Antibiotice 5-ian-2013

6,517 views

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
6,517
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
113
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide
  • Antibiotic Resistance
  • Antibiotic Resistance
  • Antibiotic Resistance
  • Antibiotice 5-ian-2013

    1. 1. AntibioticeDr. Carmen Costache
    2. 2. Antibiotice Planul cursului• Definiţie – Antibiotice vs Chimioterapice – Antibiotice vs Antiseptice• Clasificare – Spectru de acţiune – Tipuri de efect antibacterian • Combinatii de AB• Farmacocinetica• Familii de antibiotice – Mecanisme de acţiune• Rezistenţa la antibiotice
    3. 3. Antibiotice / chimioterapice• Antibioticele (AB): – substanţe naturale, cu efect antibacterian, produse de microorganisme.• Chimioterapicele (CH) : – substanţe chimice cu efect antibacterian.Datorită apariţiei rezistenţei bacteriene:=> modificarea structurii antibioticelor de bază dintr-o familie,=> derivaţii semisintetici ai antibioticelor.• AB/CH diferite după • provenienţa, • mod de producere, • dar au acelaşi efect.
    4. 4. Antibiotic Organisms PenicilliumPenicillin chrysogenum CephalosporiumCephalosporin acremonium PenicilliumGriseofulvin griseofulvum Penicillium CephalosporiuBacitracin Bacillus subtilis mPolymyxin B Bacillus polymyxaAmphotericin B Streptomyces nodosusErythromycin Streptomyces erythreusNeomycin Streptomyces fradiaeStreptomycin Streptomyces griseusTetracycline Streptomyces rimosusVancomycin Streptomyces orientalis MicromonosporaGentamicin purpurea StreptomycesRifamycin Streptomyces griseus mediterranei
    5. 5. Antibioterapia• origini: antibioza şi toxicitatea selectivă.• Antibioza – Pasteur: cultură cu 2 microorganisme – producerea unei substanţe de către una din ele => opreşte multiplicarea sau omoară cea de a 2-a bacterie.• Toxicitatea selectivă: – fixarea selectivă, specifică a substanţelor de corpul bacterian. – nu se fixează şi nu este toxică asupra altei bacterii sau asupra celulelor umane (eukariote)
    6. 6. DezinfectanteAntiseptice• substanţe cu efect antibacterian,• active în concentraţii mari• NU respectă principiul toxicităţii selective.• se utilizează doar extern => – îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe
    7. 7. Indicele terapeutic• IT = Doza toxica/doza efectiva.• Cu cat IT mai mare, cu atat AB este mai bun !
    8. 8. Spectrul de acţiune al unui antibiotic• totalitatea genurilor şi speciilor bacteriene asupra cărora acţionează antibioticul: – coci Gram pozitivi şi negativi, – bacili Gram pozitivi şi negativi, – bacterii anaerobe, – spirochete, – Mycobacterii, – bacteri cu patogenitate intracelulară: • Richettsia, Chlamydia, Mycoplasma.
    9. 9. Spectrul de acţiune al Antibiotic Spectrum unui antibiotic Penicillin Gram-positive bacteria Bacitracin Gram-positive bacteria• Spectru îngust => specie bacteriena • ex. antibioticele antistafilococice, Vancomycin Gram-positive bacteria Tuberculostatice• Spectru restrâns => număr mic de Polymyxin B Gram-negative bacteria grupe, genuri bacteriene: – Ex. Acid nalidixic - activ doar pe bacili Gram Streptomycin Gram-negative bacteria negativi• Specru larg = active asupra majorităţii Gram-positive negative genurilor, speciilor bacteriene: Erythromycin cocci; some Gram negative bacilli• Spectru ultralarg: active asupra Neomycin Broad-spectrum bacteriilor din mediul spitalicesc, Tetracycline Broad-spectrum multiplu rezistente la antibiotice. Cephalosporin Broad-spectrum Gentamicin Broad-spectrum Rifamycin Tuberculosis
    10. 10. Spectrul de acţiune al unui antibiotic
    11. 11. Efect antibacterian• Bacteriostatic: opresc multiplicarea • ex. Cicline (ex. Tetracicline), Cloramfenicol• Bactericide: omoară bacteriile, în concentraţii mici; • ex. Aminozide• Bacteristatice în concentraţii mici şi bactericide în concentraţii mari; • ex ß –lactamine
    12. 12. Combinatii de AB• Sinergism• Antagonism• Indiferenta
    13. 13. Farmacocinetica unui antibiotic• In vitro ≠ in vivo• Localizarea infectiei – Capacitatea AB de a ajunge la situsul infectiei • Influentata de cinetica AB = disponbilitatea biologica – Intracelular, puroi, bariera hematoencefalica• Tipul infectiei• Inactivarea AB: – pH, – Tesut necrotic• Rezistenta bacteriei la AB exprimata in vivo (inductie)
    14. 14. Farmacocinetica unui antibiotic• pătrunderea antibioticelor în organism: – calea de administrare: orală – parenterală: intravenoasă, intramusculară, subcutanată • Infectii severe, sistemice – Externa: crème, unguente, solutii (picaturi nazale, oftalmice)• absorbţia antibioticelor: rapidă, lentă• metabolizarea antibioticelor
    15. 15. Farmacocinetica unui antibiotic• distribuţia în organism: în ţesuturi, organe, penetrarea barierei hematoencefalice, penetrarea intracelulară.• toxicitatea antibioticelor (hepatică, renală, medulară, nervoasă, etc)• calea de eliminare a antibioticelor: urinară, digestivă
    16. 16. Farmacocinetica unui antibiotic
    17. 17. Condiţii pentru un AB să fie activ• să ajungă la bacterie• să pătrundă în bacterie – să fie permeabilă pentru antibiotice – să dispună de un transportor pentru antibioticul respectiv• să atingă ţinta de acţiune• să realizeze în bacterie o concentraţie optimă, care să inactiveze reversibil sau ireversibil ţinta de acţiune.
    18. 18. Tratamentul cu antibiotice
    19. 19. Familii de antibiotice• AB care au • structură chimică, • ţintă de acţiune • mecanism de acţiune comune.
    20. 20. Tinta de actiune – nivel molecularStructura/functie inactivata ireversibil/reversibil de catre AB
    21. 21. Ţinte ale antibioticelor• Perete celular: – ß Lactamine – Glicopeptide: Vancomicina, Teicoplanina • Ristocetina – Fosfomicina, Cicloserina, Bacitracina,• Membrana citoplasmatică: – Polipeptide ciclice: ex. Colistin, polimixina B – Gramicidina, Tirociclina, Defensine, L - Antibiotice
    22. 22. Ţinte ale antibioticelor• Acizi nucleici: – Quinolone, – Imidazoli, – Furani, – Rifamicine• Ribozomi: AB care inhibă sinteza proteică – 30 S: Aminoglicozide,Tetracicline, Spectinomicine – 50 S: grupul MLS , Fenicoli • Macrolide, Lincosamide, Sinergistine – Acid fusidic: factorul de elongare (EF)
    23. 23. Ţinte ale antibioticelor• Inhibǎ sinteza acidului folic:• Diaminopirimidine • inhiba folat reductaza: Trimetoprim • Pirimetamina• Sulfonamide • Inhiba folat sintetaza: Sulfametoxazol Asocierea Trimetoprim + Sulfametoxazol = Co-trim-oxazol (Biseptol) – Sulfone: Dapsone – PAS (acid paraaminosalicilic)
    24. 24. Familii de Antibiotice• β Lactamine, • grup Monobactam şi gamma (γ) Lactamine• Aminoglicozide• grup MLS: • Macrolide, Lincosamide, Sinergistine• Tetraclicline• Fenicoli• Quinolone• Sulfamide• Polipeptide ciclice, Glicopeptide• Sulfamide• Imidazoli• Furani• Rifamicine• Tuberculostatice• AB neîncadrate în familii: • Fosfomicina, Cicloserina, Novobiocina, Acid fusidic,
    25. 25. AB => peretele celular - ß Lactamine• inhibă sinteza peptidoglicanului – în faza de polimerizare.• ţintă de acţiune: PBP-uri – inhibată funcţia enzimatică : transpeptidarea, transglicozidarea, carboxipeptidarea• inelul ß lactam = analog structural al legăturii sterice D Ala - D Ala.
    26. 26. Rezistenţa la β-Lactamine1. Modificarea permeabilităţii bacteriene2. Modificarea ţintei (PBP)3. Inactivarea prin β-lactamaze 1. Penicilinaze 2. Cefalosporinaze 3. BLSL 4. BLSE3. Pompe de eflux
    27. 27. Familia β-LactaminelorGrup I: Derivaţi ai acidului 6-aminopenicilinic1. Penami (peniciline)2. Carbapenemi3. Oxapenami (Clavani)
    28. 28. Familia β-LactamineGrup II - Cefalosporine derivati de acid 7 aminocefalosporanic - Primele izolate din tulpini de Cephalosporium (fung filamentos) - Aceeşi acţiune ca şi Penicilinele - Diferite generatii
    29. 29. Familia β-Lactaminelor- Peniciline (Penami)a) peniciline cu spectru îngust • b) peniciline rezistente la (Penicilină G şi Penicilină V) penicilinaze - Peniciline M- coci Gram pozitivi şi negativ, bacili Gram + şi spirochete • Meticilină- Penicilina G adm. • Oxacilină parenterala • Pentru tratamentul- Penicilina V administrare p.o. infecţiilor cu stafilococi.- Reactii alergice ! • MRSA = methicillin resistant StaphylococcusPeniciline semiretard şi retard: aureus Propicilina;- Procain Penicilină = Efitard;- Benzantin Penicilină = Moldamin
    30. 30. Familia β-Lactaminelor- Peniciline (Penami)c) peniciline cu spectru larg :Amino peniciline Ampicilină – şi bacili Gram negativi (NU Pseudomonas) Amoxicilină – şi unii bacili Gram negativi (NU Pseudomonas)Carboxy peniciline Carbenicilină, Ticarcilină şi bacili Gram negativi, inclusiv PseudomonasUreidopeniciline Piperacilină
    31. 31. Familia β-Lactaminelor- Peniciline (Penami) d) Inhibitori de β-lactamaze – penicilin sulfone  Sulbactam,  Tazobactam In combinaţie cu Peniciline cu spectru larg• Sulbactam + Ampicilină = Sultacilină (Unasyn)• Sulbactam + Becampicilină = Sultamicillină;• Tazobactam + Piperacilina = Tazocin
    32. 32. Familia β-Lactamine 2. Carbapenemi • 3. Oxapenemi sau Clavami• Imipenem, • acid clavulanic = inhibitor Meropenem de β-lactamaze – Spectru larg de – + peniciline cu spectru larg acţiune (Amoxicilină, Ticarcilină) – ex. Amoxicilină + acid – Bactericid, bacterii clavulanic = Augmentin® Gram + şi –, anaerobi.
    33. 33. Familia β-Lactamine – CefalosporineGeneraţia I • Generaţia a II-a - Cefalexin, Cefalotin, • Cefuroxim, Cefoxitin Cefazolin - Spectru extins bacterii - Spectru îngust - E.coli, Gram – , unii anaerobi Klebsiella, Proteus şi Gram + coci sensibili la Oxacilină.
    34. 34. Familia β-Lactamine – Cefalosporine Generaţia a III-a • Generaţia a IV-a Cefotaxim, Ceftazidim Cefepime, Cefpirom - spectru larg, - Spectru extins :- Enterobacteriaceae Pseudomonas, alţi bacili şi Pseudomonas Gram negativi, coci Gram aeruginosa pozitivi - Traversează bariera hemato-encefalică
    35. 35. Familia β-Lactamine - GRUP III Grup III Monobactami - Aztreonam - Spectru îngust - Pseudomonas aeruginosa.
    36. 36. Familia γ LACTAMINE• asemănătoare ß lactaminelor.• Reprezentanţi: Pirazolidinon,
    37. 37. Alte AB => peretelui celular bacterianFOSFOMICINA• Spectru de acţiune: îngust, – coci Gram + si MRSA, unii coci Gram (-). – bună difuzie în LCR.• bacteriostatic.BACITRACINĂ• Spectru de acţiune: îngust: doar pe bacteriile Gram pozitive.• Ţinta de acţiune: Bactoprenolul - inhibă reciclarea.• Toxicitate: crescută => Administrare: localăCICLOSERINĂ• Spectru de acţiune: Tuberculostatic
    38. 38. AB care acţionează la nivelul peretelui celular bacterian Glicopeptide: Vancomicină (activa pe MRSA), Teicoplanină
    39. 39. Polimixine• AB izolate din Bacillus polymyxa• Polimixină B• distrug membrana citoplasmatică  efect bactericid• spectru îngust• Doar bacterii Gram –, mai ales Pseudomonas aeruginosa
    40. 40. AB care acţionează la nivelul acizilor nucleici bacterieniQuinoloneImidazoliFuraniRifamicine
    41. 41. Quinolone• inhibă sinteza ADN bacterian• bactericid• Bacterii Gram + şi Gram –• Acid nalidixic, Ciprofloxacină, Norfloxacină, Ofloxacină
    42. 42. Inhibarea sintezei ADN bacterianNitrofurani • Metronidazol• Spectru larg • bactericid• Bacteriostatic/bactericida – ~ doză • bacterii anaerobe• Nitrofurantoin, Furazolidon – Bacteroides fragilis – Clostridium • Protozoare: – Trichomonas vaginalis – amebiaza, – giardiaza
    43. 43. AB care inhibă sinteza proteică bacteriană• Ribozomi: sediul sintezei proteice – 30 S 50 S • Aminoglicozide, grupul MLS • Tetracicline, Fenicoli » Acid fusidic
    44. 44. Aminoglicozide• bactericide• spectru larg: bacili Gram negativi• inhibirea sintezei proteice: subunitatea ribozomală 30 S• Streptomicină, Kanamicină, Gentamicină, Amikacină
    45. 45. Tetracicline• spectru larg,• bacteriostatic• inhibirea sintezei proteice: subunitatea ribozomală 30 S• coci Gram + şi –, bacili Gram +• Chlamydia, Mycoplasma şi Rickettsia• Tetraciclină, Doxiciclină, Minociclină
    46. 46. Cloramfenicol• spectru larg• inhibirea sintezei proteice: subunitatea ribozomală 50 S• De elecţie pentru febra tifoidă (bacteriostatic pentru Salmonella)• Bactericid: Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae şi Haemophilus influenzae• Efecte adverse numeroase
    47. 47. Macrolide Lincosamine• inhibirea sintezei proteice: • Acţionează pe subunitatea ribozomală 50 S subunitatea ribozomală• Spectru larg 50 S• coci Gram (+) şi (–), bacili Gram (+) • Clindamicină,• Mycoplasma, Legionella, Lincomicină Chlamydia, Campylobacter , • bacterii Gram + şi Gram Helicobacter – anaerobe:• pacienţi alergici la Penicilină (Clostridium perfringens,• Eritromicină, Azitromicină, Bacteroides fragilis) Claritromicină
    48. 48. Oxazolidine• Linezolid• Spectru îngust• DOAR bacterii G +, – VRE, MRSA• Subunitatea ribozomală 50 S
    49. 49. Antibiotice antituberculoase• Rifampicină• Izoniazidă• Pirazinamidă• Etambutol• Streptomicină
    50. 50. AB care inhibă sinteza acidului folic• Sulfamide, Trimetoprim
    51. 51. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice• Definiţie – Bacterii rezistente = bacteriile care supravieţuiesc la concentraţii mari de antibiotic, mult mai mari decât cele din organismul uman.• Naturală• Dobândită
    52. 52. Rezistenţa bacteriilor la antibioticeNaturală - caracter de Dobândită: când o tulpină specie bacteriană anterior sensibilă1. Absenţa ţintei de la un anumit antibiotic acţiune devine rezistentă – Ex. Mycoplasma • Caracter de tulpină rezistentă la β-lactamine • Ex. Staphylococcus aureus • NU are perete celular. – anterior sensibil la Penicilină,2. Impermeabilitatea – În prezent 90% dintre tulpinile de bacteriei pentru Sa = tulpini rezistente la Penicilină antibiotic – Ex. Mycobacterium
    53. 53. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice Mecanisme genetice• Rezistenţa apare indiferent de antibiotic• rolul antibioticelor : selecţie a tulpinilor rezistente.• mecanisme cromozomiale – Mutaţii => mutante rezistente => clonă mutantă
    54. 54. TIPURI DE MUTANTEMutante de rezistenţă la antibiotice
    55. 55. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice Mecanisme genetice• mecanisme extra-cromozomiale – Achiziţia de material genetic extracromozomial – Ex.” plasmide R “
    56. 56. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice Mecanisme• modificarea permeabilităţii bacteriene• modificarea transportului antibioticului in bacterie• modificarea ţintei• Enzime de inactivare a antibioticului• Activarea pompelor de eflux• Combinaţii ale acestor mecanisme.
    57. 57. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice
    58. 58. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice
    59. 59. Antibiotic Discovered I ntroduced Resistance int o Clinical I dentified UsePenicillin 1940 1943 1940Strept omycin 1944 1947 1947Tetracycline 1948 1952 1956Erythromycin 1952 1955 1956Vancomycin 1956 1972 1987Gentamycin 1963 1967 1970
    60. 60. Testarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice Antibiograma• Determinarea sensibilitatii/rezistentei bacteriilor la antibiotice• Efect bacteriostatic• Efect bactericid
    61. 61. Testarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice Antibiograma• !!! Orice infectie bacteriana va fi tratata numai dupa identificarea bacteriei si efectuarea antibiogramei• Metode: » Metoda dilutiilor » Metoda difuzimetrica » E-test
    62. 62. Antibiograma Metoda dilutiilor• Medii de cultura lichide• Dilutii de antibiotic intr-un mediu de cultura favorabil dezvoltarii bacteriilor• Cantitati egale din cultura bacteriana testata• Incubare• Metoda de referinţă• Avantaj major: determinarea valorii concentraţie minime inhibitorii (CMI)
    63. 63. Antibiograma - Metoda diluţiilor Citire si interpretareMediu de cultura clar, limpede tulbureSe stabileste CMI (concentraţia minimă inhibitorie)CMI – valoare diferită pentru fiecare bacterie şi antibiotic
    64. 64. Antibiograma Metoda dilutiilor!!!!! Reducerea timpului de citire al rezultatelor: Indicator de pH (virarea culorii mediului apare mai rapid decat tulburarea lui)
    65. 65. Antibiograma Metoda difuzimetrică Medii de cultura solide - Mueller Hinton AB depuse pe placa însămânţată cu tulpina bacteriană difuzează în mediu Se măsoară DIAMETRUL ZONEI DE INHIBIŢIE (mm) Rezultatul se compară cu tabele standard
    66. 66. Testarea sensibilităţii la antibiotice
    67. 67. Antibiograma prin metoda difuzimetrică Tehnica de lucru• După identificarea şi izolarea tulpinii bacteriene• Se însămânţează cultura bacteriană (se prepară în prealabil o suspensie bacteriană=> trebuie sa aiba o anumita densitate)• Se însămânţează “în pânz㔕 Pe suprafata placii se depun AB (rondele/ microcomprimate)• Termostat (24-48h)• Interpretare
    68. 68. Antibiograma prin metoda difuzimetrică Interpretarea rezultatelor• Cu o rigla se masoara diametrul zonei de inhibitie a dezvoltarii bacteriene (exprimat in mm)• Se compara cu datele din tabelele standard• Rezultatele se exprima: » Sensibil (S) » Intermediar sensibil (IS) » Rezistent (R)
    69. 69. Antibiograma E-testul• Combina avantajele cele doua metode• Medii de cultura solide• Benzi impregnate cu AB în concentraţii descrescătoare• !!! Citire: locul în care zona de inhibitie intersectează banda = CMI
    70. 70. • Medii cu sange- pt. streptococi• Lowenstein-Jensen- pt. bacilul TBC• Pt anaerobi• !!Se pot studia efectele asocierilor de antibiotice
    71. 71. REZISTENŢA CLINICĂ = MULTIFACTORIALĂ PACIENT-STATUS IMUNITAR MICROORGANISM-SITUSUL INFECTIEI -REZISTENTA MICROBIOLOGICA-DISPOZITIVE MEDICALE -PRODUCEREA DE BIOFILM-CONTROL INEFICIENT -DENSITATEA INOCULULUI ESEC TERAPEUTIC ANTIBIOTIC/CHIMIOTERAPIC - ACTIUNE - POSOLOGIE - FARMACOCINETICA - INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
    72. 72. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice

    ×