Spiritul samanic- kennet meadows

3,691 views

Published on

Spiritul samanic- kennet meadows

Published in: Spiritual
0 Comments
8 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,691
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
231
Comments
0
Likes
8
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Spiritul samanic- kennet meadows

  1. 1. Kenneth Meadows Spiritul samanic ,Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale
  2. 2. Coperta: Redactare: Mihail Piruºcã Tehnoredactare: Gabriela Niþã Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României MEADOWS, KENNETH Spiritul ºamanic – Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale/ Kenneth Meadows ; trad.: Mihail Piruºcã ; ed.: Elena Francisc. - Bucureºti : Elena Francisc Publishing, 2008 ISBN 978-973- I. Piruºcã, Mihail (trad.) II. Francisc, Elena (ed.) Kenneth Meadows Shamanic Spirit – a practical guide to personal fulfillment © 1995, 1998, 2001, 2004 bz Kennth Meadows© Elena Francisc Publishing, 2008, pentru prezenta versiune româneascã
  3. 3. Kenneth MeadowsSpiritul samanic ,Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale Traducere de Mihail PIRUªCÃ
  4. 4. Prefaþã Lectura atentã, cercetãtoare ºi deschisã noului îngîndire, oferã celui ce parcurge aceastã carte ºansa descopeririide sine, a gãsirii fiinþei esenþiale ce sãlãºluieºte în fiecare dinnoi, sub plapuma groasã a uitãrii, aºternutã de intrarea ine-vitabilã în cotidian, în rutinã sau pur ºi simplu de agnosticism,în forma sa conºtientã sau inconºtientã. Lucrarea Spiritulªamanic, sub semnãtura lui Robert Meadows, intrã în ineditnu neapãrat prin noutatea subiectului, ce stã deja în atenþiacunoscãtorilor ºi pasionaþilor genului, ci prin forþa neobiºnuitãa apelului ce rãzbate din lacul profund ºi misterios al ideilorsale. În cuminþenia ºi înþelepciunea sa, aceastã carte este întotalitate un apel la modestie. Spiritul ºamanic reuºeºte smulgerea omului din mlaºtinaconvingerilor proprii ºi amorþeala aºteptãrii unor ocazii ce nuvor sã aparã „ca prin farmec”. Explicînd mecanismul abstractde formare a Destinului, cu o tehnicitate a stilului suav inse-ratã printre rînduri, autorul avertizeazã cititorul, cu înþelep-ciunea experienþei ºi a studiului, asupra efectelor nocive alealegerilor greºite, aºezîndu-i în consecinþã acestuia, cu gene-rozitate ºi delicateþe, propria Soartã în braþe, spre a ºi-o fãuriîn continuare, cu înþelepciune, modestie ºi prudenþã, aproapede unul singur. Parcurgînd lucrarea de faþã, ne izbeºte claritatea orbitoarea sfaturilor dãruite: de bun simþ, de cumpãtare ºi renunþarela podoabele cu care ne ornãm orice acþiune, în încercarea de –4–
  5. 5. a ieºi în evidenþã, de a fi tot timpul mai presus decît semeniinoºtri ºi, la un moment dat, chiar mai presus decît propriilestandarde. Simplitatea consilierii sale admirabil fãptuite seoglindeºte fidel în soluþii facil de urmat, ce fac parcã sã neuimeascã lipsa din partea noastrã a unor idei similare. Obiºnuiþisã complicãm totul, claritatea ne provoacã dureroase ºi nece-sare reîntoarceri la copilãrie, ca perioadã de formare cogni-tivã ºi educativã. Soluþia propusã de Meadows este cu atît maibeneficã, prin urmare, cu cît ea nu presupune acumularea, (detrãsãturi, calitãþi, caracteristici, etc.) ci renunþarea (revenireala simplitate, la sinceritatea juvenilã). Alãturi de îndemnul manifest la reîntoarcerea la liniºteaºi bunãtatea ancestralã, la calmul primordial al unei lumi demult apuse, din rîndurile acestei cãrþi ne impresioneazã încer-carea permanentã a autorului de a ne împinge sã aflãm Ade-vãrul. O încercare semeaþã, trebuie sã recunoaºtem, în condi-þiile în care calitatea principalã a adevãrului este cã aparþinetuturor. Adevãrul pãmîntean, al muritorilor de rînd, este unbun comun ºi þine mult de punctul de vedere al celui ce emiteopinia, fiind, în final, sinonim cu aceasta. Toþi avem dreptate,iar asta face sã ne simþim puþin mai aproape de Suprem. Ade-vãrul este, în realitate, o expresie a Divinitãþii, iar ubicuitateasa este chiar darul prezenþei printre noi ºi în fiecare dintre noia picãturii de Absolut din care provenim. Pe parcursul cãrþii, o surprizã plãcutã este oferitã de demi-tizarea aurei negative a multora dintre elementele odinioarãtemute ºi greºit interpretate, ca meditaþia sau fetiºul, trans-formate cu succes, cu preþul a doar cîtorva paragrafe, în pseu- –5–
  6. 6. do-panaceu universal, în remedii aflate totalmente la îndemînã,pentru eliminarea rãului din viaþa noastrã, în toate formele salede manifestare. Lãsînd descoperite în faþa Viitorului elementelecheie ale lucrãrii, cu o candoare la limita benignului, pentrua provoca dorinþa pãtimaºã de cunoaºtere a cititorului, ana-liza atentã a celor descrise în lucrarea de faþã poate incita pînãºi un novice la pornirea de cercetãri ulterioare în domeniu. Cese aflã dincolo de toate variantele pe care omul le poate ima-gina pentru cele vãzute ºi cele nevãzute? Nu avem rãspuns...O tãcere ce îndeamnã, în orice caz, ca un merit excelent alcãrþii, spiritul iscoditor al cititorului documentat la cãutareade rãspunsuri în universul propriului suflet. Provocarea Spiri-tului însuºi spre obþinerea de rãspunsuri pe jumãtate formu-late este o îndrãznealã ce numai nevinovãþiei bine-intenþionatei se poate ierta. Departe, deci, de a constitui un compendiu de rãspunsurila întrebãrile retorice eterne ale fiinþei umane, aceastã lucrareeste, însã, un preþios bilet de întoarcere cãtre bun simþ, cãtrecumpãtare ºi înþelepciune, cãtre copilul din noi. Studiul echili-brat ºi nepãrtinitor al operei de faþã reprezintã pentru cititorºansa de urcare a unei trepte în plus cãtre þinta centralã, cãtremansarda aproape neumblatã a sufletului nostru. Acolo, prin-tre firicelele de praf ale gîndurilor haotice, îºi fac loc razelede soare ale Rãspunsului Final, cel care, fãrã ca noi sã fi ºtiutvreodatã acest lucru, se ascunde chiar în spatele ochilor ce neprivesc miraþi ºi plini de inocenþã, din oglindã... Mihail Piruºcã
  7. 7. Cuprins Mulþumiri 10 Introducere 131. Minunata noastrã fiinþã 232. Corpul energetic 353. Realitãþile multiple 674. Realitatea psihicului 895. Personalitatea noastrã pãmînteanã 1206. Influenþele cosmice 1487. „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“ 1868. Lucrul cu Elementele 208 Poezie: Sufletul meu 2449. Realitatea Sufletului 24510. Realitatea Spiritului 277 Poezie: Darul Iubirii 29111. Diferitele noastre tipuri de „sine“ 292 Poezie: Marele mister 34012. Calea iubirii ºi a armoniei 341 Cincizeci de cugetãri ºamanice 380 Glosar 391 Bibliografie recomandatã 403 Surse suplimentare de informare 407 Despre autor 409 –7–
  8. 8. EXPERIMENTE1. Scanarea corpului energetic2. Surîsul lãuntric3. Trãirea senzaþiei de percepþie4. Percepþia fizicã5. Percepþia eului nostru mental6. Percepþia corpului nostru psihic7. Nemiºcarea „activã“8. Miºcarea în forma cifrei opt9. Conectarea la forþa nordului10. Conectarea la forþa estului11. Conectarea la forþa vestului12. Conectarea la forþa sudului13. Respiraþia circularã Chi14. Verificarea nivelului absorbþiei de Chi15. Împrietenirea cu Natura16. Învãþarea comunicãrii spirituale17. Conectarea la Elementul Aer18. Conectarea la Elementul Pãmînt19. Conectarea la Centru20. Conectarea la Elementul Foc21. Conectarea la Elementul Apã22. Conectarea la centrul lãuntric23. Perceperea rãspunsului dat de Suflet24. Explorarea Corpului nostru sufletesc –8–
  9. 9. Spiritul samanic , 25. Privirea lãuntricã asupra Sufletului 26. O indicaþie asupra scopului Sufletului 27. Emanaþiile Spiritului 28. Cîte persoane sînt în fiecare din noi? 29. Pregãtirea instrumentului de comunicare 30. Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracteru- lui benefic al fiecãruia dintre ele, pentru organism 31. Dialogul ºamanic 32. Îndepãrtarea limitãrilor 33. Contactarea Sursei lãuntrice Efectuate cu consideraþia pe care o meritã, experimenteleprezentate în aceastã carte nu pot fi altfel decît benefice. Înorice caz, autorul ºi editorul nu vor accepta asumarea nici uneirãspunderi, pentru orice efect nedorit care ar putea sã rezulteîn urma efectuãrii acestora de cãtre cititor, de unul singur, fãrãsupraveghere. –9–
  10. 10. Mulþumiri Doresc sã adresez mulþumirile mele recunoscãtoare ºigeneroase tuturor persoanelor care au contribuit în vreun felanume la pregãtirea mea preliminarã, în vederea asumãriisarcinii scrierii acestei cãrþi, persoane fãrã de care aceastãlucrare nu ar fi putut fi terminatã. Dascãlilor mei aborigeni amerindieni, care mi-au îndreptat paºii pe calea ºamanicã a auto-descoperirii. Celor trei cãlugãri taoiºti care mi-au deschis drumul obþinerii privirii introspective ºi înþelegerii strãvechii înþelepciuni Tao. Lui Rod Nicholson, cel care a cãlãtorit o jumãtate de lume pentru a-mi „reaminti“ ceea ce aveam nevoie sã ºtiu ºi a mã face sã recunosc adevãrata naturã a tot ceea ce ne împiedicã pe toþi sã percepem realul. Australianului Gaye Wright, cel care mi-a dat posibilitatea sã aºez o punte de legãturã între est ºi vest ºi sã trãiesc experienþa însemnãtãþii Dinamicii energiei Chi, permiþîn- du-mi, de asemenea, sã împãrtãºesc ºi altora adevãrurile sale fundamentale. Lui Inoha, a cãrui spiritualitate polinezianã s-a dovedit a fi similarã modului meu de a fi, în multe feluri, pentru „con- firmãrile“ aduse de introspecþiile sale. – 10 –
  11. 11. Spiritul samanic ,Mentorului meu principal, Urs Argintiu, ºi lui Kili, al cãrui nume hawaiian înseamnã „Ploaie Delicatã“, pentru a-mi fi dezvãluit Apa Vieþii.Tuturor acelor reprezentanþi ai neamului meu anglo-saxon ºi european, care mi-au dãruit învãþãturi despre rãdãcinile mele.Elevilor mei de multiple naþionalitãþi, cãrora le-am împãrtãºit din învãþãturile ºi experimentele extraordinare relatate în aceastã carte ºi care, participînd la aceste activitãþi, mi-au oferit ocazia sã învãþ foarte multe lucruri doar privind cum li se schimbã viaþa, iar frumuseþea spiritului lor individual le rãzbate din interior.Tuturor celor care m-au ajutat ºi m-au cãlãuzit în domeniul Ecologiei Spirituale – fiinþele vii din regnul animal, ve- getal ºi mineral – care împart cu noi minunile mediului înconjurãtor de pe acest P ãmînt, însã care sînt, cu toate acestea, exploatate cu cruzime de cãtre omenire, neºtiind încã faptul cã ºi ele sînt tot „rudele“ noastre.ªi, în final, dar nu pe ultimul loc ca importanþã, soþiei mele Beryl, partenerul ºi companionul meu de-a lungul drumu- lui parcurs, mentorul meu minunat. – 11 –
  12. 12. Fiecare experienþã în viaþãreprezintã o ocazie de a învãþa ceva nou ºi a face o schimbare,pentru atingerea beneficiului suprem – 12 –
  13. 13. Introducere S HAMANISMUL este cea mai veche formã de dezvoltare personalã, precedînd toate religiile ºi filozofiile cunos-cute. Recent, a revenit în atenþie, manifestînd o adevãratãrenaºtere. Conþine precepte nepieritoare, ce ne pot pune înacord fin cu Natura ºi ne pot face legãtura cu alte niveluri sau„dimensiuni“ ale fiinþei noastre. ªamanica se referã la trãirea„extraordinarului“ pe timpul ducerii unei vieþi obiºnuite.ªamanica este un termen pe care l-am creat pentru a descrieo modalitate de a extinde conºtientizarea noastrã pînã la noiºi incitante niveluri de percepþie, precum ºi de a ne prelungiviaþa în multiple feluri. Aplicarea preceptelor acestei ºtiinþene va îmbunãtãþi vitalitatea, va acþiona pentru echilibrarea emo-þiilor, ne va elibera aptitudinile ascunse ºi ne va stimula creativi-tatea. De asemenea, ne va dezvolta puterile interioare, aducîn-du-ne în armonie cu energiile benefice ale Naturii ºi Forþelorcosmice din Univers. ªamanica este o expresie modernã pentru a reprezentao înþelepciune strãveche, fiind esenþa cunoºtinþelor deþinutede ºamanii cei buni – vizionarii ºi înþelepþii din toate rasele ºi – 13 –
  14. 14. Kenneth Meadowsculturile – care au pãstrat cunoºtinþelor lor despre „misterelevieþii“ în chiar propriile lor tradiþii orale, pînã cînd clipadezvãluirii acestora urma sã vinã, adicã acum. ªamanica ridicãvãlul aºezat peste aceste adevãruri „ascunse“ ºi le descrie înlimbajul zilelor noastre, astfel încît sã fie uºor de înþeles, ºi leadapteazã pentru timpurile moderne, astfel încît indiferent cinereacþioneazã pozitiv în legãturã cu ele, dispune de un mijloceficient de revenire la echilibrul cu Natura ºi de stabilire aarmoniei în propria fiinþã. ªamanica nu este o religie sau o filozofie. Nu prevede doc-trine în care trebuie sã se creadã, nici concepte pentru caresã se lupte, nu existã în ea lideri spirituali care sã cearã loia-litate, nici ierarhii care sã impunã supunere, nici vreun gurucare sã fie urmat. Ea merge dincolo de graniþele credinþei,deoarece este un proces de obþinere a cunoºtinþelor prin inter-mediul experienþei acþiunii efective. Iar aceasta deoarecerãspunsurile la unele din cele mai dificil de înþeles mistere alevieþii stau dincolo de constrîngerile generate de limitãrileistorice, sociale ºi politice pe care fiecare culturã ºi le-a autoim-pus. ªamanica identificã o esenþã ce strãbate toate acestea ºi,prin eliberarea ei din contextul cultural, religios, rasial, aduceaceastã esenþã pînã în secolul 21 ºi o prezintã intactã, fãcînd-odisponibilã pentru folosirea universalã ºi beneficiul tuturor. Eanu prezintã nici vreo asemãnare cu sistemele de antrenare apsihicului, condiþionate de metode ºi necesitînd aderarea laun cod disciplinar strict, ca element care sã le condiþionezeeficienþa. ªamanica nu este doar un exerciþiu al minþii, ci unproces natural ce ne dã posibilitatea sã preluãm controlul pro-priei noastre vieþi prin intermediul Spiritului, gãsind în el înþe-les, scop ºi împlinire. – 14 –
  15. 15. Introcudere ªamanica este o modalitate de a intra în legãturã cu Natu-ra ºi cu ceea ce este inerent vieþii noastre, deci este nu numaicel mai natural, dar ºi cel mai practic din toate sistemelemetafizice. Deºi bazat pe Naturã, el nu pledeazã pentru ado-rarea Naturii ci pentru onorarea ei. Adevãrata provocare a timpurilor noastre este reprezen-tatã de încercarea de a descoperi cel mai ascuns Sine al nos-tru; de a dezveli imaginea a ceea ce ºi cine sîntem cu adevãrat– un Spirit – ºi, ca rezultat, de a da un sens real vieþii noas-tre. ªamanica ne ajutã sã ajungem la o mai profundã înþelegerea noþiunii de a fi cu adevãrat „divin“, ceea ce nu este acelaºilucru cu a fi religios. A fi divin este ceva obiºnuit, legat dedesfãºurarea de activitãþi pãmîntene, neavînd nimic de-a facecu credinþa! Se manifestã chiar ºi în mijlocul unei activitãþiintense, deci, chiar o activitate mai puþin plãcutã ºi lumeascã,cum ar fi gãtitul sau spãlatul, mersul la cumpãrãturi la un super-market sau repararea a ceva, poate fi mai plinã de spirituali-tate decît repetarea unei rugãciuni într-o bisericã, meditareaîntr-un sanctuar casnic, incantarea unei mantre în izolare sausãvîrºirea unui ritual mistic! Iar asta deoarece pentru a dadovadã de spiritualitate, trebuie sã intrãm în armonie cu Sinelenostru natural, ce are în compoziþia sa Spiritul. ªamanica reprezintã aducerea psihicului alãturi deinimã ºi Spirit, într-un tot unitar. Este o manierã de dezvoltarea vieþii, în care Trupul, Psihicul, Sufletul ºi Spiritul sînt culti-vate laolaltã, pentru a putea funcþiona împreunã într-o relaþiede armonie ºi dinamism, care sã aibã ca rezultat realizarea pro-priei noastre naturi multi-dimensionale. Este un proces careeste confirmabil prin experienþe practice ºi verificabil prin inter-mediul propriilor noastre percepþii. ªamanica poate, deci, sã – 15 –
  16. 16. Kenneth Meadowsfie privitã ca fiind ºtiinþa Spiritului, în drumul sãu fãcut înambarcaþiunea vieþii. Renaºterea preocupãrii pentru ºamanism din ultimii aniindicã o apariþie a nevoii omenirii de a-ºi regãsi capacitateade a intra în acord deplin cu Natura ºi puterile adormite carezac ascunse în ea, precum ºi de a gãsi un sens existenþei noas-tre. Însã un nou proces de regurgitare a obiceiurilor, ritualurilorºi tradiþiilor popoarelor indigene ar servi numai la înlocuireaunei limitãri cu alta, ºi promovarea încã unui alt cult. Nu putemprogresa aventurîndu-ne sã trãim în Trecut, ci învãþînd din lec-þiile Trecutului putem asigura un Viitor mai bun, prin inter-mediul alegerilor ºi deciziilor pe care le luãm acum, în Prezent.Se necesitã un progres care sã meargã dincolo de limiteleºamanismului tribal ºi tradiþiilor culturale, dacã dorim sã fimeliberaþi de limitãrile care ne-au izolat de naturã ºi ne împiedicãsã atingem un stadiu în care sã poatã avea loc o schimbare înmodul nostru de percepþie, pentru ca natura noastrã interioarãsã aibã capacitatea de a se ridica la niveluri mai înalte deconºtiinþã. Civilizaþia noastrã s-a dezvoltat în concordanþã cu prin-cipiul potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin inter-mediul manipulãrii ºi exploatãrii atît a forþelor naturale, cîtºi a altor fiinþe. Este un principiu extrem de agreat de cãtregîndirea politicã, economicã, ºtiinþificã ºi, desigur, atitudineareligioasã. Cu toþii am fost formaþi în ideea cã noi, oamenii,sîntem fiinþe în mod esenþial gînditoare, cã avem un ascendentde superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi ºi capaci-tatea de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod caresã ni se potriveascã, doar prin puterea gîndului. Cu toate aces-tea, nu gîndurile noastre au generat dificultãþile pe care le întîl- – 16 –
  17. 17. Introducerenim în mod personal sau colectiv, ci alegerile noastre! ªama-nica încurajeazã o abordare diferitã, alegînd sã punã inimã înceea ce întreprindem. Fãcînd alegerile în concordanþã cu mani-festãrile Spiritului – alegeri care sã acþioneze cãtre atingereastãrii de armonie, mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eulºi sentimentul sãu de interes faþã de sine. Interesul faþã de sinese referã cu precãdere la propriile noastre intenþii ºi dorinþe.El dã frîu liber Eului ºi se reflectã în egoism, nepãsare, indife-renþã, ignoranþã, intoleranþã, lãcomie, dogmatism ºi dominare. Aºadar, nu capacitatea de a fãuri gînduri ºi de a crea ideiare efectul producerii de schimbãri în viaþa noastrã ºi în vieþilecelorlalþi, ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri.Aici rezidã adevãrata putere. Lumea noastrã personalã, ca ºilumea „cea mare“ din jurul nostru, este un rezultat direct alalegerilor care au fost fãcute. Absolut fiecare dintre noi trãimconsecinþele alegerilor individuale sau colective fãcute. ªi, înparte, despre acesta este ºi vorba în viaþa oamenilor – învãþareadin experienþele create de propriile noastre alegeri sau de celeale celorlalþi. Vîrtejul teribil ºi lipsa de armonie din lumea „cea mare“sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului, prinexcluderea Spiritului. Dacã noi considerãm cã lumea întreagãeste o mizerie, iar P ãmîntul suferã din pricina poluãrii ºiexploatãrii la care este supusã, este pentru cã noi înºine, îninteriorul nostru, sîntem poluaþi ºi exploataþi de cãtre limitãrileimpuse asupra noastrã. Lumea „cea mare“ nu este altceva decîto proiecþie a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. Dacã lup-tãm pentru o lume mai bunã, trebuie sã facem lumea din inte-riorul nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual.Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am – 17 –
  18. 18. Kenneth Meadowsschimbat aspectul de dinãuntru. Schimbãrile de „acolo“ încep„aici“ – în interiorul nostru. În ºamanicã, schimbãrile pe care le facem sînt în primulrînd faþã de noi înºine, pentru cã acesta este modul natural,modul Naturii. Schimbãrile vin mai întîi din interior. Armoniapoate fi definitã ca fiind o combinaþie de calitãþi care creeazãfrumuseþe. Atunci cînd un ºaman aborigen american a cerutpoporului sãu sã „aducã frumuseþe“, el i-a încurajat sã îºiexprime energiile în moduri naturale, care sã aducã, sã generezefrumosul. Orice lucru care poate crea armonie, un cuvînt, gînd,o stare afectivã, sunet, judecatã de valoare, scop sau acþiune,produce frumuseþe, deoarece armonia este ceea ce creeazã fru-museþe. Frumuseþea vine din armonie, deoarece aceasta dinurmã este în mod intrinsec o manifestare de frumuseþe. Urîþe-nia, lipsa de armonie ºi haosul provin din ignorarea naturalu-lui ºi impunerea propriilor credinþe limitate, care acþioneazãdin afarã spre înãuntru. Cei mai mulþi dintre noi trecem prin viaþã fãrã sã ºtimce vrem, însã avînd în întregime certitudinea cã ceva anumene lipseºte tot timpul, indiferent de valoare. Apetitul pentrulucrurile materiale a devenit insaþiabil, stimulat de o societaterisipitoare ºi încurajat de un sistem orientat spre consumatorcare, în mod sublim, ne condiþioneazã sã obþinem ceva fãrãîncetare, timp în care noi sîntem menþinuþi într-un stadiu deinterminabilã dorinþã. De fapt, chiar cei ce ne-au educat,ne-au guvernat ºi ne-au condus din punct de vedere spiritual,ne-au condus spre acest stadiu ºi ne-au obiºnuit aºa! PlanetaPãmînt, încã plinã de viaþã, este sufocatã, în momentul de faþã,de poluare, torturatã de durere, ruºinatã de nebunia omenirii,ignoranþã, lãcomie ºi desfrînare ºi, nefiind recunoscutã ca Mamã – 18 –
  19. 19. Introducereaºa cum meritã, este privitã numai ca obiect neînsufleþit, menitsã fie doar „folosit“. O echilibrare a balanþei ºi o vindecare a P ãmîntului poateavea loc numai prin eliberarea noastrã din chingile acestor limi-tãri ºi prin refuzul de a permite ca manipulatorii sã aibã pu-tere asupra noastrã, permiþînd, astfel, cãutarea Adevãrului dininimã, ca rãspuns dat strigãtului din Suflet. Adevãrul desprepropria noastrã naturã spiritualã este atît de valoros, încît nuexistã preþ sub care sã fie catalogat. Oferit fiind în mod gra-tuit, el ar putea fi abandonat, aparent neavînd absolut nici ovaloare. Cu toate acestea, dacã s-ar stabili un preþ pentru el,nu ar exista nimeni care sã-ºi permitã luxul de a-l avea. Însãceea ce dezvãluie adevãrul cu lumina sa trebuie sã fie aplicat,în scopul de a fi pe deplin înþeles.Aºadar, nu adevãrul în sineceea ce este important, ci înþelegerea acestuia. Înþelegerea estenepreþuita comoarã! Numai cînd Adevãrul este înþeles, el poatefi preþuit cu adevãrat. În mîinile noastre þinem un distilat al unei strãvechiînþelepciuni, îndreptate cãtre armonie ºi frumuseþe. A foststrîns laolaltã din sursele ezoterice ale vestului, din învãþãturiletaoiste ale estului, din tradiþiile mistice ale popoarelor nordice,din spiritualitatea indienilor americani ºi cunoºtinþele deþinutede acei kahuna hawaieni, din naturalismul aborigen al sudu-lui, precum ºi din canalizarea planurilor interioare ale exis-tenþei. Obiectivul sãu este de a ajuta la refacerea unor elementece lipsesc din capacitatea umanã de înþelegere – o cunoaºterea adevãratei noastre identitãþi care, pierdutã odinioarã, esterecîºtigatã, acum, pentru a face posibil un salt înainte, cãtreun nivel superior al conºtiinþei umane. – 19 –
  20. 20. Kenneth Meadows Vãlul de mister, care a învãluit aceastã cunoaºtere, pen-tru a fi menþinutã numai pentru folosul exclusiv al unei eliterestrînse, este acum ridicat, prin efortul iluminãrii unui numãrde indivizi ºi grupuri de toate rasele ºi naþionalitãþile, aparentfãrã legãturã între ei, pentru a fi disponibilã celor mulþi, alecãror inimi ºi minþi sînt îndeajuns de deschise pentru a o primi.Aparent, se împlineºte, o profeþie a indienilor americani, potri-vit cãreia va sosi un moment al Dezvãluirii, cînd Focurile sacre,în faþa cãrora Învãþãturile au fost rostite simbolic de Bãtrîniitribului, mai înainte ca holocaustul sã le cuprindã poporul, vorfi reaprinse pe alte pãmînturi, de cãtre oameni de rase ºi limbidiferite, precum ºi de cãtre descendenþi ai opresorilor lor. Le-genda spune cã momentul acestei Dezvãluiri va veni atunci cîndînsuºi P ãmîntul se va gãsi cuprins de furtunã, ºi cînd lãcomiava deveni de necontrolat. Acel moment al Dezvãluirii spiritualeeste acum! Adevãrul spiritual este atît de insesizabil, încît nu poþiîncepe prin a încerca mai întîi sã-l dovedeºti, cum se procedeazãîn realizarea unui experiment menit sã demonstreze o teorieºtiinþificã. Motivul este cã adevãrul pe care te pregãteºti sã-l„demonstrezi“ nu este ceva separat de tine însuþi. Nu este vorbacã am fi în rolul unui observator ce examineazã un experiment,cu obiectivitate, din exterior. Adevãrul este parte componen-tã din noi, iar noi, la rîndul nostru, sîntem parte componentãa adevãrului. El se gãseºte în interior. Confirmãm valabilitateaadevãrului spiritual prin simplul fapt al sãvîrºirii de acþiuni înspiritul lui. Prin urmare, aceastã carte este ornatã nu cu exerciþiiobositoare, ci cu ocazii incitante de a descoperi propriul ade-vãr, prin intermediul Experienþelor. Toate aceste Experienþe au – 20 –
  21. 21. Introducerefost testate ºi încercate de cãtre mulþi alþii ºi descoperite cafiind puternice, revelatoare ºi eficiente. ªamanica, deci, vãscoate de pe fãgaºul fãrã sfîrºit al cãutãrii ºi vã aºeazã pe caleace vã dã posibilitatea sã trãiþi experienþa plinã de bucurie adescoperirii. A descoperirii armoniei cu Natura ºi cu dumneavoastrãînºivã. A descoperirii cã P ãmîntul este o fiinþã vie care vã hrãneºteºi vã întreþine ºi, astfel, a conºtientizãrii existenþei unei relaþiicu toate fiinþele vii care împart cu dumneavoastrã suprafaþaPãmîntului. A descoperirii de cãi de ajungere mai aproape de Sufle-tul dumneavoastrã, precum ºi de integrare a tuturor aspectelorcare funcþioneazã la diferitele dumneavostrã niveluri de exis-tenþã. A descoperirii „sinelui“ original, adevãratul dumneavoas-trã „sine“ ºi a conºtientizãrii „eului“ dumneavoastrã multiplu. A descoperirii faptului cã ªamanica nu este un „sistem“sau o „metodã“, ci pur ºi simplu un proces – un proces de trans-formare care vã schimbã percepþia asupra vieþii, astfel încît sãputeþi aborda fiecare zi cu acel tip de anticipare fericitã carevã era poate caracteristic în copilãrie, atunci cînd viaþa eramarea aventurã a descoperirii. Într-adevãr, aplicarea principiilor ºamanicii va transformafiecare zi a vieþii dumneavoastrã, de acum înainte, într-o aven-turã incitantã ºi plinã de miracole; vã va transforma percepþiaºi vã va extinde capacitatea de cunoaºtere pe care o aveþi desprepropria persoanã. – 21 –
  22. 22. Schimbarea în sine nu este dureroasã. Ceea ce produce durereaeste rezistenþa la schimbare. – 22 –
  23. 23. CAPITOLUL 1 Minunata noastrã fiinþã C u ajutorul acestei cãrþi vã îmbarcaþi într-o fascinan- tã ºi incitantã aventurã. O aventurã a adevãratei des-coperiri. O aventurã al cãrei obiectiv este de a gãsi scopul exis-tenþei dumneavoastrã, de a descoperi cine sînteþi ºi ce sînteþi,ºi mai ales de ce sînteþi aºa cum sînteþi. Însã, mai înainte dea începe, îndreptaþi-vã atenþia asupra minunii reprezentate defiinþa dumneavoastrã. Minunea de a exista! Sînteþi viu ºi conºtient. Puteþi vedea vedea, auzi, simþi,gusta ºi mirosi realitatea din jur. Puteþi vedea cerul ºi norii,copacii, iarba ºi florile. Puteþi simþi vîntul ce vã înfioarã pãrulºi atingerea blîndã a ploii pe faþã. Puteþi auzi cîntecul pãsãrilorºi zgomotul traficului strãzii. Puteþi ieºi afarã sã atingeþi o floare,spre a-i simþi textura frunzelor ºi a-i mirosi aroma dulceagã apetalelor. Puteþi lua o carte spre a-i citi cuvintele ºi frazele scrisede cineva pe care nu l-aþi vãzut niciodatã ºi, fãcînd acest lucru,puteþi împãrtãºi cele mai profunde gînduri ale acelei persoane. – 23 –
  24. 24. Kenneth MeadowsVã puteþi miºca spre orice direcþie doriþi, deoarece corpul varãspunde automat dorinþei dumneavoastrã. Trupul vã este omiraculoasã maºinãrie vie, ce are nevoie doar de combustibil,apã, spãlare ºi clãtire, pentru a-ºi face singurã întreþinerea. Seauto-reparã, reînnoindu-se în mod continuu. Corpul fizic Corpul dumneavoastrã fizic este o structurã complexã,populatã de aproximativ o sutã de mii de milarde(100.000.000.000.000) de celule individuale. Celulele, ca ºioamenii între ei, prezintã asemãnãri ºi diferenþe. Ei trãiesc lao-laltã în „familii“ ºi lucreazã în grupuri ºi comunitãþi, sprebunãstarea întregului – întocmai precum fiinþele umanelucreazã ºi îºi asumã responsabilitãþi, contribuind la bunãstareasocietãþii în care trãiesc. Fiecare celulã microscopicã este o entitate „completã“.Are un „corp“ fluid, mãrginit de o piele „poroasã“. κi trãieºtechiar propria individualitate ºi este conºtientã de propria funcþieindividualã. Cu toate acestea, alãturi de celelalte celule, esteparte a unui corp de dimensiuni mai mari, ce Vã gãzduieºte!Prin intermediul nucleului, chiar în centrul acestuia, funcþiilesale sînt conduse ºi controlate în mod inteligent. Acest nucleuare înmagazinatã o vastã cantitate de informaþii, cu ajutorulsubstanþei ADN (acidul deoxiribonucleic – o structurã dubluelicoidalã formatã din molecule de zahãr fosfat, legate perpen-dicular cu acizi nucleici), care duce cu sine un model în formãde val ce conþine planul de bazã al construcþiei formei dum- – 24 –
  25. 25. Minunata noastrã fiintã ,neavoastrã umane. Într-adevãr, nucleul fiecãrei celule conþinedestulã informaþie pentru a vã înlocui întregul corp! Totuºi,indiferent care ar fi propriul sãu scop ºi funcþia de speciali-tate, fiecare celulã acþioneazã numai pe baza instrucþiunilorconþinute în cadrul ei, pentru a o capacita sã-ºi îndeplineascãacest scop ºi sã se reproducã. Þesuturile moi ºi carnea corpului sînt susþinute la locurilelor de drept de cãtre scheletul de oase, care protejeazã ºi elorganele vitale ce constituie centrele de control ale corpuluiºi sistemele de sprijin. Toate miºcãrile corpului sînt realizatede muºchi. Fiecare din aceste structuri fibroase – sînt mai multde 600 – rãspunde de o funcþie specificã. În principal, sînt dedouã tipuri. Muºchii voluntari sînt aceia a cãror activitate esteindusã de aspectele conºtiente ºi inconºtiente ale psihicului.Ei se contractã ºi se relaxeazã în funcþie de mesajele primitede la sistemul nervos central, care este reþeaua de comunicaþiia corpului. Muºchii involuntari sînt aceia care îºi realizeazãfuncþia în mod automat, la niveluri inconºtiente ºi sînt regle-mentate de propriile lor impulsuri. Un muºchi involuntar nuse odihneºte niciodatã. Întregul sistem este monitorizat deglande, care lucreazã împreunã cu nervii, pentru a asigurafuncþionarea armonioasã a întregului corp. Fiecare celulã este alimentatã cu substanþe nutritive ºioxigen necesar menþinerii vieþii printr-un sistem circulator devene, artere ºi capilare ce transportã aceste substanþe în cir-cuitul sangvin. Sîngele este pompat prin acest sistem circula-tor de cãtre pulsaþiile inimii – un organ muscular, ale cãruimiºcãri de pompare asigurã, de asemenea, un flux de retur, cetransportã deºeuri: bioxidul de carbon este trimis în plãmîni,de unde este eliminat prin expiraþie, iar toxinele sînt trimise – 25 –
  26. 26. Kenneth Meadowscãtre organele care formeazã sistemul de eliminare adeºeurilor din corp. Sistemul digestiv opereazã ca o adevãratãlinie de dezasamblare. Alimentele introduse în gurã sînt des-fãcute pînã la nivelul componentelor chimice, iar substanþelenutritive ce se pot absorbi sînt extrase pentru a menþine la efi-cienþã maximã funcþionarea întregului corp. Echipamentul senzorial al corpului este mijlocul prin careinformaþiile referitoare la mediul înconjurãtor poate fi trans-mis creierului pentru procesare ºi analizã. Informaþiile desprelumea fizicã sînt transportate cu ajutorul vibraþiilor de energieale luminii la retina ochilor, cei care, apoi, trimit semnale adec-vate creierului, prin intermediul semnalelor electrice. Acestemesaje sînt instantaneu descifrate. Pielea este echipatã cu receptori speciali, care înregistrea-zã senzaþiile de cald, rece, durere, presiune ºi atingere. Aces-tea reprezintã o altã sursã de informaþii despre sfera fizicã ºiavertizeazã despre prezenþa iminentã a unui pericol. Urechile sînt organe folosite la localizarea sunetelor:vibraþiile sînt deviate într-un canal ce duce la timpan ºi trans-formate în impulsuri, transmise apoi la creier. Urechea umanãaude sunete cu frecvenþe de la 16 la 20 de mii de cicluri pesecundã. Simþul mirosului dã posibilitatea corpului fizic sã perceapãaroma substanþelor fizice pe care le întîlneºte. Acest lucru serealizeazã printr-o reacþie chimicã între mucus ºi receptoriisenzoriali din nas, care trimit mai apoi impulsuri nervoase lacreier, pentru a fi analizate. Alþi receptori, numiþi papile gustative, sînt localizaþi pediferite pãrþi ale limbii ºi ne dau posibilitatea de a simþi sen-zaþiile de dulce, amar, acru ºi sãrat, precum ºi de a gãsi plãcere – 26 –
  27. 27. Minunata noastrã fiintã ,în consumul alimentelor de care avem nevoie, pentru a lepreschimba în energie. Limba transmite ºi ea informaþii despretemperaturã ºi textura substanþelor care intrã în gurã, iar sali-va este un lichid produs ca sã dizolve fiecare dumicat de hranãsolidã. Un mijloc principal de comunicare cu alte forme de viaþãsimilare este vorbirea. Gura canalizeazã sunetele produse demiºcarea corzilor vocale, localizate în gît, în tractul respira-tor, care sînt activate de respiraþie ºi de impulsurile pe caremuºchii sãi le primesc de la creier. Sistemul nervos autonom al corpului controleazã ºi acþi-unile involuntare care reglementeazã activitatea glandelor, ainimii, respiraþiei, temperaturii, ºi aºa mai departe, în timp cecorpul are ºi un mecanism automat de supravieþuire. În situa-þia în care un pericol ameninþã sã se întîmple, un „sistem deinjecþie cu combustibil“ face sã þîsneascã adrenalinã în circui-tul sangvin pentru a „supraîncãrca“ muºchii, astfel încît aceºtiasã miºte corpul cu mai mare vitezã, în afara pericolului, sausã-l facã sã faþã unei eventuale ameninþãri, pentru a supravieþui.În acelaºi timp, inima este indusã sã batã mai repede ºi seactiveazã automat un rãspuns emoþional, tradus prin supãraresau teamã, adicã intensificarea percepþiei, pentru a se oferi posi-bilitatea de a face faþã urgenþei. Corpul nu numai cã se construieºte ºi se întreþine pe elînsuºi, îºi ordoneazã propriile activitãþi ºi se reparã singur, darare ºi o facilitate înnãscutã de a se reproduce pe sine ºi dea-ºi asigura continuitatea elementelor sale specifice. Aºa cã, aveþi grijã de Corpul dumneavoastrã. Dãruiþi-iatenþie mãcar cît maºinii dumneavoastrã. Bucuraþi-vã de el. Însãnu deveniþi atît de „ataºat“ de el, astfel încît sã deveniþi pose- – 27 –
  28. 28. Kenneth Meadowsdat de cãtre el. Ascultaþi ce are sã vã spunã despre firea dumnea-voastrã, însã nu-i confundaþi mesajele cu dorinþele formulatede cãtre psihic, cãci atunci Eul dumneavoastrã va prelua contro-lul ºi va preschimba slugãrnicia în vanitate. Respectaþi-vã corpul.El reprezintã o punte între Sufletul ºi psihicul dumneavoastrã.Este elementul care vã permite sã rãmîneþi în strînsã legãturã cupãmîntul, sã cãpãtaþi rãdãcini. Vã este prieten ºi companionîn plimbarea fãcutã pe Planeta P ãmînt. Hrãniþi-l. Îngrijiþi-l. Esteun prieten, nu un adversar; atunci, de ce sã-l faceþi sã sufere? Psihicul Ca piesã a echipamentului ce vã este dat spre folosire, cor-pul fizic se aseamãnã întrucîtva cu computerul personal la carescriu acum aceastã carte, deºi este cu mult mai sofisticat ºimai minunat. Computerul este personal pentru cã îmiaparþine mie – operatorul sãu. În terminologie de specialitatefie spus, corpul meu fizic este „unitatea centralã“ a computeru-lui personal. Ca sã funcþioneze, aceastã unitate centralã arenevoie de un „program“ care sã-i spunã ce are de fãcut. Acelprogram creat în interiorul computerului personal reprezen-tat de corpul dumneavoastrã fizic, este psihicul, cel care pro-grameazã computerul ºi îi dã posibilitatea sã funcþioneze cueficienþã, ca entitate psihicã. Programul conþine gînduri,cuvinte ºi înºiruiri de imagini care abiliteazã corpul dumnea-voastrã sã funcþioneze în diferite moduri. Deci partea din „fiinþa dumneavoastrã“ care executã atît„programarea“, cît ºi privitul, ascultarea, simþirea ºi – 28 –
  29. 29. Minunata noastrã fiintã ,declanºeazã reacþii, nu este corpul fizic, în ciuda multor ºi deli-catelor sale trãsãturi ºi multitudini de funcþii. Este, deci, cevadiferit de acesta. Ceva ce nu este în nici un caz corpul fizic. ªi atunci, ne punem întrebarea: „ce anume, din psihic,vã furnizeazã capacitatea de a avea control asupra miºcãrilorcorpului ºi de a avea gînduri ce pot analiza ºi pot da un sensîntîmplãrilor ce au loc în jurul dumneavoastrã, ajutîndu-vã sãvã formaþi propria manierã de percepþie a realitãþii? Psihiculvã dã capacitatea de a memora experienþele trãite ºi, prin inter-mediul bio-computerului reprezentat de creier, le înmagazi-neazã, pentru a le prezenta apoi, instantaneu, la solicitarea lanevoie. Psihicul, aºadar, este un centru funcþional al corpuluifizic, deºi este localizat „aparte“. Creierul este un organ fizic folosit pentru regularizareaºi controlul tuturor funcþiilor voluntare ºi involuntare ale cor-pului. Prin impulsuri electro-chimice, el primeºte ºi transmitemesaje prin reþeaua de comunicaþii a corpului ºi are capaci-tatea sã înmagazineze, sã recupereze ºi sã proceseze informaþii.Însã, spre deosebire de un computer fãcut de mîna omului, else poate reprograma, în situaþia în care vã schimbaþi orientãrilede-a lungul vieþii, ºi poate renunþa la anumite condiþionãri aletrecutului. Psihicul este cel care vã permitã sã creaþi planuripentru noile lucruri de fãcut – ºi le ajutã sã capete fiinþã. Gîn-durile, ideile ºi convingerile pe care le aveþi sînt ale dumnea-voastrã, însã nu fac parte din „fiinþa“ dumneavoastrã într-omãsurã mai mare decît propriul corp fizic. Deci, „fiinþa“ dum-neavoastrã nu este nici „psihicul“. Psihicul este ceva folosit de„fiinþa“ dumneavoastrã. – 29 –
  30. 30. Kenneth Meadows Sufletul Prin urmare, dacã nu sînteþi nici trupul, nici psihicul dum-neavoastrã, atunci ce sînteþi? Un Suflet, poate? Aþi fost învãþat,poate, cã aveþi un Suflet, însã probabil nu vi s-a spus ce esteacest Suflet! Motivul este acela cã indiferent cine v-a vorbitdespre Suflet, nu a înþeles nici el însuºi ce este acest lucru.Sufletul, în definitiv, este îndeobºte privit ca fiind ceva în caretrebuie crezut, mai degrabã decît ceva cunoscut, deoareceºtiinþa fizicã nu-l poate descrie, defini sau descoperi, deoarecenu este un element material, ºi nici ºtiinþa psihologiei nu-l poatelua în discuþie, deoarece nu aparþine psihicului. Într-un fel, esteprivit ca fiind ceva oarecum „spiritual“ ºi, deci, aflat pe tãrî-mul „teologiei“. Însã, chiar ºi o descriere teologicã este cevavag, deoarece Sufletul este înfãþiºat ca un „ceva“ nebulos, spi-ritual, care, într-o oarecare mãsurã, întruchipeazã calitãþiledumneavoastrã, etnice, morale ºi comportamentale, ºi carepoate fi pus în pericol ºi chiar iremediabil „pierdut“. Dinmoment ce majoritatea oamenilor, chiar ºi cei cu convingerireligioase puternice, nu sînt conºtienþi de existenþa palpabilãa propriului lor Suflet, se pare cã acesta lipseºte aproape întregiiomeniri! Abordarea ºamanicã este cu mult mai clarã. Sufletul esteun corp de luminã. Avem de-a face cu o luminã interioarã careexistã în dumneavoastrã ºi în noi toþi. Lumina este o formã deenergie iar Sufletul vã este corpul de energie luminoasã ºi uncentru al energiei Vieþii. Deºi Sufletul vã aparþine în întregimeºi existã în aproximativ aceeaºi localizare spaþialã ca ºi corpul – 30 –
  31. 31. Minunata noastrã fiintã ,dumneavoastrã, întrepãtrunzîndu-se cu acesta, el nu se aflã înacelaºi „loc“; el existã în alt plan sau nivel al existenþei –într-un loc pe care-l putem numi o dimensiune a Sufletului.Cu alte cuvinte, Sufletul, ca si psihicul, este un aspect non-fizic al totalitãþii Sinelui dumneavoastrã, însã cu o total dife-ritã funcþie si scop. Ideea este cã nu Sufletul este o extensiea fiinþei dumneavoastrã din punct de vedere fizic, ci corpul fiziceste o emanaþie a Sufletului dumneavoastrã. Un motiv pentrucare Sufletul nu reprezintã o parte a vieþii dumneavoastrãconºtiente de fiecare zi, este acela cã i-aþi acordat caracterulde nesiguranþã al credinþei, mai degrabã decît sã-l percepeþica parte integrantã a realitãþii dumneavoastrã obiºnuite. E pãcatcã se întîmplã acest lucru, deoarece Sufletul este la fel de realca ºi corpul fizic. Cu mult mai „real“, de fapt, deoarece are omai mare permanenþã. Vom examina natura Sufletului, cevamai, detaliat mai tîrziu, însã, pentru moment haideþi sã-l con-siderãm ceva ce posedãm, ca de exemplu, corpul nostru saupsihicul nostru. Acestea nu reprezintã încã, pe deplin, fiinþanoastrã, însã, poate fi destul de bine asimilatã acesteia. ªi atunci,dacã „Fiinþa“ noastrã nu este definitã exact ca fiind corpul nos-tru, nici de psihicul nostru ºi nici de Suflet, ce sîntem? Spiritul Spiritul sînteþi dumneavoastrã! Nu un corp cu Spirit, cichiar opusul a ceea ce, probabil, aþi fost influenþat sã credeþi– un Spirit cu un corp fizic. Un Spirit cu psihic. Un Spirit cuSuflet. O fiinþã alcãtuitã din mai multe elemente, ce cuprinde – 31 –
  32. 32. Kenneth Meadowscorp, psihic, Suflet ºi Spirit, ºi cu toate acestea „deconectat“de la aceastã totalitate atunci cînd corpul ºi psihicul nu au niciun contact conºtient cu Sufletul ºi Spiritul, ºi atunci cînd unulsau mai multe elemente este nesincronizat faþã de celelalte. Care este diferenþa dinte Suflet ºi Spirit? Sufletul poatefi privit ca fiind „Lumina“ individului, în vreme ce Spiritulreprezintã „Viaþa“ – fiinþa estenþialã. Spiritul este fiinþa ori-ginalã de mai înainte de manifestarea formei. Sufletul este cen-trul sãu funcþional – centrul de control al misiunii. Fiecare Spi-rit al unui individ are darul libertãþii. Libertatea de a alegesã-ºi dedice energiile vieþii generate realizãrii armoniei într-ointerdependenþã mutualã cu alte fiinþe, prin respectarea ºi per-fecþionarea individualitãþii, sau sã-ºi direcþioneze energiile înscopul realizãrii preamãririi personale, prin intermediulprivãrii ºi oprimãrii celorlalþi. Libertatea de a alege calea cãtreArmonie sau cea cãtre îndeplinirea voinþei Proprii. Armoniaeste o noþiune care pune în balanþã evoluþia Întregului ºi dez-voltarea individualã: pe mãsurã ce are loc dezvoltarea indivi-dualã, ceilalþi sînt ºi ei ajutaþi sã creascã. Propria voinþã aSinelui este ceea ce deconecteazã o fiinþã de celelalte, deoareceaceasta cautã preamãrirea Sinelui pe cheltuiala celorlalþi ºi,procedînd astfel, genereazã energii distructive cum ar fi lãco-mia, invidia, gelozia, ura, rãzbunarea, rãutatea, desfrîul, dis-perarea ºi confuzia. Astfel, adevãrata dumneavoastrã Fiinþã este spiritualã, cudeschideri fizice ºi mentale. Ceea ce este spiritual nu poate fivãzut, însã prezenþa sa poate fi simþitã, iar el este conºtientde propria sa existenþã. Dumneavoastrã, deci, sînteþi un Spi-rit – conºtient de propria existenþã, de propria identitate indi-vidualã, de propria existenþã unicã, aici, pe acest P ãmînt. Un – 32 –
  33. 33. Minunata noastrã fiintã ,Spirit cu corp fizic prin intermediul cãruia puteþi trãi con-secinþele propriilor alegeri ºi acþiuni, precum ºi cele ale celor-lalþi, atît în mod individual cît ºi colectiv. Viaþa pe Pãmînt este,astfel, o cãlãtorie fãcutã de Spirit cu ajutorul vibraþiilor „dejoasã frecvenþã“ ale realitãþii fizice, pentru a se exprima prinintermediul experienþelor lumii fizice, ºi, astfel, îºi modeleazãºi fãureºte propriul sãu viitor – propriul sãu destin. Spiritul este esenþa fiinþei dumneavoastrã ºi caracteruluiei angelic. De aceea, pe mãsurã ce îmbãtrîniþi în anipãmînteºti, nu simþiþi nici o diferenþã în interiorul dumnea-voastrã. Deºi corpul fizic vã este într-un constant proces deschimbare – de la naºtere ºi copilãrie, trecînd prin adolescenþãcãtre stadiul de adult ºi apoi spre senectute – ºi aparenþeleexterioare vi se schimbã, rãmîneþi, totuºi, dumneavoastrã„înºivã“. Sînteþi conºtienþi de acelaºi „eu“ de-a lungul tuturoracestor ani. Deci, deºi corpul dumneavoastrã se schimbã, aºacum se întîmplã ºi cu gîndurile ºi opiniile ce vã aparþin, iden-titatea vã rãmîne aceeaºi. Vîrsta nu vã diminueazã dimensiu-nile „eului“. La 60 de ani „eul“ vã este acelaºi ca la 16 ani.„Fiinþa“ este ºi vã va rãmîne mereu aceeaºi, deoarece scopulvieþii este sã prospere ºi sã reziste – adicã sã creascã în modnatural (organic) – într-un proces continuu de educare, culti-vare ºi perfecþionare a Spiritului. Viaþa dumneavoastrã are, deci, un scop. Existã un obiec-tiv în existenþa dumneavoastrã. Existaþi nu datoritã unei naºteriaccidentale, ci pentru a îndeplini acest obiectiv – un motiv pen-tru a fi expresia fiinþei dumneavoastrã. O fiinþã minunatã, plinãde miracole! – 33 –
  34. 34. Sîntem ca o broascã pe o frunzã de nufãr, avînd libertatea totalã de a ne miºca în orice direcþie.Prin alegerea urmãtoarei frunze de nufãr pe care sã sãrim, ne hotãrîm propriul destin. – 34 –
  35. 35. CAPITOLUL 2 Corpul energetic C orpul nostru fizic este înconjurat sau aflat în imer- siune în fluidul unui cîmp de forþã energetic, ceurmãreºte conturul corpului ºi care, deºi ar putea fi asemã-nat cu o umbrã, este, mai degrabã, ca un „frate geamãn“. Acestcorp geamãn, deºi invizibil, poate fi perceput de cineva careeste sensibil ºi a cãrui capacitate de percepþie vizualãdepãºeºte plaja de vibraþii a vederii normale, cu ajutorul ochilor,ca fiind o luminiscenþã albãstruie, pe care unele persoane cucapacitãþi de extrasenzoriale o numesc „etericã“. Eu prefer são numesc „Corpul energetic“, deoarece dã energie ºi „mode-leazã“ corpul fizic. Este cel mai dens din toate corpurile noas-tre eterice, deoarece este ºi cel mai aproape de cel fizic,extinzîndu-se puþin peste suprafaþa pielii ºi fiind alcãtuit dinprima bandã sau strat din coconul aurei ce ne înconjoarã. AcestCorp energetic, deºi de aproximativ aceeaºi formã cu cel fizic,nu este numai o extensie a corpului fizic, ci ºi o „formã“,deoarece el dã posibilitatea corpului fizic sã îºi menþinã ca-racteristicile ºi forma. El dã energie corpului fizic distribuin-du-i putere vitalizatoare, care îl încarcã cu dinamism ºi fãrã – 35 –
  36. 36. Kenneth Meadowsde care pur ºi simplu s-ar ofili ca o plantã ºi ar muri. Vom exa-mina mai pe larg natura acestei puteri dinamice, în cuprinsulCapitolului 7. Corpul energetic poate fi privit ca un corp de naturã elec-tromagneticã, aflat între realitatea fizicã ºi cea non-fizicã. Sco-pul sãu este de a servi ca transformator al celor mai delicateºi eterice energii non-fizice. Deºi în mod normal nu poate fivãzut cu ochii fizici, el poate fi perceput prin intermediul sen-zaþiilor, în aceeaºi mãsurã în care senzaþia este un mijloc princare ne percepem corpul fizic. Aºa cum am vãzut în Capitolul 1, corpul fizic este un sis-tem fiziologic ale cãrui funcþii de întreþinere sînt realizate înmare mãsurã instinctiv. Fiecare parte interacþioneazã cu cele-lalte ºi le sprijinã, într-o delicatã ºi echilibratã structurã holis-ticã. Sistemul digestiv, de exemplu, absoarbe ºi descompunealimentele pe care le mîncãm, eliminînd ceea ce nu este nece-sar. Sistemul circulator transportã substanþele nutritiveobþinute cãtre toate regiunile corpului unde acestea pot fifolosite ca energie, pentru a desfãºura diferite activitãþi. Nerviireprezintã reþeaua de comunicaþii a corpului, care emite mesajeºi coordoneazã informaþii. Corpul energetic furnizeazã corpu-lui fizic cãi de acces la energii de înaltã frecvenþã ºi, servindca transformator, absoarbe ºi preschimbã aceste energii deînaltã frecvenþã în niveluri de frecvenþã mai joasã, permiþîn-du-le sã fie compatibile cu energiile fizice ºi, ca ºi sistemul diges-tiv, eliminã ºi expulzeazã ceea ce nu s-a asimilat. Cunoaºterea Corpului energetic este de o importanþã vitalã,deoarece reprezintã mijlocul prin care devine posibilã iluminarea,prin circulaþia Luminii „interioare“ ºi se mãreºte nivelul perso-nal de putere, prin hrãnirea naturii interioare. „Iluminarea“ este – 36 –
  37. 37. Corpul energericceea ce ne dã posibilitatea de „a vedea“ mai clar cu ajutorulochilor „lãuntrici“, fiind un proces ce afecteazã ºi intelectul. Starea în care se gãseºte Corpul energetic are un puter-nic efect, aºadar, asupra corpului fizic. Orice intruziune, lipsãde armonie, blocaj sau defecþiune în orice zonã a cîmpului deenergie se va manifesta mai devreme sau mai tîrziu asupra pãrþiicorespunzãtoare din corpul fizic. În mod similar, orice afecþi-une sau leziune suferitã de cãtre corpul fizic va cauza o pierderede energie din partea Corpului energetic. Medicina preventivãeste, în principal, un tratament al Corpului energetic. Figura 1. Corpul energetic se întinde puþin peste limitele corpu-lui fizic ºi se întrepãtrunde cu acesta. Modeleazã ºi conferã formã corpu-lui fizic, pãstrînd aproximativ forma acestuia. – 37 –
  38. 38. Kenneth Meadows Chakrele Energiile eterice de înaltã frecvenþã sînt aduse în Corpulenergetic printr-un sistem de elemente rotitoare ca niºte roþiturbionare, aranjate vertical, în coloanã, spre centrul sãu. Aces-te discuri spiralate rotitoare au devenit cunoscute, în gene-ral, sub numele de „chakre“. În limba sanscritã a vechii Indii,cuvîntul chakrum însemna „roatã în spiralã“, deºi miºcarea deatracþie a unei chakre este mai asemãnãtoare unui vîrtej, decîtunui disc în miºcare. În orice caz, chakrele sînt mai mult decîtcentre de energie; ele sînt, de asemenea, deschideri cãtreniveluri de percepþie. Riturile de iniþiere, care marcau trecereaunui neofit printr-o „poartã de acces“, în misterioasele tradiþiiale ºcolii ezoterice a Vestului, erau, într-adevãr, încercãri de aaccede prin intermediul chakrelor cãtre alte niveluri de per-cepþie care, în final sã conducã la obþinerea calitãþii de Clarvãzã-tor sau Adept. Existã ºapte chakre principale enumerate atît în învãþã-turile sistemului hindus Hatha Yoga, cît ºi în tradiþia budis-tã, din care au derivat învãþãturile Vestului. Sînt ºapte la numãrdeoarece, la început chakrele au fost relaþionale din punct devedere astrologic cu energiile celor ºapte planete cunoscute,cu care sînt în acord permanent – Saturn, Jupiter, Marte, Venus,Mercur, Soarele (care, în realitate este o stea) ºi Luna (care,în realitate este un satelit). Deºi „adevãrate“ aceste sistemetradiþionale sînt incomplete astãzi, deoarece, prin descoperirealui Uranus, Neptun ºi Pluto, alte trei chakre au fost activate,ca urmare a expunerii oamenilor la o gamã mult mai largã de – 38 –
  39. 39. Corpul energericenergii cosmice, care nu fuseserã puse în evidenþã înainte. Deexemplu, o chakra „adiþionalã“ situatã între glezne esterelaþionatã cu miºcarea, iar miºcarea rapidã este o trãsãturãfoarte vizibilã a vieþii moderne. În acelaºi fel, funcþia princi-palã a chakrei de la baza craniului este relaþionatã cu puterea,iar astãzi, în general, persoanele au o putere nemaipomenitãîn vîrfurile degetelor, dispunînd de tehnologia computerizatã,comunicarea instantanee cu ajutorul televiziunii, radioului ºitelecomunicaþiilor, ºi o întreagã gamã de aparate electro-cas-nice sofisticate, puse în miºcare de energie, depãºind imagi-naþia oamenilor ce au trãit chiar ºi cu numai un secol în urmã.Chakra rãdãcinã, aflatã sub picioare este în legãturã cu hrãnirea.Oamenii aparþinînd naþiunilor moderne industrializate sînt maipreocupaþi ºi grijulii faþã de condiþiile de viaþã, decît au fostreprezentanþii populaþiilor vechilor culturi de influenþãcaldeeanã, dupã cum se demonstreazã prin rãspunsul la foameteºi la alte tragedii umane din þãrile mai puþin avansate. Potrivit învãþãturilor transmise oral, aceste trei chakrefuncþionau, odinioarã, în fiinþele umane, pe timpul civilizaþi-ilor legendare din Atlantis ºi Mu, însã au adormit ca urmarea schimbãrii orbitei P ãmîntului în jurul Soarelui ºi schimbãriiaxei polare a P ãmîntului. Aceste evenimente au avut un efectcatastrofal asupra ecologiei ºi au adus cu ele schimbãri impor-tante în aspectul terenului, cãci întregi continente au dispãrutsub maree ºi inundaþii ºi noi lanþuri muntoase au ieºit la ivealã.Nimic din tehnologiile acestor civilizaþii preistorice nusupravieþuit, însã unele cunoºtinþe au fost inserate de puþiniisupravieþuitori în miturile ºi legendele, ritualurile ºi ceremoni-ile pe care le-au lãsat moºtenire generaþiilor ce li s-au succe-dat, prin intermediul învãþãturilor orale ale ºamanilor, ºi care – 39 –
  40. 40. Kenneth Meadowsau fost încorporate ºi în conceptele religioase ºi tradiþiile mis-tice. Doar recent, cam în cuprinsul ultimului secol, aceste treichakre au reînceput sã funcþioneze în interiorul fiinþelorumane, în general. Pentru înþelegerea funcþionãrii tuturor celor zece chakre,este important sã se înþeleagã faptul cã ele nu sînt situate încorpul fizic, ºi din acest motiv ele nu pot fi descoperite prindisecþie sau îndepãrtate prin operaþie chirurgicalã. Ele sîntlocalizate în Corpul energetic ºi pot fi considerate ca „orga-ne“ vitale ale acestui corp. Amplasarea lor în diferitele regi-uni ale corpului fizic este numai pentru a oferi o indicaþie asupralocului lor în relaþie cu corpul fizic, deºii sînt unii care iau aces-te indicaþii în mod literal. Ele sînt în acea localizare spaþialã,însã nu în acel loc fizic! Douã din cele zece chakre, una localizatã chiar deasupracapului, iar cealaltã la picioare, dedesubtul tãlpilor, servesc ºica polaritãþi, deoarece ele sînt „terminalele“ care conecteazãcosmicul cu elementul material, „Cerurile“ cu „P ãmîntul“. Ceasituatã deasupra capului este bine cunoscutã sub numele dechakra Coroanã, deoarece, ca o coroanã adevãratã, este „pur-tatã“ pe cap. Pe aceea de dedesubtul picioarelor prefer sã onumesc chakra Rãdãcinã, deoarece este cea care de fapt neleagã cu rãdãcini puternice de P ãmînt, aducîndu-ne ceea ces-ar numi ca trãsãturã „împãmîntarea“. Celelalte opt chakresînt poziþionate într-o octavã – structura ciclurilor de opt – înconcordanþã cu Legea universalã a Armoniei, element funda-mental în învãþãturile Roþii Medicinei, prezente la indienii ame-ricani, precum ºi la mandala cu opt spiþe, întîlnitã la tradi-þiile mistice ale Vestului ºi Estului. – 40 –
  41. 41. Corpul energeric Curenþi de energie din Cosmos – de la Soare ºi, de aseme-nea, de la Lunã, stele ºi planete – sînt atrase în aceste chakresub formã de unde ce sosesc vertical ca niºte fire, în Corpulenergetic. Aceste coloane delicate sînt uneori apelate cunumele sub care erau cunoscute în vechea Indie – nadi. Prin-cipala nadi face legãtura dintre chakra de la baza coloanei ver-tebrale ºi cea de la arcadã, precum ºi cu cea aflatã sub tãlpilepicioarelor. Celelalte douã canale nadi – una transportîndcurenþi pozitivi, cealaltã curenþi negativi – se împletesc în jurulprincipalei nadi ºi traverseazã chakrele rotative, încruciºîn-du-se în mod repetat, în formã de opturi, în jurul acestora. În acest fel, curenþii de energie alterneazã ºi fiecare dincentrele de putere, de la cel de la Bazã pînã la cel de la Arcadã,se rotesc în direcþie inversã faþã de cel de deasupra sau dededesubtul sãu. Chakrele furnizeazã energii eterice corpuluifizic ºi organelor sale vitale. Într-adevãr, sistemul endocrin poatefi considerat extensia fizicã a chakrelor, pe cînd sistemul ner-vos parasimpatic poate fi privit ca o extensie fizicã a coloanelornadi. În Corpul energetic, chakrele sînt poziþionate în locurileîn care diferitele niveluri ale Sinelui Total se întîlnesc sau seunesc. Aºadar, ºi ele sînt niºte indicatori ai diferitelor straturiale fiinþei noastre. Înþelegerea naturii ºi obiectivului fiecãrei chakre ne vaajuta sã le înþelegem mai bine modul de funcþionare referitorla aceste „straturi“ diferite. Haideþi sã examinãm pe scurt acumnatura ºi scopul fiecãrei chakra principale ºi modul în careaceasta se relaþioneazã cu realitatea fizicã. – 41 –
  42. 42. Kenneth Meadows SOARE Chakra coroanã Chakra arcadei Chakra de la baza creierului Chakra gîtului Chakra inimiiCanale de energie nadi Chakra plexului solar Chakra sacralã Chakra bazalãFigura 2. O reprezentaregraficã a traseului undelorde energie ce afluesc princãile sau canalele nadi deenergie ºi a alternãriicurenþilor. Încãrcãtura poz- Chakra picioareloritivã sau încãrcãtura Yang,este primitã de sus (de laSoare), iar încãrcãtura neg- Chakra rãdãcinãativã Yin este primitã dededesubt (de la P ãmînt). PÃMÎNT – 42 –
  43. 43. Corpul energeric Chakra Rãdãcinã Chakra Rãdãcinã este localizatã sub tãlpile picioarelor. Scopul sãu este acela de a ne conecta cu P ãmîntul ºi a ne face sã prindem rãdãcini de acesta. Ea are sarcina de a ne amintii mereu cã sîntem copii al P ãmîntului, hrãniþi de Maica P ãmînt ºi de moºtenirea trecutului primitiv. Ne þine „ancoraþi“ în rea- litatea practicã, fiind acolo unde se exprimã „spiritualitatea“ noastrã – prin caracterul nostru fizic, prin mortalitatea noas- trã. Deci, are de-a face cu calitãþile de stabilitate ºi sprijin, cu creºterea ºi dezvoltarea din punct de vedere organic – manierã de acþiune, normal, a însãºi Naturii. Fãrã funcþionarea eficien- tã a chakrei rãdãcinii, sîntem lipsiþi de practicã, instabili ºi fãrã o bazã solidã. Expresia colocvialã „a nu fi cu picioarele pe pãmînt” este o manierã de a indica faptul cã nu permitem chakrei rãdãcinii sã ne ancoreze la P ãmînt în mod adecvat. Ne-am dezechilibrat, dupã ce ne-am trãit viaþa prea mult în gînd. Este mult adevãr, de asemenea, într-o altã expresie colocvialã potrivit cãreia cineva poate fi foarte spiritual, foarte religios, însã necorespunzãtor din punct de vedere P ãmîntesc. Semnificaþia funcþionalã a Chakrei rãdãcinã este crearea de rãdãcini, ancorarea la pãmînt ºi hrãnirea. Chakra picioarelor Este localizatã în zona gleznelor. Funcþia sa esenþialã este aceea de a asigura mobilitatea – miºcarea în condiþii de echili- bru. Prin intermediul acesteia avem prilejul de a ne explora în libertate „stratul“ fizic al fiinþei, fãrã a pierde nici o clipã „contactul“ cu P ãmîntul. Dã posibilitate vieþii sã nu fie doar o – 43 –
  44. 44. Kenneth Meadows Coroanã – violet (10) Arcadã – indigo (9) Baza creierului – albastru (8) Gît – bleu (7) Inimã – verde (6) Solar – galben (5) Sacral – portocaliu (4) Bazal – roºu deschis (3) Coconul aurei, în formã de ou Picioare – roºu închis (10) Rãdãcinã – roºu sîngeriu(10)Figura 3. Localizarea celor 10 chakre în cuprinsul corpului fizic ºi culo-rile asociate acestora. – 44 –
  45. 45. Corpul energericsimplã plimbare pe acest P ãmînt, ci, mai curînd, un „dans“ –o întreagã coregrafie de miºcãri de energie, menitã a ne aducebucurie.Chakra bazalã Este localizatã la partea inferioarã a coloanei vertebrale,între anus ºi organele genitale. Este asociatã cu forþa de gra-vitaþie ºi cu soliditatea. Este susþinãtoare, deoarece, în relaþiasa cu corpul fizic, este situatã într-o zonã care sprijinã ºimenþine structura de deasupra ei, atunci cînd sîntem aºezaþi.Chakra bazalã are legãturã cu oasele ºi þesutul cãrnos cu den-sitate crescutã, cum ar fi muºchii, precum ºi cu intestinul gros,prin care solidele strãbat corpul în procesul eliminãrii. În corpul fizic, aceastã chakrã se manifestã similar glan-delor adrenale aflate deasupra rinichilor, ce secretã adrenali-na ºi o varsã în sînge ori de cîte ori corpul fizic are nevoie deo încãrcãturã suplimentarã de energie pentru a face faþã uneiprovocãri deosebite sau unei ameninþãri la adresa supravieþuiriiacestuia. Prin urmare, aceastã chakra are foarte mult de-a facecu existenþa tangibilã, cu nevoile materiale ºi cu instinctul desupravieþuire. Ea dã energie nervului sciatic, cel mai lung nervdin corp, care parcurge lungimea fiecãreia dintre coapse ºiajunge pînã la tãlpi, conectînd, astfel, întregul sistem nervoscu P ãmîntul. Din punct de vedere funcþional, semnificaþiachakrei bazale este reprezentatã de construire ºi eliminare.Obezitatea, constipaþia, problemele cu coloana vertebralã, pre-cum ºi afecþiuni ca anorexia sau sciatica, sînt indicaþii clareale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre. – 45 –
  46. 46. Kenneth MeadowsChakra sacralã Chakra sacralã este localizatã în regiunea abdomenului,chiar sub ombilic, fiind relaþionatã cu gonadele – ovarele sautesticulele. Astfel, ea reprezintã un centru al reproducerii ºimotivãrii. Chakra sacralã intervine în procesul de formare allichidelor corpului fizic – sistemul circulator, cel urinar ºi celde reproducere – fiind asociat cu emoþiile ºi, în mod special,cu dorinþele, pasiunile, plãcerile ºi senzaþiile interioare de„trãire intensã“, de „curaj“. Dorinþele noastre ne pun în legã-turã cu necesitãþile aferente ºi genereazã motivaþia, care, larîndul ei, permite apariþia schimbãrii ºi a dezvoltãrii. Pasiuneaeste o intensitate crescutã a exprimãrii, pe cînd plãcerea repre-zintã o trãire plinã de bucurie a senzaþiei de a fi viu. Ciudat,nu-i aºa, ca unii dintre noi sã fi fost subiecte ale unor limitãrireligioase ce relaþioneazã plãcerea cu noþiunea de rãu, limitãrice, deja de secole întregi, au denigrat femeia, acuzînd-o ca fiindîntruchiparea tentaþiei, limitãri ce privesc dorinþa ca pe unimpuls ce trebuie reprimat, iar viaþa fizicã drept o existenþãce trebuie mai degrabã s-o îndurãm, s-o trãim în suferinþã, decîtsã ne putem bucura de ea? Limitãri de acest gen au fost ace-lea ce au refuzat atîtor fiinþe umane conºtientizarea celor maidelicate ºi eterice energii ale lor, le-au tãiat contactul cu posi-bilitatea întregirii lor ºi i-au îndepãrtat de Naturã ºi P ãmînt.Din punct de vedere funcþional, semnificaþia chakrei sacraleeste reprezentatã de motivare ºi re-creaþie. Impotenþa, frigi-ditatea, problemele cu sistemul circulator, precum ºi cu rinichiiºi vezica, sînt indicaþii elocvente ale unor deficienþe defuncþionare a acestei chakre. – 46 –
  47. 47. Corpul energericChakra plexului solar Chakra plexului solar este situatã între ombilic ºi divi-ziunile coastelor, influenþînd pancreasul. Regularizeazã meta-bolismul corpului fizic. Ca semnificaþie funcþionalã, serelaþioneazã cu controlul creºterii, al dezvoltãrii normale. Une-ori este numitã chakra „incandescentã“, deoarece este privitãca centrul Solar al corpului fizic. Este asemãnatã cu o putereincandescentã, care aprinde ºi pune în miºcare acþiunile, caregenereazã acumularea personalã de putere ºi acel sentimentde „ridicã-te ºi umblã“. Radiazã, deci, noþiunea de metamor-fozã. Chakra plexului solar are de-a face cu destinarea ºifolosirea energiilor, deoarece acesta este ºi rolul puterii –îndreptarea energiilor cãtre destinaþii precise ºi utilizarea aces-tora. Acþiunea cere responsabilitate – responsabilitatea nece-sarã pentru a face faþã consecinþelor acþiunilor iniþiate. Deran-jamentele digestive, ulcerul ºi diabetul, sînt semne ale slabeifuncþionãri a chakrei plexului solar.Chakra inimii Chakra inimii este localizatã în centrul pieptului ºi esterelaþionatã cu glanda timusului. Se asociazã cu iubirea ºi com-pasiunea, deoarece chakra inimii se aflã în locul în care Forþade legãturã acþioneazã cel mai puternic. Forþa de legãturã esteuna dintre cele patru mari Forþe ale Universului – celelalte treisînt Viaþa, Lumina ºi Legea. Forþa de legãturã reprezintã pu-terea care uneºte, armonizeazã ºi strînge laolaltã. Este, deasemenea, forþa care cautã sã îngemãneze calitãþile Spiritu-lui ce descind de Sus, cu acelea ale materiei, care urcã din- – 47 –
  48. 48. Kenneth Meadowsspre Dedesubt. Trebuie sã accentuez cã puterea de legãturã aacestei Forþe nu are constrîngeri sau limitãri. ªi acestea sîntchiar calitãþile Iubirii. O îngemãnare de energii. O stare dearmonie cu oricine sau orice este în poziþia de a fi subiect aliubirii. Iubirea adevãratã nu este condiþionalã, deoarece ea nucere nimic în schimb; nu cautã sã posede sau sã stãpîneascã,ci, mai degrabã, sã intre în armonie cu ceilalþi. Chakra inimii are legãturã cu relaþiile ce se stabilesc, pre-cum ºi cu echilibrul sistemelor în general – punînd în balanþãdatele de intrare, cu rezultatele apãrute; de asemenea, activînd,împrospãtînd ºi nutrind în mod strãlucit fiecare parte. Astfel,deci, semnificaþia funcþionalã a chakrei inimii este datã de influ-enþa sa asupra iubirii ºi compasiunii. Afecþiunile pulmonare,astmul, hipertensiunea arterialã ºi condiþiile cardiace precaresînt semne ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre.Chakra gîtului Chakra gîtului este poziþionatã în centrul gîtului ºi se aso-ciazã cu glanda tiroidã. Domeniul de referinþã este comuni-carea – transmiterea ºi primirea de informaþii. Informaþiileajung la noi ca niºte pachete de modele de energie, care tre-buie interpretate ºi cãrora psihicul trebuie sã le dea un sens.Chakra gîtului este un centru acustic – care transmite ºirecepþioneazã vibraþii – deci, are de-a face cu mãrirea capa-citãþii de conectare. Corespunde gîtului, umerilor, braþelor,mîinilor ºi urechilor – pãrþi ale corpului implicate în totalitateîn comunicare sau exprimare, domeniu funcþional caracteris-tic acestei chakre. Durerile de gît, înþepenirea gîtului, – 48 –
  49. 49. Corpul energericslãbirea auzului sînt indicatoare de funcþionare defectuoasã aacestei chakre.Chakra de la baza creierului Chakra de la baza creierului este situatã în centrul capu-lui, mai mult sau mai puþin pe linia nasului. Se identificã cuglanda pinealã – „ceasul“ corpului – care, la rîndul sãu, estesituatã la baza creierului ºi la aproximativ acelaºi nivel cu linianasului. Chakra de la baza creierului poate fi privitã ca fiindchakra luminii, deoarece controleazã funcþia care permite psi-hicului sã „vadã“. Altfel spus, este cea care activeazã „ochiiminþii“. Deºi majoritatea informaþiilor care ne parvin din lumeade afarã ajung pe calea vizualã în adevãratul sens al cuvîntu-lui, acela fizic, al vederii, nu ochii sînt aceia care „vãd“. Eisesizeazã numai impulsuri vibratorii emise de razele de luminãreflectate de obiecte, precum ºi spaþiile din jurul ºi dintre aces-tea. Impulsurile luminoase sînt imprimate pe retina ochilorcare, prin intermediul nervului optic, transmite aceste impul-suri la creier, cel care, în final, le decodificã ºi le transformãîn structuri cu înþeles. Chakra de la baza creierului controleazãaccesul la sistemele de recuperare a informaþiilor interne. Ea„depoziteazã“ forme ºi modele structurale deja trãite ºiabiliteazã proiectarea pe ecranul minþii a altor modele, ima-ginate intenþionat, ca produse vizuale ale imaginaþiei. De aceea,poate fi privitã ca fiind chakra imaginaþiei ºi un tron ce dã pu-terea de a face posibil ceea ce este iniþial catalogat ca fiind„imposibil“. Problemele vizuale indicã o funcþionare defec-tuoasã a acestei chakre. – 49 –
  50. 50. Kenneth MeadowsChakra arcadei Chakra arcadei, situatã chiar sub frunte ºi la acelaºi nivelcu sprîncenele, corespunde glandei pituitare – conductorul sis-temului glandular – aspect care indicã ºi de ce aceastã chakrãa fost denumitã „controlorul“. Aceastã glandã este situatã îninteriorul creierului, chiar deasupra boltei palatine dure de dea-supra gurii, aproape de partea moale a boltei. Chakra arcadeipoate fi descrisã ca un „organ“ al intuiþiei ºi percepþiei; însã,în timp ce chakra de la baza creierului este relaþionatã cuînþelegerea aprofundatã a lumii înconjurãtoare, chakra arcadeieste în legãturã cu intenþia, cu ceea ce transmite energii etericeºi controleazã activitatea, precum ºi cu percepþia, cu capaci-tatea de a obþine înþelesuri din elementele observate. Apariþianesiguranþei, confuziei sau indeciziei sînt semne cã aceastãchakrã nu funcþioneazã cum trebuie.Chakra coroanã Chakra care „încoroneazã“ întregul sistem de chakre ºieste situatã în vîrful capului, influenþeazã glanda pituitarã,deoarece obiectivul sãu este reprezentat de „scopurile înalte“în viaþã ºi de cãile ce se doresc a fi urmate – obiectivul Sufle-tului – scopuri asupra cãrora Sufletul, cu care se aflã în per-manentã legãturã, îºi lasã amprenta. Aceastã chakrã este une-ori denumitã „Lotusul cu o mie de petale“, deoarece pare uneorisã rãsarã din „noroiul“ materiei pentru a-ºi îndrepta inflo-rescenþa cãtre dimensiunile „Superioare“, deschizîndu-ne, ast-fel, infinite posibilitãþi. Apariþia depresiei, plictiselii, apatiei,indicã o funcþionare defectuoasã a acestei chakre coroanã. – 50 –
  51. 51. Corpul energericAl treilea ochi Cînd încep sa funcþioneze la unison chakra din vîrful capu-lui, chakra arcadei ºi chakra de la baza creierului, vîrtejul deenergie care se formeazã se transformã ºi se comportã ca unalt organ de percepþie – supranumit „al treilea ochi“, care afost reprezentat simbolic, în vechime, ca un ochi în interiorulunui triunghi. Deºi este relaþionat cu glandele pinealã ºi pituitarã, ca ºichakrele corespunzãtoare, al treilea ochi nu este nici una din-tre acestea. El este un organ al Corpului energetic, care seactiveazã atunci cînd corpul fizic intrã în armonie cu corpurileeterice ºi cînd între ele are loc un proces de întrepãtrundere.Unii numesc aceasta „dezvoltare spiritualã“, însã este mai multo dezvoltare holisticã, deoarece implicã elemente fizice, psi-hice, emoþionale ºi spirituale aparþinînd întregii fiinþe. Figura 4. Cel de-al treilea ochi este vîrtejul creat de funcþionarea chakrelor coroanei, arcadei ºi celei de la baza creierului, în momentul în care corpul fizic intrã în armonie cu corpurile eterice ale fiinþei umane ºi are loc un proces de întrepã- trundere, care permite acestui organ de per- cepþie sã funcþioneze. – 51 –
  52. 52. Kenneth Meadows Odatã activat, cel de-al treilea ochi ne dã puterea de aavea încã un simþ, un „super-vãz“, ce ne dã posibilitatea de a„vedea“ în alte dimensiuni ale conºtiinþei, diferite de realitateafizicã obiºnuitã ºi de ecologia psihicã a propriei noastre minþi Temeþi-vã de oricine s-ar oferi sã vã „regleze“ vederea celuide-al treilea ochi. Cel de-al treilea ochi se dezvoltã în mod na-tural, în funcþie de întrepãtrunderea care are loc, în interiorulacestuia, pe planuri multidimensionale. Deoarece dezvoltareasa poate fi încurajatã în multiple moduri, trebuie sã nu fie abso-lut deloc forþatã. Un „reglaj“ din exterior, indiferent cît de bineintenþionat, poate avea un efect de întunecare a viziunii interneaflate în plinã dezvoltare ºi, în aceastã idee, de a distorsionasau de a împiedica dezvoltarea ulterioarã intenþionatã. În anu-mite cazuri acest lucru poate fi un mijloc de a alinia percepþiala nivelul celei a manipulatorului – cu alte cuvinte, de a exerci-ta control sau influenþã!Funcþionarea defectuoasã a chakrelor Chakrele sînt centre de putere flexibile care funcþioneazãca niºte valve, ce pulseazã pe mãsurã ce se închid ºi se deschid,pentru a absorbi energie ºi a elimina elementele nedorite. Ochakrã prezintã defecþiuni în momentul în care se blocheazã– probabil ca rezultat al unui ºoc sau traumã suferitã de indi-vid, ca rezultat al unor experienþe de viaþã nedorite trãite deacesta, sau pur ºi simplu de stresul emoþional. În acest caz,curgerea fluxului de energie este diminuatã ºi apare astfel, înconsecinþã, o pierdere de vitalitate în zona corespunzãtoarechakrei respective, din corpul fizic. O chakrã poate prezenta – 52 –
  53. 53. Corpul energericdefecþiuni ºi dacã funcþionarea sa tip valvã este împiedicatãîn vreun fel. Dacã chakra rãmîne deschisã individul devine vul-nerabil în faþa a tot felul de influenþe externe sau a manipulãriidin partea altora. În ziua de azi, abuzul de droguri ºi alcoolreprezintã principala cauzã a rãmînerii deschise a unei chakrece a fost în mod nenatural deschisã, în prealabil. Consecinþaacestui lucru este pierderea de control pe care o suferã indi-vidul în cauzã O chakrã blocatã poate fi readusã la normal prin inter-mediul unor tehnici simple de respiraþie, combinate cu miºcãridinamice menite sã normalizeze fluxul energiilor eterice. Aces-te detalii vor fi explicate mai pe larg, în capitolele viitoare. Osoluþionare a crizei sau a traumei la rãdãcina cauzei care pro-duce funcþionarea defectuoasã a chakrei sau sfîrºitul presiu-nii unui abuz ce se exercitã, va permite chakrei sã îºi recapetefuncþionarea normalã. Existã ºi o serie de terapii care pot ajutala refacerea armoniei chakrelor, cu uºurinþã ºi naturaleþe.Culori asociate cu chakrele Sistemul chakrelor, prezent în tradiþiile hindusã ºi budistã,precum ºi sistemul de meridiane al taoismului chinez, nureprezintã, în orice caz, percepþii diferite ale aceluiaºi lucru.Meridianele sînt, în esenþã, distribuitoare de energie a Vieþii,iar chakrele de energie a Luminii. De aceea culorile sînt aso-ciate cu chakrele. Un curent de Luminã purã este absorbit însistemul de energie uman prin intermediul chakrei coroanãºi glandei pineale ºi, pe mãsurã ce descinde cãtre chakra arcadã,glanda pituitarã, cu care este asociatã aceastã chakrã, – 53 –
  54. 54. Kenneth Meadowsacþioneazã ca o prismã ºi refractã Lumina într-un spectru deculori sau calitãþi ce sînt distribuite în sens descendent princelelalte chakre, pentru a fi utilizatã. Culorile devin, în modprogresiv, mai dense pe mãsurã ce Lumina coboarã. Astfel, ceeace a fost alb în momentul intrãrii prin chakra coroanã de dea-supra capului, devine negru, în zona chakrei rãdãcinã, dede-subtul picioarelor. Acest curent de Luminã poate fi asemãnatcu sursa principalã de putere a unei staþii generatoare de elec-tricitate, avînd chakrele în rol de centre de distribuþie. Avîndiniþial un sens descendent, datoritã absorbþiei, curentul se reîn-toarce în sens ascendent, iar energia astfel rezultatã se extindeîn jur formînd cîmpul de energie numit, în mod curent, Aurã. Chakrele indicã, de asemenea, niveluri de percepþie, iaracestea sînt, la rîndul lor, asociate cu Lumina. Culorile de lacapãtul mai strãlucitor al spectrului exprimã deplasarea cãtreun stadiu mai profund de percepþie ºi iluminare. Culorile aso-ciate unei chakre nu sînt în mod necesar culori „pure“, în ade-vãratul sens al cuvîntului, ci, la nivelul chakrei respective, oculoare predominã, indicînd frecvenþa energiei transmise ºi ca-litatea percepþiei, aflatã în cãutarea modalitãþii de exprimare.Astfel, percepþia însãºi este o calitate a energiei, iar diferitelestadii de percepþie sînt asociate cu diferite niveluri de energie.Culorile de bazã asociate chakrelor, potrivit acestei manierede abordare, sînt: Coroanã violet Arcadã indigo Baza creierului albastru Gît bleu Inimã verde – 54 –
  55. 55. Corpul energeric Plexul solar galben Sacral portocaliu Bazal roºu deschis Picioare roºu închis Rãdãcinã roºu sîngeriuMeridianele Meridianele la care m-am referit sînt cãi de afluire, ca niºtelinii imaginare, de-a lungul cãrora curge esenþa vitalizatoarea Forþei vieþii, cea care susþine ºi pune în miºcare toate funcþi-ile vitale ale corpului fizic. Potrivit abordãrii taoiste, existãdouãsprezece perechi de meridiane principale, fiecare dintreele conectînd ºi fãcînd sã curgã energia printr-un organ vital,cãruia îi furnizeazã esenþã vitalã. Epuizarea acestei esenþe caretrece prin meridiane, precum ºi a Luminii care pãtrunde princhakre, poate fi cauzatã de stres, neliniºte, emoþii distructive,cum ar fi: ura, gelozia ºi invidia, frustrarea continuã ºi senti-mentele reprimate, ca ºi de atitudini negative sau limitãriimpuse. – 55 –
  56. 56. Kenneth Meadows Meridianul plãmînului Meridianul colonului Meridianul stomacului Meridianul splinei Meridianul inimii Meridianul intestinului Meridianul triplu încãlzitor Meridianul pericardului Meridianul vezicii urinare Meridianul rinichiului Meridianul vezicii biliare Meridianul ficatului Figura 5. Cele douãsprezece meridiane principale; fiecare dintreele trece printr-un organ vital al corpului fizic, furnizîndu-i esenþa Forþeivieþii. – 56 –
  57. 57. Corpul energericLucrul cu Corpul energetic Explicaþiile pe care le-am oferit aici despre chakre diferã,într-o oarecare mãsurã, de sursele „tradiþionale“ pe care sebazau învãþãturile din trecut. Însã acest lucru nu implicã fap-tul cã aceste explicaþii ar fi de naturã contrarã acestora – estedoar vorba de o faþetã diferitã a unui adevãr fundamental. Întrecut, multe din învãþãturile transmise erau incomplete.Esenþa informaþiei era pãstratã ascunsã ºi tãinuitã, fiind încre-dinþatã numai unor puþini aleºi, care trebuiau sã demonstreze,prin eforturi continue ºi rezultatele elocvente ale stãruinþeilor, cã erau gata sã o primeascã. Învãþãturile tradiþionale conþineau în mod deosebit treimetode principale de lucru cu chakrele, în scopul dezvoltãriispirituale ºi prelungirii vieþii – cum ar fi controlul respiraþiei,vizualizare ºi meditaþie. Tehnicile de control al respiraþiei sîntun mijloc prin care, în mod voit, se dirijeazã un flux ritmic deenergie etericã prin chakre. Unul din scopurile rãmase„ascunse“ era sã se clarifice ºi disciplineze intenþia – care, dinpunct de vedere ºamanic, reprezintã modul prin care energiaetericã poate fi dirijatã cãtre þinta doritã ºi poate fi contro-latã. Vizualizarea, ca domeniu, era predatã ca fiind o manierãde „a gîndi“ în imagini ºi de a dirija în mod intenþionat fluxulgîndurilor. Obiectivul prioritar era ajungerea la o cale defuncþionare la nivel subconºtient, în acelaºi timp cu continuarearãmînerii în alertã ºi în total control asupra propriei Voinþe,dat fiind faptul cã, la acest nivel, limbajul în care se realizeazãpercepþia nu este unul format din cuvinte, ci din imagini ºiimpresii. Tehnicile de meditaþie, la rîndul lor, se învãþau camijloc de control al curgerii gîndurilor, în scopul de a obþine – 57 –
  58. 58. Kenneth Meadowso stare de liniºte, în condiþiile unei atenþii sporite, în care indi-vidul sã poatã fi conºtient de fiecare gînd ºi emoþie, într-o ati-tudine de detaºare obiectivã – cu alte cuvinte, într-un stadiude altruism total. Era un mod de a deveni conºtient de sineînsuºi fãrã sã fie implicatã atitudinea egoistã a Eului. Scopulsãu „ascuns“ era gãsirea, prin intermediul psihicului, a uneimaniere de a fi el însuºi – de a trãi experienþa de a fi el însuºiSpirit ! De a se bucura de el însuºi! Plãcerea fiecãruia dintrenoi de a ne conºtientiza ca fiind noi înºine! Prin urmare psihicul are o mare influenþã asupra Corpu-lui energetic. Gîndurile pozitive au, în general, un efect bene-fic, deoarece menþin starea de armonie în interiorul corpuluienergetic, pe cîtã vreme gîndurile negative provoacã acorduridizarmonice în undele de energie. Deci existã factori internicare contribuie la apariþia unei afecþiuni sau boli, precum ºicauze externe, cum ar fi toxinele, poluanþii, germenii ºi viruºii.Corpul energetic serveºte, de asemenea, ca scut de protecþieal corpului fizic, ferindu-l de intruziuni vãtãmãtoare, cam totaºa cum atmosfera P ãmîntului protejeazã planeta de reziduurice îi intrã pe orbitã, din spaþiul cosmic înconjurãtor. În oricecaz, unele din aceste elemente de intruziune reuºesc sãpãtrundã, ocupîndu-se de ele mecanismul intern de apãrareal corpului. Energia etericã a corpului Energetic poate fi per-ceputã printr-un simplu exerciþiu cu mîinile. Pentru aceastaveþi avea nevoie de un partener sau un prieten doritor sã vãdea voie a-i scana corpul energetic. Asistentul trebuie sã fieîncurajat sã stea relaxat, puþin mai departe faþã de distanþa lacare îl puteþi atinge. – 58 –
  59. 59. Corpul energeric ............................................................................. EXPERIMENTUL 1 Scanarea corpului energetic Este necesar ca, mai întîi, sã vã activaþi mîinile astfelîncît ele sã devinã mai sensibile faþã de energiile mai deli-cate ale corpului energetic. Ele trebuie sã fie spãlate, pen-tru a fi curãþate de orice murdãrie ºi trebuie bine uscate.Apoi, staþi în picioare relaxat, cu braþele în lãturi ºi picioareleuºor depãrtate. Ridicaþi-vã braþele pînã la nivelul pieptuluiºi la aproximativ 30 cm în faþa voastrã, cu palmele cãtreînainte, depãrtate cam 10-15 cm. Concentraþi-vã atenþiaasupra palmelor inspirînd ºi expirînd încet ºi ritmic pemãsurã ce faceþi asta, însã nu trebuie sã simþiþi disconfortsau tensiune. Totul trebuie sã fie într-o manierã relaxatã.Continuaþi sã faceþi acest lucru timp de cîteva minute pînãsimþiþi o senzaþie în palme sau în buricele degetelor. Poatefi o senzaþie uºoarã de cãldurã sau de furnicãturã. Apoi, foarteîncet, apropiaþi palmele una de alta ºi încercaþi sã percepeþiorice senzaþie de uºoarã presiune ca ºi cînd aþi þine întreele un mic balon. Apropiaþi ºi depãrtaþi mîinile, fãcîndmiºcãri repetate de apãsare uºoarã ºi relaxare. Continuaþisã faceþi acest lucru pentru o perioadã. Nu vã descurajaþidacã nu simþiþi acea uºoarã presiune între palme încã dela prima încercare. S-ar putea sã aveþi nevoie de cîteva exer-ciþii mai înainte de a putea simþi o senzaþie finã ºi delicatã. – 59 –
  60. 60. Kenneth Meadows Este momentul acum sã vã abordaþi asistentul. Întin-deþi braþele, cu palmele îndreptate cãtre înainte, ºi, cuatenþia puternic concentratã asupra palmelor, avansaþi încetcãtre acesta. Opriþi-vã imediat ce mîinile voastre simt o uºoarã pre-siune sau orice urmã de rãcealã sau cãldurã, ori în momen-tul în care simþiþi o furnicãturã în palme sau buriceledegetelor. Acest fenomen se poate petrece cel mai departela aproximativ un metru de asistentul vostru sau cel maiaproape la cam 20 de cm de acesta. Ceea ce simþiþi estemembrana exterioarã a coconului aurei. Foarte uºor, miºcaþi-vã mai aproape de asistentul vostru,pînã cînd senzaþia de dinainte devine puþin mai intensã.Menþineþi-vã atenþia concentratã asupra mîinilor. Nu trebuiesã gîndiþi nimic. Percepeþi doar, pe deplin, orice senzaþietrãitã sau impresie care v-ar putea apãrea în minte sau oriceemoþie simþitã în interiorul dumneavoastrã, în abdomen –senzaþii interne! În momentul în care palmele dumneavoas-trã sînt la doar cîþiva cm distanþã de asistent, scanaþi parteastîngã a corpului sãu cu mîna dreaptã, miºcînd-o uºor însus pînã deasupra capului ºi apoi uºor în jos – aplecîn-du-vã pe mãsurã ce ajungeþi în zona mijlocului ºi a coapselor,mergînd în jos cãtre picioare. Pe timpul acestei scanãriputeþi percepe ondulaþii în miºcãrile mîinii, pe mãsurã ceacestea rãspund presiunii. Acum faceþi acelaºi lucru cupartea dreaptã a corpului sãu, folosindu-vã, de data aceas-ta, de mîna stîngã. Din nou confirmaþi orice ondulaþiesimþitã. Apoi mutaþi-vã în spatele asistentului sau cereþi-iacestuia sã se întoarcã, dacã spaþiul din camerã este limi-tat ºi repetaþi procedura de dinainte asupra pãrþii din spate – 60 –
  61. 61. Corpul energeric a corpului sãu, mai întîi folosindu-vã de mîna dreaptã, apoi de mîna stîngã, pînã cînd veþi fi scanat întregul corp.Figura 6.Perceperea Corpuluienergetic, cu ajuto-rul senzaþiei deuºoarã presiune în-tre palmele mîinilor. Figura 7. Puteþi per- cepe membrana exte- rioarã a coconului aurei corpului unei persoane, miºcîndu-vã încet cãtre înainte, cu palmele întinse ºi îndreptate cãtre asis- tentul dumneavoastrã, pînã cînd simþiþi o pre- siune uºoarã, cãldurã sau rãcealã în mîini. Cînd aþi terminat, scuturaþi mîinile ca ºi cînd aþi fi ud pe mîini dupã spãlare ºi nu aþi avea nici un prosop la îndemînã. Apoi frecaþi-vã mîinile cu putere una de alta, masîndu-vã palmele ºi podul palmelor. ................................................................... – 61 –

×