Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Pasari pe cale de disparitie-Eco Scoala Generala Nr.5 Arad

3,489 views

Published on

  • Dating direct: ❤❤❤ http://bit.ly/2ZDZFYj ❤❤❤
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Dating for everyone is here: ❶❶❶ http://bit.ly/2ZDZFYj ❶❶❶
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

Pasari pe cale de disparitie-Eco Scoala Generala Nr.5 Arad

  1. 1. Păsări pe cale de dispariţie Material realizat de elevii clasei a VII -a D Coordonator: inst. Diana Ladariu Consultant de specialitate: Conf. dr. Carmen Gache (Univ. ,,Al. I. Cuza’’ Iasi)
  2. 2. Stârcul roşu-Ardea purpurea <ul><li>Este un oaspete de vară pe teritoriul României,fiind pe cale de dispariţie la scară globală. Poate fi întâlnit în regiunile mlăştinoase şi bălţile din Delta Dunării. Toamna migrează în Asia sau Africa. </li></ul><ul><li>Are culoarea brun-roşcat, un gît foarte lung şi subţire. Curbura gâtului este puţin rotunjită în formă de S. </li></ul><ul><li>Ca talie, este mai mic decât barza. </li></ul><ul><li>Se hrăneşte cu peşte şi amfibieni. </li></ul><ul><li>Cuibăreşte în stufărişuri. Femela depune între 3-6 ouă albastre în lunile aprilie-mai, iar incubaţia durează 26-28 de zile </li></ul>
  3. 3. Egreta mică-Egretta garzetta <ul><li>Este o specie care este în creştere, deoarece nu mai este vânată de către om pentru penele ornamentale </li></ul>Este pasare rara, cuibarind in special in Delta Dunarii, in colonii mixte, indeosebi in salciile pitice, ascunse in masa stufului. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre Marea Mediterana. Are penele de culoarea alb imaculat, pe cap are frumoase pene ornamentale, la fel şi în regiunea spatelui, mult căutate în trecut ca podoabe vestimentare. În lunile aprilie-mai, femela depune între 3 si 5 ouă verzui-albastrui ce sunt clocite împreună cu partenerul. Puii parasesc cuibul înainte de a putea zbura, căţărându-se cu multă abilitate printre crengi.
  4. 4. Pupăza-Upupa epops <ul><li>Este o pasăre migratoare, întâlnită în toate zonele de câmpie. </li></ul><ul><li>Se recunoaşte uşor după creasta portocalie de pe cap, pe care o strânge sau o desface. Are un cioc lung şi uşor curbat în jos. Produce un sunet inconfundabil ,,Pu-pu-pu’’. </li></ul><ul><li>Îşi face cuibul în scorburile din copac, folosind pentru căptuşire fecale, care au rol de apărare împotriva prădătorilor </li></ul>
  5. 5. Califarul roşu-Tadorna ferruginea <ul><li>Cuibăreşte în partea estică a Dobrogei, tot în vizuini, unde femela depune 8—10 ouă crem-deschis, spre sfârsitul lunii mai şi le cloceşte circa 28 de zile. Ambii reprezentanţi ai sexelor au penajul cărămiziu, masculul fiind mai aprins colorat şi având un inel negru de pene în jurul gâtului. Toamna migrează spre nord-vestul Africii şi în Delta Nilului. Datorită rarităţii sale tot mai accentuate, această specie, ca şi călifarul alb, este pusă sub protecţia legii pentru a fi ferită de la dispariţie. </li></ul>
  6. 6. Dropia-Otis tarda femela masculul Este o pasăre care trăieşte în sud-estul Europei şi zonelor cu climă temperată din Asia. În România s-a găsi până acum câţva ani în Bărăgan şi se mai găseşte în rezervaţia naturală de la Beba Veche-judeţul Timiş, însă este pe cale de dispariţie.
  7. 7. Raţa roşie-Aythya nyroca <ul><li>Este cea mai frecventă specie de raţă din ţară, şi mai ales din Delta Dunării, întîlnindu-se în mai toate bălţile înconjurate de vegetaţie. Cloceşte atît în desişul stufului sau între ierburile acvatice, cît şi în scorburi, la adăpostul inundaţjilor. Depune 8—10 ouă rozalii, în lunile mai—iunie; cloceşte femela, timp de 24—26 de zile. Masculul este cafeniu-roşcat, cu irisul alb, iar femela cafenie. Iernează în Africa de nord, valea Nilului, nordul Arabiei şi în India. Unele exemplare pot fi văzute iernând la noi pe apele neîngheţate. </li></ul>
  8. 8. Weka-Gallirallus australis Această pasăre trăieşte numai în Noua Zeelandă, în păduri, având cuibul aşezat pe pământ, între tufişuri. Are un penaj maroniu cu pete negre, uneori gri sau chiar negru. Această specie cuprinde patru subspecii. Principala sa caracteristică este aceea că nu zboară, în schimb este foarte rapidă pe pământ şi o foarte bună înotătoare în apă. Se hrăneşte cu insecte, seminţe, fructe, ouă, păsări mici, şopârle, şoareci ceea ce o face omnivora. Greutatea sa medie este de 1kg( masculii având 1kg si femelele 700g) iar înălţimea de aproximativ 50cm. Durata de viaţă poate ajunge până la 15 ani. Un studiu efectuat in anii 1990 au relevat faptul că aceasta specie este pe cale de dispariţie. Cauzele probabile sunt vânarea in secolul XIX de către europeni pentru mâncare şi ulei, iar băştinaşii din insula Maori foloseau pielea lor pentru îmbrăcăminte. Alte cauze sunt câinii, pisicile si şoarecii care atacă ouăle şi puii, competiţia acerbă pentru hrană cu alte specii aduse recent, şi nu in ultimul rând influenţa umană asupra mediului.
  9. 9. Cocoşul de munte din China-Bonasa sewerzowi Bonasa sewerzowi , cea mai mică specie de cocoş de munte din lume, ocupă un areal relativ restrâns din China (S-V Chinei, la est de Tibet, în Qinghai, Gansu şi vestul Sichuanului), suferind de-a lungul timpului pierderi de habitat, în cea mai mare parte din cauza vânătorii ei de către colecţionarii de ouă. Deşi pare a fi capabilă să reziste unui grad ridicat de exploatare, acestă cauză a condus la reducerea drastică a numărului de exemplare, la momentul actual pasărea aflându-se pe lista animalelor ameninţate cu dispariţia. Corpul este acoperit de un penaj de culoare arămie, gâtul negru are marginile albe, iar ochii sunt evidenţiaţi de câte o pată albă, aflată în spatele acestora. Femelele depun 5 până la 8 ouă, de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii iunie, într-un cuibar construit din iarbă şi muşchi, poziţionat la baza copacilor, în interiorul buştenilor sau printre straturile de pietre. Bo nasa sewerzowi se hrăneşte cu muguri şi frunze de răchită sau de mesteacăn şi cu florile şi bobocii unei mari varietăţi de plante si arbuşti.
  10. 10. Kagu-Rhynochetos jubatus Din cele 122 de specii de pasari inregistrate in Noua Caledonie, insula in nordul Australiei, cea mai interesanta este Kagu sau Cagou. Este considerata emblematica pentru tara de origine. Pasarea este singurul membru al familiei Rhynochetidae Azi este clasificata printre pasarile aflate in pericol de disparitie. Cele mai mari pericole pentru pasare il reprezinta cainii, pisicile, porcii si sobolanii, dar si micsorarea suprafetelor impadurite. Numarul lor nu depaseste o mie de exemplare. De aceea a fost dezvoltat un proiect de ocrotire prin construirea unui parc forestier numit Riviere Bleue. Kagu este o pasăre mare cu penaj de culoare alb gri, cu picioare şi cioc portocalii şi o frumoasă creastă. Ca şi weka sau kiwi nu zboară. Are o înălţime de 55cm şi picioare destul de lungi. Trăieşte în pădurile tropicale, construindu-şi cuibul din nuiele, pe pământ. Păsările se remarcă în special prin duetele încântătoare pe care le fac în fiecare dimineaţă pentru circa 15 minute. Trilurile lor sunt foarte frumoase.
  11. 11. Pasărea de gheaţă-Alcedo atthis Pasărea de gheaţă trăieşte în Europa, în nordul Africii, sudul Asiei şi câteva insule din oceanul Pacific. O ciudăţenie a păsării de gheaţă este faptul că nu îşi construieşte un cuib ca alte păsări, ci sapă cu ciocul o galerie in malurile înalte din apropierea apelor.   Pasărea măsoară între 15-17 cm iar anvergura aripilor este de 25 cm.Cântăreşte în jur de 40 g. Depune 6-7 ouă odată sau de două ori pe an între mai si septembrie; puii eclozeaza dupa 20 de zile. Se hrăneşte cu peşti mici, raci, broaşte, râme, mormoloci si insecte. Pasărea de gheaţă este pe cale de dispariţie din cauza poluării mediului şi distrugerea habitatului natural.
  12. 12. Alte păsări pe cale de dispariţie Barza neagră ciconia nigra Pasărea ogorului Burhinus oedicnemus
  13. 13. Cârstelul de câmp Crex crex Cataliga Himantopus himantopus
  14. 14. Privighetoarea guşă-vânătă Luscinia svecica Ciocintors Recurvirostra avosetta
  15. 15. albatrosul urlator cintezoiul vegetarian pasarea albastra a paradisului vulturul egiptean ciocârlia africana pasarea kiwi
  16. 16. Specii de papagal amenintate cu disparitia cacadu papagalul cu obraji negri kakapo
  17. 17. Măsuri specifice pentru ocrotirea păsărilor în România <ul><li>  Construirea î n coloniile de pelicani a unor platforme de stuf pentru a servi ca locuri de cuib ă rit; </li></ul><ul><li>Construirea de garduri joase de nuiele sau valuri de p ă m â nt/nisip pentru a î mpiedica inundarea cuiburilor de c ă tre valuri î n timpul furtunilor, î n situa ţ ia î n care p ă s ă rile cuib ă resc pe ţă rmuri joase ; </li></ul><ul><li>Pentru b arza alb ă – montarea de suporturi pe st â lpii de beton ai reţ elelor de joas ă tensiune î n localit ăţ ile populate de berze ; </li></ul><ul><li>Pentru cuib ă ritul ra ţ elor in delt ă – instalarea de scorburi artificiale sau co ş ur i; </li></ul><ul><li>C onstruirea de cuiburi (platforme) artificiale fie pe st â nc ă rii , fie pe arborii solitari î nc ă existen ţ i pe c â mpii; </li></ul><ul><li>Marcarea firelor electrice de î nalt ă tensiune cu balize vizibile </li></ul>
  18. 18. BIBLIOGRAFIE Cartea rosie a vertebratelor din Romania , 2005, editori Acad. Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole Wikipedia www.zooland.ro Fotografii: Carmen Gache (slide 2-6, 12-14), Diana Lădariu (slide 6, 17) Internet (slide 1,8,9-11,15,16,18)

×