Sesiune comunicari febr.2010

481 views

Published on

Sesiune de comunicari, Catedra Sinteza de Proiectare, februarie 2010

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
481
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
23
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Sesiune comunicari febr.2010

  1. 1. IMPACTUL EVENIMENTELOR CATASTROFALE ASUPRA ARHITECTURII: RELAŢIA CU REPREZENTAREA ÎN PROIECTUL ARHITECTURAL/ARTISTIC cercet. drd. arh. Maria BOSTENARU DAN
  2. 2. Rolul arhitecturii în studiul catastrofelor  Memoria  În intervenţie de consolidare  După eveniment  Intervenţii la scară urbană
  3. 3. IMPACTUL CATASTROFELOR ASUPRA ARIILOR URBANE
  4. 4. Sesiune de comunicări  Natural Hazards Impact on Urban Areas and Infrastructure  Earthquakes and Megacities  Natural Hazards Resilient Cities  Dimensiunea sociologică
  5. 5. Tipuri de proiectare  Reconstrucţie  Urgenţă  Mitigare  Rezilienţă
  6. 6. Tipurile de proiectare pentru risc  Evoluţia istorică poate fi regăsită azi ca layere  Definiţia managementului de risc  Unelte, de ex. “decision tree”  Proiectare strategică pentru reducerea riscului seismic  Actori şi tipuri de intervenţie la diverse nivele de detaliere în proiectare  Zonificare seism
  7. 7. Nivele de proiectare şi actori (Maria Bostenaru) Management de risc
  8. 8. ABORDAREA FENOMENOLOGICĂ
  9. 9. Metode din filozofie  Fenomenologia  Heidegger  Spiritul locului  Deconstrucţia  Spaţiul neted şi striat  Tradiţional şi modern  Anxietatea (Modernitate)  Reprezentarea catastrofelor în literatură
  10. 10. Timpul şi spaţiul
  11. 11. REPREZENTAREA CATASTROFELOR ÎN FOTOGRAFIE
  12. 12.  Fotografia de arhivă  Fotografia documentară  Refotografierea  Secolul XIX
  13. 13. Inundaţii  Norwich 1878  Latchford 1890  Waburton 1891  Johnstown 1889
  14. 14. Incendiu  Boston 1860  Notre Dame de Montreal
  15. 15. Manege Militaire, Quebec, 2008, după incendiu Incendii de clădiri
  16. 16. Primăria din Banu Manta 2009 Incendii de clădiri
  17. 17. PROIECTAREA DE RECONSTRUCŢIE
  18. 18. Frankfurt pe Main, Germania Reconstrucţie după WWII Cutremur Basel 1356 Fachwerk
  19. 19. Cutremur Lisabona 1755 Restaurare astăzi Gaiola pombalina
  20. 20. Cutremur Lisabona 1755 Restaurare astăzi Gaiola pombalina
  21. 21. ARHITECTURA MEMORIEI
  22. 22. Spaţiul acoperit/redescoperit
  23. 23. Redarea în proiect artistic
  24. 24. Instalaţie scenografie Nisipul
  25. 25. Instalaţie scenografie Nisipul
  26. 26. Instalaţie scenografie Nisipul
  27. 27. Instalaţie scenografie Nisipul
  28. 28. Instalaţie scenografie Nisipul
  29. 29. Instalaţie scenografie Nisipul
  30. 30. Instalaţie scenografie Nisipul
  31. 31. Instalaţie scenografie Nisipul
  32. 32. Instalaţie scenografie Nisipul
  33. 33. Rediscovered space
  34. 34. Rediscovered space
  35. 35. Rediscovered space
  36. 36. Rediscovered space
  37. 37. Rediscovered space
  38. 38. Rediscovered space
  39. 39. Rediscovered space
  40. 40. Rediscovered space
  41. 41. Rediscovered space
  42. 42. Rediscovered space
  43. 43. Rediscovered space
  44. 44. Faial, Azore, biserică prăbuşită în cutremurul din 1998, foto 2008 Vegetaţia
  45. 45. Proiect grădina paradisului, pornind de la “Frumoasa din pădurea adormită” (Grimm) Vegetaţia
  46. 46. Proiect grădina paradisului, pornind de la “Frumoasa din pădurea adormită” (Grimm) Vegetaţia
  47. 47. Legături  Mitologia şi elementele  Proiect peisaj, “uşa” de intrare în spaţiul redescoperit prin cheia elementelor  Ideea uşii de intrare: umbra, proiecţia, reflexia  Proiect “Muzeu al apei” – caracterul dual
  48. 48. Proiect “Grădina paradisului” Uşi prin cheia elementelor primordiale
  49. 49. Proiect peisagistică folosind cheia elementelor
  50. 50. Proiect diplomă “Muzeu al apei” AQUA MEGA
  51. 51. Labirintul, grădina de iniţiere din parcurile Renaşterii (Schönbrunn, Viena, Austria) Vegetaţia
  52. 52. Ruinele ca memorie
  53. 53. Bibliografie  Tickle your catastrophe!  http://www.catastrophe.ugent.be/  Ruin value  Catastrofa, redare artistică
  54. 54. Ruinele ca memorie  Modernitate, sec. XVIII, Piranesi  Ruinele antichităţii  Sec. XVIII, cutremur Lisabona 1755  Ruinenele momentului (Constanze Baum)  Create în scurt timp de cutremur  Şterse în scurt timp prin reconstrucţie  Ruina în peisajul urban  San Francisco 1908: imagini foto urbane (tehnică)
  55. 55. Bibliografie  Fotografia documentară  Strada în fotografia de secol XIX  Strada astăzi (posibilităţi digitale)  Randolph Langenbach: “The Building of a Symbolic Image: The Juxtaposition of Giambattista Piranesi’s Vedute Di Roma with Photographs Taken 250 Years Later”, Proceedings of the ICOMOS, General Assembly and Scientific Symposium “Finding the Spirit of the Place”, Quebec City, Canada, 2008  http://www.conservationtech.com  Arhitectură şi cutremure
  56. 56. Bibliografie  Jan T. Kozák, Victor S. Moreira, David R. Oldroyd: Iconography of the 1755 Lisbon earthquake, Geophysical Institute of the Academy of Sciences of the Czech Republic Academia, The Publisher of the Academy of Sciences of the Czech Republic, Praha 2005  http://nisee.berkeley.edu/elibrary/Image/KZ94  Canadian Centre of Architecture, Montreal, Canada: imagini ruine
  57. 57. Ruine care se păstrează astăzi (singurele) Carmo Convent
  58. 58. Noul cartier Baixa construit după 1755
  59. 59. Casa pombalina
  60. 60. Structură rezistentă la cutremur impusă după cutremurul din 1755 prin regulament urban, în renovare astăzi Casa pombalina
  61. 61. Alt exemplu de impunere urbană a codului seismic în perioada baroc
  62. 62. Bibliografie  Stephen Tobriner, "La Casa Baraccata: Earthquake Resistant Construction in 18th Century Calabria," Journal of the Society of Architectural Historians 40 (1983), p. 131-138
  63. 63. Spaţiul redescoperit  Un aspect: structura de lemn rezistentă la cutremur dar vulnerabilă la incendiu, mai frecvent; cutremurul e considerat pedeapsa lui Dumnezeu, piatra mai rezistentă în folclor
  64. 64. Păstrarea memoriei în proiecte de intervenţie
  65. 65. Proiecte de intervenţie  Consolidarea clădirilor  Schimbări funcţiune, material, formă  Schimbări sociale  Carta şi Declaraţia de la Amsterdam (1975)  Conservarea integrată (interdisciplinar între arhitectură şi urbanism)  Bibliografie http://www.icomos.org/docs/amsterdam.html
  66. 66. Proiecte de intervenţie  3 exemple  Gibellina (film Jörg Burger, 2007, Austria)  San Giuliano di Puglia după cutremurul din Molise, 2002  Bibliografie Randolph Langenbach, Alberto Dusi: On the Cross of Sant'Andrea: The Response to the Tragedy of San Giuliano di Puglia Following the 2002 Molise, Italy, Earthquake, Earthquake Spectra Volume 20, Issue S1, 2004, p. S341-S358 http://www.conservationtech.com  C.A.S.E. L‘Aquila  Conducere proiect Gian Michele Calvi, Pavia, Italia
  67. 67. Bibliografie  movimenti moderni: terremoti e architettura 1883-2004 Eventi sismici e occasioni di progetto, da Messina a San Giuliano di Puglia di Michele Bonino e Chiara Calderini PARAMETRO numero 251 Anno XXXIV Maggio/Giugno 2004  Interviu Gian Michele Calvi  Noile locuinţe antiseismice de la L‘Aquila, 2009
  68. 68. Reconstrucţie după incendiul din 1689 Gotic, apoi baroc Biserica Negră Braşov
  69. 69. Sediul UAR
  70. 70. Sediul UAR
  71. 71. Sediul UAR
  72. 72. Sediul UAR
  73. 73. Hotel Novotel
  74. 74. România Grecia Italia Clădiri multifamiliale de locuit din anii 1930
  75. 75. Bucureşti – Marcel Iancu Como – Raţionalismul Ljubljana – Joze Plecnik Clădiri de pe traseu urban
  76. 76. Napoli – Mostra d Oltremare Atena – Army Pension Fund Building Clădiri interbelice consolidate COPYRIGHT
  77. 77. CAZUL BUCUREŞTIULUI
  78. 78. Blocul Club A, pe locul hanului Ion Românul
  79. 79. Blocul Club A, pe locul hanului Ion Românul
  80. 80. VĂ MULŢUMESC!

×