Ventilarea complexului sportiv si de tratament din                     or.Tiraspol                                        ...
b) atmosfera toxica - amestecul cu aer, in conditii atmosferice, al substantelor sub forma de gaze, vapori, ceata sau pulb...
vederea stabilirii eficientei functionarii acestora si mentinerii parametrilor                                     declara...
exploatare mai ridicat prin consumul de energie electrica.Spre exemplu o pierdere de aer de circa 6% din debitul total imp...
de energie necesara realizarii acestor procese. Pentru ca acest sistem sa fie        implementat cu succes trebuie tinut s...
Astfel, in faza de proiectare, pierderea de sarcina trebuie nu doar calculata ci  mai ales se impune incercarea de a reduc...
In cazul in care reglarea definitive a instalatiei nu a fost efectuata,se masoara  debitele de aer si presiunile corespunz...
conditionarea aerului. In sisteme de incalzire pentru confort sunt folosite numai  bateriile de temperature mica si de obi...
acest camp plutesc prin campul de aer si incarca pozitiv particulele de praf din campul de aer. Particulele de praf astfel...
-luarea probelor inaintea filtrului si dupa acesta trebuie sa se faca   concomitant,probele luate la interval diferite nep...
Pentru canale montate in medii curate si care vehiculeaza aer curat se                      foloseste in general tabla zin...
Daca starea aerului vehiculat in interiorul canalelor din table este afectatadefavorabil de temperature canalelor si impie...
-falturi combinate constind din falturi duble sau simple intrate cu nituri sau cu          sudura pentru formarea canalelo...
desfasurata a piesei ce trbuie confectionata,inclusive latimile necesare pentru                                     faltur...
ventilatoare,aggregate de conditionare,organe de reglaj), precum si la utilaje                                 tehnologice...
speciale( curbe ,piese cu schimbarea de sectiune,ramificatii etc) nu se                                   rigidizeaza.    ...
Desfasurarea peretelui superior are o lungime egala cu 1.57 ori raza exterioara  , plus adaosul pentru falturi si flanse s...
4.Calculul volumelor de lucru                                Lista detaliilor de completare a schemei tehnologice de monta...
L32    Canal                                                    1.8    0.4013                          400x500           5...
cu o perioada de timp necesara realizarii conditiilor interioare de temperatura si                                  umidit...
- dupa minimum 15 – 20 min de la incetarea lucrului in atelierele cu   degajari nocive sau dupa o perioada de timp ce se a...
- mentinerea in pozitie fixa a organelor de reglaj (jaluzele,clapete, palete                                 de reglaj etc...
functionare al acesteia. Responsabilul instalatiei de ventilare-conditionare   trebuie sa aiba grija ca reviziile si repar...
Pentru a se realiza conditiile necesare efectuarii lucrarilor de reparatii, se                               va avea in ve...
Reparatia periodica curenta consta in: inlaturarea defectiunilor si  stricaciunilor, inlocuirea pieselor uzate, curatarea ...
- capacitatea instalatiilor de alimentare cu energie termica, electrica si cu                           frig sa corespunda...
respectarea stricta a instructiunilor de exploatare, in jurnal nu se fac nici un fel                                      ...
VA02D          6.24    3.53   0.15 68.87        2.93    22.03   0.94      429.75    18.  Racordareasustinerii elastice    ...
N Denumireamaterialuluisemifabri    u/m           Cantitatea     Codul      Totr       catuluiconstructiei                ...
1.              Benzina               l                          23201162                                                 ...
5         Tablaneagra 1*1000          c                2                  40405      0.0                                  ...
8       Nit cu cap semiinecat3*9         kg 0.008    0.008        0.008   0,02   28741258   0,0                           ...
cauciuc               c                               00368    Surub p/u fundatii M20*200      bu                         ...
28741158                                                                         19963                7) b.Confectionareas...
Tubulatura de ventilatie
Tubulatura de ventilatie
Tubulatura de ventilatie
Tubulatura de ventilatie
Tubulatura de ventilatie
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Tubulatura de ventilatie

4,805 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Tubulatura de ventilatie

  1. 1. Ventilarea complexului sportiv si de tratament din or.Tiraspol SportVentilarea complexului sportiv si de tratament din or.Tiraspol 1. Introducere Calitatea mediului in care oamenii isi desfasoara activitatea are o influentacomplexa asupra lor, atat sub aspect igienico-sanitar cat si sub aspectul productivitatii muncii. Calitatea mediului ambiant se apreciaza prin valoarea parametrilor confortului termic, prin compozitie chimica si puritatea aerului, precum si prin alti factori ca: nivelul de iluminare, nivelul de zgomot, gradul de ionizare a aerului, elemente de estetica etc. Daca instalatiile de incalzire asigura pentru o categorie relativ restransa deincinte in anotimpul rece, mentinerea temperaturii aerului interior la o anumita valoare, datorita unor masuri suplimentare in general constructive sau de conceptie se pot mentine si ceilalti parametrii ai confortului termic ca umiditate relativa, temperatura medie de radiatie, in limite acceptabile. Printr-o ventilare naturala, de regula intermitenta (deschiderea usilor sau ferestrelor) se poate asigura si o primenire a aerului interior. Prezentul proiect are drept scop asigurarea si mentinerea unui mediu optim pentru desfasurarea activitatii, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii locatarilor si altor persoane participante in procesul de munca si stabileste prevederile generale pentru organizarea activitatii de montare a instalatiilor de ventilare care functioneaza in medii cu pericol potential de formare a atmosferelor explozive si/sau toxice. In contexul prezentei lucrari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) atmosfera potential exploziva privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive;
  2. 2. b) atmosfera toxica - amestecul cu aer, in conditii atmosferice, al substantelor sub forma de gaze, vapori, ceata sau pulberi, care constituie pericol pentru sanatatea lucratorilor; c) zona afectata - aria de extindere a atmosferei toxice si/sau explozive; d) instalatie de ventilare - ansamblul format dintr-unul sau mai multe ventilatoare, conducte de vehiculare a aerului, sisteme de reglare, sisteme de filtrare si guri de ventilare;e) ventilator - echipament de munca care asigura aportul sau evacuarea aerului in sau dintrun spatiu inchis; f) conducta de ventilare - tubulatura rigida sau flexibila prin care se asigura vehicularea aerului; g) debit de aer - cantitatea de aer/unitate de timp care este vehiculata intr-un spatiu inchis prin sectiunea transversala a conductei de ventilare, pentru prevenirea formarii atmosferei explozive/toxice;h) parametri functionali ai instalatiei de ventilare - indicatorii si marimile fizice care definesc,din punct de vedere aerodinamic, instalatiile de ventilare (de exemplu, viteza aerului,sectiunea conductei, debitul de aer, rezistenta aerodinamica, coeficientul pierderilor de aer,lungimea conductei, tipul ventilatiei); i) parametri de stare ai aerului - marimile fizice care caracterizeaza conditiile de temperatura, umiditate, presiune, viteza si intensitate ale radiatiei calorice dintr-un spatiuinchis;j) reglare a debitului de aer - procesul de ajustare cantitativa a curgerii aerului prin gurile de ventilare, pentru asigurarea debitului de aer prescris prin proiectul instalatiei de ventilare; k) gura de ventilare - orificiul prin care se realizeaza aspirarea sau refularea debitului de aer necesar unei incinte;l) dispozitiv de reglare - sistemul tehnic care asigura distributia debitului de aer necesar, in functie de pozitie. Instalatiile de ventilare destinate asigurarii unui mediu corespunzator desfasurarii activitatii in conditii de securitate si sanatate a lucratorilor se verifica de catre per 555c26f sonae autorizate sa faca verificari,determinari in
  3. 3. vederea stabilirii eficientei functionarii acestora si mentinerii parametrilor declarati. Verificarea instalatiilor de ventilare se realizeaza in scopul depistarii modificarii performantelor de ventilare in ceea ce priveste debitul de aer vehiculat, viteza de curgere a aerului in conducte si in planul gurilor de ventilare, depasireaconcentratiilor in interiorul instalatiei, respectiv a perturbatiilor in functionarea ventilatoarelor si a dispozitivelor de reglare. Verificarea implica determinareaprin masuratori a parametrilor functionali realizati si/sau, dupa caz, a curbelor caracteristice de functionare a ventilatoarelor, Fara a aduce atingere prevederilor normelor, verificarea instalatiilor de ventilare se realizeaza si in urmatoarele situatii: a) dupa schimbari ale tehnologiei sau ale destinatiei incaperilor, care implica transformari,modificari sau completari ale instalatiilor de ventilare; b) dupa reparatii. Operatorul economic trebuie sa detina, pentru orice instalatie de ventilare, inregistrari referitoare la caracteristicile de baza (debit de aer, presiune, depresiune, parametrii de stare ai aerului), observatii asupra functionarii si a defectelor constatate, precum si orice modificari ale acesteia. 2. Caracteristica sistemului de ventilare In zile noastre populatia tinde spre un consum cit mai mic de energie,dar eficienta cit mai mare.In dependenta de aceste criterii proiectantii si producatorii de instalatii de ventilare si climatizare produc sisteme si utilaje care au un consum mic de energie si pierderi de presiune minim,dar dau un randament maxim. 2.1 Etanseitatea sistemului O sursa majora de pierdere a energiei o reprezinta neetanseitatea sistemelor de ventilatie. Energie electrica consumata la ventilator. Pentru a se obtine debitele de aer calculate la nivelul fiecarui difuzor sau grila, trebuie tinut cont de pierderile de aer prin imbinari, in sensul compensarii acestora prin supradimensionarea ventilatorului. Debitul de aer pierdut se va calcula foarteusor cu ajutorul formulelor de calcul, in functie de clasa de etanseitate din careface parte sistemul, dupa care ventilatorul va fi supradimensionat in consecinta. Acesta implica atat un cost de investitie mai mare dar mai ales un cost de
  4. 4. exploatare mai ridicat prin consumul de energie electrica.Spre exemplu o pierdere de aer de circa 6% din debitul total implica o supradimensionare a puterii ventilatorului de 20% (uzual in practica, circa 15%). 2.2 Eficienta energetica a ventilatorului Ventilatorul reprezinta forta motoare a intregului sistem. Puterea sa poatevaria drastic de la 0,5W la un debit de 1l/s pana la 3W pentru 1l/s in functie deeficienta ventilatorului dar si de caracteristicile sistemului in care este integrat. De aceea este important sa se utilizeze ventilatoare eficiente si mai ales sa se dimensioneze, astfel incat punctul de functionare sa fie foarte aproape de caracteristicile recomandate de producator. Nu este de neglijat nici atentia acordata integrarii in sistem – conectarea cu mansoane care sa preia vibratii, evitarea amplasarii fitingurilor (coturi, teuri, etc.) imediat dupa ventilator. 2.3 Controlul debitului, a temperaturii si umiditatii Introducerea aerului proaspat intr-o cladire implica un consum de energiepentru aducerea aerului de la parametri din exterior la cerintele din interiorul cladirii. Astfel este important sa aducem cantitatea dorita de aer in loculpotrivit, la momentul potrivit si la parametri necesari asigurarii conditiilor de confort fara sa neglijam pierderile din reteaua de distributie. Pentru ca toate acestea sa fie posibile, sistemul trebuie sa fie prevazut cuelemente de masura si control (clapete de reglaj, senzori de viteza, temperatura si umiditate, timere, regulatoare de turatie, etc.). Asigurarea parametrilor optimi prin metode de masura si control reprezinta cheia de a obtine conditiile de confort cerute dar si de a economisi energie. O solutie foarte eficienta o reprezinta sistemul VAV- Variable Air Volume.Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o importanta cantitate de energie utilizata intr-o cladire. De aceea este foarte important de cunoscut care sunt oportunitatile de a economisi energie si de a lua masuri in aceasta directie, inca din faza de alegere a sistemului utilizat. Procesul de proiectare implica responsabilitatea de a gasi intotdeauna optimultehnico-economic pentru beneficiarii proiectelor atat in faza de investitie cat si pentru perioada de exploatare a obiectivului. 2.4 Recuperarea caldurii Sistemele de ventilatie cu recuperare constau in facilitarea transferului de caldura de la aerul evacuat la cel introdus pentru a indeplini anumite procesede tratare, cum ar fi preincalzirea aerului proaspat si pentru a reduce consumul
  5. 5. de energie necesara realizarii acestor procese. Pentru ca acest sistem sa fie implementat cu succes trebuie tinut seama de cateva aspecte: •Energia electrica consumata la ventilator va creste datorita faptului ca vorexista doua ventilatoare si pentru ca pierderea totala de sarcina din sistem va fi mai mare. •Sistemul nu trebuie scurt-circuitat iar cladirea trebuie sa fie etansa. •Pierderile conductive si convective trebuie limitate. Spre exemplu, datorita neetanseitatii sistemului de tubulatura sau a slabei izolari termice. Luand in considerare acestea si costurile de investitie initiale, recuperarea de caldura poate sa nu constituie un factor important in anumite tari cutemperaturi moderate, din punctul de vedere al recuperarii de energie (<2500> Poate fi insa important din punctul de vedere al distributiei aerului sau a protectiei mediului. 2.5 Raportul laturilor (proportia) Un aspect destul de important dar poate mai putin cunoscut in economia deenergie il constituie raportul laturilor pentru tubulatura rectangulara. Un tub cuun raport al laturilor de 6:1 va creste cu 25% pierderile de caldura decat un tub cu raportul de 3:1. Regula este valabila atat pentru situatia cand se transportaaer cald pentru incalzire cat si pentru cazul in care se transporta aer rece pentru racire. Un proiect eficient din acest punct de vedere nu ar trebui sa contina elemente cu raportul laturilor mai mare de 1:3. Cu cat acest raport este mai mic, cu atat sistemul este mai eficient, si nu doar pentru transferul termic dar mai ales pentru pierderile de sarcina din sistem. Cu cat raportul laturilor tindesa se apropie mai mult de 1 :1 (patrat), cu atat mai mult se apropie de sectiunea circulara. De aceea in practica, tubulatura circulara pierde substantial mai putina caldura si are o cadere mai mica de presiune decat sistemul rectangular. 2.6 Pierderea de sarcina (Caderea de presiune) In sistemul de tubulatura presiunea poate fi privita ca si energie creata de ventilator ce poate fi convertita in energie cinetica (debit de aer) sau ca pierdere de sarcina datorata frictiunilor si turbulentelor. Aceasta pierderenumita si cadere de presiune trebuie suplinita de catre ventilator in scopul de aajunge la difuzor debitul de aer dorit. Pierderea de sarcina „costa‟ si este direct responsabila de energia consumata de ventilator.
  6. 6. Astfel, in faza de proiectare, pierderea de sarcina trebuie nu doar calculata ci mai ales se impune incercarea de a reduce pe cat posibil valoarea acesteia. Intotdeauna trebuie gasit raportul optim intre conditiile tehnice si cele economice, intre costurile de investitie si cele de exploatare. Un sistem de tubulatura in care s-a mers cu viteze mari ale aerului, va genera o pierdere de sarcina mare, pe cand un sistem cu viteze mici va genera o pierdere de sarcina mica insa dimensiuni mai mari pentru componentele sistemului. In anumitesituatii este aleasa (datorita spatiului) utilizarea unor tuburi cu dimensiunii maimici si un ventilator mai puternic, insa de cele mai multe ori este de preferat unsistem cu dimensiuni mai mari si implicit viteze si pierderi de sarcina mai mici.In aceasta situatie nu numai costul de investitie pentru ventilator va fi mai mic, dar mai ales costurile de exploatare vor putea amortiza in timp investitia initiala. Atentie insa la corelarea cu punctul «4 » din acest material. O viteza prea mica in tubulatura va amplifica transferul termic intre aerul transportat si mediul in care se afla montat sistemul. 3.Tehnologia si organizarea proceselor de executie a lucrarilor 3.1 Montarea ventilatorului: Caracteristica ventilatoarelor se determina pe bacul de proba sau la un ventilator schimbindu-se rotile de curele pentru a putea da ventilatorului diferite turatii.S e controleaza ca sensul rotatiei sa fie cel correct.Pentru incercare se construesc diferite duze la gura de refulare a ventilatorului,avind sectiuni egale cu cite o fractiune din deschiderea totala,inclusive o duza egala cu deschiderea totala.Ventilatorul se echipeaza cu un motor electric corespunzator,spre a putea functiona si la eventuale suprasarcini. Pentru fiecare turatie si duza se noteaza pe o hirtie milimetrica, presiunea sidebitul masurat.Dupa aceasta se unesc punctele obtinute, trasindu-se curbelemontate in instalatie. Pe bancul de proba se monteaza ventilatorul de incercat,pentru fiecare sectiune,conform duzei utilizate.Diagrama obtinuta constituie curba caracteristica a ventilatorului respectiv. La ventilatarele centrifuge precum si la cele axiale montate pe canal,semasoara debitul de aer furnizat in situatia recordarii lor normale la instalatiile si cu toate organelle de reglaj din instalatie fixate in pozitia normal defunctionare.Intre debitul de aer masurat sic el prevazut in proiect se admite o diferenta de +5 %.
  7. 7. In cazul in care reglarea definitive a instalatiei nu a fost efectuata,se masoara debitele de aer si presiunile corespunzatoare pentru trei pozitii diferite ale dispozitivului de reglajul ventilatorului, determinindu-se trei puncte de funtionare, care se astern pe diagram de functionare a ventilatorului. Secompara pozitia lor fata de curba caracteristica debit – presiune a ventilatorului ca media abaterilor de debit sa aiba o valoare maxima de +5 %. Ventilatoarele axiale de perete si ventilatoarele de acoperis nu se masoara pe pozitia de montaj receptia instalatiei se admit ca valabile, caracteristicele certificate de intreprinderea producatoare. In cazul unui ventilator montat in instalatia,pentru care nu se dispune de curba caracteristica si nu poate fi demontat pentru a fi incercat la bancul deproba,curba caracteristica se va construe in modul urmator:se masoara debitele si presiunea cu toate gurile de refulare inchise,cu una ,doua ,trei guri deschise sau cu toate gurile mici masurate,se calculeaza viteza si debitul.Rezultatele obtinute se traseaza graphic,dupa care prin unirea punctelor se obtine curba caracteristica a ventilatorului. 3.2 Montarea bateriei de incalzire: Debitul de caldura sau frig se determina prin masurari de temperatureeffectuate simultan cu doua termometre din care unul montat imediat inaintea bateriei si unul montat imediat dupa baterie. Difernta de temperature asfelmasurata va fi asociata in cazul bateriilor central cu debitul ventilatorului,iar incazul bateriilor montate pe ramificatii ale canalelor, cu debitul de aer masurat in ramificatia respective. Debitul de caldura masurat poate fi cu cel mult 5%mai mic sau cu cel mult 10% maiu mare decit debitul de caldura prevazut in proiect. Rezistenta latrecerea aerului prin baterie se determina prin masurarea presiunilor inainte si dupa baterie. Pentru incalzirea aerului, bateriile sunt folosite ca si baterii de atenuare, de preincalzire, reincalzire sau incalzitoare rapide. Aburul sau apa calda sunt de obicei agentii termici folositi. Bateriile sunt de obicei folosite pentru racirea aerului insotite sau nu de dezumidificare. O mare parte a echipamentului bateriilor este proiectat pentru a suporta atat racirea sensibila cat si dezumidificarea. Ansamblul include de obicei modalitati de curatare a aerului pentru a proteja bateria de acumularile de mizerie si pentru a tine praful si materiile straine inafara spatiului unde are loc
  8. 8. conditionarea aerului. In sisteme de incalzire pentru confort sunt folosite numai bateriile de temperature mica si de obicei nu au mai mult de unul sau doua randuri de tevi. Sunt posibile diverse trasee in circuitul agentului primar, depinzand de metodele de reglare sipompare folosite. Pierderea de presiune proiectata pe circuitul de apa care trece prinbaterie in mod normal nu depaseste niciodata valoarea de 4 kPa intr-o retea deconducte de presiune scazuta. In cazul unui echipament amplasat pe tubulatura, inaintea bateriei exista o teava striata de un metru pentru a asigura o viteza uniformape suprafata frontala a bateriei. De asemenea trebuie evitate mariri si reduceri bruste de sectiune.Practica arata ca bateriile de racire si cele de incalzire se potimbacsi in timp.Dincolo de faptul ca aerul trimis in interiorul cladirii va avea o calitate mult inferioara aerului tratat obtinut in momentul functionarii corespunzatore, rezistenta pe traseul aeraulic va fi creste in mod semnificativ. Evident, din aceasta cauza, pierderea de sarcina va creste si mai departe vor exista deficiente de functionare atat prin scaderea debitului de aer cat si prin cresterea energiei consumate la ventilator. Un alt aspect negativ este ca transferul termic prin baterie va fi si el diminuat semnificativ ducand la scaderea eficientei sistemului. Pentru a evita astfel de probleme trebuie prevazute filtre inaintea bateriilor si mai ales trebuie intretinute si curatate periodic atat filtrele cat si bateriile. 3.3 Montarea filtrelor: Filtrul se compune dintr-o sectiune de retinere si o sectiune de ionizare. In sectiunea de ionizare electrozi de dimensiuni mici incarcati pozitiv cu 6 si 25 kVsunt suspendati echidistant intre placi. Incarcatura electrica din electrozi creaza uncamp de ionizare pentru incarcarea electrica a particulelor. Ionii pozitivi creati in
  9. 9. acest camp plutesc prin campul de aer si incarca pozitiv particulele de praf din campul de aer. Particulele de praf astfel incarcate trec in sectiunea colectoare formata din placi. Sectiunea colectoare este formata dintr-un numar de placi paralele pozitionate la o distanta egala una de cealalta, incarcate pozitiv cu un curent de 4 - 10 kV . Particulele de praf trecand in aceasta sectiune de colectare sunt impinse pe placi de catre campul electric pozitiv cu care sunt incarcate in acest fel fiind inlaturate din curentul de aer si colectate de catre placi. Celulele filtrelor electrice necesita o curatare periodica cu detergent si apa calda. Unele modele sunt prevazute cu dispozitiv automat de spalare iar altele necesita inlaturarea si curatarea celulelor filtrante. Pentru determinarea caracteristicilor este necesar sa se cunoasca urmatoarele -debitul de aer,purificat de filtru; -gradul de eficacitate a filtrului de praf,prin masurarea concentratiilor de praf inainte si dupa filtru;-rezistenta filtrului si variatia rezistentei acestei pe masura incarcarii lui cu praf . La determinarea caracteristicilor filtrelor de praf este necesar a tine seama de urmatoarele: -regimul de functionare a filtrului in finctie de procesul tehnologic.Prin schimbare aprocesului tehnologic se schimba si cantitate de prsf continuta in aer,modificindu-se si eficacitatea filtrului.Din acest motiv este necesar ca probele pentru determinarea continutului de praf sa se ia atit in perioada de degajare maxima a prafului, cit si la degajarile minime;
  10. 10. -luarea probelor inaintea filtrului si dupa acesta trebuie sa se faca concomitant,probele luate la interval diferite neputind da indicatii care sa caracterizeze just eficacitate si modul de functionare a filtrului; -rezistenta filtrelor, in special a celor fara mecanizm de curatire continua, creste permanent,pe masura infundarii stratului filtrate cu praf.Din aceastacauza rezistenta filtrului si debitul lui trebuie determinate de cel putin doua ori –inaintea curatirii si imediat dupa curatire;-la incercarea filtrelor cu umezire se determina consumul de apa ,masurindu-se eventual si presiunea acestuia (dupa constructia filtrului); -la luarea probelor de aer dupa filtrele umede,se vor lua masuri ca apa sa nu inunde tuburile de cauciuc. 3.4 Montarea canalelor: Pentru transportul aerului in instalatiile de ventilare si de conditionare se folosesc canale (conducte ) de aer.Sectiunea acestor canale de aer poate avea urmatoarele forme:circulare,patrata sau dreptunghiulara,iar in unele cazuri special ,cind situatia locala o cere ,alte forme geometrice. Forma canalelor se allege in functie de gradul de estetica necesar ,de spatial disponibil,de posibilitatea inglobarii lor in structura cladirii , de prezenta particulelor transportate de aer, de consideratii economice,etc. Canalele de aer se pot executa din diferite materiale ,alegerea acestora facindu-se in functie de conditiile de exploatare,montaj,estetica,particularitati ale constructiei in care sint montate ,cost etc. Ele trebuie sa indeplineasca in general urmatoarele conditii: sa fie usoare ,durabile nehidroscopice , ignifuge,rezistente la coroziune,netede in interior ,etanse,usor de curatat si de intretinut,ieftine si usor de executat. Materialele din care se pot executa canalele de aer sint urmatoarele:caramida ,beton,beton de zgura, placi de ipsos,rabit,azbociment,lemn,materialeceramice ,materiale plastice si special tabla de otel (neagra sau galvanizata).Incazuri speciale se mai pot confectiona canale de aer din sticla armata,tabla din metale (aluminiu,cupru etc.) otel inoxidabil placi din fibre minerale etc. Canale de tabla Materialul care satisface in cea mai mare masura conditiile cerute canalelor de aer este tabla de otel,sub forma de tabla zincata sau tabla neagra.
  11. 11. Pentru canale montate in medii curate si care vehiculeaza aer curat se foloseste in general tabla zincata. Pentru canale de aer in interiorul carora se vehiculeaza aer incarcat cu particule solide in suspensie se foloseste tabla neagra.Tot din tabla neagra se executa si canale in care aer cu temperaturi de peste 100 . Instalatiile de ventilare industriala, cu exceptia celor in care este pericol de condensare a particulelor de apa din aer pe peretii canalelor se executa din tabla neagra. Grosimea tablei (tabla zincata,neagra,otel inoxidabil si tabla de aluminiu) pentru canale ce vehiculeaza aer curat sau incarcat cu gaze,vapori sau fum,se alege intre 0.50 si 1.50 mm,in functie de diametrul sau latura mare a sectiunii canalului si presiunea din instalatie. Grosimile de tabla pentru canalele de aer cu particule solide in suspensie, se aleg intre 0.75 mm si 2.00 mm,in functie de diametrul canalului ,de natura materialelor transportate (abrazive sau neabrazive) si de concentratia acestora.Pentru piesele speciale,cu schimbare de directie (coturi,curbe,etaje etc),tabla se alege cu o grosime cu o treapta in plus,fata de grosimea tablei pentru tronsoane drepte. Canalele din tabla zincata montate in medii curate si care vhiculeaza aer curat se vopsesc la exterior numai in cazuri cerute de conditii de estetica.Canalele montate in medii agresive vor fi acoperite la exterior cu vopsea de protectie.In celelalte cazuri canalele din tabla zincata nu vor fi vopsite. Canalele din table neagra se vopsesc in toate cazurile La folosirea tablei negre ,inainte de prelucrare ,aceasta trebuie sa fie vopsitape ambele fete cu miniu de plumb,dindu-se o atentie deosebita suprafetelor din care urmeaza a fi formate falturile sau care urmeaza sa se suprapuna in cazul imbinarii cu nituri. La executarea canalelor prin sudare,foile de table nu se gruntuiesc anterior.In cazul vehicularii aerului cu continut de vapori sau gaze acide,cu concentratia mai redusa, se poate folosi table neagr protejata corespunzator (vopsita cu solutie de bitum sau cu lacuri special anticorazive).
  12. 12. Daca starea aerului vehiculat in interiorul canalelor din table este afectatadefavorabil de temperature canalelor si impiedicind condensarea vaporilor pe pereti canalelor. Izolarea termica a canalelor se realizeaza cu material neconbustibile,neputrescibile si care isi pastreza nealternate in timp proprietatile isolate. Canalele de aer din table se executa cu sectiunea rectangulara sau circular.La canalele cu sectiunea rectangulara raportul laturilor este recomandabil sa nu depaseasca valoarea de 4:1,evitindu-se adoptarea unor rapoarte mai mari de 8:1. Canalele de aer confectionate din tabla de otel se fac la dimensiuni tipizate,stabilite prin acte normative,astfel incit sa se obtina rezultatele dorite,ca maximum de economie de energie,material si spatiu. Canalele de aer din table se compun din tronsoane drepte si piese special. Piesele special servesc pentru schimbari de directive ,schimbari de sectiune,racordari cu elementele accesorii ale instalatiilor. La confectionarea canalelor de aer imbinarile longitudinale ale tabelelor din otel si aluminiu se realizeaza in urmatoarele moduri:-prin falturi,pentru tablele din otel negru si zincat cu grosimea pina la 1,25mm inclusive; -prin sudura cu flacara,fara material de adaos pentru table negre cu grosimea mai mare de 1.5 mm; -prin nituire,pentru table zincate ale caror grosimi nu permit imbinarea prin falt,precum si pentru table din otel inoxidabil (cu folosirea niturilor din aluminiu); Falturile longitudinale pentru asamblarea foliilor de table se executa in felul urmator: -falturi duble, pentru grosimi ale tablelor pin in 0.75 mm inclusive: -falturi simple ,pentru grosimi de 1 mm si mai mari;-falturi de colt,pentru grosimi de 0.75 mm inclusive,la incheierea canalelor cu sectiunea retangulara;
  13. 13. -falturi combinate constind din falturi duble sau simple intrate cu nituri sau cu sudura pentru formarea canalelor cu latura mai mare de 1 m;In cazul sudarii prin puncte acestea dispunindu-se alternant pe doua siruri,pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluias sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7mm. Falturile duble sau simple se executa bine etansate, presate uniform si fara ondulatii.Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda,falturile se preseaza numai pe exterior. Pentru executarea falturilor simple la croirea tablelor se lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble acestea sunt de 28 mmsi respecti 15 mm. Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se realizeaza prin indoirea inplan perpendicular a muchiilor foilor de table care se asambleaza,pe o inaltimeegala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor astfel indoite,faramaterial de adaos. Latime cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate Tronsoanele fixe se confectioneaza in functie de perimetrul sectiunii,pe lungimea sau latimea foii de table ,cu conditia celei mai bune utilizari a suprafetei acesteia.Lungimea tronsoanelor drepte se stabileste in functie de dimensiunilo foilor de table,de conditiile de transport si de montaj,urmindu-se realizarea unor tronsoane cu .ungimea maxima posibila. La executarea tronsoanelor drepte cu sectiunea retangulara (in functie dedimensiunile laturilor sectiunii si de modul de confectionare,pe lungime sau pe latime).Imbinarea longitudionala se executa cu un singur falt pe colt,cu doua falturi decolt dispuse la ambele capete ale laturii mari,cu doua falturi de colt dispuse in diagonal sau cu patru falturi de colt,cite unu la fiecare muchie. Executarea canalelor incepe cu intocmirea “hartilor” cu lungimea si latimeanecesara pentru trasarea piesei respective. In functie de dimensiunile canalului una sau multe table legate intre ele prin incheieturi cu falturi formeaza o harta.Aceasta trebuie sa aiba marime suficienta ca sa permita trasarea
  14. 14. desfasurata a piesei ce trbuie confectionata,inclusive latimile necesare pentru falturi. Hartile se intocmesc astfel incit operatia de taiere sa rezulte cit mai putine resturi,iar numarul de incheieturi prin falt sa fie cit mai mic. Imbinarile transversal pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale se realizeaza prin: falturi,eclise mobile sau flanse. -imbinarile transversal prin falturi se admit numai in cazurile in care pot fi realizate prin mijloace mecanizate si cind exista asigurate mijloace de sustinere: -a tubulaturii ,orizontale astfel incit intre doua imbinari transversal e consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare;-a tulburarii verticale, astfel incit prin modul de montare imbinarea transversal sa nu fie solicitata la nici-un effort. Falturile pentru imbinarile transversale se executa simple,culcate,la orice grosime de tabla.-la canalele cu diametru sau latura mare peste 500 mm,falturile se intaresc cu nituri sau puncte de sudura electrica situate la o distanta de 250 mm. Imbinarile transversal prin falturi se preseaza catre exterior asfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda. Cind aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contin vavori care sepot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se etanseaza la exterior prin lipire cu aliaj de cositor. Imbinarile transversal cu exlipse mobile se aplica la tubulare de ventilare executata din tabla neagra sau zincata,cu sectiunea retangulara avind latura mare pina la 600 mm.Imbinarea cu eclipse mobile se recomanda la confectionarea tubularii in ateliere cu dotare corespunzatoare(masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).aceasta imbinare se feleseste pentru asamblarea tronsoanelor drpte si pieselorspecial ale tuturor tipurilor de indtslstii de ventilare, cu exceptia urmatoarelor cazuri: -la imbinari supuse la solicitari mecanice; -la racortarea tubularii la masini si aparate de ventilare(baterii,filter,
  15. 15. ventilatoare,aggregate de conditionare,organe de reglaj), precum si la utilaje tehnologice.-la instalatii de desfasurare in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talaj etc.; -la tubularele parcurse de aer cald cu temperature mai mare de 70 C. Tubularele imbinate cu falturi sau cu eclipse mobile trebue sa aiba din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru posibilitati de demontare. Imbinarile cu f;anse se folosesc in cazurile cind trebue realizata conditii de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulatorii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau cu latura mare mai mare de 600 mm. Flanse se executa din otel corniere sau din otel lat, fiind prevazute cu garniture, ele se fixeaza pe canale pri puncte de sudura sau nituri asezate ladistanta de 100 mm unu fata de altu.Pentru realizarea etanseitatii intre canal sirama, capatul canalului pe o inaltime pina sub gaurile pentru surub din flanse,trebue barduit prin batere cu ciocanul de lemn astfel incit sa fie perfect plan si sa poata stringe bine garnitura. Diametrul interior, respective interioare ale laturilor flansei se fac 2mm mai mari decit dimensiunile exterioare ale canalului de aer.Pentru realizarea etansietatii intre tronsoanele canalelor se folosesc in mod obsnuit garniture de carton bituminat de 5mm grosime, dupa care prin montare in pozitie acanalului si stringerea surubului se aplica peste inteaga imbinare 1-2 straturi de miniu de plumb. Pentru presiuni mari se folosesc garniture de cauciuc, iar pentru aer cu temperature ridicate se monteaza garniture de clingherit sau azbest. Toate piulitile suruburilor se dispun pe aceeasi parte a imbinarii cu flanse, iar la canalele monate vertical piulitile se dispun pe partea inferioara a imbinarii. Flansele se monteaza pe canalul de aer astfel incit planul lor sa fieperpendicular pe axa canalului. Garniturile dintre flanse se taie si sa monteazaastfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Falturile de colt asigura si ele rigidizarea a canalului de aer motiv pentru care la cele longitudionale nu se aseaza in prelungire ci alternative. Tronsoanele drepte se rigidizeaza in functie de forma si dimensiunilesectiunii prin rame montate pe perimetrul canalelor, la exterior si executate in general din profiluri metalice fixate prin nituire.imbinarile transvertransversalanse se considera si ele ca elemente de rigiditate. Piesele
  16. 16. speciale( curbe ,piese cu schimbarea de sectiune,ramificatii etc) nu se rigidizeaza. 3.5 Montarea pieselor special (coturi,teuri): Piesele special confectionate din table se folosesc in instalatie de ventilare ca elemente de legatura intre tronsoanele canalelor de aer si intre acestea siaparatele si elementele accesorii ale instalatiilor de ventilare.Ele se construiesc astfel incit rezistenta pe care o opun si perturbarea curgerii aerului pe care oprovoaca sa fie minima. Dupa rolul pe care il indeplinesc in asamblu traseirlor canalelor de aer si dupa forma lor constructive, piesele special formeaza o gama foarte variata de subansamluri. Piesele specilae se pot clasifica in urmatoarele categorii: cotari, etaje,reductii,ramificatii,bifurcatii,trifurcatii. Confectionarea lor este similara celei indicate pentru tronsoanele drepte, cudifurcatii mai mari la trasarea si croirea tablelor unde este necesar a se construe desfasurata diferitelor elemente ale pieselor (pereti laterali, pereti superiori si inferiori, segmente) Incheieturlle tablelor la piesele special se executa in general cu falturi iar uneori in cazuri deosebita cu elipse . Imbinarea cap la cap a pieselor special cu tronsoanel;e drepte si cu celelalte elemente ale instalatiilor se executa la fel ca la tronsoanele drepte in special, insa cu flanse.Coturile sint piese special folosite pentru schimbarea directiei canalelor de aer, ele pot fi:cu sectiune circular, cu sectiune rectangulara, cu palate. Cotul cu sectiune rectangulara este piesa de legatura pentru schimbarea directiei canalelor de aer de sectiune rectabgulara. Acesre piese se compun din 2 pereti frontali (s1), un perete superior(S2) , un perete inferior(S3). Elementele caracteristice ale acestei piese sint dimensiunile laturilor sectiunii rectangulare,unghiul pe care il formeaza cotul intre planurile flanselor si raza de curbura a cotului, Raza de curbura R a catului se ia intre ( 1-2 ) h (fiind latura sectiunii canalului aflata in planul in care se curbeaza axa canalului ). Peretii frontali se traseaza identic cu trasarea vederii laterale a curbei,adaugindu-se latimea falturilor pentru imbinare si pentru flanse.
  17. 17. Desfasurarea peretelui superior are o lungime egala cu 1.57 ori raza exterioara , plus adaosul pentru falturi si flanse si o latime egala cu latura canalului normal pe planul in care se face curbarea axei canalului.In mod analog este desfasurarea peretelui inferior,lungimea referindu-se la raza interioara.Toate elementele acestui cot se imbina prin falturi de colt,care se culca pe peretii frontali. Reductiile sint piese special pentru schimbarea sectiunii canalelor de aer circularea sau rectangulare cu mentinerea formei sectiunii,ca difuzor,sauconfuzor sau piese special pentru schimbarea formei canalelor de aer,circulare in canale rectangularea ca difuzor sau confuzor.Exista urmatoarele tipuri de reductii: simetrica cu sectiune circular; dreapta cu sectiune circular; simetrica cu sectiune rectangulara;simetrica cu schimbarea formei sectiunii. Reductiile se copnfectioneaza la fel ca si colturile desfasurate pentru trasare rezultind din figurile ce le reprezinta. Ele au forma unor trunchiuri de con ,la cele cu sectiune circular si a unui trunchi de piramida,la cele cu sectiune rectangulara. In sensul de miscare al aerului dupa felul cum este realizata schimbarea de sectiune,de la mare la mic sau de la mic la mare,aceste reductii au rolul de confuzor su difuzor. Se recomanda ca unghiul la virf al difuzorului sa fie intre 15-30grade,maximum admis 45 de grade,iar al confuzoarelor sa fie de preferinta sub 45 de grade,maximimum admis 60 de grade. Pe linga reductiile indicate (simetrice sau drepte) se realizeaza uneori cind conditiile locale ale instalatiei o impugn si reductiile oblice,a caror trasare si desfasurata este mai dificila. Ramificatiile sint piese de legatura pentru racordarea unui canal de aer cu doua tronsoane, unul continua in linie dreapta fara schimbarea sectiunii,iar celalalt isi schimba directia si in unele cazuri chiar sectiunea. Ramificatia cu sectiunea rectangulara este piesa de legaturapentru racordarea unui canal de aer rectangular cu doua tronsoane de canale rectangulare.Bifurcatiile sint piese de legatura pentru recordarea unui canal de aer cu doua tronsoane, care isi schimba directia.
  18. 18. 4.Calculul volumelor de lucru Lista detaliilor de completare a schemei tehnologice de montare Tabelul 4 Dimensiunilesuprafetei Aria in m 2 nota Cantitatea in bucati Denumireadetaliei Nr. detaliuluiNr.de ordine transversale Lunginea Unghiul mm La Hb La o totala bucata de1 m2 L1 1980 A 7 0.5 6.93 A- L2 980 A 2 0.5 0.98 20.85 Canal 1 L3 100x150 750 A 1 0.5 0.38 de aer L4 400 A 1 0.5 0.20 L5 230 A 1 0.5 0.13 L6 1980 A 9 0.6 10.7 Canal 2 L7 100x200 540 A 3 0.6 0.97 de aer L7 310 A 3 0.6 0.56 L8 Canal 1980 B 1 0.7 1.39 B- 3 100x250 L9 de aer 800 B 1 0.7 0.56 66.22 L10 Canal 980 B 18 0.7 12.35 4 150x200 L11 de aer 380 B 1 0.7 0.27 L12 Canal 980 B 2 0.8 1.57 5 200x200 L13 de aer 450 B 1 0.8 0.36 L14 1980 B 5 0.9 8.9 Canal 6 L15 200x250 730 B 1 0.9 0.66 de aer L16 120 B 1 0.9 0.11 L17 1980 B 2 1 3.96 L18 Canal 980 B 8 1 7.84 7 200x300 L19 de aer 540 B 2 1 1.10 L20 700 B 1 1 0.70 L21 Canal 540 B 1 1.2 0.69 8 200x400 L22 de aer 460 B 1 1.2 0.55 L23 Canal 1980 B 2 1.3 5.15 9 250x400 L24 de aer 920 B 1 1.3 1.20 L25 Canal 980 B 7 1.5 10.310 250x500 L26 de aer 450 B 1 1.5 0.68 L27 Canal 1980 B 3 1.4 8.3011 300x400 L28 de aer 690 B 1 1.4 0.97 L29 1980 C 6 1.6 16.13 C- Canal12 L30 300x500 660 C 1 1.6 1.10 73.19 de aer L31 210 C 1 1.6 0.34
  19. 19. L32 Canal 1.8 0.4013 400x500 540 C 4 de aer L33 1980 C 9 2 35.64 L34 Canal 600 C 2 2 2.4014 400x600 L35 de aer 420 C 1 2 0.84 L36 220 C 1 2 0.44 L37 1980 C 2 2.2 8.71 Canal15 L38 500x600 980 C 2 2.2 4.31 de aer L39 600 C 2 2.2 2.64 L40 Canal 2.6 6.24 D-6.2416 500x800 1200 D 2 de aer17 C1 Cot 150x200 H 6 0.34 2.0418 C2 Cot 100x150 G 4 0.21 0.8419 C3 Cot 100x200 G 4 0.25 1.00 G-1.8420 C4 Cot 200x200 H 2 0.39 0.78 H-5.1421 C5 Cot 200x250 H 1 0.44 0.4422 C6 Cot 200x300 H 1 0.49 0.4923 C7 Cot 400x600 I 3 1.3 3.9 I-7.124 C8 Cot 500x600 I 1 1.6 1.625 C9 Cot 300x500 I 2 0.8 1.626 C10 Cot 200x400 H 1 0.59 0.5927 C11 Cot 250X500 H 1 0.8 0.828 T1 Teu 600x500x500 I 2 1.65 3.30 I-16.9129 T2 Teu 500x500x200 I 2 1.3 2.4430 T3 Teu 500x400x300 I 3 1.22 3.6631 T4 Teu 400x200x200 H 1 0.7 0.732 T5 Teu 300x200x200 H 1 0.36 0.3633 T6 Teu 150x150x150 G 2 0.17 0.34 G-0.3434 T7 Teu 200x150x150 H 1 0.21 0.21 H-4.5135 T8 Teu 250x200x150 H 2 0.31 0.6236 T9 Teu 250x250x150 H 2 0.36 0.7237 T10 Teu 400x400x400 I 1 0.89 1.7838 T11 Teu 600x600x150 I 3 1.91 5.7339 T12 Teu 800x600x600 J 1 1.98 1.98 J-1.9840 T13 Teu 400x300x250 H 2 0.82 1.6441 T14 Teu 200x200x150 H 1 0.26 0.26 5.Cerintele de calitate si receptia lucrarilor Instalatiile de ventilare sint puse in functiune simultan cu inceperea lucrului in atelierele cu degajari nocive slabe. De regula se pornesc initial instalatiile de refulare si apoi cele de absorbtie. In atelierele in care au loc degajarile nocive puternice instalatiile de ventilare se pornesc inainte de inceperea procesului de productie cu circa 10 – 15 min, punindu-se in functiune initial instalatiile de evacuare si apoi cele de refulare. In locurile in care ventilarea este combinata cu incalzirea cu ajutorul aerului cald si in incaperile conditionate, instalatiile se pornesc inainte de ocuparea incaperilor
  20. 20. cu o perioada de timp necesara realizarii conditiilor interioare de temperatura si umiditate. Instalatiile se pornesc numai dupa ce, in prealabil, au fost verificate; - etanseitatea gurilor de vizitare si control; - asezarea si intinderea curelelor pe saibe; - strangerea buloanelor de postament; - lipsa de corpuri straine in agregate etc. Responsabilul instalatiei este obligat sa urmareasca ca persoanele strainede instalatie sa nu intervina in functionarea acesteia , de exemplu: sa nu astupegurile de aspiratie, de refulare, fantele etc. Si sa nu manevreze diverse organe de inchidere si reglaj. La punerea in functiune a unei instalatii de ventilare si de conditionare trebuie sa se inceapa cu urmatoarele operatii: - se deschid ventilele de pe conducte ce alimenteaza bateriile de incalziresau racire si se lasa sa se realizeze in timp de 5 – 20 min incalzirea sau racirea acesteia; - se pune in functiune instalatia de alimentare cu apa a diverselor circuite (umidificator, filtre umede, racire etc.); - se pun in functiune instalatiile anexe servind la ozonizarea sausterilizarea aerului ce se refuleaza, neutralizarea si purificarea aerului evacuat; - fixarea organelor de obturare din tubulatura instalatiei (jaluzele, clape, sibere etc.) in pozitia necesara. La pornirea ventilatorului se tine seama de tipul acestuia si de felul actionarii. La 10 – 15 min dupa pornire se controleaza daca instalatia functioneaza in conditii bune. Oprirea instalatiei de ventilare are loc: - dupa 5 – 10 min de la scoaterea din functiune a utilajului tehnologic pe care il deserveste;
  21. 21. - dupa minimum 15 – 20 min de la incetarea lucrului in atelierele cu degajari nocive sau dupa o perioada de timp ce se apreciaza in functie de natura si intensitatea degajarilor. Operatia de oprire a unei instalatii de ventilare are loc in urmatoarele succesiuni: - se deconecteaza motorul electric de antrenare a ventilatorului: - se inchid jaluzelele de pe canalul de actiunile a aerului proaspat in cazul instalatiilor de refulare sau clapeta de pe canalul de evacuare in cazul instalatiilor de aspiratie; - se opreste instalatia de alimentare cu apa a diverselor circuite; - se opreste alimentarea cu agent termic a bateriilor de incalzire, respectiv cu cel frigorific a celor de racire; - se scot din functiune instalatiile anexe si se verifica de catre responsabilul instalatiei daca exista sau nu defectiuni ale vreunui element. 5.1 Reguli privind supravegherea functionarii instalatiilor Instalatiile de ventilare si de conditionarea aerului pot functiona in felul urmator: - continuu sau in conformitate cu graficul de lucru sau cu programul de functionare al incaperilor ce le deservesc; - simultan cu utilajul tehnologic deservit (uscatorii, cuptoare, aspiratii locale, dusuri de aer etc.). Mentinerea permanenta a conditiilor de microclimat de catreinstalatie, se realizeaza prin:supravegherea periodica a aparatelor de control simasura sau a instalatiei de automatizare in cazul reglajului automat si actionare asupra dispozitivelor de reglare manuala. Supravegherea instalatiilor de ventilare si conditionare in timpulfunctionarii lor revine responsabilului instalatiei si are ca scop mentinerea citmai constanta, in timp, a factorilor de microclimat din incaperi ti functionarea linistita, fara defectiuni. Supravegherea instalatiilor consta in:
  22. 22. - mentinerea in pozitie fixa a organelor de reglaj (jaluzele,clapete, palete de reglaj etc.); - observarea functionarii normale a elementelor instalatiei (ventilator, baterie de incalzire, sisteme de filtrare etc.); - observarea indicatiilor aparatelor de masurat si inregistrate(manometre, termometre, psihrometre, umidostate etc.), montate in instalatie si in incaperile deservite. Functionarea instalatiilor este controlata de catre responsabilul instalatiei, urmarindu-se functionarea in timp prin analizarea inregistrarilor aparatelor (termografe, higrografe etc.). Controlul functionarii este necesar sa se efectueze in special acolo unde nu exista automatizarea instalatiilor, verificindu-se urmatorii factori: - temperatura, umiditatea si viteza aerului; - consumul de agent termic, energie electrica, apa si agent frigorific. Variatiile in timp ale acestor factori in functie de conditiile atmosferice exterioare si ale procesului tehnologic trebuie sa fie urmarite in scopul adaptarii instalatiei la conditiile variabile. 5.2 Reguli pentru intretinerea instalatiilor Intretinerea elementelor instalatiilor de ventilare si conditionare consta din urmatoarele operatii: - ungerea elementelor in miscare (legate, rulmenti etc.); - ungerea elementelor de actionare (parghii de comanda ale jaluzelelor si clapetelor, role, cabluri etc.); - descarcarea si curatarea unor elemente din sistemul de filtrare a aerului (celule filtrate, cicloane, filtre cu saci, camere de decantare etc.); - curatarea de praf a unor elemente ale instalatiei (jaluzele, gratare, plase de sirma etc.); - spalarea si desfundarea circuitelor de apa si abur. Termenele pentru efectuarea operatilor care compun intretinereadiverselor elemente se stabilesc in functie de specificul instalatiei si de tipul de
  23. 23. functionare al acesteia. Responsabilul instalatiei de ventilare-conditionare trebuie sa aiba grija ca reviziile si reparatiile planificate sa fie efectuate latermenele stabilite si sa ia parte la receptia efectuata dupa repararea diverselor elemente si sa raspunda de calitatea executiei. 5.3 Repararea instalatiilor Prin repararea instalatiilor de ventilare si conditionare se urmareste sa se reduca acestea la conditiile si calitatile initiale de functionare sau cit maiaproape de datele din fisa tehnica, pentru a se asigura conditiile de microclimat in incaperi sau la locurile de munca, desfasurarea normala a proceselor de productie legate de functionarea instalatiilor de ventilare si marirea duratei de functionare a instalatiilor. Sistemul reparatiilor si reviziilor periodice planificate este singurul sistem eficace, deoarece permite: - planificarea reparatilor pe un interval de timp mai indelungat ; - pregatirea reparatiilor din timp, reducindu-se astfel timpul de nefunctionare a instalatiei; - limitarea scoaterii din functiune a instalatiei din cauza avariilor; - reducerea cheltuielilor de reparare. Planificarea reparatiilor periodice trebuie astfel intocmita, incit sa nuimpiedice desfasurarea normala a procesului tehnologic in incaperile deservite de instalatiile de ventilare respective. Se recomanda ca reviziile periodice si reparatiile elementelorinstalatiilor de ventilare sa se faca concomitent cu ale utilajului tehnologic pe care il deservesc sau in perioadele de timp cind eventual se poate asigura folosirea incaperilor respective si fara functionarea totala sau partiala a instalatiei. Se va evita sistemul reparatiilor neplanificate, deoarece conduce la uzura pronuntata a instalatiilor, la perturbari ale procesului de productie sau ale gradului de folosire a incaperilor deservite si la cheltuielilor de reparare.
  24. 24. Pentru a se realiza conditiile necesare efectuarii lucrarilor de reparatii, se va avea in vedere: - stabilirea continutului si complexitatii lucrarilor de reparatii; - aprecierea timpului necesar pentru efectuarea lucrarilor de reparatii atimpului de nefunctionare a instalatiei de ventilare ; a consumului de materiale; a rezervei necesare de piese de schimb si a costului reparatilor; - stabilirea ciclului de reparatii; - organizarea echipelor necesare efectuarii lucrarilor de reparatii; - organizarea evidentei exploatarii si repararii instalatilor de ventilare; - controlul calitatii exploatarii si repararii instalatiilor de ventilare. Sistemul reparatiilor preventive planificate cuprinde urmatoarele grupe de lucrari: - reparatii de serviciu; - reparatii periodice; - reparatii periodice curente; - reparatii periodice mijlocii; - reparatii periodice capitale. Reparatia de serviciu consta in inlaturarea micilor defectiuni ivite intimpul functionarii si se executa de catre responsabilul instalatiei de ventilare, in timpul schimbului sau. Revizia periodica se executa de catre personalul instalatiei de ventilaredupa grafice intocmite. Se poate efectua revizia periodica atunci cind instalatia nu functioneaza sau in timpul functionarii acesteia daca nu exista pericol de accidentare. Revizia periodica urmareste sa stabileasca starea tehnica a elementului instalatiei de ventilare si sa descopere defectiunile ce trebuie remediate. Dupa efectuarea reviziei periodice se intocmeste un extras aldefectiunilor constatate, in care se specifica partile instalatiei care au nevoie de reparatia sau intocmirea, precum si materiale necesare.
  25. 25. Reparatia periodica curenta consta in: inlaturarea defectiunilor si stricaciunilor, inlocuirea pieselor uzate, curatarea elementelor instalatiei sirestabilirea functionarii normale a diverselor agregate si mecanisme. Reparatia periodica curenta se executa la locul de amplasare a instalatiei, de catre mecanicul unitatii sau din cadrul unei unitati de specialitate. Reparatia periodica mijlocie se deosebeste de reparatia curenta prinfaptul ca are un volum mai mare de lucrari, un numar mare de piese schimbate si o verificare completa a caracteristicilor tehnice ale instalatiei. Reparatia periodica capitala consta din: - demontarea instalatiei de ventilare si a anexelor acesteia; - verificarea si repararea tuturor pieselor instalatiei (conducte de aer, de apa, de abur, filtre etc.); - schimbarea pieselor uzate ale agregatelor (ventilator, pompa, motor electric etc.); - verificarea completa a eficacitatii instalatiei. Reparatia periodica capitala se executa de catre o echipa de reparatii, in atelierul de reparatii. In caz de reconstructie sau modificare a unei instalatii de ventilare se vor intocmi proiectele respective. Nici o lucrare de executie sau montaj nu se vaexecuta in scopul modificarii sau reconstructiei unei instalatii de ventilare, fara avizul conducatorului tehnic al unitatii, in sarcina caruia revine si urmarirea acestora. Dupa executarea unei lucrari de reparatii capitale, de modificare sau de reconstructie a unei instalatii de ventilare, se va receptiona lucrarea in conformitate cu STAS 5 184 – 69 ,,Instalatii de ventilare. Conditiile dereceptie‟‟, si a prevederilor din Normativul pentru proiectare si instalatiilor de ventilare – INCERC 1973. 5.4 Organizarea exploatarii O exploatare corecta a instalatiilor de ventilare implica urmatoarele: - existenta unor servicii de exploatare si in special a unui personal care sa raspunda de exploatare; - instalatiile sa fie luate in primire la timp cu forme legate; sa se intocmeasca fisa lor tehnica si sa se completeze jurnale de exploatare;
  26. 26. - capacitatea instalatiilor de alimentare cu energie termica, electrica si cu frig sa corespunda cerintelor; - existenta aparatelor de masura si control necesare, fara de care nu se poate urmari functionarea corecta a instalatiei. Pentru fiecare instalatie noua sau reparata capital trebuie sa se intocmeasca o documentatie tehnica alcatuita din: - certificat de functionare (fisa tehnica); - jurnal de exploatare si reparatii; - instructiuni speciale de exploatare. Certificatul de functionare (fisa tehnica) se intocmeste la luarea in primire ainstalatiei pentru exploatare. In certificat se trec toate caracteristicile tehnice side functionare ale instalatiei (canale de aer, agregate, aparate etc.), incaperile si utilajele pe care de deserveste, rezultatele incercarilor etc. Se indica gradul de tratare a aerului refulat: in cazul recirculatiei se arata procentual cantitatea ce se recircula din debitul total de aer. Se specifica elaboratorul proiectului instalatiei, precum si intreprinderea care a executat lucrarea, data la care s-a facut incercarea tehnica a instalatiei si data la care aceasta a fost pusa in exploatare. Fisa tehnica se completeaza in doua etape:-in prima etapa se completeaza fisa pe baza datelor din proiect si a instalatiilor executate;-in etapa a doua (la receptia instalatiei) se completeaza datele reale obtinute in urma incercarilor tehnice si a masurilor efectuate. Jurnalul de exploatare se intocmeste pentru fiecare instalatie de ventilare si se introduce o data cu inceperea exploatarii acestei instalatii. La jurnalulde exploatare se anexeaza schema instalatiei respective, in care se mentioneaza dispozitivele de reglare prevazute, aparatele de masurat si control care se folosesc, precum si locul de asezare al acestora. In jurnalul de exploatare se inregistreaza toate perturbarile care intervin,in functionarea instalatiei, ca: opriri accidentale, defecte de exploatare, lipsuride exploatare, aratandu-se cauzele lor si lucrarile de reparatii efectuate pentru remediere, data opririi si data repunerii in functiune a instalatiei etc. In cazul unei exploatari normale si a functionarii continue a instalatiilor, prin
  27. 27. respectarea stricta a instructiunilor de exploatare, in jurnal nu se fac nici un fel de inregistrari. Instructiunile speciale pentru exploatare se intocmesc de proiectant si in ele se dau indicatii caracteristice fiecarei instalatii. Se dau indicatii precise cu privire la regimurile de functionare pe care trebuie sa le asigure instalatia, se enumera operatiile care trebuie efectuata asupra fiecarui element al instalatiei pentru asigurarea regimurilor de functionare respective, se arata modul cum trebuie executate pornirea si oprirea instalatiei, modul cum trebuie efectuate supravegherea, controlul, repararea si intretinerea instalatiilor si termenele la care trebuie facute reviziile si reparatiile diferitelor elemente componente. 6.Calculul consumului de timp de munca Determinarea consumului de timp de munca,de timp de utilaj si a salariului muncitorilor Tabelul 6 Tarife Consumul de Salariul Denumireaprocesului Norma de Unitatea de masura timp de Volum de lucru Fundamentarea timp Lei/bani munca muncitorilor Mun Mas Mun Mas Mun Mas Lei,bani Lei,b Om/h Ut/h Om/h Ut/h Om/h Ut/h 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Montarea ventiatorului VC01A buc 1 16,88 1,8 329,33 35,2 16.88 1.8 329.33 35.Montarea bateriilor de incalzire VC29 buc 2 9,92 0,4 193,54 7,8 19.84 0.8 387.08 15 Montarea filtrelor de aer VC11 buc 2 13,65 0,4 266,31 7,8 27.30 0.8 532.62 15Montarea prizei de aerproaspat VB23 buc 17 2,76 0,24 53,85 4,7 46.92 4.08 915.45 79 VA02A 20.85 3,44 0,05 67,12 0,98 71.73 1.04 1399.45 20. Confectionarea si montarea VA02B 66.22 2,46 0,07 47,99 1,37 162.9 4.64 3177.9 90canalelor de aer din table zincata VA02C 73.19 3,28 0,13 63.99 2,54 166.9 9.5 3256.9 185
  28. 28. VA02D 6.24 3.53 0.15 68.87 2.93 22.03 0.94 429.75 18. Racordareasustinerii elastice VC 24 buc 4 5,12 0,03 99,9 0,59 20.48 0.12 399.6 2.2 VA10G 1.84 3,85 0,11 75,11 2,15 7.1 0.2 138.2 3.9 VA10H 5.14 4,86 0,08 94,82 1,56 25 0.4 487.37 8.0 VA 10I 7.1 3.1 0.15 60.5 2.93 22 1.065 429.55 10.Confectionareasimontareapieselor VA16G 0.34 4,24 0,12 82,72 2,34 1.44 0.04 28.13 0.7 VA16H 4.51 3,44 0,17 67,11 3,32 15.5 0.77 302.67 15. VA 16I 16.91 3,04 0,22 59,3 4,3 21.58 1.56 1002.76 72. VA 16J 1.98 7.82 0.17 152.57 3.32 15.48 0.33 302.1 6.5Montarearamelor cu jaluzele fix VB09A buc 36 1,98 0,17 38,63 3,32 71.28 6.12 1390.68 119Verificareasipunerea in functiune VD01B buc 1 7,85 3,64 153,15 71,1 7.85 3.64 153.15 71 7.Resurse tehnico-materiale Necesarul de prfabricate,materiale si piese Tabelul 7
  29. 29. N Denumireamaterialuluisemifabri u/m Cantitatea Codul Totr catuluiconstructiei al 1) Montareaventilatorului1. Carbura de calciutehnica kg 0.22. Grund minim de plumb kg 24135473 2 08164 0.223 Materialemaruntesi de montaj % 0.1 24301161 0.15 54 Motor p/u ventilator B 00814 uc 0.5 0.55 Oxigentehnicgazos 24111159 m 04512 3 1 16 Piulita hexagonal M8 28741158 0.18 0.17 Piulita hexagonal M10 bu 40766 8 c 488 Sirma sudura obisnuita 28741158 48 D=3,25mm bu 40443 -9 c - Vaselina tehnica artificial 27341259 0.181 kg 00499 0.10 Ventilator centrifugal 0.2 8 kg 232031621 Surub hexagonal M8*30mm 02533 1 0.21 bu Surub hexagonal M8*60mm c 28741158 22 11 201702 bu 26 22 c 28741158 20285 26 bu c 2)Montareabateriilor de incalzire (VC29A)1. Ciment Portland P40 saci kg 26511221 0.5 000242. Materiale maruntesi de % 0.5 montaj(petrol vaselina,cirpeect.) 0.5 241212613. kg 0.5 00010 Miniu de Plumb 0.04. kg 0.05 5 21125173 Mucavasatinata 303995. kg 0.05 0.0 Piulita hexagonal M10 5 287411586 bu 18 40433 Surub hexagonal M10*60mm c 18 18 28741158 bu 18 20522 c 3) Montareafiltrelor de aer(VC11A)
  30. 30. 1. Benzina l 23201162 00535 2 22. Ciment Portland P40 saci kg 26511221 1 13. Filtru de aer bu 00024 c 1 14. Miniu de Plumb 24121261 kg 00010 0.1 0.15. Mucavasatinata kg 21125173 0.0 0.026. Ulei industrial 30399 2 kg 20 23201862 20 01204 4)Montareaprizei de aerproaspat (VB23A)1. Teava de Otelfarasuduratrasa la m 0.02 27221032 0.0 rece 08146 22. kg 1.05 Tesatura sirma 28731320 1.03. zincata1*0,25*1000 kg 0.014 04311 54. Banda otellamin.rece 25*1 kg 0.045 27204037 0.0 07831 145. Carbura de calciutehnica kg 1.2 24135473 0.06. Cornier aripi 4*16 kg 0.02 08164 457. Nit aluminiu cu cap bombat 3*8 kg 0.26 27107035 1.2 001308. Nit aluminiu cu cap bombat kg 0.18 0.0 4*10 28741258 29. m 0.015 86100 3 Nit aluminiu cu cap semirotund 0.21 3*8 2 28741258 60. bu 85742 Oxigentehnicgazos c 2 0.11 28741258 81 Piulitafluture M6 bu 12 84724 c 0.01 Piulita hexagonal M8 0.275 24111159 152 bu 04512 Piulita hexagonal M6 c 0.021 21 287412583 Sirmasuduraobisnuita kg 0.678 95204 2 D=3,25mm1 kg 0.55 28741158 124 Tabla constructive mecanice 95204 kg 8 0.21 Tabla constructive mecanice 28741158 75 bu
  31. 31. 5 Tablaneagra 1*1000 c 2 40405 0.0 211 Saibaplata p/u metalM8 bu 2 273412596 c 00499 0.6 Saibaplata p/u metalM6 12 781 bu 271040367 Saibaplata p/u metalM6 c 2 03281 0.5 51 Saibaplata p/u metalM6 bu 2 271040368 c 05057 8 Surub cap cilindricbombat 11 6*12mm bu 27104036 29 c 00502 Surub cap hexagonal filt M6*55 22 bu 287412580 Surub cap hexagonal filt M6*25 c 81227 122 bu 28741258 21 c 81198 22 bu 287412582 c 81198 122 287412583 81198 28741158 30892 28741158 10905 28741158 19963 5)Confectionareasimontareacanalelor de aer din table zincate(VA02A,B, C,D)1. Banda Otel T3*25mm kg A B C D 27107037 0.8 - - - 01978 0,82. Carbura de calciutehnica kg 0.1 0.1 0.1 0,02 24135473 0,53. Grund minim de plumb kg 08164 0.012 0.045 0.052 0,10 0,24. Hirtie de slefuituscata kg 4 24301161 13 0.01 0.01 0.01 008145. Materialemaruntesi de % 0,01 0,4 montaj(petrol vaselina,cirpeect.) 1 1 0.5 281116006. kg 0,3 16669 2,8 Mucavasatinata 0.016 0.048 0.0757. kg 0,15 21125173 0,2 Nit cu cap semiinecat3*6 - - 0.005 30399 89
  32. 32. 8 Nit cu cap semiinecat3*9 kg 0.008 0.008 0.008 0,02 28741258 0,0 85675 259 Otel cornier aripiegale 25*25*3 kg - - 1.7 0,00 kg 8 28741258 0,01 Otel cornier aripiegale 32*32*3 0.3 0.3 0.3 85663 320 m - Otel cornier aripiegale 40*40*3 3 0.03 0.06 0.09 27107035 -1 - 026711 Oxigentehnicgazos 1 0.3 0.4 0.4 1,7 2 241111591 Petrol lampantdistilat kg 4.7 4.5 4.5 04512 22 0,06 Sirma sudura obisnuita kg - 7.2 7.8 23201462 1,41 D=3,25mm 0,01 007673 kg - - 9 6 0,1 Tabla zincata 0.3mm 27341259 961 kg 6 16 24 0,5 004994 Tabla zincata 0.5mm 0,1 kg 6 16 24 - 28741258 61 Tabla zincataOl 32cal 1 sau 811985 0.8mm bu - 13, c 28747158 71 Tabla zincataOl 32cal 1 sau 1 7,05 199636 mm kg 15 8,81 Saibaplatametalica M6 16,7 56 05 Surub cap hexagonal M6*251 56 8,88 111 29 112 20 6)Racordareasustinerii elastic (VC24 B)1. Ciment Portland P40 saci kg 1.5 26511221 1.5 000242. Materiale maruntesi de % 0.2 0.2 montaj(petrol vaselina,cirpeect.) 241212613. kg 0.3 00010 0.3 Miniu de Plumb4. bu 8 28741158 8 Piulita M20 c 406015. 1 1 Suport elastic ventil. cu arc bu 252315576. elicoidal c - 00356 -7. Suport elastic ventil. din bu 8 25231557 8
  33. 33. cauciuc c 00368 Surub p/u fundatii M20*200 bu 28741158 c 27776 7) a.Confectionareasimontareapieselor(VA16 G,H,I)1 Carbura de calciutehnica kg G H I 24135473 08164 0,02 Cornier aripi 25*25*3 kg 3 271070353 Electroz ispeciali sudobrazare bu 02671 3,5 c4 Hirtie de slefuituscata 28731559 0,2 bu 03088 4 0,01 0.01 0.15 Miniu de Plumb c 26811160 0,6 - 3.5 -6 Mucava tip satinata kg 01666 0,0 0,07 0.08 0.097 Nit cu cap semiinecat3*6 kg 24121261 54 00010 0,2 0.2 0.28 Nit cu cap semiinecat3*9 kg 0,4 21125173 75 0,018 0.018 0.0189 Oxigentehnicgazos kg 30399 0,1 0,24 0.16 0.0751 Petrol lampantdistilat m 28741258 35 30 85675 - 0.048 0.087 Piulita hexagonal M6 0,91 1 28741258 37 - 0.82 0.1171 Sirma sudura obisnuita 85663 D=3,25mm kg 0,0 0,03 0.03 0.031 24111159 92 Tabla zincata sau aluminiu 0.5 kg 04512 0,004 0.004 0.004 *800 0,01 kg 23201462 16 6 16 243 Tabla zincata sau aluminiu 00767 1000*2000 kg 46 0,04 0.04 0.041 287411584 Saiba plata metalica M6 bu 40405 0,1 6,3 6.1 - c 61 Surub cap hexagonal M6*25 27341259 - 9.75 -5 bu 00499 12, c 4 6 16 241 271040366 00409 9,7 6 16 24 5 27104036 00409 46 28741258 46 81198
  34. 34. 28741158 19963 7) b.Confectionareasimontareapieselor(VA10 G,H,I,J)1 Banda otel 3*25mm kg H G I J 27107037 4.2 - 019782 Carbura de calciutehnica kg 0.01 0,01 241354733 Cornier aripi 25*25*3 kg 08164 - - -4 Electroz ispeciali sudobrazare kg 27107035 0.01 0.07 0,09 026715 Hirtie de slefuituscata bu c 3.5 0.2 0,2 287315596 Miniu de Plumb 03088 kg 0.09 0.01 0,0187 Mucava tip satinata 8 26811160 kg 02 0,075 016668 Nit cu cap semiinecat3*6 0.14 kg 0.018 0,087 241212619 Nit cu cap semiinecat3*9 - 00010 kg 0.16 0,0111 Oxigen ethnic gazos - 7 211251730 m 0.048 30399 3 Petrol lampant distilat 200 0.03 0,031 0.018 287412581 Piulita hexagonala M6 1 2 0.00 0,004 85675 41 Sirmasuduraobisnuita bu 0.03 24 287412582 D=3,25mm c 6 85663 0.004 0,031 Tabla zincata sau aluminiu 0.5 kg 0.03 241111593 *800 16 - 04512 kg 6.31 Tabla zincat asau aluminiu 0.04 7,85 232014624 0,8*1000*2000 kg - 00767 6.1 241 Saiba plata metalica M6 bu 6 287411585 c 9.75 24 40405 Surub cap hexagonal M6*25 61 bu 16 273412596 c 00499 161 271040367 00409 27104036

×