Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Curs 8-histo-sistemul-tisular-hemo-imun

8,918 views

Published on

  • Login to see the comments

Curs 8-histo-sistemul-tisular-hemo-imun

  1. 1. SISTEMUL TISULAR HEMO-IMUN (STHI)
  2. 2. SISTEMUL TISULAR HEMO-IMUN CELULE MIELOIDE (hematii, granulocite, megacariocite- trombocite): – Origine - măduva roşie hematogenă – Evoluţie unidirecţională CELULE IMUNOCOMPETENTE ( limfocite T şi B ): – Origine – timus si măduva roşie hematogenă – Capacitatea de transformare blastică – Capacitate de recirculaţie MONOCITE (în ţesuturi devin macrofage ): – Origine- măduva roşie hematogenă – Rol în procesele de apărare specifică şi nespecifică.
  3. 3. ERITROCITOPOIEZAGRANULOCITOPOIEZAMEGAKARIOCITOPOIEZA MONOCITOPOIEZA
  4. 4.  Criterii morfologice ale dezvoltării celulelor sângelui Mărimea celulei: celulele imature sunt mai mari Afinitatea tinctorială: celulele tinere sunt bazofile apoi, trecerea spre normocromie Structura nucleului: – Configuraţia cromatinei: celule tinere, cromatina mai puţin condensată – Dispariţia nucleolului: semn de trecere de la un stadiu imatur la forme apropiate de cea adultă; – Lobulaţia nucleului: granulocitele dobândesc forma lobulată în cursul dezvoltării; – Pierderea nucleului: seria roşie; Citoplasma : prezenţa produşilor de diferenţiere – Granule citoplasmatice pentru granulocite; – Hemoglobina, pentru seria roşie
  5. 5. Stadiile hematopoiezei
  6. 6. ERITROCITOPOIEZA 2 tipuri de celule progenitoare unipotente care iau naştere din CFU-S: Cel multipotenta - BFU-E - cei mai tineri (CFU-S) progenitori ai seriei eritrocitare; Cel. progenitoare CFU-E - progenitori mai diferenţiaţi.
  7. 7. Seria eritrocitarăCel. precursoare Cel. matura
  8. 8. Transformările celulelor nucleate în cursul procesului de maturare► ↓ progresivă a dimensiunilor nucleului şi celulei;► ↑ progresivă a cantităţii de cromatină nucleară condensată;► ↓ progresivă a raportului N/C;► ↑ progresivă a conţinutului de Hb (aspect roz pe frotiuri), în paralel cu ↓ ARN-ului ribozomal (colorat în albastru), realizând în ansamblu, un aspect policromatofil al celulei.
  9. 9.  Eritropoeza cuprinde şase celule: Sectorul de diviziune: – pronormoblast – normoblast bazofil – normoblast policromatofil S ectorul de maturare: – normoblast oxifil – r eticulocit – hematie
  10. 10. Sectorul de diviziune Pronormoblast (proeritroblast) dimensiuni 16 µ →25µ nucleu mare eucrom, nucleolat, 2-3 nucleoli citoplasma redusă, bazofilă, - organite citoplasmatice: - poliribozomi, - perinuclear un halou pal în care sunt mitocondrii, aparat Golgi şi opereche de centrioli. - granule numite siderozomi (feritina) N/C 8:1 Măduvă: 1% Sânge: 0% Începe sinteza de hemoglobină Este în cantitate prea mică → nu poate fi detectată.
  11. 11.  PROERITROBLAST (Pronormoblast )
  12. 12. Sectorul de diviziune Normoblastul bazofil (eritroblastul bazofil) – Rezultă din diviziuni mitotice ale proeritroblastului – Dimensiuni 10-15 µ – Nucleul -mai dens, - cu nucleoli greu vizibili – Citoplasma - redusă - intens bazofilă, datorită creşterii numărului de ribozomi liberi şi poliribozomi ce sint. Hb - nu are granule N/C 4:1 Măduvă: 0-1% Sânge: 0% – Hemoglobina continuă să se formeze, dar este mascată de bazofilie.
  13. 13. Normoblastul bazofil (eritroblastul bazofil)
  14. 14. Sectorul de diviziuneNormoblastul policromatofil (eritroblastul policromatofil) – Rezultă din diviziunea mitotică a normoblastului bazofil. – Dimensiuni mai mici 10-12 µ. – Nucleul - mai intens cromatic, - excentric, mai mic - nucleolul – nu e vizibil – Citoplasma este cu zone: - acidofile din cauza Hb - bazofile, datorită poliribozomilor (sint. Hb) – mitocondriile şi aparatul Golgi sunt mai mici şi încep să degenereze. N/C 4:1 Măduvă: 10-20%
  15. 15. Normoblastul policromatofil (eritroblastul policromatofil)
  16. 16. Sectorul de maturare Normoblastul oxifil – Are dimensiuni mai mici: 8-10µ. – Nucleul - condensat, picnotic, fără nucleoli, tinde să părăsească celula. - ulterior e eliminat cu o cantitate redusă de citoplasmă şi ingerat de macrofage. – Bazofilia celulei scade şi cantitatea de Hb creşte în aşa măsură că citoplasma se colorează aproximativ la fel cu a hematiei. – Nu se mai divide. N/C 0,5:1 Măduvă: 5 -10% Sânge: 0%
  17. 17.  ERITROBLAST OXIFIL (Normoblastul oxifil)
  18. 18. Sectorul de maturare Reticulocitul (eritrocit imatur ) – Dimensiuni 7-10 µ – Lipsit de nucleu ( resturi de ARN) Măduvă: 1% Sânge: 0,5-2% Numărul lor poate creşte foarte mult, până la 90 %în anemii tratate corect,reticulocitoza confirmândeficacitatea tratamentului în anemiile regenerative.
  19. 19.  RETICULOCITUL - Se colorează cu coloranţi vitali: albastru crezil sau albastru de metilen: evidenţiază o reţea filamentoasă, reticulară de culoare violetă (rest de ARN şi poliribozomi). Reticulocitele rămân în măduva osoasă 1-2 zile, după care sunt eliberate în sângele periferic, unde rămân 1 zi în circulaţie, după care se maturează devenind eritrocite În 24-48h → eritrocit( pierde mitocondriile şi ribozomii)
  20. 20.  Dezvoltarea normală a eritrocitelor este dependentă de mulţi factori: – globina, – fier şi hem, – acid ascorbic – vitamina B12 – factor gastric intrinsec (normal prezent în sucul gastric) – IL-3, IL-4 Eritropoetina – este produsă de rinichi – stimulează diferenţierea celulelor progenitoare angajate eritroid – creşte rata diviziunilor cel. precursoare şi rata de eliberare a reticulocitelor din măduvă
  21. 21.  HEMATIA - Ø 7,6 µ; în frotiu : 8,5µ; - Formă de lentilă biconcavă; - În coloraţia Giemsa se colorează în roşu cărămiziu; - 5 mil/mm3 la bărbat şi 4,5 mil. la femeie Măduvă: NU Sânge: tip celular predominant
  22. 22. Frotiu sanguin- coloraţie May Grunwald Giemsa
  23. 23. Corelatii clinice Hb la pacientii diabetici 96% din Hb – Hb tip A Hb tip A se leaga ireversibil de glucoza Hb glicozilata Intensitatea glicării depinde de concentaţia glucozei sanguine. Depinde de concentraţia medie a glucozei sanguine în ultimele 2-3 luni Utilizata in monitorizarea nivelului glucozei sanguine la pacientii diabetici
  24. 24. Hb glicozilata
  25. 25. Variaţii de formă şi mărime ale hematiilor Etiologie: - factori ereditari - deficienţe ale factorilor necesari maturării şi ai celor implicaţi în sinteza hemoglobinei; Variaţiile – de număr: anemie, poliglobulie - de mărime – microcite- anemia feriprivă - macrocite- anemia pernicioasă - de formă =poichilocitoză - sferice – sferocitoza - în formă de seceră, drepanocite sau falciforme
  26. 26. Normocite Dimensiuni comparabile cu ale nucleului unui lfMacrocite Populatie dimorfică Microcite TransfuziaBoli de ficat Anemie prin deficit de fierDeficienţa de vit. B12, Sindroamele mielodisplazice Thalasemie minora folat Intoxicaţie cu Pb Anemiile prin deficit de vit.Nou-născut Unele hemoglobinopatii B12, de folat sau de fier
  27. 27. Modificări ale conţinutului în Hb al eritrocitelor Normocite (eritrocite normocrome) Hipocromie Policromazie – Deficienţa de fier Hemoragii acute sau cronice – Thalasemie Hemoliza – Intoxicaţie cu Pb Tratament eficient al unei – Boli cronice anemii Vârsta fragedă (n.n.)
  28. 28. Modificări ale formei şi culorii eritrocitelorAcantocite Eritrocite cuproiecţii neregulate, Sferocitevariabile ca formă, Eritrocite cu formănr, lăţime si lungime rotundă fără zonă palidă central(ex. splenectomie, (sferocitoza ereditară,malabsorbţie, bolisevere de ficat) anemie hemolitică)Echinocite Eritrocite cucontur crenelat,proiecţii scurte, egaldistanţate(ex. uremie, anemiehemoliticămicroangiopatică,artefacte derealizare a frotiului)
  29. 29. Modificări ale formei şi culorii eritrocitelorDrepanocite Eritrocite cuformă alungită, cuterminaţii ascuţite;pot fi curbate sau înformă de S Dacriocite (celule “în(Hemoglobinopatia formă de lacrimă”) S: siclemie) Eritrocite în formă pară sau de picătură (Mielofibroza cu metaplazie Thalasemii)StomatociteEritrocite cu defect deculoare, cu regiunecentrală mai palidă, înformă de “gură”(stomatocitozaereditară, alcoolism,boli de ficat)
  30. 30.  Eliptocite/ovalocite Eritrocite în formă de ţigară (eliptocite) sau în formă de ou (ovalocite)
  31. 31. Incluziuni în eritrociteCorpii Howel-Jolly Culoare: închisă, spre violetCompoziţie: ADN (resturi de nucleu)(splenectomia, anemiamegaloblastică, anemia hemolitică)Inele CabotCuloare: albastru inchis până la violetFormă: ansă, inel, sau 8Compozitie: resturi de membrananucleara(Sd. mielodisplazice, anemiamegaloblastică
  32. 32. GRANULOCITOPOIEZA Cel multipotenta CFU-S Cel progenitoare GFU-GM, CFU-Eo, CFU-Ba CFU- s (cel multipotenta mieloida) Seria granulocitară este Cel progenitoare reprezentată prin 6 celule precursoare: ♦ Sectorul de diviziune : CFU- s (cel multipotenta mieloida) Cel progenitoare mieloblastul promielocitul mielocitul ♦ Sectorul de maturare : metamielocitul granulocitul nesegmentat
  33. 33. Transformarile produse in cursul ciclului de maturare: reducerea progresiva a bazofiliei citoplasmei – aparitia granulatiilor citoplasmatice azurofile (granulatii primare) in stadiul de promielocit, care ramin vizibile in mielocit, insa dispar in etapele ulterioare; – aparitia granulatiilor specifice in stadiile de mielocit si metamielocit; marirea cantitatii de cromatina nucleara condensata , dupa stadiul de promielocit; modificarea nucleului in stadiul de metamielocit (aspect in „U” sau „C” al nucleului); segmentarea progresiva a nucleului in forma de „U” in stadiul de granulocit, cu formarea a 2-5 lobuli .
  34. 34. Sectorul de diviziune Mieloblastul Este celula cap de serie; Dimensiune de 16 µ pe secţiune, 20 – 25 µ pe frotiu. Nucleu mare, eucrom, nucleolat  (4-5 nucleoli) Citoplasma redusă bazofilă, cu numeroase mitocondrii şi ribozomi liberi, dar un RER redus – Fara granulatii N/C 4:1 Măduvă: 0-1% Sânge: 0%
  35. 35. Sectorul de diviziune Promielocitul Ceva mai mare decât mieloblastul Nucleu mare rotund sau ovalar, – cu cromatina mai densă – nucleolii mai puţin clari. Citoplasma -bazofilă,  caracterizată prin granulaţii primare, nespecifice (rosii) ce reprezintă un tip de lizozomi primari, aparat Golgi, RER N/C 3:1 Măduvă: 2-5% Sânge: 0%
  36. 36. Sectorul de diviziune Mielocitul Reprezintă celula cheie.(ultima care se divide şi prima care se maturează) Dimensiuni, în medie 10-12 µ Nucleul – dens, fara nucleoli - in faze avansate- excavat Citoplasma mai slab bazofilă.Semnele de maturare sunt reprezentatede apariţia granulaţiilor specifice:neutrofile, eozinofile şi bazofile. – Granulaţiile apar întâi perinuclear şi – apoi în toată citoplasma. N/C 2:1 Măduvă: 5-19% Sânge: 0%
  37. 37. Sectorul de maturare Metamielocitul Nucleul dens, excentric, excavat (incisură)Citoplasma - eozinofila - se văd granulaţii azurofile şi specifice. - organitele de sinteză,RER şi ap. Golgi sunt reduse. N/C 1,5:1 Măduvă: 13-22% Sânge: 0%
  38. 38. Sectorul de maturare Granulocitul nesegmentat Este prima celulă care poate fi găsită în sângele periferic. Normal, procentajul lor este de0-5 %. Apariţia unui număr mai mare decelule imature în sânge este numită“deviere spre stânga” a formuleileucocitare şi are semnificaţieclinică. Măduvă: 17-33% Sânge: 0-5%
  39. 39. Sectorul de maturare Granulocite segmentate Granulocitele neutrofile – reprezintă 60-70% din elementele sanguine albe circulante – Au diametrul 10-12 µ – Nucleul este polilobat, cu 3-5 lobi, legaţi prin punţi fine de cromatină. – Granulaţii specifice fosfataza alcalină, lactoferina, proteina bacteriostatică şi lizozim, care distrug glicozidele din peretele bacteriilor Măduvă: 3-11% Sânge: 40-75% din elem albe – Durata de viaţă este scurtă, 2-5 zile – Rol: reprezintă prima linie de apărare a organismului. Sunt principalele microfage.
  40. 40. Fosfataza alcalina
  41. 41.  MO: granulatii mici, egale ca mărime şi egal distribuite, de culoare violacee în coloraţie cu May-Grünwald Giemsa; Granulaţiile azurofile Apar în număr foarte redus. De la metamielocit îşi pierd azurofilia şi sunt greuevidenţiabile la microscopul optic. În ME, granulaţiile azurofile sunt descrise ca şi granulaţii primare, sunt elipsoidale, dense la electroni, dimensiuni de 0,5 - 1µ. Conţin enzime lizozomale hidrolitice, fosfatază acidă, mieloperoxidază, α naftilacetat esterază.
  42. 42. Neutrofil
  43. 43. Diferenţiereagranulociteloreozinofile:Stadii identicemorfologic cuneutrofilelepână laetapa demielocit eozinofil
  44. 44. Mielocit eozinofilgranulatii specifice eozinofile Metamielocit eozinofil granulatii specifice eozinofile
  45. 45.  Granulocitele eozinofile In sange 2-4% la adult In maduva 2% Au dimensiuni între 12-14 µ Nucleul este în general bilobat Granulaţiile ( conţin peroxidaza, histaminaza şi arylsufataza, enzime care intervin în reacţiile de hipersensibilitate) Rol: fagocitează complexe antigen-anticorp. – Durata de viaţă este de 8-12 zile. – Numărul eozinofilelor creşte în boli alergice şi parazitare.
  46. 46. Granulaţiile citoplasmatice: MO (coloraţia May-Grünwald Giemsa)culoare cărămizie strălucitoare, mari, egale ca mărime, egaldistribuite în citoplasmă
  47. 47. Eozinofil
  48. 48. Diferenţiereagranulocitelorbazofile:Stadii identicemorfologic cuneutrofilele şieozinofilelepână laetapa demielocit bazofil
  49. 49. Maturarea precursorilorbazofilelor este paralelă custadiile de maturare pentrueozinofile şi neutrofile;Diferenţele ţin numai deculoarea, tipul granulelor şiculoarea citoplasmei;Stadiile imature alebazofilelor sunt observatefoarte rar.
  50. 50.  Granulocitele bazofile – Reprezintă numai 0,5% din numărul de granulocite. – Au dimensiuni cuprinse între 8-10µ. – Nucleul apare trilobat (nucleu în treflă), fără nucleoli. – Granulaţiile : heparină, histamină, serotonină – Rol : au proprietatea de a lega imunoglobulinele IgE pe suprafaţa lor- suplimentează funcţia mastocitelor. – Durata de viaţă este variabilă
  51. 51.  MO (col MGG): – bazofile, inegale ca mărime şi inegal distribuite, acoperă suprafaţa nucleului; – se colorează metacromatic cu albastru de toluidină (în roşu violet) şi sunt PAS pozitive
  52. 52. Diagnostic diferenţial mastocite-bazofile Mastocite  Bazofile Origine MRH  Origine MRH Locul diferenţierii  Locul diferenţierii – t conjunctiv – MRH  Diviziune - Nu Diviziune - Da  Durata de viaţă zile Durata de viaţă săptămani  Marime 7-10µ  Nucleu segmentat Marime 20-30 µ  Granule puţine, mici, bazofile Nucleu rotund Granule multe, mari, metacromatice
  53. 53. MegacariocitopoezaFormarea plăcuţelor sanguine
  54. 54.  Cel. progenitoare: CFU- Mega Megacarioblastul – Celulă mare (25-40µ) – Nucleul are mai mulţi lobi, este voluminos, nucleolat – Citoplasma bazofilă – Megacarioblastele se diferenţiază în megacariocite (TPO)
  55. 55.  Megacariocitul – element de histodiagnostic pentru MRH – Celulă cu diametrul de 40-100 µ , cu prelungiri – Nucleu polilobat , inmugurit, hipercrom – Citoplasma – intens eozinofilă la MO - prezintă un complex Golgi bine dezvoltat, multe mitocondrii, RER şi mulţi lizozomi, centrioli - contine granulatii azurofile si corpi densi Megacariocitele sunt localizate lângă sinusoide în care pătrund prelungirile lor. Aceste prelungiri citoplasmaticese fragmentează în plăcuţe. Megacariocitul (citoplasmarestantă şi nucleul) degenereazăşi este fagocitat de macrofage.
  56. 56.  Plăcuţele sanguine Sunt fragmente citoplasmatice (anucleate) de formă rotundă sau ovalară - Au diametru de 2-5 µ- În frotiuri apar agregate în grămezi, mai rar individuale.- În coloraţie Giemsa se colorează în albastru violet: - centru granular de culoare purpurie sau violetă, numit granulomer - zonă periferică, omogenă, slab bazofilă, numită hialomer.
  57. 57.  ME: numeroşimicrotubuli, carecircumscriu plăcuţa laperiferie şi îi dauformă. cu miez dens (Ca)Sub membr. plasmaticămicrofilamente deactină şi miozină (deplasare)
  58. 58. Megakarioblast Megakariocit
  59. 59. MonocitopoiezaCFU-S → CFU- GM → CFU-G →CFU- Mo → Monoblast
  60. 60.  Cel. progenitoare: CFU- GM→ CFU-G → CFU- Mo Monoblastul – dă naştere la promonocit Promonocit – Celulă mare (16-18 µ) – Nucleu reniform, excentric. – Citoplasma este albăstruie cu numeroase granule azurofile.
  61. 61.  Monocitul – Este o celulă mare (15µ) – Nucleu excentric, oval sau reniform, fără nucleoli – Citoplasma abundentă, de culoare albastru-gri cu vacuole numeroase şi granule – Monocitele nou formate intră în ţesuturi şi se diferenţiază în macrofage
  62. 62. Monocit
  63. 63. Mielograma În măduvă există un alt raport decât în sânge al elementelor sanguine. Mielograma se realizează prin puncţie sternală sau din creasta iliacă Mielograma demonstrează raporturile între : - diferite serii celulare - celulele mature şi tinere Numărul de celule circulante rămâne constant tot timpul, deoarece celulele din cele două compartimente se află în echilibru.
  64. 64. Distribuţia celulelor hematopoietice în parenchimul MRH 1. Nr. total de celule a. 60% situate în granulocitopoieză (formare de neutrofile, bazofile,eozinofile); b. 30% în eritrocitopoieză (formare de eritrocite); c. 10% în trombocitopoieză, monocitopoieză şi limfopoieză(formare de plachete, monocite, limfocite)2. Raportul mieloid/eritroid (M/E): volumul total (sau nr) de celulecare sunt angajate în granulocitopoieză raportat la volumul total (saunr) de celule angajate în eritropoieză în MRH a. Normal raportul M/E 3:1 (2:1→4:1) b. Raport > (ex.M/E 8:1) indică diminuarea eritrocitopoiezei saucreşterea granulocitopoiezei (ex. leucemia mieloidă cronică) c. Raport < (ex.M/E 1:5) indică creşterea eritrocitopoiezei (ex.policitemie) sau scăderea granulocitopoiezei.
  65. 65.  Alte raporturi în mielogramă exprimă numărul de celule mature şi imature: - seria granulocitară: 64/36 cel. mature/cel. imature - seria eritrocitara: 80/120 cel.mature/ cel. imature. Numărul mitozelor: - seria granulocitară: la 1000 celule sunt 5-6 mitoze - seria eritrocitară : la 1000 celule sunt 15- 18 mitoze. Megacariocitele sunt cele mai puţine: la 100 celule nucleate se găsesc ~ 2 MK. Modificările de la nivelul măduvei se reflectă în grade diferite şi la nivelul sângelui periferic → pentru a stabili un diagnostic hematologic, se studiază atât frotiul sanguin periferic cât şi cel medular.
  66. 66. Frotiu medular
  67. 67. Frotiu medular-seria granulocitar ă
  68. 68. Frotiu medular – seria eritrocitară

×