Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

1883 3

548 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

1883 3

  1. 1. q 7 7 !I" ' 7.' 7 - ' 7 1 7 7 7 " 7 7-VreitelgitaalgiritgitaaTfraingirirWsitii.W411.71, LI ', :- , ilt ...-+ 'n. '.."IP a'O' 4. 1 4 vr."No, .1.4.....4.1: ..11ibvi.- Imr ..1, r % IV m11. - 4 j--, ) 1 1 1 1 1 1 1 t n, /1 >, - ' .1, --4 K iih,p7 61 V*IL -, PIII, DICA. CUVENTUL" Tim. IV. 2. 4' s9 4 .. ..-1 i, 1..4, 9 ic ,I. i . . is, . . 1) :' r ).) . t 1 1 f 1. 11 1 lil 0) RTIIODox A41 I un-141-u. 1' D)b _I J__, .__ 41lIBEIRECA ... A %., 4 RoN[AN : 4 I' -46ioalc-{x, Vcfmi4,slicIT, 4 1' ___.............._ 1 1 ANT :r_a VII I 1T 0 3 IARTIE, ip l( A 4 =, ...--L.' 1 i t 4 / 4 .14 / / % 1 PW-a989,7SiEtcinNi'cloii-NeriMri%d%).W.5?7,' 1; I, '11 , 'III) r T A B 1: L A pag. I. Pant Movila [14 Minh I] 129 II. Imnologia opo- cei pang la Da- mascen 133 III. Mestorul Manole 149 IV. Santul Sava martir Goth 169 MATERIEi pag. V. Preotul Inv 6Vi- for Poporulut 181 VI. Progresele Bi- sericei Ortho- docsii in Iaponia 187 VII. Acte de donatie 188 VIII. Sumarele le- dint. St. Sinod 485 6 iilii 'III I dR I I II I ill I II II 1 1,1;1 ) 4. itt , 1 1 - '41! - 114111/110- 4t..- -".. BUCURESTI TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI 34, Strada Principatele-Unite, 34 1E383_ ----A, a, ,1 :, -1 ,"-- ..g,:k 4.. .,..., X- ,..::, , ..k .k- A.,..A., ..ik, ',V., A 4,,,,A, 4-A ,1-,..1- -A- -I' 4,' ,k-, A.A,- &A A:1;c ;A: A. 9, -"A .k.-1; ,.7...A4 o . v tSECTIA ISTORRi ..-, ... . !' )- : . ' . : . . 4 4 ,.' ,''. 1 / - r _ '.. '''.- 12-1k i 0 4,,, 4 I ( a ' . 4 .7- . . ) . . 1 . 4 . ( ( ..r 1 h 4 ti , _° - ... .. .1... '" , .:. f 485 - I i 4 I 4 r - 4 ) N 0 , i..-. -4 .1 0111""e" . 4 .. . 4 4) 4 . ,-E"..r.-;:,7-vsre--7,3.,. - - , ' - .P ! --, .-.: ... -,t i < "3 [) 4 I° , 4 ) 4 C / ,.., R . '---- .. ' : < . -9 ° 0 c, J CI 1 I -1,, ..k. I .. . . atd, 4, F,.: , ,, www.dacoromanica.ro
  2. 2. ARIL VII. BUCINERTI, MARTIE 1888 No. 3. BISERICA ORTHODOX! ROMANA JURNALD pERIODIen ECLESIASTICU A_PA.M.,M 0 DA211.A. PM TAT.T17".A. Predica cuventul" nn. /V. 2. " 41, PMT1R,T_T MOVIL.A. (Stambg) c.o.-- Figura din fats represintit pre Metropolitul Kievului, Pe- tru Movilii, fiiul Domnitorulul 3/Ioldovei Simeon Movilit (1600 1608), pre P,trintele Teologiel.ortodoese moderne. Not, in dorinO, de a face cunoscute meritele §i importanta acestul biLrbattt, valorost pentru Biserica ortodecsa si natiu- nea romAna, intreprindera. publicarea treptatti a tuturor resturilor istoriee, relative la pers6na luT. Vomit publica dog portrete ale lui Petru Movila, unul dela 163s si al doilea de la 1646, vomit da emblemele lui, si in fine vomit presenta, Jectorilor nostri biografia acestai barbatti mare, insotind'o de elementele inedite si care represintit in parte vidta reli- gi6sil, a vekei capitale a Moldovei-Sue6va, facend tot-o-data ase cundsceSi dispositiunile testamentare ale mill Petru AcestA stambit este o copie fidelti, de pre portretul lui Petru aflittorit in sala de reeepOune (con.Erra,tiune, cum se numesce ea de Kievleni) a Academies de Kiev. Ea represintes, pre marele barbatil in anul suirei sae pre tronul Metropoliei de Kiev, 1633, Tar al etatei sele, cum vedemil, anul 36 sett celti mult 37 din via0. No reproducemit airs figura acestel pers6ne dupre copia fotografica, trasa, de pre portretul oricrinalii, -urmarea disposiOunilor Inalt Prea Saintitulul °Arehlepiscopil si Metropolit al Moldovel si ueeveii, D. D. Iosif, care ne-a acordatii inalta permi- siune §i a bine-voitii a promite, ca va lua dispositiuni, ca s5, se publice portretele, i kiar biografiile mai multor barbaci marl: al Bisericel romanesd. Aid, pentru interesul istoriel, aditugamit conform lucre- dinpailor Prea Santitului Episeopu al Romanului, D. D. Melehisedee, Metropolia Moldovei posedii, unit ase- menea, portrettt al Metropolitulul Petru Movila, dar nurnai unit restauratoril a scrisil, in locul cuventului,originalil Pe- tru, Gheorghie II. - - - Movilit. Movilit, eft0 Movila. www.dacoromanica.ro
  3. 3. 136 PETRI' MOVILA. Intoreenchl privirile nostre asupra stambel din fatal, eon- statanni : I. Portretul acesta are importanta sa archeologica ; chef se prob6za, ca in seculul al XVII-lea demi-investmentarea ar- chier6sca la Kiev era in total semina cu eea romanescrk de asta-cri. Culionul, en traditionala truce din frunte a Metro- politilor de Kiev, nu s6mena, cum vedemtt. cu potcapetul nostru, ce are marginile int6rse si nieT eu celit al Rnsilor de astir -4T cu mitrgini drepte. El este unit culionit, 8611 mai co- rect, matt euculionit rotunda, sememi cu o eaciula prdin a rit conformatit on figura capului. Acestil eulionti asta-cIT se in- trebuintaza numal de catr6 calugtril simpli din Serbia. II. Pre masa din fata lui Petru Movila, stir, cum vedemii. insigniile 9alugereseti BSI ale omulul de sciinta. De oparte cat- tea represmta ocupatiunea en sciinta a lui Petru Movila, Tar naetanfile ui,facti sa, tredernit, ea, el era §i unit bunt! oalugerit, care avea de idenlii pre Domnul nostru Iisus Christos restig- nitil. In 'fine observamit si orologiul, regulataul, actelor vieteT monachale i sciintifice ale luT Petru Movila. Aid adaugarnai observatiunea, ca restignirea este unit cruci- ficsii latin, care represinta pre Mantuitorul span sluratit pre tru- ce, i acesta pentru cuventulistoricit, cTt, Metropolia din Kiev a s tat Li nniltu timpit sub inflainta religiosa, a RegatuluT polosnit. III. In fine, pre laturea, stangil lnportretui vedemit repre- sentata i emblema lui Petru.Movila. La mijlocii semnele no- bletel, corn puse din doe sabiiincrucisate §i unit pumnalti, infipt intre doe semi-lune ; idealti al fie -carui nobilit din evul La drepta emblemet marmares, Mold.oveT-Bourul Terei romiluescl-Vulturul cu crucea in ciocil,--care aratit, tit eI este fiitt at DomnitoruluT Moldova Simeon Movila. i nepOtt al lui Gavriil Movila, Domnitorulul T6rel romanesd (1619). La sanga emblemei se afla, semnele archieresci trikiriul si crucea infipta in semi-lima. Acestu ustt este proprit1 Ro-, miinilor si nitmai la dinsii a pututit Biserica,sa infiga semnul tliutrtfului crestinatatii in inima musulmanismului. Pre margeftile emblemei stair literele cirilice : Ar- chiepiseopit, KievskiT (al Kievului) g = Ecsarchil, la stanga Constantinopolskii (al Constantinupolei), la drepta A = Archimandritti si sanga 11 Pecevskii (al Lavrei de Kiev a pescerei). Aici observamit, ca, nu santil t6te literele din emblemele luT Petru Movila. Se voril vedea qi ecsplica cu ocasiunea publicare speciale a emblemelor. Archim. Genadie Emic6nu. a reedit. si a g = 1i al fl www.dacoromanica.ro
  4. 4. www.dacoromanica.ro
  5. 5. Imnologia Epocel pans la Damascen se Wart° in cloud seqii A) De Imnologia in Seculul al IV V-lea. Precum la desvoltarea dogmelor ail data motive Ereticil, a§a §i la progresarea Imnologiei. Inca mai inainte de secul al IV, cunoscutii EresiarhT al Siriei : Bardezane §i filui sea Armonia (a), au compel. Imne, prin care Imprasciaa reua for credinta, §i au miratti pre Cu- yiosul Efrem sa le contra-opue propriele sale Imne. Era. Paul Samo- sateul, facandil sa ineeteze imnele catre Christos a randuita femel sa cante ode. Arie a compusa cantece nauticelEpimilie §i Odipo- rice (ski care sa se cante la voiagiuri pe mare, la maceni§uri de m6ra §i In calatorii), cu care Arienii faceaalitanii mai in urma noptea in Constantinupole tntimpul lei Chrisostoma. Tot a§a §i 6re-carele Ierax (Epif. Eres. 67), §i Donati§tii (August. Epist. 119), §i pote §i Nestorianii. De aici este afetat ca, Imnologia, la inceguta eel pupal, a trebuita sa aiba, unit caractera mai multa dogmatica. Mamie Atanasie ti Vasilie s'ati ocupata mai multa en disciplina Bi- seric¢sca, pentru aceea dela anvil avem mai alesa rugaciuni. S. Va- silie a regulate §i cele privit6re la Liturgie, preseurtandi1 Liturgia de mai nain- te ce era prea lungs : 1 i Parini Ins s'aa ocupata lnal multa cu Imnologia ; dintre carii mai cunoscuy aunt urmatorii : 1) E fremU 378) reu§i a fnlocui imnele Ereticilor prin ale sale, propunenda mai frum6se §i instruindit feci6re monachii ale cants. Dupre traditiunea Sirienilor moderni (Assemani Bibliotec. Orient p. 59, 60), Efrem a compusit: 12,000 ode. Dara cele mai multe furs pentru use particular, pentru care la Si- rient acum In usul bisericesc, se affa numaT 40 de ale sale. Dupre (a) Bardesand, dupre Efrem [Imnul 53] a compusa Imne egale la num& cu psal- mii imitandu pre David. Ertl fiiul 861 Armonid, dupre Teodoret Ecles. IV, 25], si Sozomen [IV, 16], find edueatA in Atena, a introdusl. glasurile Eleuesel, qi versurl armouiose, prim, care emoliona BirieI. fi. Simla I, [160] [Eat. mu4imele : Si (A- www.dacoromanica.ro
  6. 6. I34 IMNOLOGIA EPOCEI PANX LA DAMASCEN Hahn (Bardesaues Gnosticus, p. 35, 39) metrul acestor Ipine era Si- labica tonicu. Efremti compusa versun de 4 silabe, de 5, de 6 yi mai alesti de I silabe. Dupre Boisande (Analset. vol. 4; not. 2) Efrem Incepea Imnele Nascatorei prin liicerile : ma onoratti de cat heruvimi fi cu mass- menare_ de cat trite cetele ceresci". Ariestea le-a imitata, pare-se, ma- rele Imnografa Cosma Mamma In oda a noua a Tetraodului din Vinerea Mare, §i de unde a provenitti Imnul °dela noua aya de malt cantata §i cunoscutil. 2) Gregorie Teologulti, prize Inalta sa Teologie surpandti erarea cea atee a Ereticilor, versifita multe imne contra Arianelor, §i mai vortos contra lut. Apolinariti, carele scrisese o psaltire...noua, ce nu avea ni- mica comunt cu cea a luI David. De ordinar Gregorie se servi de me- trul Iambica, dara film usa §i de altele (Cuvent. 51). Ceuta In genere a da versurilor poesiei Elenice unti caractera, o ungere cre§tina, mai ales din timpul candy Julian Parabatul Interslisa cre§tinilor lectura autorilora Greci, pentru ca sa nu scota din el' argumente §i putere de cuventa contra erorel Idolilora, Majoritatea Imnelor conservate par a fi compuse pentru usul privat al Cre§tinilora, era cuactera eclesiastica porta mai multi Imnul clitre Dumnelet (Tom. III). In particular insg cuvintele panigerice ale Teologulut Gregorie au contribuitu multu la Imnologia posteriori. Cu deosebire Exordurile cuvintelor Sale suutu poetice, inalte, majestose §i pline de ides sublime ale profetiloru Legei De aceea, Inc6, mai Inainte imnografit culegeau lion din gradina cea Inflorita a Teologulul, dupre spusa Abatelul Doroteiu (6 seculu), dara In special nu putine ausculesa Damascen §i Cosma. Aga : Christos senasct, metricia ; Pasce Sdnfite nowt astttO aretatic ; lerrm'am inmormentatii cu tine Christdse ) Sa'ntuluY Duchic a .fostil deapurwea4; §i multe alte canton forte trumose dela S6rbatorile marl, aunt nice buchete prepse estrase din cuvietele panigerice ale Teologului Grigorie. 3) loan Crisostom, riul eel aditpcu, abondenta §i dulce al intelep- ciunei nu numai a intarita Biserica lui Christos prin nenumeratele sale cuviute de aur, dara a regulatu mai acuratu Liturgia, §i a com- pusu multe rugaciuni. Pe la'nga acestea a opusu contra, litanielorti Arlene, litanii ortodoxi (a), §i contra impi6selor for Imne, propusa [a] /Alma Chrisostom avea de conajutlitere diiruitdre pre Impriit6sa Eudoxia, eu care se afla inert in bune relatiuni. Ea 'I proeura cruel de argintfl, si psaltT exercitati, Qi veil -ce alit" trebuitorA. Pentru care trianil mrmihndu-se A'ati revoltatil, si se adunad neptea in Portico publice templele li stall fostfl luatn de-Mar. Teodosiii] 6rii qiva la rugiiciunele for strigafl 1 unde suntii eel ce qicA ca eel trer Bantu o singurii putere. gi veal% gi luminari, [ca sail www.dacoromanica.ro
  7. 7. IMNOLOGIA EPOCEY ANA. LA DAMASCEN 135 pidsele sale Imne (Socrat. VI, 8; Sozom. VIII, 8). Dupre Goar (Ev- cholog. p. 35) a compusti of alte tropare. 4) Lut Ciril Alexandrenul se atribue : ,,Ntiscpc;re de Dumnequit FeciOrti", ce se cauta, une on la finea Vesperinei ; oi la care se margini Vesperina in particulars a Latinilor. Tot lei se atribue of arangiarea Orelor Vinerel Mart, pre care in urma, le-a prelucratti Sofronie Pa- triarhul Ierusalemului. 5) Sub Proclu (f 447) discipulul lut-Chrisostom oi succesor la tronul Patriarchicti (la 434), cants pentru prima data poporul Constantinu- pole in litanii imnul Tret-§antii : Sante Dumnesieu/e etc., dupre In- demnul Patriarchulul. Dupa putinti. se -introduse pretutindenea din Ordinul Imperatului Teodosie eel mica. Pentru aceea cants: Imnul acesta sinodul al IV-le Ecumenicti adunatu in Halcidon. Unit voiescti de autorul acestuia pre insuoi Proclu, dais acesta provine din neintelegerea sliselor lui Iovitt (la Fotia). Altii considera Imnul de forte vechia. Aoa Niceforu Calistu (18 ; 51), flprivesce de Imnil apostolicti, era Amfilochiu slice a Marele Vasilie, petrecandti in Nicea, eanta acestil Imnti in templul S. Dio- mede. Dery probabil este ca ambit aceotia eonfunda Imnul Tr ei-Santti cu. Imnul Serafimicti (Sant, Sant Sant etc. ate.), dela care s'a oi luata. unele sliceri precum gi dela psalmul 41, v. 3 : insetat -a sufletul met. de Dumneqeii, cel tare, eel viii. Dupre traditia Bisericei, pre care o reproduce gi IstoriciT, oi a4i1 (Acac. Epist. catre Cnafeti.) of loan Damascen (Epist. catre Iordanti ; of Espuneraa Credint. III, 10), se atesta, ca; Imnul Trei-Santa a luat inceputa, cum Istorisesce Teofanti (in Cronica) : In timpul sae itului Proclu (cand)s'ati Intamplatti cutremuri marl' la Constantinupole in du- rata de patru lunt ; in cite spaimanta,ndn-se Bizantinii, fugira afar's', din Oraoti in Iocul numita. campusti, gi acolo petreceati. en Episcopal In Tugaciuni cu lacrami catre Dumnesleil. Peel intr'una pamentul era- tindu-se, of tote poporul neincetatti striganda. : Domne milueoce ; de- o-data pe la ora atreia, invederea tuturor, s'a intemplatti ca unti copil prin puterea diving sa fie radicatti in aerti, oi is; ausla, o voce diving. indemnandu-1 a anunta Episcopulul poporulut sa se roge aoa : Sante Dumne4eule, Sa'nte tare, Sante nemuritorule, milue§ce-ne pre noTa ; fara a mat adaogi alt-ceva. Era Santitul Proclu priminda. acestil ordinti, inVoi poporulul a cants aoa ; oi indata eutremurul a statute. Apoi fericita Pulheria of fratele sea, admirandti forte minunea, a ordonatti a se canta in tota lumea acesta lama divine; of de atuneT au primitti tote bisericeie a cants, slilnicti acesta ImnA lul Dumne- et-0- La acesta Istorie face alusiune of cuventul : af.watttc = putere, canal se ca'nta, imnul la urma. Cad mat antaiti se cants cu voce linti de trei=ort Sante Dumneeulea, spre a insemna ca este cantatit de oi oi n www.dacoromanica.ro
  8. 8. 136 IMNOLOGIA EPOCET PANA. LA DAMASI-EN Corttrile Ingerilor; apoT poporul glorifies Santa Treime prin : 11 Idrire Tattaut etc., unindu gi acrostihul din urmN dupre vechia Jardine : Saute nemuritorule. Dupes aceea se ordoneza Corului prin : putere, see in putere, (a) sl elute cu voce tnalta spfe- a 1nsemna cantarea de pre pament, care trebue a fi. mai Boucle/. De aci se intelege gi pentru ce dexologii se cants, ultimul Sate Dumneleule4 mai pe Dupes putinit timpu Petru Cnafeula adaugi la aiest unnu espresiu- nea : cel ce te-aY restignitzl pentru not; sub pretesth ca Imnul nu este treimicti, ci se refers numal la Christos. Dal% Sinodul Ecumenica condemns acesta adaogire ca blasfernatere (Can. 81) ; gi Santul I. Damascene demonstra in sus citatu Epistola ca imnuIa este TreTrnic, gi ca, prin urmare, adaugirea -'i blasfematere. De atuncT Imnul s'a conservata intacta ; cu tete ca ma! In urma, se incereali uniT a adaugi : Santa Treime, miluegce-ne pre nog (b). 6) Cirus, Poeta Insemnatu gi Prefect al Constantin.; In urma Epis- copal "SmirneT gi contempuran cu. S. Proclu a compus multe Epigrame. P6te ca, a lug sunta gi distihele dela Sinaxare (c). ResariteniT dupre Assemaz (Bibliot. orient. I, 467 etc.) atrebuTaa lug Cir serviciul Aghias- me! mart dela Botezul Domnulig. 7) LuT Anatolie Patriarc7zul ConstantinupoleY (-1- 458) se atribue sti- hirile Anatolice, ce se cants la Yesperina gi Manecare inpreuna ale Octoehului Damascen. Fabriciu atribue stihirile Anatolice (la noT re'a traduse : ale Resdritulut) lug Anatqlia studituluT, carele a Inflorit dupes Damascen. Acesta fuse nu se 1ntirupina nicaire ca poetu. Este sigur ea matte alto Stihire se 1nscriwtota PatriarchuluT Anatolie, gi tre- bue al eonsidera de autor al lor, Probabil este inert, ca Imnografii pos- terior! all armonizatti la riturT, conforma OctoehuluT, Stihirile lei Anatolie, gi 'Ate le -au gi,complectatu. B) Imnologia dela timpul lu! Roman Cantelreful. Dela Roman Cantaretul, pe de o parte Imnologia se intinde mat melts, era, pre de alts, cele mai multe din imnele compuse se con- serves Intreg gi se- aft in use prima acum In Biserica ortodoxrt. 1) Romano supranumitti Ctintareta) Inflori pe la finele secul. al (a! Din acestii esplicare se vede cu euventul actual romineseti :puterilor, puk, ternice, nu are nici unit sensui; clic! latelesul insemna : a cents dupre putere eu voce tare si (b Din Istoria acestul Imuu nsor se pate intelege, cit minunea intemplatd a avutd pate de scopd mar esential, tncetarea animositiite! eontroverselor si certelor, ce a provocatil acostu Imnd. (c) La not aceste distihe iambiee fundu red traduse, nu suntd de nicto importanIii literard. la V du lut 'Naha. largo. www.dacoromanica.ro
  9. 9. IMNOLOGIA EPOCEY PANA. LA DAMASCEN 137 V-le, devenindti primul poetti de condace. Dupre traditia din Sinaxare, In timpti ce se celebra privigherea la Nascerea lei Christos, Romanu, in Biserica mare, uncle era §i diaconu, adormi langa anvonu. Atunci se areta lei Nasciitorea de Dumnecleti dadu o carte infitguratii (velum), care se slicea Conclachionl dela seurtgtura ingiurul careia se inveluia membrana seg. hartia. Atunci deseeptandu-se din somnu, gi suindu-se pe anvonu cants, frumosul condaeil, ce se cants si pang, astit41.1 : Jeciora astaP, pre cel mat presus de fire (supranatural) nasce, si pgmentul pestera educe celui neapropiatti. Ingerii cu Pastorii preamgrescill erg, magil cu steua caatorescii; ca pentru noT s'a Das- cutu cuconii tingr, Dumnekii eel mai nainte de veciu. Acest Imnti vechiti, Intre altele, este importantu i prin aceea cg, conserva cantarea sa primitivg, particulars, servi de model 1pentru compunerea mai in urmg a condacelor la cele-lalte serbgtori. Dela a,cesta-si luarg numele si cele-lalte Imne, ce cuprindu in sine sensul serbatorel. i Romanti si aI iT dupA densul ati compusti f6rte multe Conduce, Matt nu se aflg serlagtore la care sI nu fie unti condac. Condace avemti Inc g si la multi Sand, pe candu tropare Apolitice stint numai la serbatorile insemnate Duminicale si altele. Apoi aceste sunt si mai posteri6se de cat Condacele. in Moscva (Bib not. Sinod.) se con- Beryl condacare in care se cuprindu Condace gi Icose preste tote anul. 2) TimoteiU Patriarhul Constantinupold (la 515) dispusg, cala on -ce adunare a Credinciosilor sg se ante Simbolul CredinIel (Teod. Anag- nost. Istor. Ecles. II, 32, 42), carele, din vehcime pe une- locurl si mai alesti in Apusti se cetea puma]. in Duminica Floriilor i fn. JoT- marT. Dupre Renodotti ins' (Liturg. Orient. I. p. 221), dela Inteiul Sinodil Ecumenic, Simbolul era in use mai desti. Din Actele Sinodu- lui local din Costantinupole sub Mina (535) se vede §i timpul candti se canth,dupe inchiderea usilorti templului, candtiDiaconul esclamg : Ufile, u¢ile cu intelepciune sit lutimg aminte." In Roma pang sub Leone al III-le (pela finele Secl. al 8-1e) Simbo- lul numai se cetea, darn nu se cant& ; ceea ce in uring prevail ¢i in Oriental. Sinodul din Toleda (583) este celu intaig ce introdusg, dupre datina Resgritului, cantarea SimboluluT in Apusti. 3) Imperatul lustinian, dupre Teofanti (Cronic. p. 183), predg a se canto, in Biserica Unule Netscutti Fide i Cuvinte at lut D-qeU, carele se call' si pang, acum totu-de-una, dupa al doilea Antifonti dela Litiugie. Paul Diaconul dice cg Iustinian Ordong. acesta in al 8 anti al Imperafei sale. 4) Simeon TaumastoritulU, dela muntele minunatti de langg Anti- ohia, un-de vietuia ca aschetti si atilitu (stilpnicti) (amintirea lei la 24 gi'i §i gi I/ www.dacoromanica.ro
  10. 10. 138 IMNOLOGIA EPOCEY PANX LA DAMASCEN Maiti), compusg troparele, Inscrise pe numele luT, la 26 Octomvrie (Santul Demetriti). A mai scris of altele multe, care star" needate In Biblioteca Vaticanulul, cum atestezgt. Leon Alatin In disertatia sa deSpre Simeon. 5) In anul al 9-le a hal Iustin cell" tfOrti (pela 573) s'a oraonatt, dupre cum slice Cedrinti (p. 390) sa, se ante cunoscutul "mutt Hem- vimictl, §i eel din Joia-mare : Gina tale ea taTnice." Mai vechiti de Late acestea se considerg, Imnul heruvimicti, ce se tiprtresce In Liturgia lul Iacovti, fratele Domnului. Acesta se cantrt fn Sambgta-mare of sung a§a : tacg tote corpul muritorirl, oisg, stea cu Meg, of cu cutremur, oi sit nu cugete in, sine nimic prtmentesc. Impgratul Impgrapor oi Domnul D_omnilor, Christos D-Pul nostru, se presintg, spre a se junghia of a se da spre mancare Credinciooilor ; erg Inaintea Iul precedti corurile Ingerilor cu tot& Inceprttoria gi ste- panireai Heruvimil eel on ochi ,mulp gi Serafimil eel cu cate oese a- ripT fg acoper privirele oi strigg' cAntarea : aliluia, aliluia, aliluia". Prescurtare of parafrasg, acestuia este otiutul Inmti heruvimicti : nNoT, calif mistier' inchipuimu pre Heruvimi, of cantor° 1ntreitu.- nsantg, aducem TreimeT eel facg,t6re de viatg, sa, lepadgm tots grija cea nlurnescg, ca ceT -ce avernii a primi pre Impgratul tuturor, neveslutti nincungiurat de cetele Ingeresci : Aliluia." 6) Georgie Pisidulit In timpul lei Eraclie (610 640) i sub Patti- arhul Sergie era Diacon al Bisericei mar; of fu emininte poetti de versuri iambice, dupre spusa h T Georgie din_corintti. LuT, cu dreptul, se atribuie Imnul Acatisticti, oi nu Patriarh. Sergie. Acatistul se cora- pune din 24 icose dupre cele 24 litere ale Alfabetulut, dupre oirul cg- rora se incepe fie-care icosii. Dupre Cronicul Pashalic din Alexandria, pela 612 se Introduse Im- nul heruvimic, ce acum se calla In Liturgia darurilor mai nainte san- site : Acum puterile cerescI cu not nevrtslut se Inching; cg eta, int% Impgratul gloriel; eta sacrificia tainicti dese'verottti, crtruia se da (mo- re ; cu credintg oi cu dorg sg ne apropiem, ca sg ne facemu protaoi vie ei cei veginice: Aliluia." Tot dupre acelaoi °mulct", pela 620 s'a Introdusti :nag, se imple gura mea," pre eareAmfilohie o atribue mare - luT Vasilie. Mai probabilti este ea, ambele aunt ale lui Georgie Pisidul 7) Sofronie Patriarhul ierusalemulut (634 644) a scrisg multe Imne bisericesei i altele. Pe la 1840 s'a edatti unti Triodti vechig (Specil. Rom. IV, p. 125. 225), In care se cuprindti multe Imne triodice ale Jul Sofronie, in cat este primul poetg. al Triddelor. Erg, la Orele, dela Craciunti, multe tropare se inscriti luT Sofronie, care sung' toff' aceleyi ce se aflg In Codicele din Viena (Codex. Theol. 303), gi In care ruse prindri §i multe stihiri de preste anul intregtl. SI CI www.dacoromanica.ro
  11. 11. IMNOLOGIA El:13CE! PANX. LA DAMASCEN 1 B 9 Asemenea pe numele luT se inseritt i ttroparele Aghiasmet marl. Elti a reve'clutti. oi Tipicul S-Idi Sava of a esplicatti. Liturgia, care ne- deplinu edatu de Maiu. Amintirea lut la 11 Martin. 8) Dela Georgie Siracusanttlg, carele deveni martirii. sub Maurt (669), se conserva, o stihirA la S-tul Demetriti. 9) Andreiit Arhiepiscopul CreteT C(- 713) fu de patrie din Damasen, oi mat anteiti monahu Ierosolimitii, de unde a fostu trAmisil de Pa- triarhul Teodorit la Sinodul al VI-lea Ecumenicil din Constantinupole (680). Dupe aceea deveni Arhiepiseopil, of memoria 1ui, Biserica o serbezI la 4 kat A scrisii multe, oi a compusti Imnele triodice ale se'ptgmanei marl, oi Can6ne la diferite serbiitori. Mai are multe tropare Idiomelice, care sunt in usu i pane acum, precum. la Naseerea Rascii,t6rei, la Craciunii, la Intimpinare, in Ingl- tare etc. etc. Cu preferinta se distinge Canonul numitu mare pentru cAta,timea troparelor (280 detote) oi mai alesu a este f6rte Induiooetor of admi- rabil. Pentru aceea se oi eanta, de doug,-ori in timpul egintei din Pa- tru slecimi. In Canonul mare, divinul PArinte a ta'eut o recapitulare armonicil de cele mai insemnate fapte ale V. oi N. Testamentii, &tra- gendu din exemplele bune i rele, invelaturi frum6se oi lecurT forte folositore pentru vindecarea sufletulut. Bine incepe : De unde voiti incepe a plange faptele, miseret mele vieti? Ce ineeputti volt. puns, ChristOse, acestel cant'ari acum plan- gat6re ? Dark' ea unif induratil, dg-mT iertare abaterilor mele. Nina, misers Suflele, inpreung cu Corpul Oil la Creatorul tuturor, marturisesee-te gi to refine de acum dela nebunia de mai nainte, of a da in &Ai* lut Dumneqeti lacrimT." Frumosil inaintesee : rivelisandii prin ealcare cu antelul Adam,m'am cunoseutu lipsitii de D-slew of de sterna imOretie of des- fatare, pentru peeatele mele.In locul Ever cet firesci, Eva,' spiritualA se flieu in corpul men cugetul eel kapXtbnit, arelandu-mi cele plA;cute, gi gustandli pururea din 'Ventura e6a amarl. Crima lei Cain fliptuind-o prin vointA, m'am facute in eugetiiii uei- clatorii de Sufletil, corpul oiluptfindtiin contra, cu faptele mele cele rele. fact,-se mie lacrimile mele, Stepane D6mne, ca s'a-mi spal of ee luminele SufletaluT, of sa vedu inteleggtorui lumina cea mai nainte de seculi". F6rte bine futesce' in oda a 9-a unde istorisesce faptele N. Testa- mentti. Plecandu genunchiul inimel inaintea Crucel, se prooterng, ru- ganduse : Judecotorule al men, cunoseAtorule almeu, carele voesci oraoT a veni cu Ingerii, spre a judeca lumea total cu blandul ten o- s'a plasmuitti inviindu-mi Siloamti www.dacoromanica.ro
  12. 12. 140 IMNOLOGTA EPOCEI PANA. LA DAMASCEN chili atunol cautandti la mine, cruti-me oi to indura, Isuse, de mine eel -ce am pecatuitu mat pre susti de tota urea Omenilor." P6te a este forte spat oi Oportunti cu strabalarea moral's', din tim- purile nostre a se cite oiurmatorul troparg tote din oda 9-a : Legea a slabitu, Evangeliul a incetatti, oi tota Scriptura s'a neglijatg; Pro- fell! §ti on -ce rafune drepta la tine unmet ati putere. Ranele tale, o sufiete, s'a inmul it, fib% a fi medical care sa to vindece." 10) Germanti Patriarhul Conitantinapold ( t 740 ), marturisi- torg al pietalet oi evsevieT contra Iconomahilorg (memoria ha la 12 Maiu). BiografiT lut spunti ca, a ornate Biserica nu numat cu Discursurt, ci oi cu Imne la sgrbatorile Dumnecleesci oi la altele. Incat privesce specia anteia de Lime, Imnul in forma de dialogg la Buna-Vestire, eclatg de afro Compefasig (Anet. nov. I. p. 1125) nu este in use, ci numat Stihirile dela Intimpinare, stihira dela Nascerea Nascatorel de D bleu, Canonul la Icons cea ne facuta de mama (16 August) gi alte Ore -care. In catti privesce Imnele Santilor, ce conserve Stihirt la Taiarea Capulut Premergatorulut, la Mar. Atanasie, la S. Niculae, la Clu:isostom, la Stilpnici,la Cosma gi Damian gi la alp' Ore-carit. Tote mut German trebue a se atribui oi Z'eoria mistidt, sea Inter- pretarea Liturgiet; era nu cum pretindu unit, atribuindu-o Jut Ger- mane eel mat nail (de pe la mecliul Seoul. 13). Cad pe langa altele, se conserve unit hirograftl alit el' din seculul al 12-le in Neapole. §i Liturgia Darurilor mai nainte santite, aoa cum se servesce la not astach, este aranjata tote de Patriarhul Germanti, precum results din trun pirografu anticu, cp se conserve in Calebria. V) De Imnologia dela ldn Damascen pad la fine. 1dd preliminare. Mare intindere oi inflorire lug, Imnologia dela Marit Imnografi at Bisericel Orientale : Ion Damascene gi amicul gi colaboratorul seg. Coma Maiuma, In locul rarelor tropare de pang, acum, care compu- -neag mai multa servireleyarticulare ale Santilor, se introduce o sis- iema regulate de glasurl oi de Can6ne aplicate mat strinsg. la Servi- rele existinde, oi aoa se cultiva mat multu ordinea Cantarilor, era, pro- nuntiarea sonore a psalmilor se marginesce mat nu mat la o simple cetire. In catu in bisericile mirene serviciulu se celebreza mat multil prin antarea Imnelor de tote feliul, ere In Monastirt se mantine gi vechea declamare a psalmilorg, pe langa, care se alipeoce gi noua or- dine tipicg, de cantare. La inceput se complecteza Vesperina oi Mgnecarea (cu Stihirt oi CanOne) Serbtitorilor mart. Apol Patru clecimea gi Cind .ecimea prin Imnele din Trivia i Penticostarg. In fi1Q dela, Iosif Imnograful www.dacoromanica.ro
  13. 13. IMNOLOGIA EPOCEi PANT. LA DAMASCEN 141 se complecteza §i cuprinsul Septarnanei dupre sistema celor opt Gla- suri (Prin Octoihul mare). Era cununa anului se infrumuseIeza prin Serviri depline atatu la Serbatorile Santi lor, catti §i la eel ce se amintescu In fie-care Oi (Mineele). Tote acestea sunt desvoltare a sistemei lei pamascen §i de aceea servirele tipice aunt tot de o forma ; numai ca cele ale serbatorilor marl sunt mai pompose qi mai solemnele, avendu §i cate-ceva, cele aparfne nu mai lore specialti. Acesta, imultire a variatelor Imne de cantare, acesta inavutire a cultului religiose esterntiprin feliurite serviri specialisate dupre Ser- batori Domnesci, §i ale santilor, dupre posture qi chile ordinare, au a- vutti de resultatti, de a nu permite mai multu poporului de a lea parte active la cultul religiose, ca fn timpurile primari, candu servirea era cu totul simpla. Acura servirea in Biterica se margini mai multu la Clera §i la omens ce se ocupati. special cu aoesta. Ea fu pe largu prac- ticata in Monastiri. Imnografia dela Damascene se inparte in done sectil. A) De princivala Imnografi ldn Damascen gi Cosma Maiuma, In Epoca amid Iconomahii sfil,§iatiBiserica lei Christos, se aretara ace§ti dui marl Imnografi, tarsi ingreunit ethicali sub Cosma eel din Italia (a) §iinpreuna, lucrandil, all pusa bazele Imnologiei dupg, densii, cerea cu cetirele din Scripture, din ale Parinflor bisericesci yi din Sinacsarej au inlocuitti §i indeplinitu lipsa predecer §i a instructiunei poporului, ce s'ati &cut evidente mai alesu dupa interirea, Monahilor invalali din causa-persecutiunelor Iconomahice. 1) Sdntul Ion Damascene, marele Teologa §i parinte al Teologiei sistematice, cu dreptul numitti reversatorul de aur, §i de Biserica la Sinodul al VII-Iea Ecumenicti declaratti, prea fericitti, este tot-n-data i cele mai mare Imnografti al Bisericei. Octoihul lui §i CanOnele, in care ca o albina a adunat tote florile din Scripture §i din S. Parinti (in care fu fOrte ve"rsatti), pre curendti s'a latitu in tart Orientul (b) qi (a) Acesta Cosma din El ada-mare fu eruditd in tux intelepciunea si mai alesii mu- sics Elenilor. Pre acesta rescumpillandu-1 din Selavia Maurilor tatll lei Damns - eon, 11 film dascil ambilorti ser fie lei Damascen fiiu dupre ct.rpil, lei Cosma dupre spiral (b) Iacob al Edeser (1- 710) a compus dece Imne dupre cele S glasuri. Ern Carol eel mare a ordonatil a se introduce in Scolile din Apusit cele optic glasuri ale Octoihului, si a se traduce antifdnele din grecEste (Garbertus de Cantu..I. p. 269 si IT. p. 71]. qi, fiid www.dacoromanica.ro
  14. 14. 142 IMNOLOGTA EPOCEI PANA, LA DA1V4ASCEN 1 mai multi ],e -ati gi esplicatu. Teodor Prodromuli, Eustatit Tesalonice- nul, Georgie din Corint, Zonara gi Marcu Efesanul, aunt cunoscutil set' esplicgtori. Prima opera a lui Damascen este Octoihul mic, sett opt servirT ale Invierel (Stihiri gi Canone) la Vesperina gi llidneearea Duminicilor dupre cele opt glasuri. Acesttt Octoihrt In urmg, s'a desvoltatIn Qctoihti mare sett Paracleticti, in dare se cuprindu troparele complinitOre ale celor opt Duminict gi ale celor-l-alte Mile ale Septgmanei, Compuse de Mitrofan al Smirnei de Teofan al Meet' gi mai alcsu de Iosif Im- nograful. Octoihul circulg pi'este tot anul, gi pe deoparte a produs variatiu- erti pe de alta a stability o Cantare normal g gi a oprith arbitra- rietatea. Cele mat multe din antarr au servitrt ca tipuri la proso- miele posteriOre. Tote ale Octoihulut aunt frumOse, darg- mai alesti Slavilp, ce aunt pline de o inaltg Teologie. Era dintre Canone se dis- tinge eel al glas. al 7-lea ce se numesce gi gravg. Dupes Octoihrt, ilustrul Imnografg a compusu si multe alte Canone, gi pOte fi numitg anteiul poen'. de CI:moue. Cam' troparele lul Andrei Cretenul, gi ale altorti anterior; aii hiatil forma de Canonti, gi Watt arangiatg in acestg nog genii de compunere literary bisericescg, de cgtrg, Imnografii posteriori, dupes, ce a data model gi exemplu la a- cesta revgrsatorul de aura Damascenti. Dintre. Can6ne, eel dela Cel- eiun, dela Botezti gi dela Duminica mare (al doilea Canong se Inscrie luI Arela, dares, dupre Allatiti, pote ca este unit Epitetti de familie a lui Damascen) cunt scrise In versurif iambice ; era al Pascelorg gi cele- lalte in prosy armoniOsa. Insemnath. este Troparul Canonulul de la Paso*, bda a III-a Acum tote Biwa Implutti de tinning : cerul gi pa mental g3 cele de desuptg ; deci sg serbezit tea fgptura invierel lui Christos, in care s'a Intgritg." Sublimitatea acestul troparti, se spune, cg a Impedicatg pre Coma de a face al doilea Canong gi la acestg Serbgtore, cum a compusu la cele-l-alte mart Serbgtori. Insemnate aunt gi CanOnele la Ingltare, lR Schimbarea-la-fath, la Bu- na-Vestire (mat alesil odele a.8-a gi a 9-a) gi la Adormirea Na'serare77 acela ce se incepe cu. : Deschide-void Gura mea. Dupre IrmOsele ace- stui Canoug a lacutti in urml CanOnel Teofan la Buna-Vestire, erg Georgie al Nieomidiet la intrarea NascatOret de Dila. ih templu. Multe CanOne sub numele de Ion Mona/mil sett a le Domnuta Ion, sett §i fares nicl o suprascriere, aparting S. Ion Damascen. Ast-fel aunt : cel Bela eosma si Damian ; dela anteiul martini Stefan, Vela Simeon Stilpnicul, dela Nascerea-Ngkcgtorei (ale lul Ion Monahul); incg gi cel dela Maxim marturisitorull dela Mar. Vasilies_S-tulti Euti- mie, Teodosie, gi dela Petra gi Paul (ale Doranului Ion). Lul Damascen se atribue troparele : nIlliluesee-ne pre, nod, Dchnne, sea, : www.dacoromanica.ro
  15. 15. 1MNOLOGIA EPOCEI PANS. LA DAMASCEN miluesce-ne Multe suntmulfimelepe'catelordrad.e ; Tdtd speranfamea; Mat marilor Cdpitenit at' Ogtilor Ceresa; Prea cured 'coma ta; Idio- melele de la Ingltare; Orele Pascelor ; i Antifonele dela serviciul Inmormantarei mortilor; care sunt §i demne de insemnattt. 2)- Cosma A9iopolitul (§i lerosolimitul) Episcopt al Maiumei (Con- stantia nu departe de Gaza) incepondg dela anti 735. El fu amicg conscolarig Ion Damascen ; fu tot-o-data, ca i &nail, mare Imuografg. §i &luta (memoria Jul la 14 Octomvrie), §i dupre slisa, luT SI-ida : respird o musictt cu totul armonidstt ; de aceea en preferinpi s'a §i numitg Poet& Era und poetg transcriindg In Cifre numele lui, facu proportia : lioatLic 531) = AOpx(-- 531), deunde §i Epigra- ma : numindtl pe Cosma, facii calculul lire3 (vesli Boissanadi Vol. III p. 460). Erg, eruditul Economos apretiacig pe ambit poeT : San- titul Cosma este mai sonor iniespresiuni, §i mai poetic In cliceri; er6. Ion Damascen, mai ling si mai dulce. Ambit suntg Cantgtori Inspiray §i neintrecuy aT majtsratei lui Cankele lui Cosma sunt scrise in prosg. Importante sunt : eel dela CrAciun, dela Botezii, dela Duminica-mare §i dela Adormirea Nasc/i- tore de Dileg, care §i precedezii pe cele- ale lui Damascen. In special este de Insemnatii -Canonul de la Florii, unul dintre cele mai frumose : Strigatag de bucurie spiritele drepiilorti : acum lumel se dg lege noun, §i en stropirea D-sleescului sange, 0," se inoiascg po- porul (Oda. 6). Veselesce-te Ierusalime, serbgtoriy eel ce iubiy Si- onul ; a Lnparatul vecurilor, Domnul puterilor a venitil; sg," se temg: totg pamantul de -facia lui, §i sa strige : tote fgpturile, cantay_pre Domnul." S'a ,clisit mai susti, ca pentru Canonul dela Craciung §i dela alte Serbgtort, multe Hon Coma a culesti dela Gregorie Teologul, pre care l'a §i comentatg. Erg Canonul dela Adormire se inchee in modg triumfal : Invinsu-s'ad terrain& natureY intru nascerea ta." Despre Canonul dela Ingllare se reportezg, §i ung anecdottl. (Eor- todromiul lul Nicodimti) Intemplgadu-se a fi in Antiohia si auclindg Canonul cantgadu-se nu dupre glasul lui, Cosma, de si era necunoscutit convinsg. pre Cgrt rey. despre adeverata lui COUtare, compungndu improvisatg o alf4 odg, a noua, conform acrostilmlui : in Cruce increslandu-me, pro- nuntg imnu. A mai compusti Can6ne la Pitimpinare, la Schimbarea-la-falg, §i la Joia-mare ; Imne triodico la cele trei prime Pe ale Septlimlnei marl; tretraode la Sgmbgta Floriilor, §i la Sgmbgta mare, pre care lea com- plectatil Casiana orY Marcu. Se pare ca §i triodul Vinerei-mart apar- tine tote Jul Cosma; eget Imnul : Pre cea mar onorattt (dela oda a noua triodica)-Calistil fl atribue lui Cosma. 14g ja gi al S -tulul (= aga D-sleti". www.dacoromanica.ro
  16. 16. 144 IMNOLOGIA 'kPOcEf PA( LA tIAMASctrt rye mai atribtie, lei Cosma §i multe alte Can One (Mai. Specil. Rom. II p. 373). Canouele luT Cosma full explicate de Georgie din Corinta §i Teo. dor Prodromul. Drept care nu este curiosti ca §i astacli se afla multe ambiguitati, nedomerirl, parute non- sensurl, in Imnologia sacra ; de- ore-ce chiara grecil aprope contimpurani, din causapunctuafunei eel nenaturale a Imnelor, avendu-se 4n considerare numai tonal cantarel la compogitiune, flog, nevoid ale interpreta §i esplica. B) De CalaW Imnografi. Imnografil posteriori urmanda exemplula Mari lor Imnografi, au complectata definitiv Imnologia Bisericel Orientale. Ea deveni plina mai pela finele secul. al 9-lea in timpul lul Iosif Imnograful. Putine s'ae adaogitu mai in urma demne de tinsemata. Era Imnografii cei mai ale§i, aunt urmatorii. 1) Stefan Sabaitul fu contimpurana cu Yon Damascene. Trebue fug. a se destinge de Stefan Agiopolitul §i facKtorul de minunT. (Amin- tirea lui se face la 28 Octomvrie). Dela Stefan se conserva Canone la Taierea impregiur a Domnulay la Santul Chiriaca, §i la Tarintii uci§I in. Monastirea S. Sava (la 20 Martie). 2) Teodor Studitul §i fratele sea losif Arhiepiscopul Tesaloniculut (-I. 825). Ambii sunt compunatori de Can One, dupre Codena (p. 94) ; ail complectata Triodul, precum s'att mai susu, §i probabil ii au data forma de Canona troparelor lei Andrei CretOnul; ail ma ada- ugitu §i alte candne. Dupre Cardinalul Quirinus, unde sunt doug, candne in Trioda, primal este al luT rosif; era cue acestea sunta multe. Teodor, Egumenul renumitei Monastiri a studiului in Constantinu- pole, deveni norms monahilor §i marturisitor (amintirea lei la 11 No- emvrie). Pe Tanga multe altele re' Alu §i Tipicul (a), si afara, de Tri- odele amintite, compusa. §i trei candne intregi (cu adoua oda. la sambata §i Duminica Carne legai§i la Sambata branslei). Pe langa acestea coin- puse tetraode la sambetele a 2-a, a 3-a, 4-a, §i la a 5-a Septemana a postulul. Poems forte frurndsa a lei este §i Cantarea treptelor, sea (a) Patriarhul Ierusalem. Neetarie vgdu prototipul in Mouastirea SinaTului (Sant. Istorie, p. 175. 1677 . Dupre altir (Nicon Egumenul Montenegrului Beck 11) in el nu se af15, mei o privighere, ci fle-ce Servire este asedatl la loeul sett (Asa este si Tipicul Impgrgtesei Irina, Coteler. moifum. Grace. 4,221). Ba inert si nici o Doxologie mare, ci name stihirele Laudelor Qi stihovnele. Er5. dela 26 Sep- tembre Fault la finele Patrudecimei se punii eate tree cetifi la Minecare in loch de doug" Pa. www.dacoromanica.ro
  17. 17. iMNOLObIA POCd PANX LA DAMASCEN 146 Antifikele din Octoiha. A regulat sa se cante Fericiff cep fir prihand in tale," Aa eoirea monahnor. P6te iota a 1uT este of Imnul plangatora Epitafica. (Inmormentarea. Domnului). Era lasif, devenita marturisitor (amintirea lui la 14 Mitt), Compusa dell de cele Oise gi Canonul la Dominica destramatular, triode i sti- hiri la 5 -Mile ale Branclei of tetraode la Sambefelet la care Compusa gi Tebdor. Rea desparte Fabricia pe Iosif, Tesalonicenul de Studitul, fiinda aceeoi persona. Dupre biograful lui Teodor Studitul, MonahiT dela stadia se ocupaa cu Imnologia, i in-adev6r sunt multi cunoscuti 1 Simeon (dupre Allatin, aerie!. troparul la Inaltare) Neculal Climenta, Cipriano Peru. 3) Lul Teostirictd monah dinBitinia se atribue Canonul Paracfitic De multe incerctirr flindii coprinsd, alergu clard tine." 4) Teofant4 Graptul, frate mar tfnera a lug Teodor Graptul (a) cu ea- Tele deveni impreuna Marturisitor (amintirea luT la 11 Octomvrie), fu Metropolit al Nice; of compusa multe eanOne, din 139 de canone, eels mar multe cuprinse fn Minee. In traducerea slavona, prin urmare i in cartile n6stre, Bunt cunoscute sub numele de Teofan. Sant distinse Can6nele Apostolilor of ale mortilor pe optu glasuri In Octoihula mare, of col in memories frate-sea Teodor!. Evita de a insemna numele in acrostihe, cum fae mat fn urma Iosif la oda a 9-a, of Georgie al Nicomidiei la troparele Naseat6rei. 5) Sergie Agipoiitul, monaha, de Fotie (Carte 6Z) se numesce Im- nograf. i in ad'evera, se conserves unele Stihiri la intrarea in Bisericit gi la NascereaNascatarei. Pe une locuri Stihiralele (stih6vnele) se supra- scria : ale Agiopolitului. Era In Triodul din Vatican! (Mai. Specil. rom. IV, p, 7) sunt Imne ale lui Sergie. 6) Casiana §i Casia§i lcasia (p6te din Kccacsitz cum opineza Eco- nomos), este necontestatacompunatorea slaver dela Stihiralele Mane- carei din Mercurea 13aare; D6mne, femeea tea cacluta in multe pe- eate." Anecdotal lui Teofil cu Casiana fl istoriseoce Zonaras (IX, 25). Nu apartine ins6 eT complectarea Canonuluf Sambetermari ci lui Marcu al IdrunteT, Dares alte 'tropare mai cu dreptul se atribuese CasianeT, precum eel dela Craciun. meanda Imparatia Augusta pre pamanta. i alto Ere -care. 7) iletodie marturisitorul (amintirea lui la 14 Tunica) oi Patriarha I a) S'aii numitfi Grapti (acriqi), pentru ca Teofil Iconornahul, ordonl ea eerie cu punete pe frunIele acestorl Inchinittori de 'dyne, ctite doue-spre-dece stihurT ( Melet Ist. Ecles. Torn, I1). 2 si : gi f 'as t www.dacoromanica.ro
  18. 18. i4 IMNOLOWA EPOCEY PANA. LA DAMASCEN al Constantinupolei (-1. 847) este cunoscut nu name pentru regularea servirei Ortodoxieil a Logodnei §i a nuntei. a doua (Goer le-ad tiparitu anonim, pe duck aturea fluntu Inscrise lui Metodie) dara este §1 poetd al unor Imne. A lui sunt stihirele la Constantin §i Elena, 21 Maiu. 8) Ignatie, mat Anteid "Secvofilaxii, fipoi Mitropolitu al Niceei §i Succesor lui Teofand Graptul. Multe a scrisii, dard pn ine s'au Klatt, §i se conserva dela densul puIine Can 6ne ; precum la Tatiana (Ianuar. 12), la eel 42 Martiri (la 6 Martie). Slavonesce se conserva unu Cauond i la Odigitria (conducatore) A§a se numia Ic6na Nascd- torsi de D-Vd, carea dupre tradifime fu Zugrdvita de Evangelistul Luca, j se conserva In Palatal ImpOraflor din Constantinupole (a). Se conserva cu multd evlavie ih o camera 'a palatului i de aice se sc6tea numai Iii resbele man, yi anual dela Joia Canonului mare pang' adoua-sli dupd Pasei, audit se espunea In Biserica Stintei Soft. Calisttt repOrtd ca," Pulheria ordond privighere Mercurea In. on6rea Nased- torer. Deaici lug' Inceputd Chinonicul ,Nriscat6rei de ce se calla In fie-ce Mercuri Paharul mantuird volt* lua. 9) Fotie, numele cel mare, §i minunea seculilor, clupre cum se es- prima despre densul Economos (De eel' 70, Tom. IV p. 752), deveninds Patriarhu alu Constantinupolei in 858, infrumusetd Biserica cu Imne Eolesiastiee. Se conserva doua stihiri la Metodid. (14 Iuniu), pote ca totu a lui Fotib este §i Canonul nesuprascrisii. Regula Inca In Sinodd _servieiul Aghiasmeimici, Pote ca a luL Fotie sunt §i tropa- rele 10) Georgie at Nicomidid, amicu fidel of lui Fotie (cum se vede din multele Epistole afe lui Fotie calm densul) este dupre Allatid poetu escelentd. Din 25 de Canine cele enumera Allatiu, se conserva, nu- mat 7. La alte CanOtie adausa troparele Nascd,t6rei cu acrostihul nu- melui sett : Georgios. 11) Arsenie ArhiTiscopul Corciret, antaiul Arhisepiscop pentru san- titatea vie ei, pentru care Fotie In Epistolele salei orate, mare res- peettt. Selig Canonul dela San rea Untului-cie-lemnd, stihiri in Ar- hangheli, In Petra §i Paul, §i la Profetul Ilia. 12) MitrofanU at &time?, amie of lut Ignatie §i inimicu lui Fotie, compusd Can6nele treimice ale Octoihului, care se cants mat nainte de Manecarea Duininicilor in local Meslio-n optime I. Acrostihurile ports sett numele Jul : 1,AI patrulea Lund lui D-bleu, de Mitrofand ;" sou sim- plu -numai numOrul : Can.ond al cincilea In Lumina cea In trei- son." 13) losif Inatopraful, numit a§a pentru multimea odelor spirituale (a) °rapt] costnantinupoltz avea de patronil al 666. protector pe Mama-Domnuld De aci respectul cel mare earl acestA Iconli, ea se purta in resbele. D-cleg, --In ex, www.dacoromanica.ro
  19. 19. IMNOLOGIA EPOCEI PANT LA DAMASGEN 141 ce a compus.-Era din Sicelia, 9i fu apoT monahti 9i spiritual in Con- stantinupole, terminandu-91 in cuvio9ie viola la 883 (amintirea luT la 3 Apriliu)._ Acosta este. pgrintele OctoihuluT mare (Paracliticti), in care se cu- pr:nsg. mai apot i Octoihul-mien ; El compuse tag serviret cereulu septgmaneT (afarg de pucine tropare) de optil on dupre cele opal glasurt. Pe langg acestea, cea mai mare parte a armoniosuM Penti- costard, 9i doug-treimi ale 1V1ineilorti, in care unit' au numerate pang, la 300 Can 6ne, sunt tote a 1nT (Kaietan. acta Sanct. ad 4 Apriliti. p. 268). Al luT este 9i Canouul Acatistului. Carte insuflefittt a tut Chris- tos.4 La oda a noua, Achrostihul celor maT multe CanOne ports nu male lui : lost!. Acestti Canattorti gi scriitorti forte abondentu este tot-o-datg 9i forte variattI In expresiunT, 9i are multa grade 9i armonie. Pe candti Can& nele luT se sue la multe sutimT, maT In tote irmOsele facendg parafrasg ideeT celor noun ode vechi, nici-o-datg nu se repeIesee cu acele9T cuvinte. 15) Marcu Episcopa al idrunteii din Italia; el mai nainte fumonabg In Monastirea Sant. Sava. Acestuia cu dreptul se atribue complectarea Canonului din Satublta mare. Reg desparte §1 pre acesta Fabriciti in doue" : In Marcu monahul gi in Marcu al Idruntel. 16) Leon infeleptul (t 916), discipul al mut Fotie, i aela 866 LDS- ratti. Compuse 11 slave la Laude, dupre Evangeliele dela manecarea Duminicilor (Eolhinb,), parafrasandti in Slave sensulg Evangeliilor. Se conservg 9i stihirT la Joia Florielor, 9i o slavg la Vesperina Du- miniceT marl nVenip popOre, sit ne inchingm DileireT eel tre-ipo- statice." Stihirile din Minee suprascrise : a luT Vizantie sou Vizantti, se atri- bue ,inteleptului Leon. 17) Constantin l'orfirogenitul, fiul luT Leon, este Compungtorul Exapostilarielorti, care suntti tot-atatea eke slavele dela Laude, 9i art tote acela9T sense 9i caracter. Sub acestti Imparatu, Patriarhul Teofilactg introduse anti-Lei lumesm, in Bisericg care inse dupg pu- Ong furg, oprite. 18) Ion Evhaituk Metropolitti sub Comnenf, este numitti §i lilavrapre. Intre alp* multi Imnografi, ale cgror nume se omitti, demng de amin- titti este acestii Ion, Evhaitul, care compusg eu entusiaspat, eloeverqg 9i sublimitate Servirea celor Trei-Ierarht Tote troparele sunt,frum6se, dart* escelinte cele dela oda a treia. Trompeta cea mare a Bisericel, fgclia ce larninezg universul, predicgtorul, carele cu vocea cuprinde ,trite marginele, Vasilie eel en mare nume, formkg acestg serbare. Stralucitg cu viap. 9i cu faptele, straucitti on cuventul ci cu dogmele : gi www.dacoromanica.ro
  20. 20. 148 IMNOLOGIA EPOCEI PAN, LA DA.MASCEN In tote lumiandit presto totk ca unti alai Sore pre stele, Teologul eel multd-cantatil, astnill se fericesce. Eta lumina, lumeT se aratn lumeT ; etn sarea pnmantalul Indulcere pnmentuln ; eta lemnul Santulli celu -de aurtt, produce fructe de.nemurire. Cei ce nu voilT a muri, venitT de v'd 1ndulci i." Tote acestexote au raportu la certele de atuncl despre mail bar- bacl aT BisericeT. Darn prin aceste encomii reuyesce poetul a demon- stra, ea nu se pote face nici 6 preferinin intre aceytT trei ilustri lumi- natori yi Ierarhi. 19) Teodorit Duca Lascare, Impe-ratul Nice (1255 1259), In fru- muses Biserica prin Imne, -copunandil al doilea Canonti sului. _Nu trebue a facea cn §i Iconomahul Teo$1- avu zel pentru Imuolo- gie, compunandu, dupre Curopalatii, Stihira dela Flora : Eyiti po- pore ;" i altele dupre norma :,,Ascultn feciora.'ePe langn, acestea, canta In Biserica, yi conducea pre psalf prin gesticulalium. 20) La Imnografit suprasliyi, trebue a se adnuga FiloteiU al Ira- cliet if 1376)-, carele a compusu Canonul la, Sinodul al 6-lea ecume- nic; yi Filoteit Patriarhul, carele la 1368 ordonn §i regula serbarea luT Gregorie Palama, compunandu4 i servirea bisericescrt. 21) Su se adaugn In fine i Marcu EfesuluY, carele fu nobilu (ES7Evt7.6a) cu numele yi cu fapte. Acestu neinvinsil luptatorti al pi- eater a compus yi Canone tntre care yi optit canene- (pe cele opts glasurT) la Adormirea linscntoret de D-clew, care se clan in uncle NonastirT In curgerea postuluT de 15 Mile din Augusta. G. Erbiceanu. alparacli- 9i al dieter; www.dacoromanica.ro
  21. 21. MESTERIIL MANOLE (Urmare, veill No 2, anal VIE). II ELEMENTUL ISTORICtI Prin introductiunea, ce ni-am facutd in acesttl studili, noT am dish, ca Mesterul Mano le" al pop6relor din Orientul Eu- ropa' este si o persona istoridt cu tote elemente, propril unul asemenea caractertl. E prea adevdraf ca la Romani din stanga Dunarei, precum si la RomaniT din Macedonia despre Meste- rul Manole" nu ecsistti, de cat nisce traditiunt, dupre care acestti Mai-mare c de zidari construesce la Romani! din T6ra roman6sco, monastirea de la,Arges, iar la -ca. din Macedonia podul de la Narta. In peninsula ins6 chalcidica, adecii la locui- torit Tesalonicului, Tesaliei Atonului, grtsinati si ele- mente curat-istorice, care facti din Mesterul Manole" unto. conografil reformatorti. Desi pentru unit acesta distinctiune de ocupatiune ar putea s serviasce, ca argument-if pentru ne identificarea Mesterului Manole" al Romanilor cu celti al locuitorilor din peninsula -chalcidica, totusi numirile acestul Jaaeqteril din peninsula chalcidicn, contimpuraneitatea lui cu If Me§terul Manole" al Romanilor, precum si alte circumstance istorice ni impunt, ca not 86, vedemd in Mesterul Manole" al locuitorilor din Chalcida mai ace60 pers6nit cu Mesterul Manole" al Romanilor. De aceia, in acdsta, parte a studiulul nostru vomit tracta, conform datelor, de care dispunemA, despre : 1) Nunzirile acestta me,steril, 2) local lug natalit, 3) timpul, at si at i- www.dacoromanica.ro
  22. 22. 150 ME 'TERUL MANOLE in care a traitti, Cu productiunile lut artistice, 4) elementele constitutive ale arte lut. qi 5) Relatiunile life,steruluZ Manole" pi in genere ale Atonulut cu terile romane dela inceputul se- cululta al KVI -lea. Dar mai special : 1). Numirile Me4erului Manole. Mai intniti vomit con- stata, cit Meqterul Manole" al Rornanilort dela Argq are doe numiri. El in genere se numesce Melterul Manoli", dar legenda adaugd,, ca el se numia §i Manea", (a) Tot asemenea se observe, cii Meqterul Manole" al peninsulei chalcidice se numesce dupre traditiuni i elementele scrise istorice E- manuil" qi Panselin", tar el singurt se numesce pre sine 77 Manu" adecg, pre ronianesce Manea. Dar noT sit urmarimtt in parte pre fie-care din aceste numirT. Numirea de Manuil" tranformatii de ciltr6 grecT din ebre- escul Emanuil qi de cittre Romani, in Manoli" este numele din botezt al Mai-marelui" dela pop6rele din Orientul Europa. Vasilie Barski, unit monacht din Rusia, care a calittoritii in Aton in doe ronduri, la anul 1744 luna Sep- temvrie, merendt in monastirea Chilindarului, se ecsprimg, despre pictura de pre pereT a Bisericei din ac4stit monastire, 4icendti : Apes.ite attift Tan 6bnnuiti spec- 'De demult a fostt aculo, (la Aton) unitnpounitore-care renumittaonTrEati ElIBOIIRCer(73 zugrav6 grecit (de origine), mailman& llasceinuni (b). supra-numitil ; Panselin, Neintorcendt aid atenciunea n6strii, asupra opiniunel lui Barski, apiitata, clip traditiunile Atonului, cg, timpul ecsis- tenia lui Manole" este vekit, qi cit el este de n4ionalitate greet, no stabilimt numal atAta, ca numirea great de Pan- selin a MelteruluiManole" al Atonului este unit simplu su- pranume. D. Simonidi, despre care. am vorbitt in partea intaia a studiuluT nostru, tipArindt. nippivEix Toiv splicapmea pentru zugravT" a lui Dionisie Forno-agrafiotul, ( a) Ved! legenda Metiterul Manole" in partea intilia a acestui (b) TpyAat Kiecicati Ayxoaltoil Axammia 1867 T, IV, pag. 145. rperb, Zca ,(pipo.)v---Ee- eludes. www.dacoromanica.ro
  23. 23. METI'ERUL MANOLE 151 si Cautandil, cum am vedutt, a da opera Nsdle o iropor- tans istorica ..particulara , ni comunicti, Inulte din tradi- tiuniIe muntelui Aton asupra Mesterului Manole" al a- cesta localitati. Facendit acum abstacfune din acesta o- pera de totti , ce. D-sa ni drt, -ea fapte istorice , atenfunea nOstra asupra numirilor, ce se atribue -persona lui Mesterul Manole." Aid gasimiti pretutindenea numirea de Manuil" dar mime cu distinctinnea, ca aedsta, numire i-s'a atribuitt mesterului nostru nu prin botezti, ci prin ealugoiirea ltii, ce sl-avutti locul in -seculul al XI lea (?) (a). LasAndt1 la o parte, cum am mai Oil, tote datele isto- rice ale D-lul Simonidi, ca intentionate, nor constatamt ca nuraires, de Manuil" se atribue Mesterulur Manole" si de catre traditiunile Atonulut Dar sit trecenati la oproba positive istorica in privinta numirer Mesterului Manole", care nu pate fi supusa indoelei. Dionise Furno-agrafiotul, nascutti in adoa jumOtate a secululur al XVII-lea, si desfasurandull fn Aton activitatea sa iconografica si de scriitorii intre anir 1701-1733, ni lass, impreuna cu discipulul sell Civil, din Chio, o opera manuscripti, intitulata. 'Ep!.,..rivEEoc = Ecsplicatiune pentru zugravi" (b,) , uncle numele Mesterului Manole" este pretutindenea Manuil, si inca prove- nitti din botezt.i. In prefata manuscriptulut acestuia, Dionisie se esprima : Et am invqatti. zugravia (iconografia) din copi- larie, dupre putinta pre Manuil Panselin, care, ca unu altii.sdre, a luminatti in Tesalonic. Prin urmare de aid se vede, ca Mesterul Manole " al peninsula chalcidice s'a numittt Manuil" si Inca din botezt., cad altmintrelea lu- mina numai in Aton ". Mai 'nainte de a trees la numirea adoa a Mesterulur Ma- nole", voimu sa facemii aid o privire generalit asupra numelor a) TpyAbr K. A. AR. 1867. T. IV. pag. 144. (b Acosta este opera cea denaturatil de clitr6 Simonidi sub autOritate P. C. Sole C. Iconoinos, carea s'a publicatfi in Atena, la 1853. Noifitcendu-ne refiectiunile res- pective la timpA, asupra denaturilrilor, Introduse de atm Simonidi, in acestfi vomit face tote citatiunile nOstre dupre traductiunea manuscriptuluTi fucntii 4ct cittr6 P. -S. Porfirie Uspenski. (c) Tyyxbr E. A. AR, 1867. T. IV. pa'. 128, int6r- emit this imitAndu aid, (a) www.dacoromanica.ro
  24. 24. 152 METERUE, MANOLEA la Romani §i apoi asupra numelui de ManuiPt ski dupre ori- ginal de Trnanuil". Romanis, d6cA, lurimt in consideratiune numele marturilor, cesc-citeiti mai in fie-care documentil isto- intrebuintazli de ordinarii aurae rom4nesci, ca Stan Barbu, i cand cu numirile for de Botezil voescA a inclina ciltre creltinismil, mai bucuroli primescd numirile vekiului Testa-, mentil, ca Moisi, Aron, David, Manoli etc, de cat numi- rile de George, Pantilimon etc. 1.1114 dintre Romani avutti numiri slavice, ea, Bogdan, Vlad etc, dar i in epocha domi-- natiunei culture slavice vedemil pre Romani intrebuintandil numiri nu din noul, dar mai mult din vekiul Testawentff. Acesta se cbservI i, pgng asta-di la Romanic din Transilva- nia §i mat ales la eel mat departay de centrurile orliqenesci. Cu inceputul seculului al XVIII, adecA al dominatiunei fana- riotice, numirile atat romanesct, slavice, cat qi cele din vekiul Testamenttt au inceputh a face locti numirilor, de Ghiorghi, Vasile, Stefan, care pen6 asta-di cele mai multe 1.6mwl. rte romanizate. Prin, seculul al XVI, cand anume a traitti qi Me terul Manole ", la Romani gasimtnumiri, romanesci, slavinesci din Religiunea cretin pre ccle ale vekiului Testamentil, iar numirile noului Testamentti, care in genere suntu grecesct in Biserica ortodocsii, le intalnima rar, §i anume numai pain chrisovele, unde marturii santd dintre boierii T6rei, s6A orit- kteni. Pre longii, aceste, numirea de Manuil" -este transforma- fune gr6cii din numirea ebraica de Emanuil pre carea profetul Isaia o atribue Mesieif clicendt. : Iat54 Feci6ra in pan- tece va lua §i va nasce flu i yet kiema numele lui Emanuil. (a) Ac6stii, numire, -e prea adeveratA, se intrebuintazti qi de Greet, dar mai mult ei prefers, dud voiescll a§i numi co- piii dupre numirile Mantuitorului, pre cea de Christos, trans- formand'o in Christu, i care numire in forma de Christea la Romani i perm asta-di se portg creqtiniT greet de origine; ski de eittr6 decoboritorii acestora in prima ski qi adoa genera- fune. Romanis, In genere vorbindli, in decursul timpurilor all (a Mat. I, 42, riot, ad all de qi gi www.dacoromanica.ro
  25. 25. METERUL MANOLE 153 preferiK numitile vekiuluT Testament' inainte& numirilor celut noti, §i Megerui Manole" al yeninsula _chalcidice are i el 6 numire din vekiul Testamentii, qi apoT cum vomil. vedea, maT este originarti §i din Tesalonic. Trecenni acumiti la adoa numire a MesteruluT Manole din peninsula chalcinicit §i acdstanumire este curat grecesca, compusa din itiv = tot", in totul sdii. lumina ; wheal Ilcivadvc4=intotullunosu, ski luminosil. Numirea de Panselin, atrtlyttittdifesterului Manole" este mitt toupranume, cunoscuti din seculul al XVIII 0 motivatt de natura icono- grafiel lut Dionisie Furno-agrafiotul este prima persona, carea asupra-numitu pre Meqterul Manole" cu acestti -epitettt §i eca cum motizit el singurtt acestti supra-nume: t El (Manuil Pan- selin) luminandt ore-cand cu lumina arteT iconografice, ca unto alttl sore, §i ca o lunu auriici, a intrecuth si A intunecatu pre totTiconografiTvekT A nuol; ceia ce se probeza mod" darn prin icOnele, zugravite de dinsul pre peretT0 scandurT, 0 se intelege de fie-care, ce scie cat de putin iconografia cu judecata se uitd la productiunile penelului luT.. (a) Acum, (Mat luamit in-cnnsideratiune genul picturilor Meqterului Manole" al AtonuluT, care se distingii prin naturalitatea fi- gurilor, dupre cum atestit aceial Dionisie la finele prefeteT dela manuscriptul Ecsplicatiune pentru zugravi";. de altii, parte, dacti intarcemti privirile nostre asupra aeeliaf opere a luT Dionisie, §16, uncle el arata prepararea compositiunei grundul4 dupre sistema lui Panselin" qi din care resulta, ca el da la ic6ne tot-d6-una mitt grundil albastru-galbiu (b) in fine, decd observamil qi opiniunile calatorilor de autoritate, cariT in unanimitate prescriti productiunilor acestuT mqteril naturalitate qi luminosti; (c) trebue sa admitemt, c numele de Panselin" este unit supra-nume, atribuitti Meg- teruluT Mamie" at Atonulul de catr6. posleritate §i anume pentru iconografia luY cea lumin6 s et. Eca 0 al treilea nume al Melterulul Manole" §i anume (a TpyArA K. A. Am. 1867 T. IV pag. 128. (b) Ibid.-pag. 129. ( a) Ibid. 130-132. vi craiivr)-- luna, §i unit si si www.dacoromanica.ro
  26. 26. 154 METERUL MANOLE acela, care la scrish el singnrh §i cu mana sa. InBiserica Protaturui P. S. Porfirie Uspenski a descoperitii, ca de-asu- pra proscomidiei, care este separata, de altarh printr'nd zidid anume pre poretele proscomidiei despre Mdc,la-44 se alb, scrise literele urmatore : man Aceste litere ail fostil insofte qi de altele, care acum nu se mai distingh qi s'ait§tresil, dar care arata, ca in acesth loch. a fosth o inscriptiune complecta a iconografului, ce a zugra- vith Biserica, fiindh ele scrise, cum vonah mai de parte, kiar de mana lei. In tail casul acesta este o inscriptiune, §i carea aratil, Biserica Protatului este zugraviVi, de Manuil Panselin, dupre cum insu§i datele istorice probeze imediat ac6sta. Dar acum se nasce intrebarea, ce anume fostil scrise in aegsttti inscriptiune, din care all remasti nu- mai de mai sus ? Tot P. S. Porfirie, in_.vedere cu local, ce ocupa inscriptiunea Itersa qi cu urmele ei, ce se mai poth descifra, o restabilesce, araandh, ca in acelil loch trebue safi fostil scrish : 'Icrrop-11.9-16 Oeioc vocOt-, oi5Toc rri- v.iicrewc Tfiq 0EotOxou, Tcpecrr- Er LT vN ma r4 L OuEXT.. ETOU4 'S'a zugravith acesth templu divine al Adormirei Nasceto- reT de D-deli sub inspectiu- nea lui Manea, luna... indict... anul... , Pre longer aceste, d6ca, intarcemil privirile ndstre in jurul a- (-este inscriptiune, dupre cum se ecsprima P. S. Porfirie, descoperimil, ca in bolta sltarului, de-asupra inseripfuneY, este zugravita ic6na Mantuitorului ; adeca Me§terul Manole" a voitti sit arate posteriti4ei, ca Emanuel Panselim a zugravith ic6na lui Emanuel TptcriiAtovtree-luminAtorul. (a) De nude resulta, etiadev6ratulnume al Melterului Manole", de acum (a) TpyikrA It. A. Ax. 1867 T, IV pag. 132-131, 'si ea literele r II gi drEI act sit a ... www.dacoromanica.ro
  27. 27. METTERUL MANOLE 155 al Atonu lut era Manea, dupre cum el singul se numia pre sine i se ischlia. Respectiv de numirile Melterului Mano le" stabilimL.th. genere, cif in T6ra yoman6sch el se numesce Manoli fi Manea, tot asemenea si in peninsula ehakidicd el are numirile de Manuil fsi Manu, iar numirea de Panselin este ung supra- nume. 2. Locul nattily al Ille,terulul Manole". Nu a 1.6 - masti nedenaturatit de citre Simonidi nisi locul natalt al ThAfe§- teruluT Manole" al Atonulut Dupa ce ilu face sA traiasc6 in seculul al XI lea, calugrindu-lit in Aton, apoi are pretenti- unea, ca el este iconograft din insula Simi, ce face parte din Archipelagt (a). opiniunea 1ni Simonidi nu trebuesce luath in consideratiune nisi aici, unde e vorba despre locul natalt al Melterului Manole", se vede qi din continutul opera, dupre care el face pre Panselin ", ca in seculul al XI lea, sit cunipere dela Frantuji culdrea albh (blanc d'Espagne), §i sit intrebuinceze iliotitd, adech o culdre-fictivii, creath de ima- ginatiunea luT, cea aprinsh de interest. In cat in adstiti privinfi, vomit (lice cu P. S. Porfirie, ea, in opera lui Simo- nidi i minciuna gonesce pre minciunh tot cu minciunh."(b) Avenat §i in opera Barski unit loct, care pare a deter- mina originea Me§terului Manole". In locul, citatt de not mai sus, Barsiii sub influinta chlugerilor de la Aton, §i repro- ducendt numai traditiunile locale, se ecsprima, ch supra-nu- mituf Panselin era unit zugravg, greet; i prin urmare din- tr'o localitate ca insula Simi a lit Simonidi (c). Aceste cuvinte ale lit Barski nu trebuesct privite de not ca chothritore in privinta originei Meg-ter-dui Manole". Este in genere sci- utit de &lent, carii cunoset intru cat-va literatura veke slavica, cat stritt de putin scrupulo§i ace§ti scriitorT fats cu cestiunea originei unei pers6ne distinse. D6cil omul de unit ,(a.) 'EN.Lrvsi.ce Twv Carrpirw. AOlivac, 1853, Vecit §i caurrpoctpix 7ccaa.Lec xal vex. IleXsTi.ou 1728. (b) .TpyAbi K. J. AN. 1867 Tom. IV pag 145. (e) Locul cit. Ca qi luT www.dacoromanica.ro
  28. 28. 156 ME§TERUL MANOLE merittI nu p6te fi slava, atuncI el din necesti, trebue sn, fie green. Tot asemenea se petrece si cu Melterul Mano le" al A, tonului, care, ne fiindg cunoseutt. en precisiune de crib-6 Barski in originea sa, trebuea din necesit sa rdnatin6 a fi great gi prin urmare dintr'o localitate grdca. Dar §i in respectul cestiunei despre locul natalg al Mesterului Manole" ne sc6te din im- past tot ieromonachul Dionisie Furno-agrafiotul. El, prin pre- faca car ei, destinate pentru zugravi, spune- §i aceia, e6. : Manuil Panselin, ea ring sore, a /uminatii in Tesalonic" (a) §i ca dovadit, ca vorbele lui Dionisie-trebuesat luate in sensul ca ,,Manes" nostru este de boat din Tesalonic, adecl cam- patriotg cu Metodiu §i Ciril, inventatorul literelor cirilice, vomit face usti i de- cuvintele P. S. Porfirie, care s'a ocupatA In mode specialn de acesta persona i care dice; ellaun IIaliceugHb, poAonri, In I eManole Panselin de riding Cum, din Tesalonic, etcs. Prin urmare stabiliran, en, life§terul Manole" al peninsula chalcidice este de origine-din Tesalonic. Dar fiindg ea Barski in scrierile sae, relative la Muntele Atonului ficsazI na4ionalitatea Me§_terului Manoie" fa,c6n- du-lii green de origine, not credemn, it e bine, ca sa amin- timg lectorilor noOri aceaparte din nuvela a XI-a a Impera- torului Iustinian, unde acesta araa indirect, care era popu- lai-ilmea Tesalonieultii, §i prin urmare si originea probabill a 17 Me§terului Manole", dupre cum not cu alts ocasiune am a- ratatti §i originea lui Metodiu qi Ciril (c). Imperatorul Justini- an, vorbindg de incursiunile Hunilor §i de devastiirile aces- tora pre partea -dreptI a Dunn,ra qi specialminte pre unde este Belgradul deastit-41, capitala Serbia, se ecsprimg,...._ *Cum enim in antiquis tem- *Cad in timpurile veld pre- poribus F(S)irmi Prfectu- fectura era asedata in Sirmiu ra . fuerit constituta, ibique si acolo era capul IliriculuI , omne fuerit Illirici fastigium atat in causele civile, cat_ si tam in civibus, quam in epis- in cele bisericesci; mai pre (a) Tpyikut R. A. Ax. 1867 T. IV. -pag. 128. (b) Ibid. pag. 280. (c-) Creatinismul in Dui( gi creftinarea Rcantinilori de A. G. E, 1878 Bucureftr, pag. 119. >ti r www.dacoromanica.ro
  29. 29. Mt§TtRUL MANOLE' 11 copalis causis, postea autem Attilanis temporibus eius- dem, locis devastatis Ap- pennius Prxfectus Prmtorio de F(S)irmitana civitate in Thesaionicam profugus ve- nerat, turn ipsam Prmfectu- ram et sacerdofalis honor se- cutus est, (a) urma inse, pre timpul lul Atila, devastandu-se Acele curl, Apeniu, Prefectul. Pre- toriului, fugindu din cetatea SirmiuluT, a venitu In Tesa- ionic, si atunci a urmatu du- pa prefecture i demnitatea episcopala, Acuni, dear hama in consideratiune- aceste vorbe ale luI Iustinian, ce grata stra,mutarea prefectures din Sirmiu, cu. o populatiune, se intelege] numai nu grdca, ; §i de alts parte, (ha, adauga,ma i aceia, ca, populatiunea Tesaloniculur §i pone astit4l in elementul el flotantii, In negustorime, este macedo-romanii §i numai cu esceptiura grecii, ; d6ca, in fine, intarcema atentiunea nos tra, '9i asupra considerentulm istoricii, ca locuitorir suburbiilor TesaloniculuT ati,fostii tot-de-una romanT de origine, ski bulgarT ; atuncT MeOerul Manole", flits al vre unuT suburbiaqa din Tesalonic numai greet nu putea sa fie, dupre cum Fa numitti Barski, nereflecanda asupra 4iselpr sale. Judechnda inse dupre numirile de Manole" qi mai ales Manes" not cutezamii a afirma, ca el trebue sd fi fostu Meteedo-romana. 3. Timpul, in care a traitii -31e4erul Nanole, en productiunile lui artistice. Avemil cafe -va date, dupre -care s'ar putea determina i timpul, chnd a trains Me§- terul Manole" a1 AtonuluT. Dar, fiind ca aceste date nu santil de cat traditionale, not_ le vomit ecspune aict, ca fit- cendii. parte din elementele biografiel, ce urmarimil.; vomit lace ing, ca. sit se yap t6ta. activitatea lui Manea,"t desfa- qurata, in Aton §i Tesalonic, pentru ca cu -modul acesta sit se limp ec,1.6sce-maT bine timpul vietei lui Melterul Manole" al Atmiulul. P. S. Porfirie Uspenski, calatorindii in doe ronduri la Aton, Nuv. II. vedY Qi Creatinimul in DoeiT de.-A. G. E. 1878. Bueuresti, pag.(1.) 4a loti www.dacoromanica.ro
  30. 30. 168 ME TEIZ'ITL MA.NOLt 1846 si 1849 cut scopul speciala, de alit studia din punctul de privire istorica si archeologica, ni conmnica o traditiune a calugrilor din monastrirea Pantocratorulul, dupre care Ma- null Panselin" s'ar fi nascutit in anul 1470" (a). Calugtrii din tote Atonal, i mar ales ceT din monastirea Protatului, arata in mode traditionala unit portrecta al lui Panselin care acum se afla in kilia din munte a iconografului Damaskin, dar care a fosta luatti pre la 1798 din tinda (pridvorul) Bi- sericeT Protatului. Judecandil dupre acestiA portretit, dice P. S. Porfirie, 'Panselin, la 1534, data zugravirel BisericeT Protatulul si a portretului, nu putea sa aiba mar mult de 20 sot's 22 ani, adecti dupre acesta traditiune Me terul Mano le, trebue sa se fi nascutu intre aniT 1512-1514, (b), Cum ve- dem.a, acgste traditiuni, dupre cum ni le presenta P. S. Porfi- rie, se contradic una pre alta. Crea intAia ar face din Ma- nuil Panselin" la anul 1534 ,uniit batrina de 64 ani, ear dupre adoa el este unit tinerti de 20 si ceva de ant Nici nor nu inclinama a crede, ca Panselin s'ar fi nascuta tocmaT la 1470, dar, cum vomit vedea, el avea o etate mult mai irk naintata la 1534 anume el la acasta data trebue sa- fifosta de 50 de ani. Acdsta opiniune a P. S. Porfirie a prove- nita dintr'unti calcul eronatit, facutit asnpra dater zugravireT Bisericel Protatului, despre care mai jos, -precum din confusi- unea timpului Erotatilor Atonulul. Activitatea Mesterului Manole in muntele AtonuluT se incepe inaintea anulul 1534. Pent la venirea lul in Aton, nu se scie nimica positiva despre Rcesta persona insomnata. Lu- crat'a el in Tesalonic? Fost'a in rely iuni cu N6goe Basarab, care slela 1513-1517 a fundatti monastirea Argesului, unde i-a remasit si doo nume Manole si Manea"- ? Senna ins6posi- tiva, ca, inainte de anul 1534 Mesterul Manole" isI incepe activitatea sa in muntele Atonulul si anume in monastirea Protatulu!. Dar mar special: a Tpyip It. A. As/ 1867, Tom. IV pag. 138. (b) Ibid pag. 270. Nol nu eredemii agestii portretii fiteutd de alms! Panselin ; (tiler nierdri zugravii nujl purai portretele lor. El este posteriori. si www.dacoromanica.ro
  31. 31. ME$TERUL MANOLE 169 Me§teruluT Mano le CC. in. Aton i§T arata arta Ba. Eu Biserica Protatului si anume, pre timpul Protilor Gavriil Serafim. Dar, pentru ca sa putemtt determina, §i timpul, and anume 11Manea" '§T-a desfa§uratd aid activitatea sa, st incepemd cu anul 1508, cAnd Bogdan Voevodit, fiiul lm Stefan celd mare, a ziditti tinda cea despre Meg. t-nOpte a Bisericel Protatului pe timpul ProtatuluT Paisie. (a). Protul Gavriil, intre anil 1513-1520, a zugrilvitd -tinda cea construitit de Bogdan, pdte kiar cu daruirile", ce a primitd dela NOgoe Basarab, and a venitti la Arge§ pentru gatirea acestei monastirt(b). Zngriivirea pre timpul Gavriil a tinder lui Bogdan se probdza din portretul 1u Gavriil, ce se afla, in altarul Bise- ricei ProtatuluT (c). Dar acum trebue sa scirnii, and in spe- cial s'a zugravitu Biserica ProtatuluT; caci cu ac4std, data se irwepe activitatea Melterulm Manole" in muntele AtonuluT. Present-trait aict tote elementele istorice, de care dispunemu 0 care ne putt' conduce la resolvarea acestei cestiuni. Portretul Rrotului Serafim, care a zugravitt. acesta Bise- rica, tine in mane unit rulott, iar, pre dinsul citirnd : 6.1%0 Up.-ticroc TOv v'pri-nxx TO I Am construitu tinda (de- Ilpoycitou Giapcov xsa TO xxpt.- Apus) a ProtatuluT din TCIVOyEIOV xat ixikricriccv 1a- temeliT si clopotnita, iar Bise- -r6Fria-o:" (d) rica am zugravit'o. In biografia prea CuviosuluT Teofil ul AtonuluT iarali se cites cel (a) Biserica Protatului are doe tindf (pridvore), una spre MAdii-n6pte, zidiri do Bogdan-voevedii la 1508 $i zugritvitit pre timpul Protului, Gavriil, dupre cum so Constar'. din ingcriptiunea, atlitdre afei, rli alta spre Apus, ziditil de Protul Serafim gi zugravitii de Mesterul Manole" Tpqbt It. pc. AR. 1867 T. IV pag. 127 268. sq.1 Pgcatti, cu P. S. Porfirio an ni comumcii $i inscriptiunea, relative la Bogdan... ( b ) Archiva lit. B. P. Hajden. T. I part. II pag. 150. Tot aici observemii, ca P. S. Porfirie, conduckIndu-he de opts, Cuomenia Pocciu a BOCTOROMI.r puce pre Ga- vriil numai la 1526Ntn Ere -ce el -ocapa acestit demnitate si la 1517 (vedi Archiva locul citatii mar sus. t Opera Cnomenin Poccia Cu BOCTOKOWb no Atanwb Aepnonnburb--=12elatiunil. Kugel' cu Orientul in afacerele biseticesci este o carte cu actele Ministerului de Ecsterne al RusieT, publicatii de A. H. Muraviev in 1858. Part. I. ( c) Tpyikm boe cit. pag. 269. ((I.) Tpying K. A. Ass. 1867. T. pag. 270. lui ix Tiro protd iV $i www.dacoromanica.ro
  32. 32. 1.60 MEOIERUL MAINfOLt MutTiX6crac 8i TOv Ocnov OE- psocXov xxi, 6 klOsi4 tipc7..not; (11E- 60.1.1.) dcp'ori oixo86p.laa TOv *- Orpta Tor, riporratou gipcov xxi, TO mcFrocvapdovi xxi TO Ex- Xylaixv i.0-T6planf eX:CU.E10 pairriacv 11pCOTCCTOU evrcixadp Eic TO XiALOV TOU, -1101SXMCEY IleTa ivbc a;Ex- cpoij". (a) In fine D, Rico, catitorindilin Aton prin seculul al XVII-lea, aerie despre Biserica Protatului : $Cette eglise (71 x0iFFES TES rlavnicccle dormir de la Sainte Vierge) qui est trios ancienne, fut reparee, i1 y a environ 164 ans, comme on le voit par une inscription, qui trot we sur l'une de murailles (b). Eca aatele istoriee, relative la constructiunile qi zugravirea Bisericei Protatului. i anume Bogdan voevoda cu Protul Paisie- a -construita tinda despre. Meda-nOpte, Gavriil, celti dela santirea mOnastirer Argeq, a zugravittt acesta Tar Protul Serafim a construitti tinda despre Apusa, clopot- nita §i a zugrtvitti Biserica. Acura, pre basa citatulul D. Rico, P. S. Porfirie crede, ca Biserica Protatului s'a zugravita de Panselin, la anul 1534. Sit vedema. Mai Intaiti, ca Biserica Protatului cu pictura sa este opera a penelului Me§terului Manole" al Atonului, despre acdsta nu putema avea, aid o indoialbr Genul picturilor din, acdsta, Biserica este comunil cu cela din Biserica_ catedrala din Tesalonic) supra-numita a Elasonulul, cu -picturele din serica Chilindaruluil precum i cu picturile altor datorate penetuluT lui,Panselin". Zugravirea BisericeT Pro- tatului de 011.6 Panselin, se mai probeza cu inscriptiunea geIost de prea cuvi- osul Teofil si numitul Prota (Serafim) , dupa ce a con - struitti tinda Protatului din temelii- clopotnita si Bise- rica a zugravit'o clan dimisiunea din demnitatea de Protata, si ducendu-se la kilia lul, s'a liniscitu cu unt frate $ Acesta Biserica a (Ador- n-lire S -teT F'eciare ,) carea este forte vekie, A fostti re- parata, suntti aprope 164 anY, dupre cum se vede dinteo insdriptiune, ce se afla pre unul din pereth. (a) Ibidem pag, 127. I b) Histoire de 1'Etat present de 1'Eglise grecque et ,armenienne pat-M. le che- valier Ricaut, traduite de 1'Anglais par M. de Rosemond a Amsterdam 1698. ix T ?ic TO7) dc- LxS, xai eFiindu '0-a se- -tinda, Big rx- psi Biserica, www.dacoromanica.ro
  33. 33. ME TTERUL MANOLE 161 numelul de Manea", aflatord pre p6retele despre a proscomidiei acestei BisericT. i in fine peneluld din acdsta Biserica al luT Manea" ar Atonului se confirma, §i prin por- tretul acestul me§terd, care One la 1798 se afla in tinda despre Apusd a Bisericei, Tar de 1a ac6sta data a fostd radi- catt Gu teneald, cu tot de eatr6 iconograful Damaskin, und adoratorti al tut Panselin, i dusd in kilia sa din xnunte. Despre ecsistenta penelului Me§teruluf Manole" in Bise- rica Protatului nu este, adaugamui, nicT o indoela, dar este neadmisibild anul 1534, ca data a zugravird Bisericd. Eca §i cuvintele inadmisibilit &tei acestei date. P. S. Porfirie, luandd, ca punetd de plecare, anul 1698, data publicard in frantuzesee a operel D. Rico, §i din adsta data scitclindd tocmat 164 mg, capita o remiiqiVi de 1534 qi atuna en entusiasmd ;lice : eat data zugravirei Bisericei Pro- tatului". Cu tote respectul, ce avema pentru P. S. Porfirie, nu ne putemd Envoi cu ace sta opiniune. Anul 1698 este data pu- blicarei operel D. Rico in frantuzesce. D. Rico, de§i face men- tiune de o inscriptiune, not 4icemd, ca, conform numal spuse- lor din Aton, stabilesce, ea Biserica, pre timpul cetlettoriei sae in Aton,qi nu a publicarei §i Inca in frantuzesce a operei sele, a fostd reparath, §i ace sta cam de 164 ant Asti-feat din acest citaffi alp. Rico se vede, ca el n'a v64utdinscriptiunea qi nicT portretul lui Panselin" §i tot-o-data pentru noT de aid result& numal atAta, ca Biserica ProtatuluT a fostd reparata inainte de anul 1534; dar cand anume ? Intre anii 1513 1520,, cand Protul Gavriil a zugravitd tinda lul Bogdan voevodd, Inca nu ecsista, e prea adevetat, tinda dtvre Apus cu portretul lui Panselin qi nici Biserica Protatului nu s'a pututd zugravi; eAci, in intervalul dela 1513 1520 §i ceva, not nu ni vine a crede, ca -wad Panselin" sit nu fi facutd cunoscinta lul Mg° e Basarab, care umpluse toffi Oriental §i Tesalonicul impre- unit cu daruirila" qi care a adunaffi la Arge§ totti, ce era notabild pre acele timpuri in Aton (a). Terminate fiindi (a) VelT Archly& ist. B. P. MIAMI T. I part, II pag. 132-150. 3 sae, 1116414-41 www.dacoromanica.ro
  34. 34. 162 METTERtIL MANOLE Ins mongstirea aela Arges 'Ate si a S. George cu Metro- polia din TOrgovistea, precum si celelalte reparaturi, &cute de Negoe la mongstirile mai insemnate din Tent.; (a) si ne mai avendt Mesterul Mano le" de lucru in T6ra roma,n4scit din causa mOrtei N4goe la 1521; in acelasi ant, ski ceva mai tarp Manea" se presintg la Aton, unde isi incepe activitatea sa de zugravt (b). Si apoi mai este unt consi- derentt i inct capitalist, care trebuea stl gritbiase6 zugrii- virea Bisericei Protatului cu constructiunile, fitcute de Protul Serafim; voinnt st clicetnt dgruirile" lul Negoe, {Acute pen- tru Biserica Protatului in pers6na lui Gavriil, ce luase parte la santirea monastirei dela Arges; cacci la din contra acele dgruiri" puteit fi keltuite i nisce construetiuni, ca ale lul Serafim (tinda si clopotnita), precum si zugrgvirea Bisericei catedrale a Atonului nu s'ar fi ft-tent-it, de cat cu nisce dit- mini" bogate, ca ale lei N6goe Basarab (c). Si ca dovadit, ca itr adev6rt dgruirile" Tut' Negoe, dar si ale tut' Radu eel mare, skimbase fata Atonului, s citamt aici unit pasagiti dintr'o petitiune, adresatg de bgtrinii Iacov si Martinie in nu- mele comutittei S. Panteleimon (Ruricul) Tarului Ivan Groznii la 1548 : ((A ci Ttrb pop, Ram) npe- (*Ear de atuncl, cum a mu eTaBHJICH OWL, 11 monaempL xo- ritt elt (I. Vasilievici, tatal) simonastirea voesce .8a se pu-WTI 3allyeTtah, eeliThl ere He stiiasce, decd to nu o veX Ca- Hpaspiim, Han B0J1011161tie H H- uta, &Ore cum cautd voevo6ia Bepeitie Houma upHallpaion, 6130H Valachiei §i Meriedemonas- mouarrmpil Ha el3f1T0If rapt, Halm tirile lor din S. Munte (d), ca MaTb cHoe pmeHie, H Raponau o mama pre nascutul set si le at dgruitt for sate din pa-ir') cezra or, cam'', semen' (e). menturile lor., a) Mid pag. 148. Iaropia ziric IIxXax Accx(ac A. Cootetvo5. T. II pag. 81. (1)) Nol din ciao ennoseemd pdng acum ne-am formatd corivictinnoa, cu Mos- teml Manole" dela Arges era und feld -de Le Comte de astidi. Arehiteetil prin epecialitate, el era si una zugravd mare. Adeed sciea face biserici si toemal unit asemenea omu 11 trebuia lul ( e) Vedi locul citatd din Archiva istoriei. (d) Alusiune la mendstirea lei Marion, supra-numitil Cotlomuz si care era pre la inceputul seeululu! at XVI-lea Laura eea mare a ferd Munteneser, dar care a fostii luat'ii de (irec!, se intelege, ea rdsplatd pentru aVerile, ce tiled din (s) Tpygm K. g. Ax. 1867 T. IV, peg. 278. lui Lingo, Terri. 1 1i ... www.dacoromanica.ro
  35. 35. ME§TERUL MANOLE Prin urmare satele Romani lor mai ales bard' lui N6goe ali facutu ca monastirile Atonulul qi in special a Protatului, carea se indentifica Cu Lavra S-lui Atanasie, sa fie ingrijite ca copii unel mame," §i acestet ingrijire la Biserica Protatu- lui s'a inceput de Protul Gavriil nu mai -Carpti de anul 1520, iar dupa aces-tit anti indata Protul Serafim a zugravitt Bise- rica qi a facutg. qi constructiunile cunoscute. Noi clicemu in- data dupa anul 1520; ccid consideramu pre Protul Serafim, ca succesorit, deca nu al lui Gavriil, dar imediat dupa el a operatti tote aceste lncrari cu banii ltti N6goe, cad eca cum se ecsprim Protul Gavriil in biografia S. Nifon, dupg, anul 1525 vorbindti. despre N6goe: Iar lavra lui Sveti Atanasie, tota Biserica cea mare cu oltarul 53i Cu tindele le-a inoitil," adeca le-a zugravitti (a). Cu modal acesta Protilor A- tonului, carii s'au ocupatti cu infrumusetarea Bisericei Pro- tatului, trebue sit fie stabilitti astu-felti: Gavriil 00, la anul 1520, Dorotel putint timpti i Serafim de la anul 1520 sou cell mult 1521, care a §i zugravitit Biserica Protatului in anul mortei lui N6goe Basarab, 1521, ski imediatu dupa a- c6sta data (b). Acum d6cit voimu sa ficsa,nm §i anul nascerei II Melterului Manole," trebue sit admitemii, cit la anul 1520, spre a-i-se incredinta zugravirea Bisericei Protatului, trebue sit fi avutti o virstit barbat6sca, de celit putin 30 gi mai bine de ani, 1 i ca (grin urmare el urmizet a se fi netscut intre anit" 100-1490. Adoa productiune a apenelului Me§terului Manole" este §i Biserica de la monastirea Chilindarul, carea se mai nu- mesce ci Lavra serbiasca. A§a, Barski, care a calatoritg. la Aton in anul 1744, ci a adunatti tote traditiunile locale de pre atunci, despre Biserica Chilindarului se ecspima : (a) Archiva istorica T. part. II, pag. 146. (b) P. S. Porfirie dandu Protatil Atonulul din ac6sta opochrt dupre opera (Cuomenia Poccin e'a BOCTOICOMb ==-Relatiunile Rudd on oriental , merge bine; de indatii lug ce se fundtSzii pre alto sorginti si mai ales pre portrete, introduce anachronisms in sirul Trotilor. Asa P. S. Sa pune pang la 1520 pe Dorotel, pre Gavriil (ilfi pune de in anal 1520, in contra dat' din biografia S-lui Nifon; Iar pre Serafim till duce tocmai in anal 1531. Actistrt din urmit erore a provenitd din causa alcululul flicutfi cn anulu edit'irei in frantuzesce a operei D. Rico si tot-o- data, ca n'a avutti cunoseing de scrierea Protuluf Gavriil despre S. Nifon. i68 sirul si www.dacoromanica.ro
  36. 36. 164 ME$TRUI., MANOL eXmlumAapeRili co6opi gpets.fre HOTOpHp0BaHl 611.11 rpOHOM1 UM- ceautionn. (a) Apoi, vorbind despre genul dauga: ellmotionmeamie nomepxamh catmami) ECM xpama meepamaem- HO HIMIX73 mottacTupeti lipeBoa- mbumaioutee, aule to HO mmoro- Anne, HO altif moue apameea 6bITH. (b) Catedrala Chilindarulut a fostu zugravita de mult de catre grecul Panselin., picturilor acestei Biserici, a- cIcon,ografia de pre pla- fonuri qi perecir intregului templu este incomparabil superiors celcr-l-alte monas- firi, ca cand n'ar fi veke, ci se pare a fi ca noun, Cu acesta cestiune am scapatit u§or. Doe citate din opera calatoruhti rusts la muntele Atonului §i genul picturilor din Biserica Chilindarului santil. probe satisfacatere, ca sa ne in- tariasce in convineciunea, ca zugravirea Bisericei din mo- nastirea Chilindarului este opera tot-ti. a Me§terului Manole." Dar acum vine la rOndo a. doa cestiune ; adeca timpul, dad Mai-rnarele" seculului al XVI-lea a esecutati l. acesta lu- crare. P. S. Porfirie §i aici ne perta prin opera, eunoscuta acum leetorilor no§tri §i intitulata : Rel4unile Rusiei cu Orientul In afacerele bisericesci" ; yi acesta pentru ca sa vine la con- clusiunea, ca, Panselin" a zugravitii Biserica Chilindarului intre mail 1571 1582. par not aid In mode sumarit ob- servamit, ca Panselin cu modul acesta, pre timpul zugravirei acestei Biserici trebuea sit alba etatea de 70 ani; adeca, in- capabiltli de a sta pre skele mai multe luni de dimine-ca pease sera, §i apoi a scete din peneful seu o iconografie, carea, dupre cum observa Barski era incomparabilti superiara, celoralalte monitstiri". Noi nu avermti necesitate de multe citate, spre a limped cestiunea timpului zugravirei Bisericei celei marl din Chilindar. Din tote ecstractele, factbte de catre P. S. Sa de pre opera : Relatiunile Rusiei etc." not vomit lua unul singurti, care ni va servi, ca limits in cestiunea timpului zu- gravirei acestei. Biserici, §i preste care nu vomit putea trece, (a Tpmfa K. A. A.R. 1867 T. IV .pag. 162. Rospre nationalitatea 1uT Panselin ve41 observatiunea de mai sus. (b) Ibid. pag. 163. m www.dacoromanica.ro
  37. 37. MWVERUL MANOLE 165 apoT ne vomit indrepta privirile n6stre iar6s1 asupra opera biogr,afia S. Nifon" de Protul Gavriil, care ni va procura data lucrarii Meqterului Manole" in Chilindar cu probali- tatea cea mai apropi6tii de adev6r. Si in special : Calug6riT din mOnastirea Chilindarului, ca tots caug6rii din Aton qi alte parCi ale ortodocsiei, de indata ce ved&i, ea milele Domnitorilor roman' nu se radicail pen6 la d6,- ruirile" lui Negoe Basarab, atunci mai alergat Si la Tani! Rusiei, precum qi la prin.cipii Iberia .4a, calugrit din m6- nAstirea Chilindarului la anul 1555 all triimisti la Moscva pre eclisiarchulmonastirei, Silvestru, cu mai multi frat-i, ca srt cell, dela Tarul Ivan G-roznii mils pentru monastire Tarul cu familia imperials in anul 1556 le-a datti 350 ruble, precum qi obiecte mai multe. Dupa aceste, in anul 1571 di- lugriA presinth, o jalba noun Tarului, unde, dupg, ce se dit unit conatu de intrebuintarea rublelor din 1556, adaugl : g?.. V., 1/CTO-1 C M Pe $11TBEW Er0 INN II KEAIE NOBN. N CireTIA- NINE iltierk OH. flAtiEWZ C'rertAMINq CTI-0 11V- iNOTBONA 1111K0All ECTk seaTrkKZ mONaC- TkIKKHxz ... RCA k0 CVT ob+,1"-wana, 14 3(AM KZ FIONOBAENII0. TO`IlF0 E- ANNA Cira Al to KOMI BS CtiOlii KeACOT neE614- RAETZ ... (a) cReguleza S-ta monAstire; intarqce zidiurile §i kiliile inoesce-le qi portica o inta- resce; mai ales portita St. fa- cetoriului de minuni Nicolas, care este Tonga portile me- nastirei ... Cad tote stintll §u- brede si cauta inoire. Punc- tual singurd S-ta Bisericci este in frumuseta ; adeca zugravita. Ni mai trebue Ere si alts probA, eb, Biserica Chilindarului la anul 1571 era in frumuseta zugitivita? Dups acestit mitirturisire kiar a calugerilor nesaCiqi din Chilindar, nor, (a) Tpygm K, j.c. AR. 1867 T, IV pa,?,.. 161, NEE et", si www.dacoromanica.ro
  38. 38. 166 METERT.JL MANGLE cu totitres_pectul declinamit invitarea P. S. Porfirie, de alit mai urma pre calea citatelor. Ac4sta copie de scrisore, ga- sitit tot de P. S. Sa fn anul 1846 la Chilindar, ne autoriza pre no; eel ce avenati 1a indemana pre Protul Gavriil, de a ne opri aid cu investigMiunile §i a declara sus i tare, camO- ndstirea Chilindarul la 1571 era zugrelvitd. Apoi sa ne in- torcemit la biografia, St. Nifon §i aid sä : la Lavra cea mare a Chilindarului iar a whist" apa, tot ca la Iver" ; adecit : pre sus pre zidiuri a adusti apa cu urldie" (a). Acton, d6ca N4goe Basarab a adusti apa la Chilindar cu atata maestrie, putea el sal nu inbogrttasc6" acdsta monas- tire cu tote trebuitiele" ; adeca sa o lase nezugrftivitil? Nu, Biserica monastirei Chilindarului, judecandit dupre frumu- seta artei, ne obliga sa clicemti, ca ea este zugravita, deca nu mai nainte, apoi indata dupa a Protatului, §i atunci Pan- selin" era in too, splend6rea geniului FAA; adecit, Intre anii 1520 1530, §i cand Meterul Manole" putea sa alba etatea de 40 0 ceva de anf. A treia producfune a penelulul lui Panselinl este si Bi- serica Panteleimon de la mOnastirea Rusicul. Genul picturilor din ac6sta Biserica s6m6nil, in total cu cell din Biserica Protatului 0 a Chilindarului i apoi activitatea lui 77 Panselin" din acdsta monastire se mai prob6za qi de crttre traditiunea locala. P. S. Porfirie, dandti pre scurt relatiunile monachilor din monastirea Rusicul cu Tariff Rusiei, cautti a proba cu jalbele calug6rilor, e t Biserica acestei monastiri n'a pututti sg, se zugraviasc6 mai Inainte de anul 1554-1574, gi fundeza adsta parere pre lipsa de mijloce a monastirei. (b) P. S. Sa se vede, ca n'a luatit in consideratiune la, emiterea acestei opiniuni, ca in acdsta memastirea Inca din velZime alt fostti eitilueri de doh nationalitati-Greci i R-u§i; §i acei ce se jaluescii cu lipsa de mijloce suntli Ru0i, impin0 fiindit spre milisteniile din Rusia de catr6 Greci, carif '§I av6tl mer- ticul for din Terile romane, incrt, de la Vladit voevodit, 1487, (a) Archiva ist. T. I, part. 11, pag. 146. (b) TpyAbt K. A. AN. 1867 Tom. IV pag. 276-279. citirml" Si S-lux www.dacoromanica.ro
  39. 39. ME$TERUL MANOLE 167 qi care merticti anualti in suraii, de 6,000 aspre pre timpul luT Radul celti mare (1496), s'a, sporitt cu 3,000 aspri, apoi la 1502 cu 4,000 aspri (a) apoi Mar d6c6, mij16cele, date de Radul cela mare, nu ajungeti qi pentru zugrA,virea Bise- rice ; si ddcA, este adeverattl, dupre cunati aerie egumenul a- cesta mOnitstirT, Paisie, Tarulut Vasilie IvanovicI (1508), cii, altarul BisericeT cei marl s'a ruinatu si cade" (b)); nu trebue dupri, Radu, la 1513, a venitt pre tronul Terel romanesd Mg-0e Basarab, care n'a lasatu nicI o monastire din tote Orientul nemiluitti qi neajutata, dar unu altarti ne- reparatti qi o Biserica nezugrilvita? Sa reproducenaft 11186 §i aid cuvintele Protulut Gavriil, care este cell mat autoritaru in ac6stri, materie: Ca, t6te mondstirile din S. Muntele Ato- nuluT le-a imbogatitu cu tote trebuintele, qi dobit6ce data §i multe zidirl a fitcutti." etc. (c). In eat noT suntenatt con- qi Biserica S. Panteleimon din morastirea Rusicul s'a zugravitt de Panselin", nu tArcliii dupit anul morcei N6goe Basarab, 1521; gi acdstii opiniune not o fundImA qi pre considerentul, ea de la anul 1510-1548 caluerii din Rusicul nu se maT adresdza pentru milostenii la Tarii Rusiel qi la principir IberieT, citei Radul eel mare cu Negoe Ba- sarab, le-a imbogatitt . cu t6te trebuintele." A patra Bisericat, zugrtivila tot de Pause lin", este qi aceia de la Kilia luT Macarie supra-nurnitit MolivdoclisurBise- rica plumbuitti." Genul picturilor probdza, acesta gi apoi: ac- tivitatea Mqterultn: Mano le" din adsta mOnastire se maT atesth, si de dare tradiiiunea locals. i pentru ca sa se cu- n6sc6 si mg bine timpul, dad Manes" al Atonului pusil in actiune penelul s611 qi in ac6stA Biserica, damii aid in traductiunea romans inscriptiunea cea slavo-serha, carea se pitistreza §i pen6 ,asta-cli in acdstg, Biserica i carea intre altele aratA §i pre fundatorul et : eCu invoirea Tatalul, cu ajutorul FiiuluT si cu severOrea (implinirea) S. Spiritti, s'a (a) ARTLI pyccnaro Ha CBRTOR73 A001173monamapn GB. BedIIRO myqemncallaliTeleg- moHa. hies % 1873. pag. 437-442. (b) Cnoinenin Poccin C73 BOCTOROM'L part. I. pag. 30-31, (c) Archiva let. T. I part. II pag.. 146, Si sit uliamii, ca le-ati vin§f, ca lnf qi` www.dacoromanica.ro
  40. 40. 168 ME$TERUL MANOLE radicatt acestu templu al Adormirel Prea Santee StApand nostre Nascetorei de Dumnedeu si pururea Feciorei Maria, In anul 7045 (1537), terminandu-se in luna luT Octomvrie 22 Bile, crugul sorelui 22, al luneT 1, Temelia . , epacta 6, indictionul 15). Cu acesta s'at'e ostenitt mult pecatosii in schima numici Macarie si Drnitrienie, (a). Cu modul acesta not pentru activitatea Mesterului Manole" din mun- tele Atonului mai averat o data positive,; adecit, in anul 1537 Mesterul Manole" a zagretvitt Biserica dela Kilia, supra-numitet molivdoclisura si la acestii data el trebue siz fi avuttt etatea de 57 ani, cehi mult. In fine fitcendii si o privire retrospective asupra activi- ta-cei Mesterului Manole" din muntele Atonului, stabilimt, c6, Mesterul Manole" Romanilor trebue set fie aceiag per- s6nd cu. Manea" al Atonului', cd el, pardsind Tera ro- melnisca dupe mdrtea Negoe Basarab (1521), s'a dust in Aton, uncle a zugretvitt Bisericile catedrale din Winds- tirile Chilindarul, Protatul, Rusicul si Biserica dela kilia plumbuitd. i cu t6te c traditiunile Atonului atribuescii pe- nelului Panselin alte Biserici, not nu vedemti genul picturelor acestuT Mai-mare", de cAt la Bisericile, enume- rate mai sus, si intr'unt numeric de icone, despre care imediat. (Va arms) Arehim. Genadie Enileenn. (a) TpyAsi K. A. AR. 1867 T. W, pag. 267. ore nu cum -va Manoliu s'a sehimni- eita 9i s'a numita Macarie 7 ... De la acasti data el ilispare de pre seBna lumet a si fi bit www.dacoromanica.ro
  41. 41. Santul Sava Martir Gothii GOT apart deja in timpul imperatulul Caracala (211-217) ca inimicT al imperiulul Romano, facend invasiunl deva- statore. Cele mai insemnate din ele sunt cele facute sub domnia luT Valerianu si Gallianu (253-258), si anume ill anul 258, 259 si 269, and ail devastat Pontul, Moesia, Macedonia, Grecia etc. Abia imperatorele AurelianU a pu- tut reusi sa arunce pe dincOce de Dunare, retragend colonia Romana de aci in Moesia, unde a fondat Dacia Aureliana in anul 272. GOT s'au intins acum pe campiile fertile ale Dade! Traiane si s'au tinut cat-va timpu linistitT, asa ca chrestinismul s'a putut respendi intre el maT usor. CAcT la invasiunile maT sus mentionate, ce aU facut Gotii in provinciele Romane, au luat cu sine la multime de captivT, intre 'cari erat multi chrestinT si chiar preotT, si acesti cap-s tivi chrestinT all fostU ceT d'Anteit apostolT aT Gotilor. Au- torult scrieriT de meatioge gentium, de la inceputul secululuT al IV-lea (I) considers acestu model de respandire a religiuniT clirestine ca ua dovada despre divinitatea eT. iMulti fiT aT Bisericel,, dice elt,, captivate de barbarl, all supus pe stapanit for Evangeliei luT Christos, asa a. el da invetatori aT credintel erat sefii acelora, carora erau supusi ca servi dupe dreptul de resbeth. Ast-fel nimict nu pOte sa resiste gratieT divine ; nimict nu pote sä o impedice de a seversi ceea-ce voesce ; 1)Unii atribue acestii scriere lul Leon eel Mare, alti lul Prosperii. GO I www.dacoromanica.ro
  42. 42. 170 SANTUL SAVA MARTIR GOTHII fiind-ca ea transforms chiar discordia in unire si ranile in medicamente, asa ca Biserica dobandesce chiar de acolo noun adaogire, de unde o ameninta pericole Istoricul Sozoment descrie modul chrestinisariT Gotilor ast-fel : La repetitele invasiunT ale barbarilor in Oriental sub Galliant si imperatoriT urmatorT, at devenitt captivT multi clericl, carT a trebuit sa merga cu densii. ET vindicat pe bolnavi, departat pe dem onT, pronuntand numal numele luT Christps si invocandt pe fiiul lul Dumnedet ; afara de acesta eT aveat ua viata nepatata si invingeet prin virtutile for tote acusarile ce se aduceat religiuniT chrestine. BarbariT, plinl de admi- ratiune pentru viata si faptele minunate ale acestor bar - batT, all ca este- bine a dobandi favOrea D-euluT chrestinilor, imitand pe aceT barbati si adorand impreuna cu densii aceeasi fiinta supremai (2). Istoricul Philostorgiu indica si maT de aprope, captivil cart at convertit pe GotT, eras din Galatia si Capadocia. Eaca cuvintele sale : tin timpul imparatiei luT Valerian si Gallianu, ua mare mul- time de Scycl de dincolo (pentru noT dincOce) de Istru ail trecut in pamentul Romanilor si in. escursiunile for at de- vastat ua mare parte a EuropeT. Trecand apoi si in Asia, at venit in Galatia si in Capadocia si at luat numerosT captivT, intre carT erat multi clericT ; si ast-fel s'at intorst cu in.sem- nata prada in patria lord. Dar aceT piosT captivT, petrecand intre barbarT, at convertit multi din acestia la adeverata credinta, facendu-I sa parasesca superstitiunile pagane si sa imbraciseze religiunea chrestina. Intre acesti captivT at fost si stramosiT luT Ulfila, capadocienT de nemt, din satul Sadagolthina, aprope de orasult Parnas (3)., Santul Athanasiu, descriind, la inceputul secoluluT al IV-lea, victoriele; chrestinismuluT asupra paganismuluT, invOca intre altele si convertirea Gotilor, aratand influenta bine- facatore ce a avut chrestinismul asupra poporelor barbare. Dupe ce mentioneza mai multe popore barbare, apoT adaoga: 1) II, 33. 2) Hist. °eel. 1I, 6. 3) Hist. eccl. II, 5. cunoscut ca (1)., www.dacoromanica.ro
  43. 43. SANTUL SA.VA. MARTIR GOTHt 171 (Gine era in stare intre tote poporele acestea sa darime idolatria si sa planteze virtutea si pietatea, cine afar. de Domnul nostru Iisus Christos, care nu numat ca a predicat prin apostolic set, dar si prin influinta sa interlard asupra inimet barbarilor, i-a facut sa lepede moravurile for cele salbatice si cultul deilor stramosesci, si sa cunosca pe Eli si prin Eli sa adore pe Tatal set ? Iar cand barbaril at prii- mit religiunea lul Christos, iii data lucru de mirat I et at perdut crudimea for si nu se mat gandesct la lupte si resbele, ci la pace si amicitie. Cine a facut acestea sat cine este acela care a unit pe cel ce se urat ? Cine altul decat iubitul Fiu al Tatalut, comunul mantuitor at tutulor Iisus Christos, care in iubirea sa catre not a suferit tote pentru mantuirea nOstra? Cad de mult se predicase despre acesta pace ce era sa aduca. In Santa Scripture (Isaia q, 4) se dice : 41' vor face saiile fre de filuga ji sulitele secerl, nu va ridica neva inpotriva altui nemii sabia, nu ,re vor maY inveta a se bate. Nici nu este ceva de necredut una ca acesta, find- ca si acuma barbaric care at ua inascuta ferocitate de moravuri, pe cat timpt et sacrifica idolilor, se lupta cu furia unulu contra altuia si nu potit sta nict lie ore fare sabia ; iar cand priimesct Invetatura lut Christos, indata parasesct resbelul si se ocupa de agriculture, nict nu inarmeza, mai- nile for cu sabia, ci le intindt spre rugaciune ; si inteunt cuventt inceteza de a se lupta intre densi, ci din contra se inarmec,la in contra diavolulut si a demonilor, combaten- du'i prin stapanire de sine si prin virtutea sufletulut (t). Este dar bine constatat, ca chrestinismul se introdusese la Gott deja la finele secolulut al 3 -lea; iar deca unit din istoricit ecclesiastici sustint, cum ca Cotit n'at primit chres- tinismul de cat lid data cu supunerea for prin armele impe- ratorului Constantin cel Mare, 'et at in vedere, fare indoiala, ua organisatiune solida a Bisericet GoIllor. La antaiul con- cilit ecumenic) de la Nicea in anul 325 apare unt episcopt Gotht sat al Gothiet, Teophil, care a subsemnat decisiunile (1) De bacarnatione Verbi cap. 51. N. pi www.dacoromanica.ro
  44. 44. 172 SANTUL SAVA MARTIR GOTHtt conciliuluT impreuna cu ceT-l'altT sane! parinti. Constantine supusese pe GotT in anul 322 si priimise in armata romana multi din el, carT se oferisera pentru serviciul militard. In anul 323 a incheiat cu Gof un tractat in contra lu! Liciniu. Asa dar Constantin avea mare interes, sa intaresca legaturile sale cu GotiT, can erat inimiciT cei maT periculosl al impe- riului; de aceea, cand s'a tinut conciliul de Nicea, s'a gra bit a invita si pe Episcopul Gotht, si ast-felt Gothia deveni ud provincia ecclesiastics a imperiuluT Romani. Care a fost resedinta lul Theophilt, nu este indicate, este insa probabilt ca nicl nu era fixata. Am veclut ca chrestinismul s'a introdus la Got! prin cap- tive din Galatia si Capadocia. Acesta ne explica relatiunele care existat si maT pe urma, dupe cum vom vedea, intre Biserica din Dacia si acea din Capadocia. Chiar Ulfila, care a complectat convertirea Gotilor, a fost, dupe cum am veclut, din parinti CapadocienT. Ulfila s'a nascut in Gothia in anul 318; prin urmare, cand elt s'a nascut, familia sa se afla intre Got! mai multi de cat O. jumatate de secult, si din acesta imprejurare ni putem explica de ce Ulfila a prii- mit un nume gothict, si fiincln intre Got!, a invetat limba lor. ParintiT seT l'at crescut in religiunea chrestina si i-at dat cultura elena, asa ca, fiind si din natura inzestrat cu multe talente, a fost bine preparat pentru a fi invetatorul si educatorul poporulu! Gothict. In etate de 3o de an!, Ulfila a fost hirotonit episcopt al Gothie! (To'n &v rij T vex xptcrreave- Uvrwv) si a lucrat cu mare zelt pentru convertirea Gotilor (O. Numerul chrestinilor a crescut in Ghothia asa de multi, in cat regele sat, cum 'T placea sä se numesca, judecatorul Gotilor, Athanaric, care era credincios paganismuluT, a ordo- nat ua teribila persecutiune in contra lor,in anu1355 Cu acesta occasiune s'a dovedit cat de mult se Ii radacinase chres- tinismul in inimele Gotilor, c4cl multl barbatl si femel at suferit mOrtea de martin, asa Ca (cum se exprima episcopul 1] In timpul cand Cyrillil Hierosolimitanul scria cateehesele sale (pe la 347) GotiT Qi Sarmatii aveau, dupg cum dice acest Pruiute, uu numal Episcopit al preolA tti diaeonl, dar yi monach! monachiL la si www.dacoromanica.ro

×