Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

217390 nicolae-steinhardt-daruind-vei-dobandi mica

4,087 views

Published on

Nicolae Steinhardt

Published in: Spiritual
  • Be the first to comment

217390 nicolae-steinhardt-daruind-vei-dobandi mica

  1. 1. ii . - E‘-_i"? ,llIlF‘F= l.Z~"i_’ ‘i. r Tum —
  2. 2. I)i. ‘L'llL’lL'1I(>“'i| nlbll0lCIll Nani-n. ilc S’! l*'. l‘| I.l{| )'l'. ‘l(‘0l. .~I. ' I); ‘iruinil wi ilnbimli: cnvinlc Ilr crnlinyi 9 N Slcinli. ii'dl (ilun; Ihul Niuvluc l)cl: iiohi. l - Roliu | .dilm; i . iz'ini'nlirii Ruliiii, ZHU5 N. STEINHARDT (Monahul Nicolac Dclaroliia) ISBN ‘J71-S7 l 51-1-4 2.‘2'. ‘!s’I U5 . '3l. l‘sS 1-‘J7 Daruind vei dobiindi - Cuvinte dc credimd- © lxiifiiiiislircii Ruliiii (opcrla l: .‘li>l]ilhlll Niciilzac l)l. ‘l: ll'hlJl Copcrlzi l": "i; chc: i hiscricfi H . 'ii'iii; islirii R‘lll; |( l*)2(v»l*)*)4i) in «arc munzihul Nicoliic ii mslil ciivfiiiiiirilv: din pl’L"/ Cnllll vnlum | _'i; _'; «r, i3.x7]53.3-. ~i EDITURA MANASTIRII ROHIA. 2006
  3. 3. Preu Cuviosulili Arliimundril MINA DOBZEU in umimireu zilei (la /5 murlic I 960, data priniirii Botezului cresliu Prcu Cuviosuiui Arliimumlrit SERA F IM MA N in amintireu zilei din I6 august I 980, data rumlerii in monahism Ediriu dc fwd se lipdiesle sub ingrijireu 3:‘ cu suparlul jimmciar al Mrindslirii Rohiu TNTEMEIERE INTRU cuv3.NT* icolac Stcinhardt, dupfi cc :1 inlrat in Miinislirea “Sf. Ana" Rohia si :1 imbrical haina rcnuniirii si :1 diruirii Iotalc, vcnind Ia minc m-a inlrcbal: Mai am voic si scriu? Ln acestc cuvimc i-am raspuns: Péna acuma ai scris din pmpriul indemn. Dc acum inainlc, Pirinlc Nioolac, nu numai ca ai voic sé scrii, ci mai mull. primcsli ascuilarca ca s: 'i scrii si sé publici dc suic si mii dc ori mai mull. $i cc all vrca sfi scriu? ~ m-a imrcbal in conlinuarc. Si scrii I01 cc lc va inspira Dumnczcu. i-am rfispuns. Scric ma frica, lira rciincrc. nu ingropa lalantul. Cc si cum sé scrii, dumncala stii. $i sun! sigur ca vei scric numai ccca cc lrcbuic omului dc azi, oamcnilor in general. risipind imuncricui in care nc allém. Monahul Nicolae Delarohia a scris si in vorbil mull crcdinciosilor. can: sc adunau in duminici si sirbélori acolo la Rohia - in accl miraculos loc din Mamnurcs. Atmosfera accslui loc l-a lransfigurat, l-a transformai inlr-un adeviral aposlol, inlr-un crcdincios dcsiviirsil, inlr-un filosof real, can: nu cslc numai al cuviinlului. ci si al faplci, al lriiirilor spirilualc. pc can: nu lc cunoaslc docil ccl care are indrizneala si 34: lcpcde dc sine si sé imbrace haina pe care odinioari au punal-0 marii croi ai ' Cuvint In cdi| ia din I992. apkniifi in Edilum Episcopici Onadox: Romaine ll Muunumsului si Sinmiimlui - Bain Mm
  4. 4. V Nioolae Sleinhafdi viclii spirituale. Dupi cc a irnhrfical haina de monah onodox, tot cc a scris si in publicat Pilrinlclc Nicolae Slcinhardl (in prcsa tcologicii ori Iilerari) poimé amprenla auicnticului, intemcial pc Cuvanlul rcvclal dc Dumnezeu. lar accslc pagini dc luminfi cuprinse in accaslé cane sunl rodul binecuvimlal al ascullarii. Al ascullilrii dc Dumnczcu in primul rénd. I)c aceea cuvintclc accslca sum purtiitoarc dc lumini si dc har. Ele vor rcvarsa bucuric si pace in rnullc sufleie care inccarcd sii se rcgiscasca pc sine si sii rcgiscascé drumul sprc scopul suprcm al cxistcnici. care cslc Dumnezeu. Ficcarc pagini din aceaslfi cane poané un mcsaj si o binecuviniarc pcnu-u ca it lost scrisi dc un om cu inima curaul, carc L. -a gfisil pc Dumnczcu prin lisus Hrislos, Domnul si Mantuuorul noslru al tuluror. fJUSTlNlAi'V CHIRA Episcnpul Maramuresului . gu' Sdlumrului ARGUMENT La volumul , .Diruind vei dobiindi” An anul 2005. Manastirea . ,Sliin(a Ana" Rohia a odiuu primul si ccl ai important volum din opera integralé N. Slcinhardl: .Jumalu| fcricirii". Lansarca cimii s-a bucuml dc o primire impresionanlii pe piapi cinii din Romania. mai cu seama ca noua edilic aborda personalilatca c£nurarului—monal'i din_ Joale unghiurile si in road complexilalea ci. lam-ne la cel dc-al doilca volum din zcslrea culturali. lilozoficii si teologiui a monahului Delarohim Ccl dc-al doilea volum este 51' ca imponanpé pc locul doi si eslc alcémit din escun'-cuvfmuiri riostile de la amvonul manaislirii Rohiii, incepénd cu momcnlul in can N. Slcinhardl a dcvenil monahul Nicolae, irnbiicénd rasa monahalii. Din accl moment manaslirea Rohiu i~B pus la dispozilic amvonul biscricii, si pe lingi bucuria de a sla dc vorbé cu cmdinciosii pclcrini can: 0 ccrcctau, incepind cu anul 1980 si péna in I989, anul plccérii Ia Domnul a mslil in tap: accstora o scric dc cuvfintiin carc pe linga faptul ca erau pc inielzsul ascullilorilor, abordau tcmc si problcme subtil slrccuralc prin carc combilca, stat cal se pulca, abuzurile rcgimului comunisl. Noi am lost manorii aceslora si cram ingiijoraii die faptul ca stiam sigur cé cle sum inrcgislrate dc lrimisii celor care-l urmircau pas cu pas si ca s-ar pulea ca inlr-o bum‘: zi sfi—i inscenczc ccva prin care sa-l aducé din nou in Tap: justiiiei scrviloane a rcgimului oomunist cum s-a inuimplal cu ataxia aliii. in cuvéntarea dc la , .Duminica inmuliirii piiiuilor" — in siluatia in care, in para piiinca em rationalizalé si bietii romiini suilcau Ia coadi pcntru a-si cumpéra piiinca cca de ioatc 7jlelc — in lieu! urmatoarca actualizarc ii icxlului pcricopei evanghclicc, folosindu-so de un citat din Nicola: Bcidiacv: .J’mblemu piiiriii. spuneu murele griuditor, problema pciinii peulru mine cu ins. cult.
  5. 5. J"’c-We Steiiiiwfiii, ,-, __}-_l nu ma uscuml. sum Iaoain xi cunosc Iendinlu de a uni w1icdn' si u_/ I m. -mullumit. axle. dd. 0 pmhlcmd nmleriuld. Dar pxiimm uproapdui men. contimid Beniiucv. nu mai 2 0 problemd mulerialti. ci 0 duloric spiriluulii. Sa' Iudm. iii/ iarupi de re-. ‘pe-cl, aminte In xcliimburtu de registru Ionuls cdnd sum in joc cu cu nesulul mcu. en individul crircalas si poflicios, pciinea e 0 pmblemd. Ctind uni preocupd pdineu aproapelui meu. problemu devine dalarie, su/ Id tie [is tdrrimul material pe cc! spiriliml. lard cel mui bim rrlspuns dul fiilsilor idealisli. Dam! in lac de a nu) plringe pe mine, ii depiziug [)2 (‘vi Iipsili. crineula se pie; /Zice in compdtimire si in cu tom! ulrd infiim-aIt"(l)iruind vci dobindi pag. 61). Este cit sc poatc dc clar ea in accsl lcl indcmna Ia ntiludinc si curaj fats dc ororile negimului. Dumnczcu nc-a salvat si nu s-a intiimplal cc pulca sit sc intiimple. Dealtfcl. monahii au licut fats prcsiunilor $l nu I-au u-tidal ci I-au ocmlil, pretuit si iubil. iar cl simlca acme! lucni si in rimas cu tnatiliinga Iui Icgaldcminislimpinzilaoeadin umuiziavieiii sale. Publicfind cel dc-al doilcu volum din opera inicgrala N. Steinhardt, mfinastima Rohia, pc linga faptul dc a-i ti fost mireasé dtzliovniccascai in vrcmca viciii pixnéntesu, sanctuar dc culluré. altar dc jcnli si amvon dc miinurisirc, ia1.§ in west fcl nc ajuui si parcurgem un memorial al cnicii si sul'erin; ci, al monii inlru nédejdea sin invii. -rii iniru crudinii al accstui mare si unic manuiisitor al Iui Hrislos. Mfinastirea Rohia 21 noicmbric 2005 Inlmrca in Biscricfi a Maicii Domnului 7‘ Justin Hodca Siglmeanul arhiereu - vicar CUVANT TNAINTE extelc accslei cargulii — cu exceptia Cre: ului orrodox, a Reflecliilor cdlugdnesli si Tuberei Mdgura sum predici. Nu au fost stilizalc ori revizuitc. Contin drcpl aceea mullc rcpcziri, lcmc rccurcnle si obscsii stilislice. Sau dezvliluie manii cogitativc, sariicin lexicali si mclaforici, un cémp informational rcslrims. Cu atiit mai hinc ii descoperi pc autor (prcdicalor) in Koala! slibiciunea Iui psihicfi. minlali siiculturalii, prcdicile devenind ceea cc Lrebuic‘dc fapl sa fie: ‘o ininurisirc publica si un dialog cu ascullalorii , iar nu o trufasa, pcdanii, sclivisiia dojani sau o invililuri triumfalisli. Predicatorul si enoriasii péscsc impreunii »- dibuind, rcvcnind. sliruind. pricepiind ancvoie, minunindu-se — cailrc llristos. N. S. ' Cf. Dumilru Slinilonc in Claipul nenmrflor ul Iui Dumnacu: .. Mij| ocu| spirilunl principal prin cue omul 9: comunicil allon si nltii sc cnmunicl Iui ca izvoan: nomplcmenliue dc semuri. dc aim| iri. mijlocul dc imhogiltirc ; i d: inuirin rcciprod este cuvilnlul prin cm oamcnii isi inlircsc umnnilntca oomunk. .. Oiuncnii 9: ndnpl spiritual unul pe nltul prin cuvinle. dar dinlr-o llelwinfl ziditi in cl d: o puuerc mu‘ pnsus dc ci. lnr cuvinlicle nu sun! iniporuintc penlm ci prin fnptul cl suni. ci prin liiplul cl qi oomunici npn lot at izvontc spirilunlc. lcytl: sublcrnn inlrc ele gi cu oocanul spiritual suprcin. Oinul insuqi vine in eel cc-i nude cuvintclc. cl lnsusi 9: dcachidc cclui can i lecomunid. Omul insusi e npi Vic. prin fiiplul cl 5: iii pc sin: insusi si adapt pe eel ciniiii i ac dc! prin cuvinic".
  6. 6. CE-I DATOREZ EU LUI HRISTOS Fcricili (‘timm . c—uu icrml flinidclt. -gile , 'i cdroru . ‘-(ll! acapcril pdculele, (Psalm 3|, 1) Si 14: porunccu sri rm xpuml nimdnui. Dur. _ cu all Is porunccu, cu uni! nmi um]! ei [I vestcau. (Marcu 7, 36) xis-[5 in mua| u| iudaic o rugficiunc alcéluilé dinlr-un $irag Ede mulgumiri adusc Iui Dumnczcu pcnlru loan: bincfaccrilc ltisrfizilc poporului Séu Isracl. Cu rcfrcn ori slih inlcrcalal dupic fies. -arc dar pomcnil ligurcazfi vorhclc dui Ia/ m, ce sc lélméccsct dc aiuns nou-('1. Dc n-ar Ii decal cii Domnul ne-zl scos din pimimlul ligintului, dcslul ar Ii sprc a-L hinccuvénla $1 114 aducc slavé. Dc n-at fi decal cfi a prcfacul marcu in uscal, dcslul c sprc a-L blaguslovi 51' a nu inccla szl-I mullumim. l)e n-ar ll dcciu c2‘: ne-a hrénit in pusliu. .. $i asa mai dcpanc. Fiecare fapui a divinit'. ‘aii_ ficcarc minune ajungc sprc a slfinli rccunoslima norodului §i a-i provocu cxclamaliaz dai hum. ’ Tot astfcl gfmdcste orice cvrcu lrccul prin Sffmla Taina 2| llnlezului, ciruia Domnul i S-a rcvclzll si cant, acum, sc numziré prinlrc . .iudeii care au crczul in E1". caci pnatc dc ascmcnca slriga: dc ajuns filcul-ai llrisloasc Dumnczculc pcntru minc ! I0 Dmmml ref dnhdmli Pa. -nlru a I": dcsprins sulzii cure-mi acopcrcau ochii. i| i mullumcsc din ma1z‘l inima, din I01 sullclul, din I01 cugctul 5|‘ loam virlulca mca. Doar alél dc ill 1'1 lieu! dupfi cc ai lual aminlc la mine, cu vrcdnicic 51' cu drcplalc cslc sf: slrig cu lncrinn: (Iui Ii. ’ Pcnlru a-mi Ii dal pulinlu 32': -mi cunosc propria p’ ‘fil0§cnic. nimicnicic si ticéluziic hi aduc Iaudc §i mulgumiri; 5i dc s-ar mfsrgini duznr la aléla darul lfacul mic, lot prca dcslul c ca sis rcpcl: dui Ii. ’ Pcnlru a-mi Ii ingaduil 5:} Tc pol ruga, sai Tc iubcsc si 521 mi inchin Tie dc ajuns. prca dcajuns ca S5 binccuvfmlcz Sfénl Numclc Tau. Pcnlru 2: ll sidil in mine nédcjdca ic’l'1z'lrii 5:’ 21 1': inccpul sin inlrczzlrcsc putinga mimluirii — Iii. l)oamné. prcumairill Pcnlm a-mi Ii dal indrziznealzl . ~-In conccp slahilirca unnr rclalii dc lip cu-lu cu Tinc, Domnul gi Dumm: /.cul mcu mii minuncz 5i ncpriccpimdu-mi a spunc altccva. slrigz dui Ii! Si lot 3153 flindcai dc acum Ina’: pot inchipui prinlrc acci czimm le-ai grail: “Dace”: vc| i riunainc in cuvzinlul Mcu. sunlcgi cu adcvfaral uccnicl an" Mei. Si vcgi cunoaglc adcvairul, inr adeviirul v2‘: va face libcri" (loan 8, 31-32). Rccunoscfilor pcslc oricc pmibililalc dc cxprimarc in slabclc $1" hanalele noaslrc vorhc omcncgzli in sunl, Hristo-. :ss: al mcu. 5|" pcnlru a li dahéndit calilatea dc . .pricIcn" al Tau, pcnlru a 1': fast, allfcl spus, innobilal. céllimil prin crcdinlii si apa Bolczului l)uhului Slim. Pcntru 24 I": icgil din lrislclc, mohorcalzl. jalc. dcscumpimirc, accdie (cxisla o accdic a laicului, a nccrcdinciosului), dcznz': dcjdc si 21 mii fi apropial dc slarca fericirii. Si liindczi, indcoschi. m—ai socolil in lTl(7Ls‘Ul‘§ a inlclcgc si 2: 1': cu desévinrsirc convins cé Tu c$li Adcvirul, (Ialca 5i Viznga. Dc nu-mi va 1”: del a ma ménlui 51' inczl accaslfi absolute‘: convingcrc imi cslc cu mtul sulicicnlé sprc 2| cunoa§1e liniglca §i ll
  7. 7. Nicolas Sleinlmnlt :1 guslz: neingrijorarca, mi-ai déruil. Doamnc, in nespusa Ta marinimic. sil zlllu lol adevarul alrocc dcsprc mine insumi: m-ai slobozil din robia pficalului, care slujilor mai lbreczil dccz‘: l minc nu cred sf: li avul. Mai mull dcczll alét (cfici nu daruic$li niciodaul pulin. cu parcimonic. dupé dreplale, ci numai clzllinal si indesal, har pcsle har, nu impani bElC$l$Ul‘l ci pofiesu la cina imparélcascii) dalorilé bum‘: le':1ii si miloslivirii Tale mi-am pulul insusi spusa lui Dostoievski: de mi S-at dovedi in modul cel mai indubilabil. pe paiul dc moarle fiind, cf: nu Hrislos este adcvarul, cé adeviiml e allul daca demonstralia at I‘: incantabilé si covérsiloare —— n-a§ sta nici o clipé la indoialii; a5 alege szi rémfln cu Hrislos, nu cu adcvirul. Dai Ii. ’ Din rob si schilod m-ai fécul om liber si senior; din fricos si misel, om indrfazncl; din fiinli a inlunccimii, un ahlial dupf: Iumiml si slobod a incerca senzalia ca nu-mi cslc inlerzis a nézui 33 mi: port efecliv polrivil cu invélillura si vrerea Ta. Penlru cu nu numai ca? m-ai dcscoperil pe mine mic insumi inlru loan’: mizeria si josnicia si nimicnicia men. ci mi-a dezvfiluil mie insumi lalcnlcle bune si priincioase dinfiulrul mcu: mi-a arlllal cl! nu sun! dcfiniliv si iremediabil pierdul; —~ m-a scos din cloacél, inguslimc si beznfi; — mi-a: lradus exislenlial 5:‘ pc 2: mea seams culrcmurziloarca ($i mfingéictoarea) frazéi Qui Mariam ubsolvisli milli quoque spam dezlisli; —~ §i nu mi-a cerul sé mi‘: anihilez, sf: mor. ci dimpolrivi - 53 mor pilcalului si vzdamiciilor si 55 viez pulcmic inlru El -- cu dragosle si hucuric —- adicé inlru llberlalc, voie bunfi si calm (cfici El . .pre1uind pe om nu vrea - lice Pflrinlele Slianiloac — confundarea lui cu Sine. ci menlinerea si ridicarca: lui inlr-un dialog elcrn al iubirii"). ‘ I2 1.: Diimind vei dabrindi Mi-a descopcril si 0 allé mare (si vrcme indelungaié cu lolul nepresupusil) lainfi. anume ineluclabila univcrsalfi lcge a pamdoxului, inlcsnindu-mi sfi inlclcg cz’: ncvinnvélia nu se poale ohline dcc2': l pe calea aceasla pzinidoxali :1 rccunoaslcrii propriei culpabililéii. Mi-1: dal dc ascmcnea voic 52': me’: impzimisesc cu prca curalul Séu Trup si scump Szingcle Lui si s: ‘:~mi pol da seama: ca‘: oricc fapla josnica imi este numai izvor dc amarfsciune si lulburare, iar c5 aclcle de mérinimie, curaj si dclasarc ~ , .faplcle bune si frumoase" ale alfll de hulilei morale practice — sunl singurclc creatoare de pace si mulgumire. ' ll chcmi pe Hrislos la: lelcfon? ironiza'André Gide. Nici nu e nevoic de 0 chemare, e mereu prezcnl. gala 55 intro; pc usa (deschisé) a inimii si capabil numai dc aclele caraclerislice nnblelei léunlrice, pe care si nouil ni le propune. propova- duindu-ne cl! ne sunl mercu accesibile: discrepa, icnarea, uilarea, degajarea dinlre meschinérii si méruniisuri. alungarea lincrii dc minlc a rfiului, sila dc rézbunarc, ura, susceplibililalca, irascibililalea, l: ‘:l'm: si mullc alle slupidiléli : : calror jalnicfi infcriorilale si aculé nocivilalc ne-a desléinul-0 0 data pcnlru loldeauna si ne-o desléinuie dc fiecan: data mai dureros. ln cele din urmfl m-am pulut convingc ca’: libcrlalca se cucereste numai prin omorérea pacalului si moam lrezil in stare sé dcscifrcz formula . .fac cc vrcau": ca nu inscarnné ca dau uscullarc necondilionali: viscerelor 5i lropismelor mele, pomirilor si inslinctelor mele dobilocesli, constiluindu-ma prizonier al egoismului, lurpiludinilor si plfigilor firii mele. ci supunzindu-le pe accslca voinlei, raliunii si consliinlci mclc. pérlii bune (curélite) 2: eului meu, supra-eului meu. Fac cc vrcau eu, credinciosul §i smcrilul ucenic al lui lisus Hrislos, iar nu cc i-ar plficeu dcmonului sélfisluind inlz': unlrul meu sau lércolind in juru-mi s2‘: fac in numelc 3:52:-zisci libenéli inslinclualc, in lcmciul I3
  8. 8. Nicolae Sleinlmrdl _ careia ma ispilestc sprc a ma indcmna sll mzl dau rob lui si duhurilor sale celor rclc. Nefiind boleznl in pruncie ci in deplinil maturitatc, am putut experiments bolczul totodala ca Sllinla Tainé si laina ca moane si invicre, ca izvor ncsccat de api vie si dc scnzationala fcricire. Covarsitoarea majoritate a crestinilor n-au cum sti ce simte eel bole’/ at si cc este in adevar aclul accsla fulgerator; dar cci allali in situatia mea sliu cum nu sc poalc mai limpedc ca nu e o forma, un ritual, 0 ccremonie. un simbol; e o lucrare dirccli a Dumnczeului celui viu'. li mai dalurcz Domnului si ncpretuila, ncspcrala pulere de a indum si sufcri. de a ma supune, rabdalor si urmator Lui, pildel cc nc-a dal sliind ca . .El panicipa impreuna cu noi la suferirea neeazurilor si lot in accst sens sc smcrcsle imprcuna cu noi, ingropéndu-se inlr-o chenozi, inlr-o noaplc pc care o repcli in vista fiecaruia dintrc noi" (Dumitru Slaniloae). Ori, cum spunea Simone Weil, cvreiea rourata de harul credintei in Hristos; creslinismul nu ne oferi un mijloc miraculos de a scape de suferintfi, ci nc pune la indcmfina miraculosul miljoc de a o indura. Ceca cc deloc nu vrea sa insemnc idcntificanea creslinismului cu sul‘crin| :L Prin sufcrinta se poatc ajunge la adcvar 5i lepadare de sinc. insa Albert Camus arati ca desprinderca dc cele lumesti inima vrednica o poale afla si prin fcricire. Mui ulex prin fericirc ne pulcm inalla pane la treptclc cele mai de sus ale seairii. Durerea, de fapl, e . .fala mai putin nobila a slridaniei". Tinta ramfinc fericirea. pc care se cuvine sa ne-o insusim. dinoolo de nenorociri, necazuri si incercari. Escnla invalilturii crestinc e aceastil deprindere, accasta descopcrire a fcricirii. ' . .(‘: I ii In Botczul Domnului. in | >Dl¢. '£IlI0f'l0il'| li¢1C$lill se dcschide cerul. se dwchidc crlmpul inqelcgcrii dullovniccsli I sensurilov exislcn| ci" (Pr. Prof. Dr. Constanlin Galeriu in Jun? ! :1’ rarcumpdmre). ‘ _'s. . Ddruind vei dobdmli Asa incfil mai prcsus de oricc ii datorez lui Hristos simlaméntul liberator, irnbétalor, exallant, transformalor, nelimitat al l'en'cirii — ascutil ca 0 sable cu doua lilisuri — si Iuarca la cunostinla a faplului ca . ,I3l poale face din line 0 faptura nous" nu e o simplfi enuntare teologica ori o afinnalic pilduiloare, ci un constant obiecliv. 0 realilalc brula. latzl dc cc, dinlre loalc verselelc Psallirii, pe acestea (din Psalmii 65 si 72) mi place a mi lc nepela, ca mai apropiale mic, ca mai grliloare ale bucuriei in carc. neincclat ma dcslit din binecuvéntala zi cand am primil cul’on'cul dar al Sffinlului Botez: . .Trecut-am prin foe si prin apa si ne-iii scos la odihna". , ,Veniti dc auzili lo| i eel ce vi lcmeti de Dumnezeu si va voi povesti cite a licut El sufletului meu". . 9 . .Nedrcptate dc am avut in inima mea sanu mi audi Domnul". . ,Pcntru aceaslu m-a auzit Dumnczcu; luat—a aminte la glasul rugaciunii mele". _, Binecuv§ntat este Dumnczcu, Care n-a dcpiinal rugiciunea mea si mill: Lui de la mine". "Ca cram lira de minle si nu sliam: ca un dobitoc eram inaintea Ta". "Apucalu-m-ai de mina mea cea drcapli. Cu sfalul Tau m-ai povituil si cu slava m-ai primit". De la acesle inspirate cuvinle la simtamfinlul dc impacare generals, cc ma cuprinde, nu-i deparle. Care impécare? Cu Dumnczcu, cu oamenii si cu lumea, cu oamenii care-mi vor riul, cu cei care mi-au gresit, ba lucm pc dc-a-nlnegul exlraordinar — cu cei carom le-am gresit cu, si in cele din unna, pani si cu mine insumi. I5
  9. 9. I. PRGLEGHMENA VERBIS - TIM PU L SMDCHINELDR -
  10. 10. HICUDIM ui Hiutadim, Du-mnul ii ‘I. -'t: Irl'. H.: :§lt. ‘ ufl unui uni: iutuligunl 31' cult. ll unlilica . .in-vfitfilur 1:] lui Israel"- Dr: -.-pt care nu recurge la apnrahule uri In pildc ulnru ori la grfiiri sifiluane, ui ii clertrflluiu pu nupusu musfi {cum ax ueni} lainclu linnle $i_prlncipii1:: dc uapetenlu ale rnznii Lugi. Ca, [I-untru 4:: ram 1:: is. ur: "r: uas-cfi 51 ca puulru un pru fesinnist, ataufl numijluull partua pmuliufi n prublemei in ennui; ‘i'| ':_5::5i procuduulu $1 -lmnditlilu . -rim: -: fIr: 'll: Inl. -r nun alt: Infinluiril. Tunul 1: grau, de u: ip1i: :u1ii lusniciuafiu nici purucntulll. S-ax Iicu ca Brurnnu] unnuaxfi pruucptul dc mai Ifirzilt ul lui Tllnmas More: I . rm.5:r I m. n1.l. :2' my. :.e. *.tf_: |". :r. E=I.1.'. :r: .I'-11*. cc 3:: li'1l| t': flu4.= ..; lt. : [cum mai pntriuit nu S-E 3-una-1:: penlru uunuurhii-ea dinlre Iisu. -2 .5i musafirul sin nuutumj: lrag nfi-de_1': :lu 1:5 nu-5 ugaur dc intules. an ill dai 1-mama — lu, a: .::1 cfiruia ma adresez — dc uumpllcatia st gruululua aul: -ler: luIui Ce aburdfim, ale ineredurcn ue—tl dm-udesu: cxpunfindu-ti nu glluduri unnvcntinnale in t:1.I‘I. -'iI1ll: uarucaru. cl t'rfimfin1.§rj14.= I: l.1gE: L1.II1.Ii ITIt'. '|. J uclui. mai lnlim, mai ncdesluslt. Plan 5:" E-. -ialnluilurul nu urea 55-l crult: p-I2 lhrisuu. an-l mun. -ijcze, si': —i lndruge 1.-'uII: :r: dugraha inleligihile, 5:1-l fl: I'l'IEgt. :H1:'-r. 'fi u cred: 1:11-1'. impfirtfiguute ad-Ewfiruri simple, sfi-I cu: :.'uru. E:: H:'E. in uni timpi 5:" lrui misuiirl- Senmu nu—i n-a da- $1-i apliufi r-ugula : celui er: an: mull, mull i 5: wt cure. [Jnmnul nu Eu sfies-lu an-I ului 51', nu-mum, nu-5': plerde urcriiea cu prearnhulu $1 pregfillri- flu hriunci unuin care nu aria a innrta 1-‘Ll-l as-: ".'fi1‘Iu in 3.13%’: ad-§I.1lr: E. Pa:1:i': ttlni mull ca u-1‘ir: fi.m_l H: 'i. -it-I2:-5 Sc inuilluiu in nugura : ~;. i in mister. lmprujurul Lui numal nnri, apfi Tntunuuuasfi 51 ufirbunl tie the. aidumn ca In Psalmul IT at urn-
  11. 11. Matlae Sieinhanll iului David. Ali: sunt de nepa': tn. :nse si dc zguduiloarc cele pc carc ii este dal lui Nicodim sii le aseulle. Si bielul om. invatat si doctor cc sc alla. prca putin priccpc. lar dc rcactional rcaetioncazit aidoma cclui mai nestiutor ins sl pune intrebari vrednicc dc un linercl nniv sau dc chip Fara dc carlc si malitie. unul dinlre acci saraci cu duhul care sfintcsc locul unde hfiliduicsc inst! nu nu nici un soi dc aeces la villta spiritualé. Caci voilci ohseurilfiti a Domnului, metodci de soc — de salon‘ zcnist — pc care 0 foloscsle intcrloeulorul sau, naucitoml carturar ii opune obiectii de 0 elementaritatc infanlila si dfind dovada dc o tolali obluzitate. I trust I make myself obsct1I'e. ' cu adevaral Domnul a izbutit si Se imhrace in ncgura si tainc, cu adevarat Nicodim c ametit si picrdul. De unde rezulta doui concluzii cerle: a) caraclerul extrcm dc ncastcptat paradoxal si surprinzitlor al invtltaturii crestine; b) imcnsa dilicultale pentru ratiunea comuna $l cinurfiria erudila dc a-si asimila arcanelc accslei invatfituri. Nici nu sunt, la drept voi-bind, dc mirare tolala neintelcgere manifestata dc invatatul fariseu ori infanlilismul reaetici sale: (cum adica? st} se nasca omul a doua oara si sa intre iarasi in péntccele maiei-si? ) lnfantilismul aecsla nu-I compromite pc Nicodim ci, dimpolrivi, marluriscsle cu lolul altccva: cit de surprinzator, neasteptal si paradoxal e erqlinlsmul! (Si cat dc falacioasi. urmare deseoperirii manuseriselor de la Qumran, stradania universitatii din lerusalim (ii a rabinatului intemational de a preface ercslinismul inlr-o oarecare sccté de lip csenian. ) Botezul si Cuminecatura sunt doua solutii intru lolul exuaordinare si aproape dc neconccput pcntru minlea omeneasci normala, chiar neprevcnita, ncoslila. neeoruptfi. Cu alal mai vanes vor fr apirut ele asa unei minti normalc din vrcmea acea: la oricc nou sislem ctic se putca nstcpta; dar ca soIun'u‘mz‘tntuirii 20 Ddruiml vet’ dobrindi sa stea in stropirea eu api si in eonsumarea eamii si sfingelui unui semen se arena’: dincolo dc capacitatea dc rationalizare a fapturii ginditoare si peste pulinta ei do a so dczbrilea de idei apriorice. 0 doetrina morala, oricat de severa ori de rafinala, nu at f: stupeftal, nici produs indepllnarea. Dar nasterca de-a doua din apa si din duh! Asa fiind, lui Nicodim - depfisit. irital. suparat dcsigur pe sine, prins ea inlr-o ambuscadi mintala — nu-i raménea decal refugiul in extrema simplieilate a puterii de judccata, in perplexitale. intr-o scrniotiei strict literala. in aga- tarea de semnilleant, in refuzul calegoric de a lreee la inl'ricosato- rul (prin profunzime si implicatii) sens. ‘Domnul intelegéndu-l, nu Se arata, El. surprins dc raspunsul oaspetelui: nu Sc osteneste a-i da alle lamuriri. 0 lot line pe linia unui satori necrulfitor, ineredinténdu-se bunei voiri. bunei credintc, bunelor inlentii ale interloeutorului care, negrcsit. Va sfitrsi prin a pricepe. Ceca ce s-a si inlamplal. Nicodim va interveni penlru Hristos in fatal arhiereului si fariseilor (loan 7, 51 : ., Nu eumva Legca noaslra judeea pe om daci nu-I ascultil mai intfii si nu stic ee a llcut ? "). Va ll, alaluri de Iosil' din Arimalcca, unul din aeei care vor ingriji dc cuviincioasa inmormiintare a Domnului. aducind o suta de litre dintr-un amestec dc smirnll si nloe. Episodul Nicodim cstc, probabil, dovada cca mai bunt a imposibilitatii eulturii si intcligentei de a constitui slngure calea clltre Hristos. Cullura, inteligcnta ori stiinta nu-s piediei, dar nici elemente ajutaloarc. lar cazul in speta atita chiar dovedeste: ea minlca si invllultura pot sh nu stea in calea credintei. (0data omul ajuns la eredinta. cunoastetea si ascutimea ii vor ti insa de folos, vor amplifica, adinci qi ageri eredinta). Momentul Nicodim mai este — in cadrul referatelor evanghelice — si singurul excmplu al unui fariscu luminat de credinta. Va t‘: fost desigur si pricina de méngzliere si increderc penlru Domnul. Unul din ai sat care-L cauta, il reeunoaste, I se 2|
  12. 12. Ni Clllfll’ Sluinlmrrll dzlruiel Nicodim e prudent (vine noaplca, intcrvine procedural). c un iudeu haholnic, e un tiiriscu, dar nu e orb; i; i dé scamzi cf: numai unul care vine dc In Dumnczcu pnzile s. -ivér§i ccezi ce face lisus Nazarineanul. De aceca si merge la lil. Mai liarziu va Ii mai pulin prudent: va inlerveni pcnlru invinuil, iscfmd supérarca colegilor sfii (loam 7. 52 : .. Nu cumva §i tu cull din (jalilcea 1"‘), va puma dc grijil trupului ncinsullem al Rfistignilului (loan 1‘), 39), slémind fin? indoialfa mania acclora§i. Nu §1im dacfi Nicodim a fosl ori bil muccnic. $Iim totusi ca pn'n cl s-a arélal allcevzi: eel, anumc, la Ilrislos au veni! nu numai vamesii. deslréinalelc, p2'u: {:Io§ii. ci si czlrlurarii. Cazul Nicodim dovedesle cé loli sunt chcmali 5i ton primili. Fiecare dupé mésura 5i fclul darului, pregillirii, mjnlii: Nicodim, zqadur, mai cu asprime si mai cu exigenlfi. ca unul inviilal cc csle. Nu numai vaime§ii, deslrénalclc, pécfuosii ci si drcplii! Nicodim ni sc inlfiliscazis ea alare, opu. -aul fralclui celui bun din parabola liului risipilor. Spre deosebire de accla, cl — drepl, cfmurar. cural ~— inlré la ospzil, nu se sliegtc a se alétura dcsfrémilelor si p5célo§ilor; nici pic dc orgoliu la cl. Nicodim ne oferé tahloul incénlétor. consolator, splendid al calnurarului modest, al fariseului nesigur si nedelec- la! de sine. Iatil-I aeolo. sczénd in fala Domnului, bier vizitalor noclum, oarccum zépalcil de cclc cc aude, inlricosal neindoiclnic si dc cclc ee i se spun si de pcrspccliva descoperirii sale dc cfilrc zclogii farisci in casa amfigitorului. cal‘/ .nindu-se a inlclege. ufurisindu-se probabil penlru rtispunsurile ncroade cc singur gésesle a formula si de 3 carat stupidilalc nu se poale sé nu-si li dal prea binc scama. lalé-l plin dc bunévoingfi, euriozitate §i inccrtiludine. dc putcmica durinlfl de 21 inyclcgc si crede. plin dc admiralic si simpalic §i venemlie pcnlru Cel care-i sis? in lays‘: si alc Cairui vorbi: le ascultzl cu nesal, puree’: 5i cu leamé dar si slipzinil de 0 nzidejde nebunfi. Cu niidcjdea aceea ncbunfi desprc care Fr. Mauriuc socoteste ca s-a: cédea sé nc-n insulle punarea dc pe 22 Ddmind rui zlubdmli crucc a télharului celui bun: ialfi-l pe Nicodim. lélhar in ochii cnlegilor sail inlm fariscism, roslind parcé si cl: l’omene; le-mii, Doamne. inlru impzlriuia Ta. pomcncgtc-ma si pe mine. ncindcménalecul inlru laine calrturar. nesliulorul inlru cele adevfiralc dnclor. $i nu numai la lumina acestui hie! npai; dc pe accasté sairmanli masfi. ci si la lumina zilei infrieogalci Tale jU(. lL‘C5l[l, pomenesle-ma’: alzituri de logi cci care de-2i lungul vielii Tale pllméntesli ill vor li umplul ori iii vor umple sullelul dc mzingéierc si duiouiez Prea Curata Maica Ta, iubilul Tau uccnic, lnaintcmcrgélorul Tau, Veronica, Iislharul eel bun, aprigul Pelru si logi cei| a1|i si loalc cclclallc. Nu ne uita nici pe mine. ori pe Luca, ori si pe ceilalli pugini care adcvcrese oamenilor ca 5i cénurarilor le csle deschisé czxlea spre cer. ‘ Nicodim — nédejde nebuné a inteleclualilor unui sl'arsil de veae covérsit de tipérituri, informalii si scrvo-mccanisme, infometzit de crcdinlé, dibuind in lumca semnificatiilor si semnificalelor — unna facerilor Alouiilorului si 2: lfigéduingelor lui Hristos. 23
  13. 13. VOCATIA MONAHALA VrI: <iml slrdimi fulruptmeu lui Dumnczcu. 3:1 He ilrsllfiilrdrri din Iumuu ceu tlesurtd. (Acatistul Domnului nostru lisus llristos) pre a ineerca st‘: 0 intelegem si sit o lamurim este neaparat nevoic sit efeetuém o seurtit incursiune in trci domcnii ale stiintei: logica matematica (algebra), geometria si lizica. Din algebra ne amintim ca daczi exista A, cu necesitate va exista si Non-A. (ln terminologia eiberneticé digilalé: l, O). Orice valoare poate puna semnul plus ori semnul minus. Cinci, sprc pilda. implica pe minus cinei, doi pe minus doi §. a.m. d. Lumea, pénfi nu prea dc multé vrcme, a dat crezare gcometriei formulate acum vreo doua mii si trei sute de ani dc invétatul grec Euclid. Elemenlele geometriei aecsteia, euclidiene. presupuse a li fa fel dc imuabile ea ale mecanicii lui Newton ori cosmogmliei lui Ptolemcu, au suferit si ele prefaceri rcvolutionare. Matemalicicni ea Riemann, Bolyéi, Lobacevski au demonstrat ea poate li inchipuitfi 0 geometric care sé-l contrazicé pe Euclid, una unde liniile paralele se intitlncse ori suma unghiurilor unui triunghi $21 lie superioaré ori inferioaré cifrei dc l80°. Exista, asadar, in afar? ! dc elzuica geometric euclidiané, 0 surprin7fitoare (de nu si uluitoare) si totusi intru tutul rationalii geometric neeuclidianfi. 24 Ddrm'mI vet" rlohrindi Fizica, in slfirsit. a trecut si ea printr-o crizti urmfitor czireia s-a dovedil ca’: materia din care este alcaluit universul se pozile inlfitisa si in iposta’/ .:'i de anti-malerie. ln mziterie, atomii constituenti ai intrcgului cuprind - gmsxo mutlo un proton cen- tral purtiind 0 sarcinfi eleetrieé pozitivé, in juru-i gravitimd pe diferite orbite particule mai mici denumite electroni. incércate cu electricitate negativé. Dar. alirmii lizieienii veaeului nostru, poate fiinta si 0 anti—materie in care protonii ccntrali sunt negativi, iar electronii ineonjurétori ‘sunt pozitivi (de unde si numele lor de posilroni). ' De ce a fost nevoic sfi amintim aicipaeeste sumare notiuni stiinlilice '. ’ . . l‘entru simplul motiv ca‘: ele ne pun_lzt dispozitie insasi deli- nitia eea mai exactfi a monahismului care aceasta ehiar e: lumea lui Non-A. a geometriei necuelidicne si anti-materiel. Scurt spus lumea opusé cclei obisnuite. lumea eontrarfi si eontrndietorie — dacé-mi este ingaduit a ma exprima aslfcl —— a lui Ion An-apoda. Ce vor. ce urmfirese oamenii 1’ a) Sé ia, sé adune. s: 'i agoniseascé. sé primeasea Iucruri, obiectc, bunuri, bani. Bunuri de tot fclul, imponante sau mfirunte. cfit maimulte; si bani, care sunt mijlocul prin care insul are acees la bunuri; b) S3-si apropie C511 mai multi oamcni. céstigfuidu-si prieteni. relatii. cunosculi. Acegtia nu-s mai putin utili decal banii, pot ll si ei adueétori dc foloase si chivernisire si in oricc caz satisfac foartc puternica si gencrala nevoic dc sporovzlialfl. Prietenii, spun englezii. iaté eapitalul eel mai dc seama. Si nu exprima verhul at traneéni una din marile plfieeri ale omului euclidian‘? Dar monahii‘! lii vor eontrariul eelor de mai sus. Nu a-si insusi ci a da. a dtirui. a distrihui ehizir si putinul pe care-l au, a se Iipsi de lucruri, bunuri si bani. ln loc dc a-si incfircai 25 '
  14. 14. Nicolae Sleinlranil garderoba cu haine si silasul cu mobile, ei isi restréng imbraellmintea si mobilierul la strietul neeesar. Scopul lor e strfimtorarea. putinitatea, saricia. mergand pana la praeticarca eersetoriei. Uncle ordine monahale catolice — ca franciscanii si carrnelilii, (cel putin in faza lor initiala) - impuneau aderentilor lor sa trlliasea numai din cersit. Si astizi in India si in Extremul Orient numerosi calugfiri budisti (ori si mireni bitrini care are retrag din lume si-si pirasesc locuinta) due 0 visits pribeaga: poarta cu ei un gitvan si nu maninea decfit (si tot) ee li se pune de pomani intr-insul. Precum siracia (ori modestia extrema si lotala frugalilate), calugarii, sprc deosebire de semenii lor din lume, cauts izolarea si tioerea. Avva Arsenic auzea un glas care-i pomncea: fugi_ taei, linisteste-te. lar Fer. Bruno, intemeietorul ordinului eartusanilor. e reprezentat cu degetul aratfltor al rnainii drcpte asezat peste buze, simbol al tacerii. Apoi monahii nu numai cil se feresc dc vorbarie si pllavrageala, dar mai si consider! ca incompatibil cu modul lor de viata oriee fel de ténguire si viititura. Paterieul ne di pilda eelor doi cilugiri care aud cum geme si se jeleste un om. Cine-i mireanul acela care geme? — intreaba unul dintre calugari pe celalalt. Nu-i un mirean, Parinte, rfispunde intrebatul, c un frate dc-al nostru care-i bolnav. Rosteste eel dintéi : Un ealugar care se vaita si se plange ? Fugi dc-aici, Parinte, c this doar si poate un mirean. Exemplu dc purtare neeuclidiani prea monahala ne di si Sfanta si Cuvioasa Maiea Paraschiva: tinerica cum se alla isi daruieste caldurosul si impodobitul palton unui sarac. (ln lumea lui A. copila at 1'1 cerut parintilor ei, oameni cu stare sa-i eumpere ei un palton cit mai files). Ori surorilc Arnauld, dintr-o evlavioasa si avuta familie franceza a secolului al XVII-lea, foarte tinere. fug de acasa la ménastire. Parintii vin sa le certe, 55 le roagc, si lc ceari si sc inapoiezc in simul familiei. Fetitele 26 Ddruind vet‘ ¢loba‘ndi' nu le dau ascultare si nici miear nu se invoiese sfi li se dca voic parintilor sa treaea pragul milnilstirii. (Seena e pe larg comentati dc Sainte-Beuve in al sau Port-Royal). Ori fratii Anuv si Pirnen Ia poarta sihastriei cirora bate. striga, plinge si se roaga sa lie primitii mama lor: ,, Voiese sa va vlld pe voi liii mei, ca ee este de vi voiu vedea pre voi? Au doari nu sunt eu mama voastra‘? Au doari nu eu v-am aplecat pe voi? Cu totul sunt carunti". ,. Ce facem cu bfitrina aceasta? se intreabi ci. Atunei Avva Pimcn merge la poarta si zice: ,. Ce vrei, batréno? De cc strigi ass? Aicea vrei sli ne vezi pe noi, aieca ori in lumea cea de acolo? ". Si batrana, pricepénd, pleaca linistit£. .0ri Avva Arsenic care solieitat de Arhiepiscopul Teofil si de un insotitor al lui sa le spuni un euvant de folos, ii intreab§: .,. D.'aci vi voi spune un cuvfint ll veti pazi? Ei ligllduind ea use vor face, aud din gura bitranuluiz Oriunde veti auzi ca este Arsenic. si nu vi apropiati". ln loc de a-si insusi, monahului ii place a darui, efici el stie (Fapte 20, 35) ca mai fericit este a da decal a lua. ln loc de a vorbi, a tieea (Ps. 37, l3-l4: . ,lar cu ca un surd nu auzeam si ca un mut ee nu-si deschide guru sa. Si m-am faeut ca un om ce nu aude si nu are in gura lui mustrari"). ln loc de a se vaita, a patimi. ln loc de a agonisi. a risipi. Bogatiei ii preferfi sfiricia. Relatiilor, izolarea. Suceesului, obscuritatea. Agitatiei, Iinistirea. lmbuibarii, postul. Desfrénarii, castitatea. Vointei de putere care eloeoteste in sulletul fieearui om (atit dc constant scoasli in evidenti de Nietzsche si Adler), ascultarea si supunerea. Protestarii si violentei, resemnarea. lnllltarii eului, smerenia. Plaeerilor, infrinarea. Obtinerii biruintei intr-un proees, suferirea strfambatitii, rabdarea pagubei (I Cor. 6,7). lntemeietorul crestinismului. lnsusi lisus de ce a venit in lume? Si I se slujeascll, asa cum firesc era? Nu, ei ca 58 slujeasea El! (Matei 20, 28) Ca si 1 se jertfeasca? Nu, ea El sfi Se jertfeasea. 27 . »
  15. 15. /l_It: caIae Sleinharill Oare ca sa imparaleasca‘? Nu, ca sa moara de rusinoasa si blestcmata moarte pe Cruee. Da. suntem in plina lume a lui l)ostoievski. aeolo unde admcori doi plus doi fae einci. in lumea paradoxului, care nu-i alla decal cea esentiala crestinismului, eredinta potrivit eareia, bunaoara. eea mai buna eale catre ncvinovalie este pentru om a sc reeunoaslc vinoval. in lumea iesirii totale din mecanica, logiea, gcometria si liziea sistemclor sublunare. in Trudifie si libcrrale in spirilualitutea arrodoxd. lnalt Prca Slinlitul Antonie, Mitropolitul Ardcalului, earacterizcaza de aceca voeatia monahala drept . .un soi dc anticipare a victii cteme in veaeul prezent". Mai mult. ,, confirmarea constanla si expresa a perspectivei eshalologiee a existenlei". lntrebuintitndu-se 0 imagistica vie si percutanta, ni se arata ca , .nu cxista stiinta lira eativa oamcni dc geniu care se consaera integral sliintei. Nu exisla muziea lara compozilori de geniu, adica rm cativa indivizi can: i se eonsacra integral. .. Monahul este tipul crcstinului care se eonsacra integral", este creslinul absolut. Ar ll insa o greseala sa se ereada ea monahii nu urmarese fericirea. Pe aceasla, intocmai ca mirenii, o vor si ei; doar eailc si metodele sunt difcrite, alat amt. Sa nu-si inehipuie prin urmare mirenii ea rnonahii sunt fiinle intm totul exeeptionale si sa nu Ie poarte admiratie exagerata. Scopul este comun aminduror categorii: si cine poatc spune si prctinde ea numai calea lui este sigura si buna ? Palericul ne lnvata es! un simplu cizmar, om de treaba, nu era socotit inferior unui mare pusmie. La drept vorbind si cugctand nepripit vedem ea mcn'tul monahilor nu este atat dc exceptional pe cit se crede indeobsle. deoarecc nu incape indoiala ca mai usoara este calea lor si, poate, mai larga poarta pc care au alcs—o ei. Oare nu este mai user a da decal a primi? O, mull mai usor! Nu este mai user a trai izolat decal sa lc s1raduiesli a-ti castiga prieteni si relatii si a le dobandi afecliunea, ajutorul 28 Dd: -uind vei dobdmii‘ si devotamenlul? A ierta decal 2: urzi complicate planuri dc razbunare gen Monte-Cristo? Mai usor, dcsigur, este a pierde decal a castiga (caleulul probabilitatilor o dovedeste eategorie) si a saraci decal a te imbogati. A respeeta monotonia unui orar decal a eauta zi dc zi alte distraclii, distrageri si preocupari. A vietui in pace si nepasare deeiat a jindui ranguri si tilluri. Vechiul ritual al primirii eandidatului in obstca manastireasca dovodesle cu toate aeestea ca exisla intre cele doua rnoduri de viata o deosebire — si nu dintre cele mici. Zabovirea aceea, zile inlregi la poarta manastirii (fara a li luat in scama). apoi vorbele aspre, luarea in rfts, alungarca. urmatc in sfirsit dc prirnirea in incinta asezamintului insotita de munci '§; rele si injosiloare si lipsite dc oricc cuvant mangaielor ori ihacar nerastit, apoi trimiterea, dupa un an. inapoi in lime cu dreptul dc a reveni doar dupa implinirea intoemai a termenului, anii lungi de ucenieie (pcntru cei care se intoreeau la sfiirsitul eelor douasprezeee luni de retrimitere in lume) se puteau eventual inehcia cu rasoforia si in cele din unna cu tunderea in monahism. Dar cat de anevoie! Ce insemna lunderea aceasta dupa atiitea neinduplecate probe? Nimic alta decal trecerca eandidatului de la starea de materie la aceea de anti-materie. Si ne putem intreba: care savantii, in laboratoarele si inslitutele sliintificc ale lumii, nu au incercat sa obtina anti-ma- teria? Ba da, constatand insa ca numai pentru realiurea plasmei. adiea a eelei de-a patra stiri a materiei (alla decét cele trci stiute: solida, lichida, gazonsa) ar li necesar sa se realizeze o tempcratura dc trci sute dc milioane dc grade. De oblinut, deoeamdata, au izbutit sa oblina numai 0 soul de milioane si dear pe o durata de o milionimc dc seeunda. Calugarul insa, parasind conditia euclidiana de mirean si dohandind aeces la starea dc anti-materie monahala, ee isprava face? Faureste si intretine in sulletul, in cugetul si in inima lui —— 29
  16. 16. _ Nicolne Sleinhalrlr si nu pcnlru o frac| iunc dc sccundé ci pc dumta unci vicfl imregi — o tempcraturé dc lrei sute de milioane dc grade! Accasta, poate, cslc chiar definigia corcclfi, rigumasé a vocayiei monahalct posibililalca pcmru ccl in cauzii dc a menxinc — ca un adcviral personaj de Iiteralurfi stiingifica — in sinea lui. sub smeritelc sale . vcsmimc 5i indirilul sirécuici sale inmisiri — 0 state continua de Non-A, dc nccuclidianilalc, dc anti-malcric, o din afari ncbinuitfi §i — dinéuntru — neincetaui lcmperaluré de trci sute dc milioanc dc grade. Votul sfirficiei. al fccioriei si asculuirii? Dcsigur, dcsigur. Dar si al ncstingcrii Duhului. care stim prea hinc cfi c foc arzétor. Dupi naslcrca crcstinului din api si din Duh (loan 3, 4), naqlerea monahului din Duh Slfim si din foc! Cilugir sc cheamil cel care urmfilor darului primit di glas accslor cuvintc alc psalmislului (38, 4): ninfierbinlatu-s-a inima mea inlauntrul meu si in cugelul meu se va aprinde foc". Iar Hristos, El cc zicc? ,, Foc am vcnil sfi arunc pe pimfinl si cit as vrea si fie acum aprins" (Luca 12, 49). J0 NUNTA DE LA CANA GALILEII fzinta Scripluré nu dd numelc celui la nunta cfiruia S-a numérat printre oaspegi Domnul Hristos (se crede, indcobstc, cal va ['1 tbs! a lui Natanael . .israclilul in carehu este viclesug"), care a constiluil prilcjul sévflrsirii primci Sale minuni si cuprinde scmnificalii de naluni a Iumina inlr-un chip oarccum diferit dc pcrspectiva comunii invmfitura creating ori. mai binc zis, concepgia hrislicé dcspre viapi (loan 2.'l«| l). La Cana Galileii, Hrislos ni Sc dczvfiluie Domn al belsugului, veseliei si plinimii, iar crcstinismul ca inlru lolul diferil dc un soi de puritanism posac gi mohoril, amalor si slévitor de Iipsuri, sarmfinie. puginmatc, inlransigcnzé si acreali, vclre slinsc si fete aspre« Dar nu! m_c$s. inmMcaJ9w. d.9r. prisosul dc vin, vginsia ffipturilor Salg! Sc incrunl! numai cénd 375E536 cu Vfériseii, Se mimic numai cind ii vcde pe cei care prefac casa dc rugiciuni a Tauilui in peslcri de tilhari, ori cénd audc judccigilc eelor care nici pc ci nu sc mfintuie si nici pe aliii nu-i lasa sii-§i afle minluirca. Usor si logic ar fr si ni-L inchipuim rispunzénd Prcacuralci Maicii Sale in timpul numii dc la Cana: Cc-[i este fie femeie a lo puna accstora gn'ja béuturii? Deslul ca vcnirfim aici. Oare vrei sa-i imbatim? Nu aga grail-a Dommul Atoalcliuritor. Dupa cc din porunca Maicii Sale fost-au umplutc vasele toate cu apai, El preface apa in vin. $i cc fel dc vin? Ali! dc bun incél il nfiucegte pc nun si desigur pc logi nunlagii. A lucral Domnul ospelelor, a binevoit" Domnul ménosiei. Si tot astfcl l? |pluie§lc intoldcaunn si mi grc5. 3|
  17. 17. Nimlaoz Sleinlmlrli Tutul, in pildclc, invataturilc si indcmnurilc lui llristos, c sprc bogatic, scceris imbelsugzit. blagosluvenie. bclsug. rudirc, prea plin, har pcstc har, rzisplfitirc “cliltinat si indcsal si cu vzirl", iar cclui cc an: i sc mai dti, cclor cc aduc cinci ori zccc talanti li sc dau cinci ori zccc cct-. 'qi. pc sluga cea bunei suipanul sc incingc si ti slujcstc, ccl cc binc s-a punat nu cu lfirfimituri ori cu hacsis sc va alcgc. ci cu pollirc la cina impanitcasca! Nu. dcsigur, nu hotfirét, Domnul nu iubestc 5i nu propot/ fiduic§lc pustiul, pusta, tundra. spinii, mfirécinii. paliimida. sarpcle, piatra, scorpizi. uscatul. Ci strugurii. smochinclc, painca, oul, pcgtclc, micrca, vinul vechi si bun. Mcsclc si ospctclc, rcfcririlc la méincarc si bautura, la cina si nunté sunt atfit dc frccvente in Eruuglle/ ii incal, fiira 2: nc tcmc dc acuza dc hulé, suntcm indrcptatiti a spune ca in cuprinsul lor nu sc picndc nici un prilcj dc injghcbarc a unui ospat si ca vorba batréncasca "intindc-te masa. ridicfi-tc mass? " nu—i —- in intclcsul ci ncprofan — deloc ncpotrivita sprc a caracteriza fata lumesc- comunitarli a purtarii Domnului si a uccnicilor Sai in rclatiilc cu scmcnii si cu nevoia lor de omenie 5i cfildura omcncascé. Excmplul tipic ni-I da pcscuirca minunatfi. Luca (5. 6) se refcra la . ,multimc marc dc pcslc, ca Ii sc mpcau mrejelc". iar loan (21. 6) mentioncazfl cal . .au aruncat-0 (mrcaja) si nu mai putcau sa 0 tragé dc multimca pcgtilor". lmpanltia ccrurilor insési cc este? Spre at ilustra impelratia ccrcasca, Domnul (Luca l4, 16) cc altceva géscgtc de spus deczit de a o asemfma cu o cini mare? De cinfi marc cstc vorba si in parabola liului risipitor si in relatarea celor pctrccutc in cast: dc la Bclania. Dc vrcmc cc Marta (Luca l0, 40) se strilduicslc cu . .mult2'i slujirc" inscammi C5 sc prcgiitca ospat mare‘ . Domnul mcrcu Se adcvo: re§tc grijuliu dc ‘ llnclc tmduccri wt 5:: cxpnmii : prcgjtcn si {mi ospatt imrc" .12 Daruind rel tlobrimli mzincarc: tot sprc a dcfini imparzitia cerurilor face pomcnirc dc Raina‘: 5i aluzit: ia apftrurca celor cc au mzlncat, Iiindu-Ic foamc, din paiinilc punerii-inainte cc sc cuveneau a ti mancatc numai dc slujitorii altarului uri a uccnicilor Sal, care, infomclati si ei. au smuls spice in zi dc saimbata; porunccste a sc da dc méncare inviatci liicc a lui lair ; sc preocup-it in doua rfmduri dc miilc dc oamcni vcniti sé-L ascultc in pustic: si maiiéncc, sit nu care cumva sea lc vinfi rau pe drum! Texte| e_evanghclicc vorbcsc dc mila Domnului si din toate rcicsc o indiihitabila. induio§atoarc si parintcascél solicitudine a Sa pcntru indcstularea tuturor, pc care ii va satura din plin astfel ineét la sliirsit sa prisoscasca cosuri intrcgi dc lilnimituri. La l-Imaus sta la masit ‘cu doi uccnici si acolo li Sc dcscopcni a li invatatorul lor, acolo Eh hanul acela modest si la masé, undc inimile se deschid si lirilc sc dau pc faté. Dupa invicre, sprc a dovedi ca nu-i ne‘iluc; 'l. oare cc face? Mfinanca! Aidoma si dupfi minunata pescuirc. Hananccncci ii vorbcstc dc masa, péinc. fiirémituri. Pc apustoli ii ccarté si-i prcvinc referindu-sc la péinc si alual. Spre a grai cat mai pe intclcsul tuturor numeste fcricilc slugilc acclca pc care, venind. stapénul lor lc va afla vcghind: .. /dcv2'trat zic voua ca sc va "mcingc si lc va punc Ia masé si, apropiindu-se, le va sluji". Si in cazul lui Zaheu (Luca 19. 6 3i urm. ), Domnul intré in casa vamcsului accstuia sprc a gazdui, ccca ce desigur implicit sederca la masii. Domnul intr2'i in casa oricui (bun si rau, crcdincios ori pacatos) ca sa manfince, accepta orice invitatie la masfi, nu-i rcfuzé nici pe farisci, pfmi si pc lcprosul Simon il cinstestc cu prezenta Sa. La Apocalipsé (3, 20) tcxtul c cum nu se poatc mai limpede: cum va raspunde Domnul celui can: -l va auzi glasul si-l Va dcschidc usa? ,. Voi intra la el si voi cina cu cl si cl cu Mine". (Dc cc accasta repetare, dc cc si Eu cu cl si cl cu Mine? Pcntru 2: inlfitura orice urmal dc condesccndcnté, pcntru a stabili un soi de paradoxalfi si mull nobila cgalitate si fnitictate). 33
  18. 18. "@195 £'5"_'_"-1'14’ Bucuria c, neindoiclnic. tcma fundamentala a crcstinismului. ca si buns-vcstirc: .. Intra in bucuria Domnului tau", sc spunc in pilda talantilor. .. Uccnicii se umplcau dc hucuric si Duh Slant", sttl scris la Fuplele Aposlolilor I4. 52. La Filipcni 4, 4: , .Bucura- ti-Va pururca intru Domnul. Si iarisi zic: Bucurati-Va". La ll Curintcni I3. ll: ,. .I)cci fratilor bucurati-vi". La 1 Tclasoniceni 5, I6: “Bucurati-vi pururca". La l Palm 4. 15: "85 vi bucurati cu bucurie mare". lar Apostolii, urmfind pilda lnvitatorului, sirhatorcsc : ;i ci oricc vindccarc. minunc si convcnirc dc nu cu un , ,ospat", macar cu o mesa, o cinll. Exemplu la Faptelc Apostolilor I6, 34 2 , .Si ducandu—i in casll (dupa convcrtirca tcmniccrului si casci) a pus masa si s-a vcsclit cu toatfl casa". Ceca cc fac Apostolii cstc in dcplina conformitatc cu cclc rclatatc in tcxtul cvanghclic. Zice Domnul (loan l0, l0): ., Eu am vcnit ca (oilc Mclc) viata so aiba si din bclsug sa aibfi". Dcsigur ca . .din bclsug" sc rcferil la substantivul precedent viata: nu—i tutusi mai putin corcct a talmfici textul ca inscmnand si: st! aibli viaté imbclsugata! Si accasta potrivit altci pcricope cu desévarsirc limpezi. undc tot dc mcsc, ospctc, cinc si dc bclsug in gcncral estc vorba. Astfcl Matci 8, I5: , .$i S-a atins dc mina ci ( a soacrci lui Petru) si an Iasat-o frigurile si s-a sculat si li slujea Lui" (vezi si Marcu I. 3|; Luca 4, 39). San cum ne este caractcrizal Fiul Omului dc I-Zl lnsusi ‘I . .Iata om mimcacios si bautor dc vin" (Matci ll, 19; Luca 7, 34). E aici o intcnlic ironica, o mustrarc pcntru cci indarjiti in necredinta si indifercrqil dar Iaptul ramimc. Dupa cum si acccptarca invitatilor poatc inscmna ~ pc plan uman ~ si sérllcia Fiului Omului Care dc vrcmc cc nu va avca undc sa-Si plcce capul, e foartc probabil, si Ii sufcrit, E1 si uccnicii Lui dc lipsuri. San in cazul chcmarii Iui Lcvi-Matci: .. Si pc cind scdca Iil la musd in casil, iati multi vamcsi si picatosi au vcnit si au sczut In masll imprcumi cu lisus si cu uccnicii Lui" (Matci 9, I0; Marcu 2, 15; Luca 5. 29). Luca prccizcazi (5. 30)? fariseii si 34 Ddruiml vei dobrindi M carturarii intreaba: De cc rmincari . ;‘i befi? in parabola liului risipitor sc l'acc pomcnirc dc junghicrca vitclului ingrasat. dc . .cantecc si jocuri" si iarisi ni sc transmitc imaginca unui ospat, a unei mari veselii cu aspect foartc simplu omcncsc. Dar imprcsia accasta dc sfintirc a bucuriilor simple, dc ridicarc a unor (desigur) simple metaforc si analogii Ia rang dc scrnnilicanti cu talc dc scmnificafii, dc vointi a Donmului sé nu- i tic confundati prcdania cu cinc stic ce morocanoasa. falsa, invcninaul si fariseicll . ,virtuoasa filosolic" a victii, dc prcfaccrc a ci in apasarc, intunccimc si mohorcali, sc vcdc ccl mai clar si mai cutremurator in chiar Taina sup: -cmi' a crcstinismului. Unde o infiintcaza Hristos? La 0 ciné! Si in cc zconsta ea‘? In mancarc (painc) si bauturi (Vin)! $i care-i mcnirca ci. cc urrnarcstc printr- insa Cel care a intcmciat-o? A Sc da pe Sine a li mitncat si baut, in vcdcrca dobfmdirii drcptului dc intrarc la nunta imparitcascil, Ia cina ccrcasca. acolo undc alcsii sc vor impilrtasi din bclsug, dar pcslc dar, din bucatelc si béuturile lcrusalismului cclui atotfrumos. Nu altul putca ft gandul Cclui care n-a vcnit sprc a judcca ori picrdc lumca, ci sprc a o mxlntui; sprc a ne bincvesti; sprc a nc instiinta ca ziua invicrii Sale estc aceca in care se cuvine a ne vcscli si a nc bucura intr-insa’. Care mai prcsus dc oricc nc ’ Drcpt care ; i pune Apostolul lint A In tiyidui citugi dc puyin utililatca sub semnul uclalivititii infrimlrilc dc In mdncilruri si. indirect. nscezelc toate: .. Nu Iva. nu gum, nu tc atingc! Tonic lucmri rncnitc si piari prin intrcbuintarc — potrivit unor ninduicli gr‘ invithturi omencsti? Uncle ca nocstca nu oarecarc inmisarc dc in| clq)ciune in pfirula lor cuccmicic, In smcmiic si in necmpuui lrupului. dar n-au nici uu pact si stunt numai pcntru sa| iul trupului" (Coloscni 2. 2|-23). in pasajul aouta osebit dc eatcgoric (onnrcare infll isnm. pamta lor eueernicic n-au nici unpncy. numai pcntru sntiul trupului in in ulti traduccrc: sunl tot sprc migulirca omului palmintcsc). pulin cital In general. Sfiintul Apostol Pavel reduce nu nuiuni pncscripfiilc vcchii Lcgi. ci si ncvointclc celor dc sub Har la nivclul lor dc simple exclcitii dc stipinirc dc sine. design: Iiudnbilc. dar nu sotcriologicc. in rcgimul 35
  19. 19. Ni cola: Sleinhardl chcama sa nc bucuram si sa fim fericiti. Urand dezmatul, picalul, dar nu osandind cinstita bucuric, binccuvintatul bclsug, sfanta dragoste dc viata, al carci alt numc este Hristos: Eu sum fuvienea si viura; eel ce crede in Mine. dtiur dacd va mun’, WI mai (loan ll, 25). Si mai cutezim a contcsta spiritul nuntii dc la Cana? A prctindc ca nu-I intclcgcm? A-I considcra ca intimplator, ca exceptional, ca lcgat numai dc ocazia unei fcstivitati? Ca neluminind. nclamurind si ncintruchipand intrcaga ultcrioara invlnatura? Dintru inccput, dc la cea dintai manifcstarc a Dumnczcirii Salc, Hristos ni Sc rcvcleaza Domn slintitor al bclsugului, voiosici si daruluil libenitii liristioe. bucurin si dragostca cowlrscsc nsprirncu si contincntn Imnu-Al dcvin neopuri autonome st’ picrd din vcdcrc escnpi. in west acns trebuic. cred. injclcsc st’ cuvintelc Episoopului Mclclical Antiohiei cllrc acci Sfint Simian can cu un lung Igi fcmcase piciorul de an id: Nu‘cu | nn| uri ac lug! crcdincionil dc Hriflos ci cu TIMPUL SMOCHINELOR Domnul, agadar. urca de la Betania sprc cctatca lcrusalimului. in ajun, potrivit Evangliclici Iui Marci. alungasc din tcmplu pe cci carc vindcau si cumpafaiu, rasturnasc mcscle schimbatorilor dc bani si scaunclc celor. care faccau nego; cu porumbci (Matci 21, l2—l3). Conform rcl_‘c_ratului evcnghclistului Marcu, sccna izgonirii din tcmplu s-aprodps ulterior cpisodului cu smochinul neroditor (Marcu ll, l5—l7). Oricmn ar Ii, il aflim pc Hristos in momcntc dc marc tcnsiunc si cfervescentfi, a doua zi dupfi imrarca triumfali in lcrusalim. dupa sau in ajunul curtltirii tcmplului dc . ,ta“iIhari”. in prcajma tragicului deznodamént al misiunii Sale pamfintcsti. Starca accasta dc spirit - inclcgtata si nczabavnica — parc sa 0 fr avut in vcdcrc proorucul lsaia: ,, S-a imbracat cu drcptatca ca si cu o platosa si a pus pe capul Sau coiful izbivirii; S-a imbrilcat cu rizbunarca ca si cu 0 hainii si S-a intisurat in rfivna Sa ca si intr-o mantie" si , .Privcam in jur: nici un ajutor! Mi cuprindca mirarca: nici un sprijin! Atunci, bratul Mcu M-a ajutat si urgia Mca sprijin Mi-a fost" (Is. 59. I7 si 63, S). Mineca, deci, dimincata din Bctania si pc drum llllmanzcstc. Si vedc, fiind incl! departc, un smocliin infrunzit. Sc indrcapta intr-aeolo gandind, nadajduind ca va gasi si roadc. Dar il astcapta o dczamagirc (de nu adcverirea unei aprchcnsiuni, caci nu sc putca sll nu stic ca . .nu cra timpul smochinelor"). Pomul, dragofle 5:’ cu hat. Si lot as: griisc si fericita Ecatcrinn din Sienna: nu piroanclc ban ‘ | inuI pironit pc Hrisros pe Cmw. ci dnngostca Sn dc ouncni. ‘ ' Atcn| ic: a nu mai izbuti st ujuti pc apmapclc Ilu c o rmiorocirc. un blestem cumplit. o nipnslil! 36 37
  20. 20. Nicolae Steinhanil inlr-adevfir. nu-L imbic (de sunlcm abilitagi a rccurgc la un verb min de cordial) decal cu frunzc ; t‘ruc1c nu-s si nici ca puteau ti. Supilral. ca niciodati, Domnul blcslcmé pomul: in veac sa nu mai faca rod si niminui sll nu-i mai fie dc l'olos! ' Ceca cc s-a si pelrccut, smochinul degrabfi uscindu-se din radllcini. Cc so poale inmisa mai nodrcpl, mai ncmilos, mai slrigétor la ccr? A oropsi si usca un bicl copac intru lolul ncvinoval! Nevinuval, dcsigur, dat liind ci tcxtul insusi rccunuaste ca . .nu cra timpul smochinelor". Daca nu era timpul mcnit rodirii, de cc sa fi ros: osindil smochinul? ragioncaza cugclul simplu si curax al omului dc bun siml, fie el nectedincios ori si ctedincios. li uncste aici si acum pe amfindoi — pc nccredincios si pe credincios — comuna impolrivire a insului nonnul in Ma unui ac! dc vidili incchilate; si cine s-ar incumeta six-i conlrazici? Spcpa aparc alfit dc sobré si dc Iimpede: c o nedrcplalc, o icnire a méniei. nu avem cum a o mgsdui. a o camulla. Sc intimpli ins! cu pilda smochinului ceea cc are loc si in alte domcnii. in numcroase allc cazuri tfaptele sunt judecalc pc baza unor prcmisc $i principii jusle insfi nedeoscbiloare dc simagii diferile prin insési nalura lor si dc accca false. Paradoxul zis al crelanului mincinos si allc cxcmplc dc logicé aparent absurda n-au pulul [1 solugionatc pin! cc logicienii nu si-au dul scama ca cxista adeviruri complcxc ori . .ahsurdil§| i". care nu-si aflfi explicalia daci nu sc recurgc la lcoria nivelelarz lia conslali ca 0 aceeagi formulate poalc fir exactfi la un nivel dc géndirc (si pcrccpcre a realitégii) si incxacli la un allul, confuzia iscéndu- sc numai cfind, prin nesfibuili si indéralnici simplilicarc, refuzém a observa ci zisul paradox absurd (al crcmnului) implici soluiii difcrilc pe diverse planuri cognilivc si pcrccplihile, la succesivc stadii de gcneralizare. Tot astfcl. si in matemalica infmilului. Acolo lucrurilc slau cu lolul allfel decal in aritmelica numerelor finite. si lolu-i numai 38 Nr; m Ddruind vei dobdndi uimirc si paradox: partca cslc cgalil cu intregul. iar adéugirile ori substacliilc nu modifica lotalul. in holclul cu inlinit dc multc camcrc — zis hotel al lui Ililbcrl —v problems gazduirii unor noi clilmori nu sc pune chiar cind toate camcrele sunl ocupalc. Receplia nu arc docét si mule — ori dc cilc ori va fr ncccsar — pasagerul din camera I in camera 2. pc cel din camera 2 in cam- era 3 5. a. m. d. , crcindu-sc astfel un numir nclimital de proaspclc posibililifli localive. Pericopa smochinului se cade a li_. si ca supusi unui tralamcnt analog, ingelegind ca trebue inlcrprplali nu dupi rcgulilc drepllnii naturale si valorile axiologici clcnienlare, ci la nivclul propozigiilor duhovniccsli alegorice. Da, nedrcpt este a-i prctindc smochinului (sau oricirui all arbore fructifer) roadc atunci cfind nu-i vremca recollei. dar nedrcplalca incelcaza dar. -E ingelegem cé este in fapl vorba de a ti ori a nu H de Tolos lui Dumnezeu, dc a rfispundc ori ha chemfirii Sale. Nu de smochini si dc smochinc se face menyiune in parabola aceasla ci dc om (Io! asa si in alte mclaforc neoteslamenlarc; parczi dc pisiiri ori de boi sc ingrijise Alolpulcrnicull); care nu dispune de scuzé valabili sprc a-L refuza pe Fficitorul sau ori pcntru a-I spunc: n-am limp sau nu-i acum momcntul potrivil. Soroacc, date, condilii, clauzc. tocmeli sun! lovilc de nulitate absolula. Chemirii dc sus i se poalc réspunde numai cu , .iati-mi" ori cu , .da, Doamne". Molivfirilc. lie clc omcncsle plauzibile. nu sun! luale in considcralic. Nu nc este ingliduit a ne eschiva nici macar pcntru nc ingropa lanai, ori a ne rindui cete din gospodarie, nici pcntru a ne ducc sfi vedem Latina cc locrnai am agonisit; nici pcnlru a cerca boil de curénd cumpiragi; nici pentru a nu nc despani de fcmcia do care abia nc-am insmit prin numai. Mcrcu si in oricc clipli este vrcmca — si ucum este a rispundc , ,ia15-mi" lui Hrislos. La aces! nivcl, pc accsl plan nu sc poale judeca potrivil celor dc pe tirimul profan al logicii juridicc. Acolo J9
  21. 21. Nicolae Sreinliardr lemiencle, inlervalele, sarlurilc. cpocile, dalinilc sunl pcrfccl valabilc. Dincoacc. cu lolul nescmnificalivc si nejuslilicnlive. Roadele smochinului — produsc alc firii. alc nalurii naluralc — sun! subordonale ciclurilor dc rodirc, insa dcvolamcnlul oamcnilor nu cunoasle soroacc si pauze. lnlcrprclarca alegorica se impune: smochinul e omul, iar smochinul ncrodilor c omul si cl nemdilor. rccc, aspru, ncrccepliv chemarilor ccrcsli. Rcacliilc . .robuslului sim; comun" nu au cc caula in cilirea fonnulelor spalio-lemporaliullii (sum dale pcsle cap); ai lot asa nici in dezlegarea incifrarilor duhovnicesli. una de cc putem afinna ca omul (smochinul. in limbaj codilical) lrebuie sfi fie oricflnd gala. oricind disponibil pcntru llrislos. Nicaicri lcoria disponibililalii inlegralc cnunlale dc Andre Gidc nu se aplica mai la propriu si mai desavfirsil decal in relaliile dinlre fiplura s, i Zidilorul ei. hr a li disponibil inseamna a lc nimcri oricand incins, cu loiagul in mana. cu inclillaminlea in picioare, pregalil de drum, dc acliune, de rispuns afimialiv, de roadd. Hlere is always time fbr good mumu. -rs. zicala aocasla dc largi circulalic in sudul Slalelor Unite nc poale fi pildii si lcmci: se cade sa avem inloldcauna limp pcntru a nc purla cuviincios, penlru a da dovadi de bunc dcprindcri’. Dupil cum in lcxlul de la Malei 5, 25: (. .lmpaci‘l»lc cu parilsul tau dcgraba pans cc csli cu el pe cale. .."), pfirasul A polrivil inlerprelarii Parinlelui Arhimandril llic Clcopa (v. loanichic Balan, Canvarbiri dulrovniccsli, l984, p. lll) — nu cslc decal consliinla noaslra care ne cere si ne impacam cu Dumnczcu cal mai sunlem inca pe calca accslci vic| i ori dupi cum din inscsi cuvinlclc Manluilorului (Malei l3, l8 si urm. ; Marcu 4, 3 5i urm. ; Luca 8, 5 3i urrn. ) 5 Cl‘. Cami! Pclrcscuz Condnmnal In moarlc si dus sprc csafod. nu ll; spune prielznului can mar opri in drum: Acus nu rim limp si sum dc verbal cu line. 40 Ddruind vei dobdndi rezulla ca locurilc unde cad seminlcle seminalorului reprezinla inimile ascullalorilor Cuvanlului dumnezeiesc. To! aslfel smochinul de la Malei ll. l5-l7 nu-i decal simbolul omului in general. iar smochinele sunl faplele salc bune, supunerca sa vrerii Iui Dumnezeu, propensiunea (ai daloria) sa dc a veni in ajulorul aproapelui, de a nu-gi prccupcli inniscula pulinli: a raspunde in oricarc caz, repedc si cu sarg, oricarui apel al divinilalii sau al semenului aflal la ananghie. Pe acesl semen il personifici indeosebi Hrislos in episodul smochinului, pcntru ca se arala conslrans de 0 nevoic strict omcneaéciz lbamea. (in chip analog cslc si calalorul rfinil din parabola samarineanului milosliv, iar preolul 5i levilul sunl smochini ncrodilori dc mill, de luare-aminle la suferinla alluia si dc ragaz: nici penlru-‘ei nu a fosl . .limpul faccrii de hinc"). Nu pulcm culege scuze nici dinlre cele mai firesli si mai lcgilimc imprcjurari; larinilc, boii, nevasla, ba si inmormantarea parinlelui nu-s. cfind risuna goarna mobilizarii (glasul lui Dumnczcu adica, ori suigalul dc chcmare in ajulor al semenului) decil chichile lcgalisle si prclexle procedurale. De aceea 5i imbraci invocarea lor un aspect incongruenl dc nu si — cu exceplia dorinlei dc a I‘: de fall la ingroparea lalalui — dc-a dreplul caraghios. Orice preocupare. oricc griji, oricc bucuric, oricc exigenla plllcsle si piere in prezenla vocii divinc. Orice neascullare esle vinovalie; si oricc neimplinire a poruncii ori solicilirii de acelasi calificaliv sc invredniccsle, fie ea insolila de argumenlclc cele mai solide. Penlru care pricina? Penlru ca este mirlurie de lolalll imposibililalc a efeclulirii unei ierarhizari nonnale inlrc obligalii. Daca-i vorba dc a-L unna pe Hrislos sau dc a-L sluji, nimic nu poalc sa consliluic lemei dc absenli molivala__considerenl dc neintocmirc a unui proccs-verbal de carenla, lcgilima apirarc. scuza lcgala. Boglllia (parabola 4|
  22. 22. Nicolae Sreinhardt uinirului bogal: Malei 16. I6 si urm. ), ogoarele. dobiloacclc, cisélorin, pina si piclalca filiali sc slcrg la ivirea Domnului‘. Zadamic se apérii smochinul lluturfind lipicul anolimpurilor. lermcnclor falale, soroacclor de obstc si de san. Ele loalc — cum griiestc 0 dcstul dc vulgarizali si coruplfi prin abuzivfi si ncdiscriminalorie intrebuinlare exprcsic populara - nu (in. Oricénd, oriundc, in orice imprcjuréri omul c unul (gi de data accasla vcrbul isi redobéndcslc iposlaza lui nobila) 5:! mcargi. sa alerge. :0 sun: in sprijinul coexistcnfilor sii ori la slujirea Facalorului sfiu. Am pomenil supra de goama mobilizérii. Nici ca se poale comparagie mai adccvali: chemarea lui Hristos mobilizcazi irezislibil. aminare nu incapc, motivagii nu-s dc conceput; nici Moisc care-si invoca géngfivia, nici uinirul care- ; i prclcxtcazfi bogigia. nici omul caruia i-a rodil yarina nu-s scuzngi; Ii se cen: sfi asculle (in amfindoué ingclesurilc). Silmané scuzi a smochinului: nu-i vremca mca! F. intodeauna vremea slujirii si facerii binelui‘. Si vai dc cci cc nu procedeazi aidoma fragilor Simon si Andrei (Malci 4, 20: . .lar ei, iudutd lisind mrejele, au mcrs dupi El"), fiilor lui Zevedeu (Malci 4, 22: , .lar ci, indam liisénd corabia si pe tauil lor, au mers dupi El") sau lui Levi — Malei (Matei 9. 9: . .$i plecaind lisus dc acolo a vézut un om care sedea la vamii, cu nume| e Malei. si i-a zis accsluia: Wno dupi Mine. Si sculéndu-se a men: dupé E-.1"). Repedc, dc indaté, ’ Si imposibililnlea 5: nuanpnzk nu i se one omului imposibilul fizjc. unuin can cinulmslc 70 kg 3% ridice 200 kg; i at: can imposibilul posibil. cel monll Idici (sA~ gi iubensci vrijnnsii. sl ac leptdc dc sine. at-sijcnfenscl singuru) flu). In mnfmnime cu modul cum Paul C lnudcl defincglc Divinilnlau J): at 'nI: m:1i '2 Sum Irnposibilul Cm vi private". ' . .Mm' mar: est: dmgoucu dc-ca‘: pmvilu Ii spune Ptolosinghclul Ghcrvnsic. Hululmiu Pirintclui loanichic Bilan (Comvorbiri dukovniccui. pug. 147 51' oonlinul: .. Clnd cinzvn iqi hale In usl. lnsfii ptavila. dcschidc-i usn. ..". Smophinul nu si-n lulu! pmviln. ci mai vines in sin: si-n fire s-n incuinl. 41 Ddnaind vei dobtindi ffiri soviialé, loan: liisindu-le balm (de-mi este pcrmis a zice aslfcl), ncprivind inapoi. neccrind nici o piisuirc cm de mica, de indrepunité, dc fireasci’. Glasul Domnului —A lunel. goarnfi. inslantancilale. Ncfcricilul smochin nu-i allul dccfil ncsliulorul. procedurislul, lcgalistul, dc-sine—slatatorul. invfirlosalul, formalistul fariscu care se socoteste aparal dc lcnncne si de slriclegea pnescripgiilor, care igi ajungc sicsi nu are nevoic dc mill ori duh Sfénl, care allidati se indseplagca fiilindu-sc ci di zeciuiali din chimen, izmi si mirqr! . Cc-ar fl putut face, praclic, smochinul? Si ('1 imral de obidi si rusinc, in paminl; si so: I‘: strimulaI, ”d_e ciuda si magic, in mare; sau mai hinc, mull mai binc. 55-]. {'1 lost Domnului — prin llumrica bunivoinui, suidanic si culremuifare — prilcj de minunc pozilivi. Exisli o mica legendfi japoncki a ciirci cilarc nu-i nela| ocul ei aici: un filosof sc plimbfi in pfidure. sc opreslc in faxa unui arbusl si .5: adrcseazfi unei ramuri rostindz vorbeslc-mi dcsprc Dumnezeu. Creanga, alunci, inflorcslc. De nu putea si rodcasci fruclc, smochinul ar Ii pulut mica: inflori. Ori a se plcca sfios si nemulyumil dc sinc. Dar privelistea aceea a pomului incrcmenil in ccnusiul nerodirii sale, sec (nu mai pu| in deem lcmnul crucii), sterp. incipipinal, crcdincios neinduplccatei lui scademe. tare pe silualia lui calcndarislica, same} in fariscica lui . ,dr: ptatc”, netulburat de vreo indoiala, trcbuic sf: Ii trezil minis Domnului nu mai pugin dccit forfola vfinzilorilor de porumbei si 2: schimbitorilor dc bani in cuprinsul unui licas dc sfinpcnie (din palidu lor uschie vu fl rdsdril nerodilorul pom! ). Hrislos, in jurul Cimia se suing fimlc complolului ucigas, llrislos c s5 nu ’ In uubloul lui Caravnggio Clrauarm lui Matti. pc rnnsn wuncsului sun 0 sumcdenic dc hflnii si fisicuri dc bani. in: in jun: -i oameni can: astcaptl. cu Imburii. Vlulil : cl nbmpn ac vn dospoltli dc mm 5i dc mi. 43
  23. 23. Nicolas Sleinluflr uilém, inlr-0 fazé mai curénd dreaplé dccél miloslivnicziz / §a IDCEII pc unii cu biciul ii zllungzi. inr pc cclailall il afurisqlc. S2‘: slam hinc, sa‘l luém aminlc. sic judec. -‘lm cu mullfl chibzuinlfa. Pcnlru nimic in lumc nu primcjduim avulul ccl mai dc prcl suflclul. ofcrind Domnului jalnicul. irilanlul, nclrebnicul spcclacol al unor Iiinlc refugiale in proslia rea, l‘udul2'l, slupidi a Iegalismului conlabiliccsc. Conlabililalea, celélall nume al demonismului. arma prefcralfi si slalomica mclodé dc lucru a vrfljmasuluil S5 nu plcce Hrislos dc la noi inlbmclal, insclal, cu inima de§l-111:‘: si sullclul mlihnil. Timilrul bogal sc indcpilncazzi lrisl, dar inlclepl este El presupune ci. vzlzfmdu-I cum pleacll, Domnul se Va Ii indureml dc lil. Dace‘: llrislos nc l'acc ncascmuila cinslc dc an ni sc adrcsa. rispunsul noslru fulgerélor v neoprin~ du-sc la nimic alleevar real. cuminle, sigur sfi fie numai: ., lal5l-mé, Doamnc". Rzispuns necxallal, nccxageral, slréin dc oricc imprudcnlii si dclir, rfispuns calm si sagace, pcntru C5 slie ca’: rcalilalca cca mai rcalé sc numc$le Hrislos. Hrislos acum 5i dc-a pururi. Hrislos . .cu limp si IZ'm'l limp". Ilrislos, dclinélorul chcilor vielii. Domn al saimbclei $i al limpului. FEMEIA HANANEANCA lapelc lcribilului cxnmen cémia Domnul u supune pe femcia hanzmcsmcfl din linulul Tinllui si al Sidonului se cnumcril preeum urmeazilz ‘ Prima: ncluarca in scamé. ignorarca. Ea ii line calea, lnpilé dc ncfcricirc, slriga 5i-L implorfl; El inst’: nu-i rfispunde nici un cuviml (Malei 15, 23). 0 ncsncolcsle, 0 dispre| uic§lc, be 5:: male spune c2‘l 0'§i Ealjoeoreslc, céci cc jignirc e mai crunlé decal a vorbi cuiva si a nu primi raspuns, nici mécar adrcsfmdu-li-se un cuvénl dc supiarurc ori Ificzindu-Ii-se 0 dojanz'l'? Técerca accaslzl, dc ghealfi si dcpzinilri, e mai n: a decal sudalma si usluril mai cumplil dcciil insulla. A douu: respingcrea inlervcnlici mull iubililor Sill uccnici. Aposlolii Domnului. uccnicii, credineiosii. apropialii Sili, aeeia pc care-i asiguré ca lor Ii s-a deal 52': cunoascé lainclc lmpérflliei ccrurilor (Malei 15, ll), ai céror ochi vad si ale eéror urcchi aud cecn cc ar Ii vrul sé vada si s5 audii ~ si n-au V: ’lZul. n-au auzil mulli drepli, prooroci si impilrali (Malci I3, I7). carom Ii s-au incredinlal cheile Impzirérici ccrurilor si pulerea de a lega si dczlcgzl pe pamzinl (Malci I6, 19 si I8, I8; loan 20. 23). care alunci cimd Fiul Omului Va sedea pc lronul slavci Sale vor scdca si ei pc doufisprezecc lronuri judccfmd cell: douzisprezecc scminlii alc Iui Isracl (Malei I9. 28), pc care-i numcsle "mama si fralii Mei" (Malei I2, 49) si-i incredinleazfi cfl vor mimea si bea Ia masa impflrfileascfl (Luca 22. 30); inlcrvin in zadar pcntru hanancancé. Iii se roagé, iar Domnul nu-i ascullé, dcfii allfldalfi -I5
  24. 24. Nicola: Steiullardt grilise en a Sa guru: ,. Pc cel care vine la Mine nu-I voi scoalc afara" (loan 6, 37). Inlcrvenlia bilrinilur Iui Israel in sprijinul sulasului roman esle Iuali in eonsiderare (Luca 7. 4 5), dar a uccnicilor pcnlru hanancanea nu ! A tnzia: declinarea de compelcnla. Cuvinlelcz . .Nu sunl lrimis decal clllrc oilc picrdule ale casei lui Israel (de allfel eonlrazisc de , ,Mai am si alle oi care nu sunl din slaulul accsla") (loan I0, I6) consliluic ceea ce in Iimbaj juridic se numesle declinare de competenpl si lolodala singurul caz din lol cuprinsul Evanghcliilor unde Domnul Sc arali procedurisl. El care a pus duhul deasupra Iilerci, I-II care a proclamal subrczenia fonnelor si le-a deliimal cu pulcre. care pe farisei indeoscbi i—a muslral pcnlru ca acorda preemincnli exleriorului in mporl cu inleriorul si nu cunlla parlca dinéunlru a paharului si blidului ci numai pc cca din afarli, penlru ca se aseamani cu morminlcle frumos varuile pc din afara dar inaunlru sum pline de oase si necuralie, pcntru ca, asadar, aseazfl fala mai presus dc conlinul §i geslica mai inainle de inimfi. El Care rnereu a invallal ca escnliala e subslanla, El — de dala accasla ~ hananeencei ii opune o exeeplic slricl procedurala si dc formil; cazul liu nu inlra in alribuliile Mele. Ca si cum 81’ I‘: spus: duci-sc pclilionara Ia all ghiseu, nici nu are cc ciula. E in acesl Iegalism, in aceasla inlcrprclare Iilerali a Iegii, in uscaciunea si asprimea accslui raspuns procedun'. s1 ceva nu numai cu lolul Iipsil de Seaman in referalul cvcnghclie dar ai cu desavarsire conlrar duhului hrislic si reaclici conslanlc a Domnului in prezcnla rclalici dinlre fonna si fond. A patra: insulla. jignirea, ocara. Dupa cc - cu vorbc ca de ghcala — si-a dcclinal compclenla, Iisus lrece la insulle direclc, Ia ofcnse grelc si la cinica zeflemisire. El Care stabilise ca orieinc sc manic pe‘ fralclc séu 46 ran- Ddruind vei dobdndi vrednic va I’: de osindil 5i cine va ziee fralelui sau ruca vrednic va Ii de judeeala sinedrului. iar cine-i va zicc nebunule vrednic va Ii de ghcena focului (Malci 5. 22), I31 0 aposlrofeaza pe hanancanca 5i-i azvérlc proverbul cu péinca ce nu sc cuvine a I‘: data cfiinilor. Allfel spus Iacindu-i pe solieilanla si pe ai sai céini. iar pe ea personal — consccvenl cclei mai elemenlarc logici — o dcfinesle c§| ca. Alal dc singular si disonanl si uimilor c accsl episod in viala pamanleasca a Ménluilorului, ans: de hciudllli sccna (in total con- lrasl cu spirilul evanghclic), incal nu le pulcm inlelege si inlerpncla decal ca reprezenlind etapclc unui examen. unei probe, unei incercari. Nu Domnul milci Care n-a"-venil si judccc Iumea ci sa 0 manluiasca (loan I2, 47), ii vprlicslc hanancencei, ci savérsilorul unei expcrienre dc puncrc la incercare a unei crcdinlc si 3 unui caracter. ' Iar candidala cum dovedesle ca a lrccul proba, prin cc-qi cisliga exccplionalele calilicalivc si premiul ce i se acordi? a) I’rin cmdinyd. Ea. pagana, slnlina, vine cu deplina incredcre Ia Hristos qi nici 0 clipil ~ in loala vremea crescandelor greulali ale examenului -— nu se indoieste, nu sc supara, nu cedeazfi ispilei de a renunla 35 mai ceari imboldului de a se indeparla si a-si caula dc lrcaba, nu manifesla 0 ca: dc mica slibiciunc; b) Prin dezinren-sure. Nu cere pcnlru ea, ccre pcntru fiica ei; c) Prin curaj. Curajul dc-a revendica. acolo pc pimfinl canancan, ajulorul unui iudeu. Apoi eurajul de a rezisla afronlurilor, insullelor ee i se aduc in public. In sfirsil curajul (ori indrazneala) nu numai de a ccre ci si de a slriga; d) Prin sigurumd. Hanancanca pcrsevercazi, nu sc da bfllula, pare a cunoasle parabola judecilorului nedrcpl (ha si mai mull: a sli ch judccalorul accsla nu-i nedrepl ci numai exigcnl. Ne esle poalc ingaduil a prcsupune ca hananeanca a inluil sfinlul . ,joc" al Domnului); ' 47 ’
  25. 25. Nicalae Sleinhanril e) Prin bundcuviinrd. impccabila polilcle si nedczminliti clcganli Nu-i Iuata in scama, e respinsa. e alungala, c brulluila, e insultatfi, c faeula dc rlis 5i ocara ~ §i—si paslreaza lolusi, neintrerupl calmul, nu inceleaia a se purla si in riispundc cu cea mai desfivarsili cuviinpl I se inchimi Domnului, I :2 aruncd Ia piciaarele Lui (Marcu 7, 25), zicc: Doamnc ajurd-md, Iar invocarii dispreluilorului, alroeelui, nemilosului proverb eu painea rczervati copiilor si tagiduila céinilor cc rcplicfi ii da? II neaga cumva ori prolcsteaza. ori ii denunla cnizimca, ori il discuta. (cum at Ii pulul prea bine — chiar in Iimilelc polilelei ~ face? ) Nu, catusi de pulin. II conlirmfi; zice: Da, Daanme; I‘) Prin smerenie. Incuviinland: afirmalia Domnului, Du, Doamne. hanancanca as dovada si dc mare smerenie, dcoarecc se reeunoaslc a Ii nu mai pulin nevrednicil dc mila Sa decal un bicl animal (socolil dc popoarcle oricnlale ca spurcat); g) Prin imeligenrd. Printr-o mare si iscusita inleligenla si un rispuns pe cit de neasleplal pc alzil dc exlraordinar si dc abil si care pe Domnul ~ iubilor de vorbire minloasfi — lrcbuie 35-L Ii Incflnlal. (A nu se picrdc din vederc ca Domnul in repelate rénduri nu a dispreluil folosirea desleplaciunii si ratiunii omenesli: rilspunsul dal in problema dajdici, in cazul fcmcii surprinsc in adulter. in al fcmeii succesiv ml‘-lrilate cu sapte frali ori in Iormuliuea intrebfirii cu privirc la natura bolczuluui practical dc inainlcmergaiorul loan. De Iiccarc data I)omnul rispunde ori inlrcabi cu acca superioara iscusinlll a minlii, carc-i pune in deruta pe cci ce vcniscra sa-L ispileascli. ) Asa si hananeanca: politicoasil. supusa. smerili dar si slrélucil de inteligenlfi. pricepandu-sc a rispundc prompt si ingenios! $i inlelepll (E in raspunsul ci un ameslec dc slilosenic. agerime si subtililate care farmeci si biruie) ~ 48 «ur- Ddnlind vei dobdndi De aceea si trece cxamenul cu brio si ia 0 noli pcste calilicarea maxima, ia — cum ar vcni - zecc plus. Sc alcgc — dour ea, .numai ca din loti si loale camra lisus Ic-a Iilcul o minunc penlru ca L-au rugal si au crezul in lil, se alege. ea singura, cu apelalivul 0, fcmeic! Vocalivul acesla exclamativ c absolul unic in livanghelii. Tol unic esle si adjcctivul mun: din sinlagma mun. - este crediuta lu. Nirninui alleuiva nu-i spune Domnul mare este crodinla la. Si lot nimcni nu sc invrcdniccste dc cinsliloarca, alcasa, suprema invoire: fie lie dupd gum voiesli. Nu (ca cclorlalti) . .dupa credinpa la", ci . ,dupa cum ybie, °,ti". E o nuanta care nu nc poatc seapa. Rezullalul, Iiresle. e acelasi in toalc cazurilc. Aprecierea, dc asemcnea. Dar modul deexprimare e diferil — si nu se cade a nu Ii luat aminte. I-Iananeencei i se acorda har peste har, se vedc limpede ca Examinalorul dupi cc a camil-0 doresle acum sil o coplcseasca: si 0 cinslcste cum stie El, clalinat si indesal, din belsug si din prea plin, boiercste, imparatc§te. I-Iananeanca e rasplalita in conformitalc si proporlional cu grculalea examenului Ia care a fosl supusa si polrivil calitilii rispunsurilor dale. Domnul pare a Ii voit 53-i spuni: Aferim! asa Ic-am vrut! Iar neobisnuila asprime ba si incrénccnarc a Domnului ass, numai asa (dcsigur) sc explica: prin holilrarca de a harlizi pe hananeanca unui examen de grad inall. Fcricita hanancanclll A Iual premiul intzii cu cununa dc la invalalorul, care pe multi i-a miluil, pe céliva i-a si laudal, dar numai ei i S-a dcscoperil ca un examinator mai inlii Era mila iar apoi lilra de rezerve in dislribuirea clogiilor. Bine esle a deduce din pilda accasla ca dinlre insusirilc plficule Domnului I-au slémil bucuria si admiralia: crcdinta, dezinlcresarea, curajul, slaruinla. bunacuviinla, smerenia §i inleligenla Credinta. dczinteresarea, staruinla, smercnia le slim indeobsle ca neccsarc si bincvenilc. Dar cazul hananeencci ne nrala si dovedeste ca lol alit de pulcmicc si de prctioase sum 49 . -'
  26. 26. Nicalae Sleinlmnll calilmile mai pu; in accentuate dc comcmalori: cumjul. polilc[ca, inleligenga. Domnul iubeslc pc crcdinciosi. pe nltruisli. pe sliiruilori. Si nu mai pugin pc curajosi, pc cuviincio§i_ pc inlcligcngi. Frica. obrfiznicia si prostia nu-s placute lui Hrislos. Hanancanca — lipsili dc acesle unite insusiri - nc-0 spune deslusil. Osebitul ei succes la exccpzionalul examen scmnifici biruinla unor virlu1i crestine dc noi nu indcajuns prosliivilc. Fie ca rispunsul pe care-I vom da la sfiusilul mai lungului cxamcn cc cslc viapa licciruia dinm: noi, 5:! nc invmdnicezusca 5i El dcsigur nu de mengiunea . .magna cum laude" obtinuli dc fcmcia hanancanci insa mica! dc nota dc treoere sau poalc chiar, din mila Judecmorului, dc noti bunfi! . ~_. INFRICOSATOAREA JUDECATA in tcxtul rcfcrilor la Judecata dc Apoi (Malei 25, 3 I-46) dcodsm acocntul cadc pe cm. in to! cuprinsul Lcgii noi (ca si al Legii vechi) priorilatea csle acordaté iubilii de Dumnczcu: porunca inlii nc spune sfi-L iubim din toaw inirna, din lot sufletul, din tot cugetul si toati pulerea noaslri. lubirciniproapelui, desi socotili nu mai puzin insemnali, c zolusi previvluti dc porunca a doua. oarccum subordonata celei dintii, un soi dc consccinpl a ci. Asa apare la Malei 22, 30 ; Marcu I2, 3| si Luca I0, 27 (“Si iubcsli pc aproapclc liu ca pc line insuyi" csie cuprinsa si in Lcgea vechc: Levitic 19. I8 — liguraliv). in pcrioada Judecagii viiloare insi. iubirea aproapclui nu numai ca trece inaimea cclcilalle, ha se si infigiscazi ca singuru avula in vcdcnz. Tolul, aici, c in funcgie dc rclayiile imerumane. nu sc face vorbirc dccfit de faptc privind ajutorarea scmenului. lubirea dc Dumnczcu nu mai e pomenila — nici credinla, care s-a transmulat potrivit afinnagiilor Sfintului Aposlol loan (in prime sa epistoli sobomiccascii, capitolul doi si ale Sfimlului Aposlol lacov to! in 31 doilea capitol) in faptc si iubirca de fray’ — nu dcsprc aceasta va fi inlrebal impricinalul, ci numai dacé 1: del de mfincare celor flimfinzi si de haul celor insetayi, dacé a primi! pe suiin si a imbrical pe cci goi, daci a cercetat pe cei bolnavi si pe cei intemnimi. Tolul, asadar, sc conccntrcazi asupra binefacerilor fécule oamcnilor ingrcuiagi si impresuraii de napasie si griji. aproapclui aflal la necaz. Evungheliile rciau ideea cxpusé pc larg de Malei 25, 3l—46 si procizcazi: ,, $i alunci (Fiul Omului) va rispliti liccéruia dupfi 5|
  27. 27. Niculm: Slcin/ innit fllplvh‘ sale" (Malei I6. 27) sziu , .$i pcntru cc M2’: cliemati: Doamnc. Doumnc 5i nu faccfi ce Va spun? " (Luca 6. 46). C uvintcle-cheie: V/ ilpte xi _f(l(‘c’(l' sunl subliniate de mine. C-(ind. dc asemcnca. Domnul se rcferfi la cele zece porunci in convurbirea cu accl care vroia sa §tie ce 5:1 face} sprc a m0§tcni viata vesnicsl, F. | le mcntinnezizfi numai pc cele einci privitoarc la relaliilc cu oamcii, iar nu si pc celelaltc, dccurgand din latria deitumtii lui Dumnczcu. enumcrzi adica ohligatia dc: a nu sfivfirsi adulter. a nu turn, a nu miinurisi slrzimb si a nu ingela. El nu ucidc. a-si einsti tatzll si mama. Judecata. vedcm, sc face si ea in aeela§i duh, in tcmeiul unor criterii faptiee, lume$ti, practice, pragmalice. Domnul ins-ugi, vrzind .55 cxplice (loan 5. 27) pcntru care pricina i s-a dat dc cailre Tatzil pulcrea 53 lacs judcealfl. indies‘: drept cauzéz "pcntru ca este Fiul Omului“. Ce vrca sa zica accaslé motivzirc? Ci‘: Ilristos e imputemicil sa fie Judecator deoarcce a fosl si l-ll om : ;‘i deei prea bine cunoaste lirea oamenilor, lumea, cum stau lucrurile aeolo pe pzliniint, care sunt cu adcvfirat mporturile dintre fapturi, care lc sunt nevoile, grijilc si durerile. Hristos c Judccétor tiindcti slie cum stau lucrurile din lduurru. experimental. ca Unul Care si El a cunoaseut ispitele, oboseala. fuzimca, durcrea. Care a stat fatfi efitre fatal cu lmlia, invidia, ura, pmstia si trédarca. Care a foul vfindut, batjocorit, pallmuit. scuipat si omorét. in ehinuri. Céruiu I s-a pus pc cap cununé dc spini §i a fost imbrécat cu purpuré niincinuasé. Ca Unul Cure va judcea in cunoslium dc cauzd, nu dupe? relatairi 5i expuneri punate din gun‘: in gurfi, ca Unul Care stie despre cc c vorba (de quoi 1'! en rclmu-ne, spun plastic §i intraductibil francezii, eu us; tfilmiici: care cunua§te ti'u'2'i$enia §i dedesuhturile toate), Céruia nu-i poli indruga vcrzi si uscate 5i eale-n lunil si-n snare sau suci 5i résuci (IdCV5l'Ul sau a l-l ascundc sau mfislui sub vorbc frumoasc cu iscusile 52 Ddruiml w. -i zlobdmli viclcsuguri. Ca Unltl Care kl tbst si lil Om. ca toti uamenii, Care Va aprecia nu dupé crilcrii si considcralii tcorcticc, abstraclc, _, divine", ci dupai crilcrii si consideralii tbarte simple. fuartc omenc§ti, de mule : ileIe, hanale. vulgare (sii nu ne sperie tcrmcnul acesta, sa nu uilém ca limbajul cvanghelic nu-i simandicos yi fandosit. ea‘: nu se fercste a dcnumi lucrurile pe sleau si pe adevaratul lor nume), criteriilc . .omului dc pe stradfi". ale omului dosadit, trudil, ferecat in supéréri si neocolit dc valurile victii. Ale omului obi; nuit, eel din viitoarea si treeusul vielii celei mai neangelice_ ne-, .spiritualizatc", critcriile bunului siml cclui mai elemcnlar. $i care-s accstea? Cclc ale intrajutorérii (a da napastuitului de ce are mai intfii ‘nevoic: hrana. adapost, culeus. iinhrficaininte, eercetare la spital si inchisoare), bunei vecinalzlli, solidaritzllii celor ncrisfittali dc ursital. Absotut nimic . .tin" in felul cum nc este dcseris marele Jude} al sénnanilor (si sénnani, Ia drept vorbind, suntem toll cci niiscuti sub peectea péeatului stralinosese). nimic elegant, ., superior", intelectualist, mistic, solianic, transcendental. abisal. apologetic, "idealist", mistagogic, tainic_ pitagoreic, isihastic, .. sublim" ori extmscnsorial si parapsihologie. Toatc cazurile evocate dc Hristos la Mzltei 25. 3146 se referz't Ia nevoi si scérbe ale viclii oamcnilor dc rind. ale oamcniior care sc izbcsc prea pulin dc . .inaltcle" piediei scoase in czilea lor de potrivnicii indeohste specilici legii numerelor mari: oamenilor bolnavi, tlaménzi, slrémtorali, intcmnitali (pc drept ori pc ncdrcpt). Lipsiti dc bunurilc, dc larg consum alc vietii. loviti dc népastele celor simpli, dc niipastelc , .curente": boala. sérficia, foamea, hiroera; ia_ singurélatea, obida! Textul nu nc poarul in vrcun cmpiriu. 0 academic platonieiané, un tariim sacru, ei pe ulile si slrézi ori pe drumuri si poleci unde omul se zhate si se lupté cu istovitoarelc angarale majoritare intr-o lume pe care poctii romantici au numit-0 suh—lunara? i. SJ
  28. 28. Nicolue Slcinhunrlr Hristos Va judcca asa cum nr fact: un oarccarc muritor ancvoic imbzltat cu apii reee. o gospodina cu treburi multe si pulin rfxgaz pcntru brasoave, un ins lovit dc soarta. treeut prin eiurul si diarmonul vielii materiale, strllin de orice spcculatii teologice. lilosofice. mctalizice. ascetiec si dc solicilalrile discursivitfilii. Nimic subtil in tot cuprinsul textului matcin relcritor la ziua cea mare. Se in amintc numai la faptclc (elemcntarc, crude. brute) care at li rctinut atentia si dcclzinsat reactia apreciativa a oamenilor népéditi de pasurile si poverile cotidianului celui mai indcpzirtat dc estctism, nclinisti spiritualc, dubii mintale, de toate accle cu totul diferitc frimantiiri ale celui care nu cunoaste grija zilei de mziine si 21 piinii de nstézi. Acesta e mai ales surprinziitor. straniu si cutremurator in fclul dc a proccda al Fiului Omului eand va sedea pe tronul slavei Sale prclacut in divan dc judccata: accasta brusea revcnirc la simplicitatc si elcmentaritatc, accasta cxclusivitatc acordaté numai si numai faptclor bune, milostcniei eelei dc uz comun. iubirii aproapclui cxprimate in tcrmenii filotimici si sprijinului intrc fiintc plamédite din acccasi frfinifintaturfi si vremclnicc gazdc alc unui aceluiasi duh. Criteriilc textului nostru sunt, scun spus, strict , ,materialc", bzmule. triviule. pe inlelesul, ln nivelul si in conformitntc cu viziunea (WeI! un. scI1auuug) . .celor mici". celor umiliti si obiditi (i-a plzlcut lui Dostoievski sa le ziefi) dintr-un canier dc margine dc ores ori dintr-un sat neprieopsit, care pot gusta din plin savoarea unei fapte bune. Caei ccilalti, ., superbii" (cum le spune scriitorul francez Jules Romains) nu prea stiu dc foamc, golatatc, spital, puscarie, calicic, lipsé dc adapost si nevoic dc ajulor. Bi, superbii, au mai ales pane dc anxictfilile spiritului si ale mintli. de gonna dupzl noliunile manipulate de eugel si altelc dc accst l'cl. nobile desigur, ncccsarc eivilizalici si culturii, ima oerotitc Dan/ ind voi doblindi dc salisfaccrea cerintelor primare, prielnica destasurarii unei aetivitati dczinteresatc. lata ca nu dc astfcl dc subtilitéti (ori chiar prea frumoase pomiri sprc deszivarsirc) se va preocupa Hristos si se val [inc seama la Judecata dc Apoi, ci dc Iucruri mult mai ngrosolane": vor ll nlsplétiti nu cci care au gftndit, mcditat, filosofat, misticizat, scripturizat. miglilit, ztngelizat ci acci care omencstc, existential. biltranesle, copilarcstc, ncsolisticat. In nivelul cirbunarului lui Jean-Jacques Rousseau, al lui . -Jacque Bonhommc, al humulcstenilor lui Creanga, al eroilor Iui Brelteseu-Voinesti, al lui Mary Poppins, al basmelor si povestilor, al ingerului pazitor dc eopii cuminli, al oamenilor de treaba side isprava haléduitori in atiatea si atétea istorisiri ale noastrc si ale tuturor neamutilor V isi vor Ii ajutal tart‘! ilbse si mendre. ram sovairc si zzibava si cu totul in afzira pcrimetrului lirelor tzliate in patru, ipropric celor prea invatati, lipsili de contactul cu realitallile dure, ncsperioasc si necrulétoare alc vielii. pierduti in lumea imaginara (dc cclc mai multe ori). a construcliilor ccrcbralc, isi vor ti ujutat, zic, scmcnii allali la ananghie. Judeeata dc Apoi, in conecptia crcstiné. e cu totul tainicé si dcosebitfi dc eoneeplin comodai a iudaismului. Evreul cvlavios stic ea dacfs a dat ascultare poruncilor din Dccalog si celor sase sute trcisprezcec comandamente alc predaniei va ll izbavit. Nu tot asa erestinul, care sc va intatisa unei judcczlli lnfricosétoare dcoareee nu se poate sti cum sc va pronunta Judociltorul. $tim ca nasterca din ape”: si duh. credinta, fztptele bune, nelepadarea si ncrusinarea dc Hristos. virtutile si altele ca accstca vor ft linute in seamé. dar siguranlé absoluta nu are nimeni. Pcricopa zisa a Judecftlii viitoare ne pune totusi la indemfmé un indreptar precis si ne aseazzl pe un tzlrfim solid, dc mare si neastcptatzl smerenic de nu si (pcntru multi dintre noi) naivitatc. lixistft o eale sigurfi, ncinsclatoarc cc ducc sprc o solutie lerieita a judccalii $5
  29. 29. Nicolm: Sreinhgirlr ‘ nemitamice: calea modcsté, striina de fumuri si extravagantc. ealea din mosi-striimosi stiutlt si de constiinla noastril dintotdeauna binuité a ll cea dreapté; calea l‘¢’tptuirii binelui si venirii in sprijin eelor atait dc pregnant denurnili in tcxtele noastre religioase nnecajili". Hristos. inlelegem din cele relatate dc St‘. Apostol si Evanghelist Matei, dc aceasta se Va interesa mai intai: cum nc-am punat in lume cu fralii. vecinii. semcnii . si vrijmasii noslri. De comportarea noastra in lumea relationali. Ca si la Rastigm're_ la Judocatli are loc o teribila si minunata chenoza: Domnul sc transpune in si sc identitica cu Fapturile Sale cele mai oropsite. El se reeunoastc a fi Insctatul, flaméndul, intemnilatul. .. Probabil ea daci nu s-ar ft intrupat, divinitatea n-ar ti pornenit foamca, setea, gollitatca. Spitalul si pusciria mfirturiscsc insa realitatea si deplinatatea intruparii, 0 cunoastcrc iminul a conditiei umane, iar cercetarea bolnavilor $1‘ a intemnitatilor cu unul o soeotcse I! ll contributia Cclui care a experimental in viva améraciunca singuratalii si dulccata compatimirii. Curios rfimfine faptul ell omul (ftnit si inlinit precum staniitor il definestc Heidegger) apare (tocmai la Judecata cea mare, unde ne-am ti asteptat sa-l vedem luat in seama indeosebi ca . .inl'tnit") sub aspcctul de fiinla creata si vulnerabili, dc pllnicicil a unei comunititi concrete, cu nevoi rudimentarc. nu a vreunei noosferc de tip Teilhard de Chardin. Dar de ce ne-am mira Ca dc obicei Hristos grfiieste si proeedeazll locmai altfel deeat ne asteptam, ba chiar potrivnic acclor astcptari. B o dovada certa dc autenticitate. El intru adevar a luat trup, iar de judccat vom Ii judeeali in prezcnta ingerilor ins! de ct‘-itre l-‘iul Omului. 56 ll. VERBUM DE! —APA CEA VIE-
  30. 30. FALSUL IDEALISM ericopu bunului samarim. -an (Luca l0, 25-37) care este a milei si grijii de nevoilc si necazurile semenului ne cvoea pe acci falsi idealisti ncobositi in a nespune: ee vat tot plangcti si viieariti ca nu aveti destula pain: si nu méncati pc saturate? Suntcti, nu incelcazi ei a stami si dojcni. - sunteti materialisti, robi pantecelui si prea putin crcstini. Va tot plabgeti si tot eértiti : dar nu painca este esentialul si nu ea va va mlntui ; oamenii, o stiti doar. nu traiesc numai cu paine! . Prcdicatorii acestia ai idealismului se rcerutcaza dc cele mai multe ori dintre ghifluitii si imbuibatii lumii. l’e deplin Iamurit, este cl! nu au citit parabola samarineannlui rnilostiv si es nu se pricep sa faci distinctic intrc neeesar si execs. Una este lieomia, alta este strictul necesar vietii. Au dreptate cat privcste gfindul dupa delicateturi si rislaturi, nu insll cénd e vorba dc pitine. Ni se pomeneste dc infrfinare si ascetism, dar se pierde din vodere ca ascetismul e treabli voluntari; cind e impus nu de un imbold llluntric ci de 0 situatie obiectiva exterioari, el isi pierde oricc merit soteriologic. ln slhrsit, cci pe care i-as numi falsii idealisti mai dau dovadé ea nu cunosc invatfilura lui Hristos. Hristos ce a lieut. ee 1: provaduit? A inmultit piinile si pestii. a prefieut apa in vin. lntotdeauna Domnul 5i-a manifestat grija pcntru nevoia dc painc a oamenilor. l-a apilrat pe apostoli cfind, fiindea Ie era foame, nu smuls spieele de grau in zi dc sabat (Matei l2, I si urrn. ). A soeotit ell bine au licut David si insotitorii lui cand, fldnuinzina’. au intrat in casa lui Dumnczcu. in zilelc lui S9
  31. 31. Nicolue Sleinlmrdt Abiadar arhicrcul, si au mfmcal paiinile puncrii inaintc pc care nu sc cuvcnca sa lc Inanénce ducal prcu| ii (Marcu 2. 25-26). A saturat cu paiinc 0 data palm mii dc harbzni si alts data cinci mii, motivénd minunea sivérsitfi astfcl: ., Milfi imi estc dc multimc ca sum lnci zilc dc cénd asteaptxl lfingi Mine si n-uu as M nuimiuce: si sa-i slobozcsc nu Voicsc, at 5:1 nu se israveuscd pe drum " (Matei I5, 32). latli cum griiegte si cum faptuicstc aulcnticul lisus: nu octtindu-i pe oarneni ca sum robi péntecelui si sc gindcsc numai la mincare. nu déndu-lc povctc idcalisle si indemn: -'lndu-i si sc multumcasca cu hrana spirituali (si usor I-ar Ii venit sh lc ccari s5 nu uitc cli au ascultat cuvinlc dumnezcicsli), nu léséndu-i sit se descume cum vor putca, ci silurindu-i din bclaug (dc au mmas o dau! saptc si alti data! dousprczccc cosuri cu ffirfimituri) si ingrijindu-sc ca nu oarc cumva sé lcsine dc foamc pe drum‘ Dar la slirsitul capitolului al 25-lui din Evunglieliu Sj¢"mIuIm' Mulei, undc e vorba dc infrico; ata Judecaté, cum ni sc spune ca va proceda Fiul Omului intm slava Sa, cum va dcoscbi oilc dc caprc. pe cci buni dc cei rai, pe binocuvfintati dc osénditi. dupll can: criteriu va efcctua dcspirtilea? Dupfi cum I s-a dal sd mdmince cénd a fost fldmdnd ori nu I s-a dal si mamincc cimd a that llémfind (criteriu dcsigur trivial in ochii . .idcalistilor"). Pcntru fiica lui lair. mai- marele sinagogii din Capemaum. dupfi cc i-a poruncit: .. Talita gti a inviat-0, cc dispozi| ic da acolo pe loc si ncinuiziat: si i sc dca sd mdmice! (Marcu 5, 43). Pc smochinul neroditor care. alunci cind El a fldnuinzil si nu l-a dal roadc, cum l-a tratat Domnul? Blestcméndu-l! (Marcu ll, 14). Si cum sc auto-caractcrizeazi lisus ? ,.0m mfmcicois si bllutor dc vin" (Matei I], I9; Luca 7. 34). Domnul c mcrcu gata si dispus si primcasca invilatii la masa: cineazé in casa lui Zahcu, a lui Matci—Levi, ba si in a fariseului Simon lcpmsul (si probabil ca nu numai in a lui Simon, cici fariseii. iscodindu-L, il vor li poliit in case]: lor si la mesclc lor sprc a-L 60 Ddruind rei dobdndi prindc mai lcsnc in cuvént). (mm sc mai numcslc Domnul pc Sinc? ,. P&iueu victii" si adaugi : .. cel ce vine la Mine nu va fldnuimi " (loan 6,35 si 48). Si se mai dclinesle cu acclasi prilej 2 . .Eu sunl pdineu cc S-a coborét din cer" (loan 6, 43). lisus. hotanit lucru. nu Se rusinead a vorbi pe sleau de foame si dc sctc si dc mincare si nici dc a mfinca. lmpiritia oemrilor cu cc 0 ascamirifi? Cu 0 cinfi. iar cclui can: li va dcschidc usa cc ii ligiduieste? Ci Va intra la cl si va cina cu el (Apoc. 3, 20). Dupfi invicre, cum ii convinge pe apostolii can: 54: spainuintascm ca c naluca si se tulburaserfi, ca El este si ca nu-i aratare? Mincénd in prezenta lor piste si miere (Luca 24. 4l~43). Nu, Domnul, binccuvflntat fie Numelé-_Sllu. nu a fost ceea ce in limbaj cuncnt sc chcama "idealist". ci. 3 than materialist intrucét a luat rm grcs aminlc si in mod {parte dcschis, foartc panicipatoriu la problema péinii. Si fic oarc accasta griji pcntru piinc — care-i si a noastré — mfirturisirc dc robic a pfmtccului, dc josnici prcocuparc animalici, dc materialism grosolan? Problems 0 rezolvfi in mod dcfinitiv, cred, Nicolae Berdiaev. Problcma piinii. spune marclc ginditor, problcma piinii pcntru mine ca ins care, nu ma! ascund, sunt lacom si cunosc tendinta de a mi vfiiciri 5i a fl nemultumit. este, da, 0 problem}! malcriali. Dar péinca aproapclui mcu, continufl Berdiacv, nu mai c o problcmé mntcrialfi ci 0 dutorie spirituuld. Si luiim amintc, infiorati de respect. la schimbarca dc rcgislru tonal: cind sum in joc cu cu ncsatul meu, cu individul cércotaq si pofiicios. pfiinca e o problcmii. Cfind mi prcocupi insi piinca aproapelui mcu. problemu dcvinc datarie, salta dc pe térfimul material pc ccl spiri- tual. latl cel mai bun rispuns dat falsilor ideali§ti. Daci in loc dc a mi plfinge pe mine, ii deplfing pc cci lipsiti, cérlcala sc ptcface in compétimirc si ia cu totul alti infitisarc. 6|

×