SlideShare a Scribd company logo
1 of 3
Cap V. Argumentare şi contraargumentare. Aplicaţii

    1. Tutunul şi alcoolul produc efecte nefaste.

        Argumente :

•       Dezinvoltura si chef de distracție
•       Îmi place sa fac lucruri teribile si sa fiu in centrul atenției
•       Nu pot sa descriu in cuvinte ce bine mă simt, stare de euforie, mă simt mai matur
•       Toți prietenii mei beau si fumează, vreau sa intru intr-un anumit grup de oameni
•       Am probleme în familie si mă refugiez în consum, m-a părăsit, mă simt singur/a

    •   Contra-argumente:

•       Violenta verbală, comiterea de infracțiuni.
•       Accidente auto care de cele mai multe ori au influente fatale;
•       Efectele de după
•       Fundamentele unei prietenii adevărate nu sunt alcoolul şi tutunul
•       Consumul de alcool si tutun iți creează şi mai multe probleme, nu ti le rezolva
•       Aspectul financiar

    2. Aplicarea de sancţiuni reprezintă o măsură eficientă de prevenire şi combatere a violenţei în
       şcoală.

Argumente :
   § elaborarea prin colaborare (profesori, elevi, părinţi, etc.) a unui set de norme, drepturi, obligaţii,
       sancţiuni şi recompense, bine gândite şi justificate, stabilirea acestora în regulamentul intern al
       şcolii, precum şi cunoaşterea acestora asigură transparenţă acţiunilor din şcoală, iar încalcarea şi
       nerespectarea acestui set de reguli trebuie sancţionată;
   § cei care au greşit învaţă să fie responsabili - trebuie să conştientizeze gravitatea faptelor săvârşite şi
       urmările nefaste ale actelor sale, să-şi asume propriul comportament şi consecinţele faptelor sale;
   § pentru ca sancţiunea să fie adecvată şi aplicată în concordanţă cu gravitatea faptei, tipul de violenţă,
       ţinând cont de consecinţe şi frecvenţa producerii lor, înainte de a sancţiona şi aplica regulamentul
       şcolar este necesar să cercetăm cazul, fără să etichetăm şi fără să atribuim judecăţi de valoare
       apriori;
   § respectarea consecventă a regulamentului şi aplicarea corectă a sancţiunii poate fi un model
       pentru ceilalţi elevi, pentru a nu repeta abateri similare, având un rol preventiv, descurajând
       comportamentele agresive;
   § dacă sancţiunea este corect aplicată şi justificată, nici agresorul şi nici victima nu vor acumula
       sentimente şi trairi negative ce pot declanşa comportamente violenţe, chiar deviante.
Contra-argumente:
   § nerespectarea regulilor şi aplicarea incorectă sau prea uşoară a sancţiunilor conduce la neîncredere,
       dezordine, recidive sau noi acte de violenţă, posibil mai grave;
   § sancţiunea aplicată nu are valoare pe termen lung şi nu oferă feedback pozitiv, cu atât mai mult,
       cu cât nu este însoţită de acţiuni eficiente de remediere şi corectare a atitudinii violenţe, iar elevul
       nu conştientizează gravitatea şi consecinţele faptelor sale;
§ folosirea frecventă a sancţiunii în şcoală duce la un climat tensionat şi are de cele mai multe ori
       efecte nefaste, întrucât duce la iritare, tensiune, nemulţumire, răzbunare, frustrare, inhibiţie, teamă,
       pasivitate, etc.;
   § ţinând cont de trăsăturile individuale ale celui implicat, sancţiunea poate avea repercusiuni
       nedorite asupra dezvoltării ulterioare a personalităţii lui, scade încrederea şi stima de sine a
       elevului;
   § aplicarea de sancţiuni duce la deteriorarea climatului educaţional/şcolar şi degradarea relaţiilor
       elev-profesor, elev-elev, profesor-profesor, în funcţie de caz.

   3. Banii şi fericirea. Oamenii îşi doresc, în principiu, cam aceleaşi lucruri –sănătate, bani, studii, un
       serviciu bun sau o carieră de succes, o familie împlinită. Diferă mijloacele prin care le obţin,
       voinţa şi timpul pe care îl dedică atingerii acestor ţeluri. Există o mulţime de oameni care au
       dobândit sume mari , iar banii le-au schimbat destinul, dar nu i-au făcut fericiţi, aşa cum se
       aşteptau, ci dimpotrivă, le-au distrus viaţa. Se spune că banii nemunciţi nu aduc fericirea, dar o pot
       întreţine, iar credincioşii asociază adesea banii cu necuratul. Specialiştii susţin că fiecare om are
       exact atâţia bani câţi este capabil să administreze. (Money Chanel)



Despre bani cel mai bine este să-i întrebăm pe aceia care au demonstrat că se pricep să-i producă şi
să-i administreze.

    Bill Gates: "Când eram tânăr, credeam că banii şi puterea mă vor face fericit. Aveam dreptate!"
    Warren Buffet: "Lasă-le copiilor tăi destul de mulţi bani încât să creadă că pot face orice, dar nu atât
         de mulţi încât să nu facă nimic".
    Donald Trump: "Banii n-au fost niciodată o mare motivaţie pentru mine, ci doar o modalitate de a
         ţine scorul. Adevărata plăcere este să joci jocul"
    Paul Getty, fondatorul imperiului financiar "Getty Oil" : "Ca să devii bogat şi să trăieşti în bunăstare
         ai nevoie doar de trei lucruri: o afacere proprie, o afacere care se multiplica si un produs bun."
Statistic, din 100 de oameni
     36 % dispar prematur din pricina unor boli sau accidente înainte de vârsta pensionarii;
     58 % ajung la pensie;
     5% dintre oameni ating libertatea financiară
     1% devin bogaţi

ANGAJAT - În calitate de angajat ai un loc de muncă, un program fix, lucrezi zilnic 8 ore, adică ţi-ai
vândut o treime din zi unei companii. În schimbul acestui timp primeşti un salariu, echivalent cu circa
20% din ceea ce valorează munca ta.

LIBER PROFESIONIST – În aceasta calitate toţi banii pe care-i produci sunt ai tăi. Eşti proprietarul
unei slujbe, poate şi al unui spaţiu în care îţi desfăşori activitatea.

PATRON – Este ipostaza de proprietar al unei afaceri. În calitate de patron câştigi timp personal şi bani
cumpărând timpul de muncă al altora, angajaţii tăi. Ei sunt la dispoziţia ta 8 -10 ore/zi, timp în care
lucrează pentru atingerea ţelurilor tale. Mare parte din banii pe care-i produc angajaţii ajung în
administrarea ta. Daca-i investeşti cu grijă şi conduci afacerea cu pricepere, aceasta situaţie te poate
conduce la libertatea financiară, o formă de bunăstare materială.
INVESTITORUL reprezintă situaţia ideală. Investitorul este un om care nu mai trebuie să muncească
pentru bani, iar banii lucrează singuri pentru el, producând continuu alţi bani din investiţii şi plasamente.

More Related Content

What's hot

Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulUBB Cluj
 
Prezentare ecologie
Prezentare ecologiePrezentare ecologie
Prezentare ecologieBortan Horea
 
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropiceDumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropiceDumitru Doinita
 
Poluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorAlianta INFONET
 
Arta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaArta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaAndrei Popa
 
P. soc. 12. iubirea
P. soc. 12. iubireaP. soc. 12. iubirea
P. soc. 12. iubireazalexandru
 
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 Studiu de caz 5 - criticismul junimist Studiu de caz 5 - criticismul junimist
Studiu de caz 5 - criticismul junimistChiricutaIulian
 
Risc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceriRisc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceriRodica B
 
Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Negotei Elena
 
Curs 7 contrastele cromatice
Curs 7 contrastele cromaticeCurs 7 contrastele cromatice
Curs 7 contrastele cromaticeElena Leustean
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruButuc Carmen
 
Civilizatia medievala
Civilizatia medievalaCivilizatia medievala
Civilizatia medievalaaleee4u
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Dumitru Maros
 
adaptare scolara.pdf
adaptare scolara.pdfadaptare scolara.pdf
adaptare scolara.pdfVictoriaHarea
 
sexualitatea-la-adolescenti.ppt
sexualitatea-la-adolescenti.pptsexualitatea-la-adolescenti.ppt
sexualitatea-la-adolescenti.pptDANIELASANDU21
 

What's hot (20)

Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântul
 
Prezentare ecologie
Prezentare ecologiePrezentare ecologie
Prezentare ecologie
 
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropiceDumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
Dumitru Doinita www.power point.ro 7761-hazarduri naturale si antropice
 
Poluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjurator
 
Arta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaArta in Grecia antica
Arta in Grecia antica
 
P. soc. 12. iubirea
P. soc. 12. iubireaP. soc. 12. iubirea
P. soc. 12. iubirea
 
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 Studiu de caz 5 - criticismul junimist Studiu de caz 5 - criticismul junimist
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 
corpuri
corpuricorpuri
corpuri
 
Risc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceriRisc si reusita in afaceri
Risc si reusita in afaceri
 
Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....Accidentul vascular cerebral.....
Accidentul vascular cerebral.....
 
Curs 7 contrastele cromatice
Curs 7 contrastele cromaticeCurs 7 contrastele cromatice
Curs 7 contrastele cromatice
 
pubertatea.ppt
pubertatea.pptpubertatea.ppt
pubertatea.ppt
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestru
 
Egiptul antic
Egiptul anticEgiptul antic
Egiptul antic
 
Dunarea
DunareaDunarea
Dunarea
 
Civilizatia medievala
Civilizatia medievalaCivilizatia medievala
Civilizatia medievala
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
 
adaptare scolara.pdf
adaptare scolara.pdfadaptare scolara.pdf
adaptare scolara.pdf
 
țEsutul nervos
țEsutul nervosțEsutul nervos
țEsutul nervos
 
sexualitatea-la-adolescenti.ppt
sexualitatea-la-adolescenti.pptsexualitatea-la-adolescenti.ppt
sexualitatea-la-adolescenti.ppt
 

Similar to Argumentare şi contraargumentare

Stima de-sine
Stima de-sineStima de-sine
Stima de-sinereptilus7
 
Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...
Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...
Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...cris cris
 
Workoholismul la copii
Workoholismul la copiiWorkoholismul la copii
Workoholismul la copiieconsiliere
 
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdfdokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdfToporanCristina
 
Comportament delicvent
Comportament delicventComportament delicvent
Comportament delicventdorinavacari
 
85 de-secrete-ale-oamenilor-fericiti
85 de-secrete-ale-oamenilor-fericiti85 de-secrete-ale-oamenilor-fericiti
85 de-secrete-ale-oamenilor-fericitiClaudiu Nemeş
 
PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptCameliaEnache4
 
85 de secrete ale oamenilor fericiti
85 de secrete ale oamenilor fericiti85 de secrete ale oamenilor fericiti
85 de secrete ale oamenilor fericitiCorina Cialicu
 
Comunicarea in familie
Comunicarea in familieComunicarea in familie
Comunicarea in familieeconsiliere
 
Rolul setarii obiectivelor de Silviu Vasile
Rolul setarii obiectivelor de Silviu VasileRolul setarii obiectivelor de Silviu Vasile
Rolul setarii obiectivelor de Silviu VasileSilviu Vasile
 
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copiluluiMetode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copiluluiMariana Botnaru
 
Conturarea atitudinii - Increderea in sine
Conturarea atitudinii - Increderea in sineConturarea atitudinii - Increderea in sine
Conturarea atitudinii - Increderea in sineDenisa Jecan
 
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentieCristinaOprea21
 
Managementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoalaManagementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoalaSperantza Spe
 

Similar to Argumentare şi contraargumentare (20)

Stima de-sine
Stima de-sineStima de-sine
Stima de-sine
 
Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...
Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...
Descrieți doua complexe în care actorii sunt părinții vis a vis de copii și u...
 
Brosura
BrosuraBrosura
Brosura
 
Workoholismul la copii
Workoholismul la copiiWorkoholismul la copii
Workoholismul la copii
 
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdfdokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
dokumen.tips_anexa3-cresterea-stimei-de-sine.pdf
 
Comportament delicvent
Comportament delicventComportament delicvent
Comportament delicvent
 
85 de-secrete-ale-oamenilor-fericiti
85 de-secrete-ale-oamenilor-fericiti85 de-secrete-ale-oamenilor-fericiti
85 de-secrete-ale-oamenilor-fericiti
 
Cum să creștem copii fericiți!
Cum să creștem copii fericiți!Cum să creștem copii fericiți!
Cum să creștem copii fericiți!
 
PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.ppt
 
85 de secrete ale oamenilor fericiti
85 de secrete ale oamenilor fericiti85 de secrete ale oamenilor fericiti
85 de secrete ale oamenilor fericiti
 
Comunicarea in familie
Comunicarea in familieComunicarea in familie
Comunicarea in familie
 
Parteneriatul gradiniţă
Parteneriatul gradiniţăParteneriatul gradiniţă
Parteneriatul gradiniţă
 
Carte profesionisti
Carte profesionistiCarte profesionisti
Carte profesionisti
 
Rolul setarii obiectivelor de Silviu Vasile
Rolul setarii obiectivelor de Silviu VasileRolul setarii obiectivelor de Silviu Vasile
Rolul setarii obiectivelor de Silviu Vasile
 
Plan de cariera
Plan de carieraPlan de cariera
Plan de cariera
 
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copiluluiMetode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
 
Conturarea atitudinii - Increderea in sine
Conturarea atitudinii - Increderea in sineConturarea atitudinii - Increderea in sine
Conturarea atitudinii - Increderea in sine
 
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
 
Astazi am multe sa iti spun, esti minunat!
Astazi am multe sa iti spun, esti minunat!Astazi am multe sa iti spun, esti minunat!
Astazi am multe sa iti spun, esti minunat!
 
Managementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoalaManagementul situatiilor conflictuale in scoala
Managementul situatiilor conflictuale in scoala
 

Argumentare şi contraargumentare

  • 1. Cap V. Argumentare şi contraargumentare. Aplicaţii 1. Tutunul şi alcoolul produc efecte nefaste. Argumente : • Dezinvoltura si chef de distracție • Îmi place sa fac lucruri teribile si sa fiu in centrul atenției • Nu pot sa descriu in cuvinte ce bine mă simt, stare de euforie, mă simt mai matur • Toți prietenii mei beau si fumează, vreau sa intru intr-un anumit grup de oameni • Am probleme în familie si mă refugiez în consum, m-a părăsit, mă simt singur/a • Contra-argumente: • Violenta verbală, comiterea de infracțiuni. • Accidente auto care de cele mai multe ori au influente fatale; • Efectele de după • Fundamentele unei prietenii adevărate nu sunt alcoolul şi tutunul • Consumul de alcool si tutun iți creează şi mai multe probleme, nu ti le rezolva • Aspectul financiar 2. Aplicarea de sancţiuni reprezintă o măsură eficientă de prevenire şi combatere a violenţei în şcoală. Argumente : § elaborarea prin colaborare (profesori, elevi, părinţi, etc.) a unui set de norme, drepturi, obligaţii, sancţiuni şi recompense, bine gândite şi justificate, stabilirea acestora în regulamentul intern al şcolii, precum şi cunoaşterea acestora asigură transparenţă acţiunilor din şcoală, iar încalcarea şi nerespectarea acestui set de reguli trebuie sancţionată; § cei care au greşit învaţă să fie responsabili - trebuie să conştientizeze gravitatea faptelor săvârşite şi urmările nefaste ale actelor sale, să-şi asume propriul comportament şi consecinţele faptelor sale; § pentru ca sancţiunea să fie adecvată şi aplicată în concordanţă cu gravitatea faptei, tipul de violenţă, ţinând cont de consecinţe şi frecvenţa producerii lor, înainte de a sancţiona şi aplica regulamentul şcolar este necesar să cercetăm cazul, fără să etichetăm şi fără să atribuim judecăţi de valoare apriori; § respectarea consecventă a regulamentului şi aplicarea corectă a sancţiunii poate fi un model pentru ceilalţi elevi, pentru a nu repeta abateri similare, având un rol preventiv, descurajând comportamentele agresive; § dacă sancţiunea este corect aplicată şi justificată, nici agresorul şi nici victima nu vor acumula sentimente şi trairi negative ce pot declanşa comportamente violenţe, chiar deviante. Contra-argumente: § nerespectarea regulilor şi aplicarea incorectă sau prea uşoară a sancţiunilor conduce la neîncredere, dezordine, recidive sau noi acte de violenţă, posibil mai grave; § sancţiunea aplicată nu are valoare pe termen lung şi nu oferă feedback pozitiv, cu atât mai mult, cu cât nu este însoţită de acţiuni eficiente de remediere şi corectare a atitudinii violenţe, iar elevul nu conştientizează gravitatea şi consecinţele faptelor sale;
  • 2. § folosirea frecventă a sancţiunii în şcoală duce la un climat tensionat şi are de cele mai multe ori efecte nefaste, întrucât duce la iritare, tensiune, nemulţumire, răzbunare, frustrare, inhibiţie, teamă, pasivitate, etc.; § ţinând cont de trăsăturile individuale ale celui implicat, sancţiunea poate avea repercusiuni nedorite asupra dezvoltării ulterioare a personalităţii lui, scade încrederea şi stima de sine a elevului; § aplicarea de sancţiuni duce la deteriorarea climatului educaţional/şcolar şi degradarea relaţiilor elev-profesor, elev-elev, profesor-profesor, în funcţie de caz. 3. Banii şi fericirea. Oamenii îşi doresc, în principiu, cam aceleaşi lucruri –sănătate, bani, studii, un serviciu bun sau o carieră de succes, o familie împlinită. Diferă mijloacele prin care le obţin, voinţa şi timpul pe care îl dedică atingerii acestor ţeluri. Există o mulţime de oameni care au dobândit sume mari , iar banii le-au schimbat destinul, dar nu i-au făcut fericiţi, aşa cum se aşteptau, ci dimpotrivă, le-au distrus viaţa. Se spune că banii nemunciţi nu aduc fericirea, dar o pot întreţine, iar credincioşii asociază adesea banii cu necuratul. Specialiştii susţin că fiecare om are exact atâţia bani câţi este capabil să administreze. (Money Chanel) Despre bani cel mai bine este să-i întrebăm pe aceia care au demonstrat că se pricep să-i producă şi să-i administreze. Bill Gates: "Când eram tânăr, credeam că banii şi puterea mă vor face fericit. Aveam dreptate!" Warren Buffet: "Lasă-le copiilor tăi destul de mulţi bani încât să creadă că pot face orice, dar nu atât de mulţi încât să nu facă nimic". Donald Trump: "Banii n-au fost niciodată o mare motivaţie pentru mine, ci doar o modalitate de a ţine scorul. Adevărata plăcere este să joci jocul" Paul Getty, fondatorul imperiului financiar "Getty Oil" : "Ca să devii bogat şi să trăieşti în bunăstare ai nevoie doar de trei lucruri: o afacere proprie, o afacere care se multiplica si un produs bun." Statistic, din 100 de oameni  36 % dispar prematur din pricina unor boli sau accidente înainte de vârsta pensionarii;  58 % ajung la pensie;  5% dintre oameni ating libertatea financiară  1% devin bogaţi ANGAJAT - În calitate de angajat ai un loc de muncă, un program fix, lucrezi zilnic 8 ore, adică ţi-ai vândut o treime din zi unei companii. În schimbul acestui timp primeşti un salariu, echivalent cu circa 20% din ceea ce valorează munca ta. LIBER PROFESIONIST – În aceasta calitate toţi banii pe care-i produci sunt ai tăi. Eşti proprietarul unei slujbe, poate şi al unui spaţiu în care îţi desfăşori activitatea. PATRON – Este ipostaza de proprietar al unei afaceri. În calitate de patron câştigi timp personal şi bani cumpărând timpul de muncă al altora, angajaţii tăi. Ei sunt la dispoziţia ta 8 -10 ore/zi, timp în care lucrează pentru atingerea ţelurilor tale. Mare parte din banii pe care-i produc angajaţii ajung în administrarea ta. Daca-i investeşti cu grijă şi conduci afacerea cu pricepere, aceasta situaţie te poate conduce la libertatea financiară, o formă de bunăstare materială.
  • 3. INVESTITORUL reprezintă situaţia ideală. Investitorul este un om care nu mai trebuie să muncească pentru bani, iar banii lucrează singuri pentru el, producând continuu alţi bani din investiţii şi plasamente.