Pac2012 centrul europe direct maramures

Centrul Europe Direct Maramureş
Maramureş

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
Competitivitate și eficiență
în agricultură

2012

Maramureş

Proiect implementat de Fundaţia CDIMM Maramureş

CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură

Agricultura europeană la bilanț - 50 de ani de
POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC)

Politica agricolă a Uni- Politica agricolă co-
unii Europene, cunos- mună a cunoscut schim-
cută şi sub numele de bări considerabile în cei
POLITICA AGRICOLĂ 50 de ani parcurși de la
COMUNĂ (PAC), are crearea sa. S-a trecut de
scopul de a menţine un la sprijinirea produselor,
echilibru între producţia la sprijinirea producăto-
alimentară europeană şi rilor.
dezvoltarea economică
Astăzi, politica UE îşi
viabilă a comunităţilor
propune să le ofere tutu-
rurale, pe de o parte şi
ror producătorilor de ali-
măsurile de protecţie a
mente (de la agricultori
mediului care vizează
şi crescători de anima-
combaterea schimbărilor climatice,
le, până la producători de produse
gospodărirea apelor, bioenergia şi
lactate, fructe, legume sau vin) po-
diversitatea, pe de altă parte.
sibilitatea de:
PAC a fost creată astfel încât - a produce cantităţi suficiente
oamenii să se poată bucura de ali- de hrană sigură şi de calitate pen-
mente bune la preţuri accesibile, tru consumatorii europeni;
iar agricultorii să își poată câștiga - a aduce o contribuţie substan-
o existenţă echitabilă. ţială la diversificarea activităţilor
economice;
Anul 2012 marchează cea de a - a respecta standarde foarte
50-a aniversare a punerii în aplicare înalte în materie de protecţie a me-
a politicii agricole comune (PAC). diului şi bunăstare a animalelor.

http://europedirect.cdimm.org/


Etapele celor 50 de ani de Politica Agricolă Comună

1957 Tratatul de la Roma creează Comunitatea Economică Europeană
(un precursor al UE din prezent) între șase ţări din Europa de
Vest. PAC este prevăzută ca o politică comună, cu obiectivele de
a oferi alimente accesibile pentru cetăţenii UE și un nivel de trai
adecvat pentru agricultori.

1962 Politica agricolă comună (PAC) a prins viaţă!
Esenţa politicii o constituie preţurile bune pentru agricultori. De
la un an la altul, agricultorii produc mai multe alimente.
Magazinele sunt pline de alimente la preţuri accesibile. Primul
obiectiv – securitatea alimentară – a fost îndeplinit.

Anii ’70-’80 Gestionarea ofertei.
Fermele sunt atât de productive încât produc mai multe alimente
decât este necesar. Surplusurile sunt stocate și duc la formarea
unor „munţi de alimente”. Sunt puse în aplicare măsuri specifice
pentru alinierea producţiei cu nevoile pieţei.

1992 PAC trece de la sprijinirea pieţei la sprijinirea producătorilor.
Se reduce sprijinirea preţurilor și se înlocuiește cu plata de aju-
toare directe acordate agricultorilor. Aceștia sunt încurajaţi să fie
mai prietenoși cu mediul înconjurător.
Reforma coincide cu Summitul Pământului de la Rio de Janeiro
din 1992, care lansează principiul dezvoltării durabile.

Jumătatea anilor ’90
PAC se concentrează mai mult pe calitatea produselor ali-
mentare. Politica introduce măsuri noi pentru susţinerea inves-
tiţiilor agricole, a formării, a îmbunătăţirii procesării și a punerii
pe piaţă. Se iau măsuri pentru protejarea produselor alimentare
tradiţionale și regionale. Se pune în aplicare prima legislaţie eu-
ropeană privind agricultura ecologică.

2


2000 PAC se concentrează pe dezvoltarea rurală.
PAC se concentrează mai mult pe dezvoltarea economică, socia-
lă și culturală a Europei rurale. În același timp, reformele începu-
te în anii ‘90 sunt continuate în vederea unei mai bune orientări
a agricultorilor către piaţă.

2003 Reforma PAC rupe legătura dintre subvenţii și producţie.
Agricultorii sunt orientaţi mai mult către piaţă și, având în ve-
dere constrângerile specifice privind agricultura europeană, ei
primesc un sprijin pentru venit. În schimb, ei trebuie să respecte
standarde stricte cu privire la siguranţa alimentară, la mediul
înconjurător și la bunăstarea animalelor.

Jumătatea anilor 2000
PAC se deschide lumii.
La nivel global, UE devine cel mai mare importator de produse
agricole din ţările în curs de dezvoltare, importând mai mult
decât SUA, Japonia, Australia și Canada la un loc. Conform acor-
dului „totul în afară de arme”, UE a acordat acces liber la piaţă
tuturor ţărilor cel mai puţin dezvoltate. Nicio altă ţară dezvoltată
nu oferă o astfel de deschidere, un angajament și un acces real
la piaţă agricultorilor din ţările în curs de dezvoltare.

2007 Populaţia agricolă a UE se dublează, ca urmare a aderării,
în 2004 și 2007, a 12 noi ţări.
La optsprezece ani de la căderea Zidului Berlinului, Uniunea Eu-
ropeană numără 27 de state membre și peste 500 de milioane de
cetăţeni. Peisajul agricol și rural al UE se schimbă și el.

2011 O nouă reformă a PAC.
Reforma vizează consolidarea com-
petitivităţii economice și ecologice
a sectorului agricol pentru a pro-
mova inovaţia, a combate schim-
bările climatice și a sprijini ocupa-
rea forţei de muncă și creșterea
economică în zona rurală.

3


Efectele și beneficiile PAC

Zonele rurale ale Uni- ce priveşte disponibili-
unii Europene (terenuri tatea, preţul, calitatea
agricole şi păduri) repre- şi siguranţa produselor
zintă peste 80% din teri- alimentare, să contribuie
toriul UE şi aici locuieşte la protejarea mediului şi
aproximativ jumătate din la garantarea bunăstării
populaţia sa (comunita- animalelor.
tea agricolă şi restul lo-
cuitorilor). Comunităţile şi zone-
le rurale trebuie păstrate
drept componente esen-
ţiale ale patrimoniului şi
peisajului european, iar
cetăţenii europeni trebuie să con-
tinue să beneficieze nu numai de
produse alimentare sigure şi la
preţuri convenabile, ci şi de spaţiul
rural pitoresc.
În cele 27 de ţări ale UE există
De ce este necesară o politică
aproximativ 13,7 milioane de agri-
agricolă „comună” la nivelul UE?
cultori cu normă întreagă.
- PAC asigură o concurenţă loială
şi standarde comune de calitate şi
Prin PAC, UE sprijină o agricul-
siguranţă pentru produsele noas-
tură durabilă, productivă şi com-
tre alimentare.
petitivă, chiar şi în regiunile în
care condiţiile sunt nefavorabile. - PAC contribuie la funcţionarea pie-
ţei unice.
Agricultorii trebuie să aibă Marea diversitate de produse pe
dreptul la un standard de viaţă care astăzi le avem la masă nu ar fi
echitabil şi să fie competitivi, să fost posibilă fără piaţa unică, la re-
fie în măsură să răspundă con- alizarea căreia au contribuit politici
sumatorilor şi cetăţenilor în ceea diverse, printre care și PAC.

4


- Fără PAC, fiecare stat membru ar Cum sunt cheltuiţi banii?
continua şi astăzi să îşi subvenţio- Agricultura este singurul sector
neze agricultorii. finanţat în mod integral din bugetul
UE. În prezent, costul global al PAC
De ce au nevoie agricultorii de se ridică la aproximativ 53 de mili-
ajutoare de stat? Veniturile lor arde de euro pe an, reprezentând
nu sunt deja suficient de ridi- aproape 40% din bugetul total al
cate? UE. Însă, bugetul PAC se reduce în
Contrar opinei din unele ţări, mod constant: în timp ce în 1984
agricultura nu este o sursă de acesta reprezenta 71% din buge-
câştig atât de rentabilă. În com- tul general al Uniunii Europene, în
paraţie cu alte profesii, agricultorii 2013 va reprezenta doar 39%.
muncesc adesea din greu şi câşti-
gă mai puţin. Cheltuielile se axează pe plă-
Investiţiile necesare în sectorul ţile directe către agricultorii care
lor de activitate sunt costisitoare, respectă standardele ridicate ale
iar profiturile vin abia după luni de Uniunii Europene privind protecţia
zile, poate chiar după mai mulţi ani. mediului, sănătatea animalelor şi
calitatea şi siguranţa alimentelor.
Agricultorii din Uniunea Eu-
ropeană beneficiază de ajutoare Aproximativ 20% din bugetul
pentru a furniza bunuri de utilita- PAC este alocat dezvoltării rurale,
te publică care nu pot fi garantate pentru a-i ajuta pe agricultori să îşi
în mod direct de piaţă – protecţia modernizeze fermele, să devină mai
mediului, bunăstarea animalelor, competitivi şi să protejeze în acelaşi
produse alimentare de calitate şi timp mediul şi comunităţile rurale.
sigure.
În aceste domenii, Uniunea Eu- Prin sprijinul pe care UE îl acor-
ropeană dispune de une- dă agricultorilor, întreaga
le dintre cele mai ridica- societate europeană este
te standarde din lume. avantajată - produse ali-
Prin urmare, costurile de mentare sigure, la preţuri
producţie în Europa sunt convenabile. 15% din
mai ridicate în compa- bugetul unei familii medii
raţie cu ţările unde ast- din UE este utilizat pentru
fel de standarde nu sunt a cumpăra alimente (ju-
obligatorii. mătate faţă de 1960).

5


Care sunt rezultatele ulti-
melor reforme?
În prezent, agricultorii pot de-
veni adevăraţi antreprenori, se
pot adapta la cererea pieţei şi a
consumatorilor, pot căuta noi pieţe
rentabile şi pot exploata noi opor-
tunităţi.
Nu mai există presiunea de a
produce pentru „a primi subven-
ţii”, chiar şi alimente care nu au Acesta este motivul pentru care
cerere pe piaţă. PAC a fost revizuită şi anume pen-
tru ca agriculturii să poată primi
Agricultorii primesc un ajutor la sprijin financiar doar cu condiţia să
venit, cu condiţia să îşi îngrijească respecte cerinţele de mediu stric-
terenurile şi să respecte standar- te impuse de Uniunea Europeană:
dele privind mediul, bunăstarea http://ec.europa.eu/agriculture/
animalelor şi siguranţa alimente- faq/envir/index_ro.htm
lor. Dacă nu respectă aceste stan- De asemenea, statele membre tre-
darde, plata ajutoarelor este sus- buie să cheltuiască cel puţin 25% din
pendată. bugetul alocat dezvoltării rurale pen-
tru măsuri destinate să protejeze şi să
Prin politica de dezvoltare ru- amelioreze mediul şi spaţiul rural.
rală, agricultorii sunt sprijiniți să
îşi modernizeze exploataţiile şi să Cum contribuie PAC la pro-
respecte mediul, ceea ce favori- tecţia mediului?
zează dinamismul zonelor rurale. PAC sistează plăţile către agri-
cultorii care nu respectă prevederile
Ce impact are agricultura de bază privind protecţia mediului.
asupra mediului? De asemenea, UE
Agricultura poa- sporeşte constant fi-
te contribui la cre- nanţarea acordată
area şi păstrarea măsurilor menite să
unui mediu durabil, încurajeze agricultura
însă, totodată, poa- extensivă şi agricul-
te provoca şi efecte tura biologică, să pro-
nefaste. tejeze peisajele şi
habitatul şi să men-

6


ţină biodiversitatea - toate acestea feritoare la igienă, norme privind
având ca scop protecţia mediului. sănătatea plantelor şi a animale-
lor, controlul reziduurilor de pesti-
Ce măsuri ia UE în privinţa agri- cide şi al aditivilor alimentari etc.
culturii biologice? http://ec.europa.eu/
UE le garantează food/index_en.htm
consumatorilor au-
tenticitatea şi calita- Cum sunt tratate
tea produselor pro- animalele?
venite din agricultura Atunci când elabo-
biologică, prin aplica- rează şi pun în aplicare
rea de norme stricte legislaţia şi politicile,
privind etichetarea şi instituţiile UE şi statele
trasabilitatea. membre trebuie să ia
Pentru a putea folo- în considerare sănăta-
si sigla ecologică a UE, producătorii şi tea şi bunăstarea animalelor.
agricultorii care folosesc metode ecolo- PAC prevede că agricultorii tre-
gice trebuie să treacă printr-un proces buie să respecte normele existente
de certificare strict: http://ec.europa. în acest domeniu şi îi încurajează
eu/agriculture/organic/home_ro să ia măsuri suplimentare pentru
a ameliora bunăstarea animalelor.
Cum garantează UE calita- http://ec.europa.eu/food/animal/
tea alimentelor? welfare/index_en.htm
Calitatea produselor alimentare
este garantată prin reglementări PAC încurajează agricultura
privind etichetarea, comercializa- intensivă?
rea şi calitatea, care prevăd nor- Prin PAC, nu se dorește aplicarea
me referitoare la protecţia indica- sistemului de agricultură industria-
ţiilor geografice, obligativitatea de lizată în Europa. Modelul PAC pre-
a menţiona pe etichetă informaţii- vede exploataţii agricole de mici şi
le nutriţionale, logourile de calita- mari dimensiuni, deopotrivă.
te şi bunăstarea animalelor. Fără PAC, mulţi dintre agricul-
Începând din anii 1990, când o torii europeni ar fi nevoiţi să-şi in-
serie de alimente au provocat pa- tensifice producţia pentru a putea
nică în rândul populaţiei, Uniunea supravieţui. În noua sa structură,
Europeană a îmbunătăţit semnifi- PAC nu încurajează agricultorii să
cativ siguranţa produselor alimen- producă mai mult, ci să producă în
tare, introducând noi măsuri re- mod durabil şi ecologic.

7


Aplicarea Politicii Agricole Comune în
România - finanțări pentru agricultură

Odată cu aderarea la Fondul European Agricol
Uniunea Europeană în anul pentru Dezvoltare Rurală
2007, România urmează, în este accesat în țara noas-
ceea ce priveşte agricultura tră începând din 2008, prin
şi dezvoltarea rurală, prin- Programul Naţional de Dez-
cipiile Politicii Agricole Co- voltare Rurală (PNDR).
mune (PAC).
PAC este aplicată și în Ro- Programul Naţional de
mânia printr-un un set de re- Dezvoltare Rurală 2007-
guli şi măsuri care vizează în 2013 (PNDR) este progra-
principal creşterea producti- mul prin care se acordă
vităţii, garantarea unui nivel fonduri europene neram-
de viaţă echitabil populaţiei bursabile pentru investiţii
din agricultură, stabilizarea private şi publice care au
pieţelor, garantarea secu- scopul de a asigura dezvol-
rităţii aprovizionărilor, asi- tarea satelor din România.
gurarea consumatorului cu
provizii la preţuri raţionale. Banii disponibili, respec-
tiv fondurile nerambursabile, pen-
Potrivit Reglementării Consiliu- tru realizarea acestui program
lui Europei nr. 1290/2005 privind sunt de aproximativ 10 miliarde
finanţarea politicii agricole comu- de euro, pe care îi puteți solicita
ne, s-au creat două fonduri euro- pentru proiecte de investiții, până
pene pentru agricultură: în 2013. Dintre aceștia, aproxi-
- FEGA - Fondul European de mativ 8 miliarde euro sunt bani
Garantare Agricolă - pentru finan- alocați României de Uniunea Euro-
ţarea măsurilor de piață. peană, restul provenind de la bu-
- FEADR - Fondul European getul național.
Agricol pentru Dezvoltare Rurală -
pentru finanţarea programelor de PNDR este destinat dezvoltării
dezvoltare rurală. zonelor rurale din România prin

8


crearea condițiilor moderne de trai Fiecare axă este împărțită în
în societățile rurale și prin iden- Măsuri de investiții, în funcție
tificarea unor oportunități reale de categoriile de investiții accep-
pentru toți cei care vor să rămână tate pentru finanțare prin PNDR.
în spațiul rural. Un alt obiectiv al Astfel, dacă prin cele 4 axe se
PNDR este păstrarea diversității la stabilește un cadru general, spe-
sate ca un patrimoniu socio-cultu- cificitatea investițiilor eligibile este
ral integrat european. stabilită prin Măsurile de investiții
încadrate în fiecare Axă în parte.
Pentru realizarea acestor obiec-
tive au fost stabilite priorități de Axa I - Creşterea competiti-
finanțare prin PNDR denumite ge- vităţii sectorului agricol şi silvic
neric axe. Aceste priorități sunt: urmăreşte restructurarea şi dez-
• Creşterea competitivităţii pro- voltarea producţiei agricole şi silvi-
duselor agricole şi silvice - Axa I ce, dar şi a industriilor prelucrătoa-
re aferente, pentru a le face mai
• Îmbunătăţirea mediului şi a
competitive şi pentru a contribui
spațiului rural - Axa II
la creşterea economică şi conver-
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii genţa veniturilor din spaţiul rural
în mediul rural şi diversificarea (acolo unde este posibil), în paralel
economiei rurale - Axa III cu asigurarea condiţiilor de trai şi
• Leader - Axa IV protecţia mediului din aceste zone.

Măsuri de investiții - Axa I:
• Formare profesională, infor-
mare şi difuzare de cunoş-
tinţe (Măsura 111)
• Instalarea tinerilor fermieri
(Măsura 112)
Autoritatea de Management a • Modernizarea exploataţiilor
PNDR este Agenția de Plăți pen- agricole (Măsura 121)
tru Dezvoltare Rurală și Pescuit: • Îmbunătăţirea valorii econo-
http://www.apdrp.ro/ - mai puțin mice a pădurii (Măsura 122)
Axa II, care este gestionată de • Creşterea valorii adăugate a
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie produselor agricole şi fores-
pentru Agricultură (APIA). tiere (Măsura 123)

9


• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea Măsuri de investiții - Axa II:
infrastructurii legate de dez- • Sprijin pentru Zona Monta-
voltarea şi adaptarea agri- nă Defavorizată (Măsura 211)
culturii şi silviculturii (Măsura
• Sprijin pentru zone defavo-
125)
rizate – altele decât zona mon-
• Sprijinirea fermelor agricole de tană (Măsura 212)
semisubzistenţă (Măsura 141)
• Plăţi de Agro-mediu (Măsura
• Înfiinţarea grupurilor de pro- 214)
ducători (Măsura 142)
• Plăţi privind bunăstarea ani-
• Furnizarea de servicii de con- malelor (Măsura 215)
siliere şi consultanţă pentru
• Prima împădurire a terenu-
agricultori (Măsura 143)
rilor agricole (Măsura 221)
Axa II - Îmbunătăţirea me- • Prima împădurire a terenuri-
diului şi a zonelor rurale - pune lor non–agricole (Măsura 223)
accent pe menţinerea şi îmbună- • Plăţi Natura 2000 pe teren
tăţirea calităţii mediului din zonele forestier (Măsura 224)
rurale ale României prin promova-
rea unui management durabil atât Nu au fost uitate mult aştepta-
pe suprafeţele agricole, cât şi pe tele investiţii în dezvoltarea infras-
cele forestiere. tructurii şi serviciilor rurale, o mai
mare importanţă acordându-
Obiectivele privind se multifuncţionalităţii econo-
menţinerea biodiver- mice a zonelor rurale, dar şi
sităţii şi conservarea conservării şi punerii în valoa-
naturii se materiali- re a patrimoniului cultural şi
zează prin sprijinirea arhitectural.
conservării şi dezvol-
tării pădurii, asigura- Axa III - Îmbunătăţi-
rea unei ocupări echi- rea calităţii vieţii în zone-
librate a teritoriului şi le rurale şi diversificarea
dezvoltarea practici- economiei rurale - vizează
lor de management gestionarea şi facilitarea tran-
durabil al terenurilor ziţiei forţei de muncă din sec-
agricole şi forestiere. torul agricol către alte sectoa-
re care să le asigure un nivel

10


de trai corespunzător din punct de Finanțări prin Fondul Euro-
vedere social şi economic. pean de Garantare Agricolă

Măsuri de investiții - Axa III: Pe lângă Fondul European Agricol
• Sprijin pentru crearea şi pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
dezvoltarea de micro-între- agricultura statelor membre UE este
prinderi (Măsura 312) finanțată și prin Fondul European de
Dezvoltare Agricolă (FEGA), sub for-
• Încurajarea activităţilor tu-
ma unor plăți directe.
ristice (Măsura 313)
Plățile directe sunt acordate
• Renovarea, dezvoltarea sa- agricultorilor români prin Agenţia
telor, îmbunătăţirea servi- de Plăţi şi Intervenţie pentru
ciilor de bază pentru eco- Agricultură (APIA):
nomia şi populaţia rurală şi http://www.apia.org.ro
punerea în valoare a moşte-
nirii rurale (Măsura 322) • Plăți directe pe suprafață
Plăţile directe pe suprafață re-
O a patra direcţie Axa IV – LEA- prezintă sprijinul pe care Uniunea
DER – are în vedere implementarea Europeană îl asigură agricultorilor
unor strategii locale de dezvoltare din România în condiţiile în care
pentru îmbunătăţirea guvernării aceştia sunt eligibili şi înaintează o
administrative la nivel rural. cerere de plată pe suprafaţă.

Măsuri de investiții - Axa IV:
• Competitivitate (Măsura 411)
• Mediu (Măsura 412)
• Calitatea vieţii/ diversificare
(Măsura 413)
• Implementarea proiectelor
de cooperare (Măsura 421)
• Construcţie de parteneriate
public private (Măsura 431-1)
• Funcţionarea Grupurilor de Condiţiile de eligibilitate pe
Acţiune, dobândirea de com- care trebuie să le îndeplinească un
petenţe şi animarea teritoriului fermier pentru a beneficia de spri-
(Măsura 431-2). jinul direct pe suprafaţă sunt:

11


- utilizarea unei suprafeţe de prin FEGA, pentru sectorul zooteh-
teren agricol mai mare sau egală nic și pentru agricultura ecologică:
cu 1 ha, formată din parcele mai
- Schema de ajutor specific acor-
mari de 0,3 ha;
dat producătorilor de lapte și de car-
- menţinerea terenului respectiv ne de vită din zonele defavorizate;
în bune condiții agricole şi de mediu.
- Ajutor specific pentru îmbu-
nătăţirea calităţii produselor agri-
• Plăţi directe complementare cole din sectorul de agricultură
Agenţia de Plăţi şi Interven- ecologică.
ţie pentru Agricultură (APIA) este
responsabilă și cu gestionarea Mai multe informații:
unor scheme de plată finanțate tot http://www.apia.org.ro

12

Surse de informare utilizate
pentru realizarea materialului:

http://ec.europa.eu/agriculture/50-years-of-cap/
http://ec.europa.eu/agriculture/index_ro.htm
http://www.pndr.ro/
http://www.apia.org.ro

Acest document a fost realizat Responsabilitatea privind conţinutul
cu sprijin financiar din partea acestui document este a
Uniunii Europene. Fundaţiei CDIMM Maramureş
şi nu reprezintă în niciun fel poziţia oficială
a Uniunii Europene.

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Centrul Europe Direct Maramureş
Structura gazdă: Fundaţia CDIMM Maramureş
Broşură editată de: Centrul Europe Direct
Maramureş
Data tipăririi: August 2012
Coordonator proiect: Margareta CĂPÎLNEAN
Adresa: Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare
Tel/Fax: +(40)-262-224.870, 221.380, 222.409
E-mail: europedirect@cdimm.org
Web: http://europedirect.cdimm.org/

Maramureş

Pac2012 centrul europe direct maramures

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Pac2012 centrul europe direct maramures

Similar to Pac2012 centrul europe direct maramures (16)

More from Margareta Capilnean

More from Margareta Capilnean (20)

Pac2012 centrul europe direct maramures