ce beneficiaz
de serviciile propriei birocra]ii. Din punct de vedere politic, fiecare din ace[ti
actori încearc ob]inerea unor avantaje cât mai însemnate în rela]ie cu ceilal]i doi

41

Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente

Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (17)

Similar to Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente

Similar to Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente (20)

Asistenta sociala, structura, istorie si dezbateri recente