Newsletter ed maramures ianuarie2011

562 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
562
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
13
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Newsletter ed maramures ianuarie2011

  1. 1. Buletin de informareAnul III, Nr. 1 europeanăIanuarie 2011 Buletin informativ electronic lunar editat de Centrul Europe Direct Maramureş Spațiul Schengen - O provocare europeană pentru România Pentru că România face eforturi pentru a fi admisă printre statele membre ale Spaţiului Schengen, facem o scurtă prezentare a istoricului şi regulilor care stau la baza funcţionării zonei Schengen. La 14 iunie 1985, guvernele Belgiei, Germaniei, Franţei, Luxemburgului şi Ţărilor de Jos au semnat la Schengen, o localitate din Luxemburg, un acord care avea drept obiectiv „libera trecere a frontierelor interne de că- Din cuprins: tre toţi resortisanţii statelor membre” și „libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor”. • Spațiul Schengen • Legislația europeană pentru protecția na- turii trebuie respec- tată de România • Reciclarea deșeurilor în prim plan • UTILE pentru tineri: - Inna - premiată la European Border Breakers`Awards 2011 În prezent, sunt 25 state care implementează complet acquis-ul Schen- gen, dintre care 22 sunt țări membre UE: Franţa, Belgia, Germania, Lu- - Concursul U4Energy xemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Austria, Italia, Grecia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slova- - Forumul European al cia, Slovenia şi Ungaria, plus 3 alte state nemembre UE: Islanda, Norvegia tineretului şi Elveţia. Centrul EUROPE DIRECT Maramureş, găzduit de FUNDAŢIA CDIMM MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: europedirect@cdimm.org; http://www.europedirect.cdimm.org/index.html
  2. 2. Buletin informativ electronic lunar Centrul Europe 1/2011 Proiect finanţat de Comisia Europeană prinDirect Maramureş Reprezentanţa Comisiei Europene în România Cronologia aderării la spațiul Schengen: • 1985 - Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania şi Franţa • Beneficii ale ade- • 1990 - Italia • 1991 - Spania şi Portugalia rării la Spațiul • 1992 - Grecia Schengen • 1995 - Austria • 1996 - Danemarca, Suedia si Finlanda Aderarea la spațiul Schengen are ca • 2001 - Islanda şi Norvegia efect ridicarea controalelor între frontiere- • 2007 (frontiere terestre și maritime) și 2008 (frontiere le interne ale statelor membre Schengen, aeriene) - Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polo- care aplică în întregime acquis-ul Schen- nia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria gen, fiind creată o singură frontieră ex- • 2008 (frontiere terestre) și 2009 (frontiere aeriene) - ternă unde controalele se desfășoară con- Elveţia form unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, și se aplică măsuri State care urmează să adere la spațiul Schengen: referitoare la cooperarea polițienească, Liechtensein a semnat, la data de 28.02.2008, un protocol judiciară sau vamală. de asociere la spațiul Schengen. Liechtenstein nu efectuează Astfel, trecerea frontierei se poate rea- controale la frontiera cu Elveția, ci doar la frontiera cu Austria. liza indiferent de oră și prin orice loc, iar Liechtenstein urmează a deveni membru cu drepturi depline cetățenii statelor membre care călătoresc după finalizarea procesului de evaluare Schengen. în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra Cipru a decis să nu aplice, pentru moment, prevederile lor un document de identitate valabil. acquis-ului Schengen în domeniul SIS (Sistemul de Informații Trecerea frontierelor interne poate fi Schengen), dar intenționează să se conecteze la SIS de a doua asemănată cu o călătorie în interiorul țării. generație (SIS II) odată cu operaționalizarea acestuia. Controalele la frontierele interne Schen- gen pot fi introduse pentru o perioadă li- România și Bulgaria. Acquis-ul Schengen a fost acceptat mitată în timp din motive de ordine publi- în totalitate odată cu pregătirile pentru aderarea la UE. că sau de securitate națională, decizie ce Ambele state au depus Declarația de Pregătire pentru evalu- este luată la nivelul fiecărui stat membru area Schengen. Anul 2011 reprezintă orizontul de timp pentru Schengen. aderarea celor două state membre UE la spațiul Schengen. • Impactul negativ al aderării la Spațiul Schengen Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, putea crește pericolele pentru securitatea internă a asistența operativă reciprocă și schimbul direct de țărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se informații între forțele de poliție, precum și suprave- lasă „cale libera” infractorilor. gherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor, reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismu- Astfel, se impune o cooperare transfrontalieră, în lui, crimei organizate, traficului de ființe umane și a special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, imigrației ilegale. vămii și poliției de frontieră (în cadrul Centrelor, Bi- În același timp, a fost adoptat un set de reguli rourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate uniform care să asigure cetățenilor statelor membre statele contractante care să aibă ca scop protecția protecția datelor cu caracter personal împotriva ori- propriilor cetățeni. cărei încălcări a drepturilor fundamentale. • Ce urmează pentru România În perioada 15 – 17 noiembrie 2010 a avut loc misiunea de reevalu- are Schengen a României în domeniul frontierelor aeriene și terestre. Din 2007 și până acum, România a trebuit să implementeze preve- deri referitoare la protecția datelor personale, Sistemul de Informații Schengen (SIS), frontierele aeriene, terestre și maritime cât și cele referitoare la cooperarea polițienească și regimul vizelor. Procedura de luare a deciziei În tot acest proces, eminamente tehnic, Parlamentul European (PE) are un rol consultativ. Decizia finală aparține Consiliului UE format din miniștri de interne ai Statelor Membre, care se va reuni în luna februarie 2011. Mai multe informații: http://www.schengen.mai.gov.ro/index.htm 2 Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Buletin informativ electronic lunar Centrul Europe 1/2011 Proiect finanţat de Comisia Europeană prinDirect Maramureş Reprezentanţa Comisiei Europene în România Știri europene Mediu: Comisia îndeamnă România să respecte legisla- ția europeană de protecție a naturii. Comisia Europeană a solicitat României să se ocupe de aspec- tele necorespunzătoare ale pro- Solicitarea Comisiei, la reco- poate transmite cauza Curții Eu- tecției mediului natural din zona mandarea comisarului pentru ropene de Justiție. Sulinei și a Deltei Dunării, una mediu Janez Potočnik, ia forma Pentru mai multe informații, dintre cele mai importante zone unui aviz motivat, în conformita- accesați site-ul nostru: umede ale Europei. te cu procedurile de încălcare a http://europedirect.cdimm.org/ Comisia este preocupată de dreptului Uniunii Europene. procedurile deficitare de evaluare Dacă în termen de două luni Statisticile actualizate pri- a impactului potențial al dezvol- autoritățile nu informează Comi- vind încălcările legislației UE: tării turismului în această zonă sia cu privire la măsurile luate http://ec.europa.eu/environ- care face parte din rețeaua Na- în vederea asigurării respectării ment/legal/implementation_ tura 2000. legislației UE în materie, Comisia en.htm Mediu: Europa s-a angajat pe calea creării unei societăți axate pe reciclare, dar această evoluție poate fi accentuată Comisia Europeană a publicat un raport privind realizările state- lor membre în materie de prevenire și reciclare a deșeurilor. Raportul arată că unele state membre au făcut progrese notabi- le, dar că, în ansamblu, suntem încă departe de a realiza obiectivul pe termen lung de a deveni o „societate axată pe reciclare”, adică o societate care produce o cantitate minimă de deșeuri folosite ulterior ca resurse. gaze cu efect de seră, ci vi- reciclare variază între câteva zează în egală măsură crearea procente și 70%. În unele state de locuri de muncă; numai în membre, gropile de gunoi au dis- sectorul de reciclare a deșeurilor părut practic, însă în altele peste ”...Un telefon mobil conţine aur, s-ar putea crea 500.000 de locuri 90% din deșeuri încă se îngroapă platină, paladiu şi cupru,resurse de muncă. în pământ. care sunt destul de rare în Eu- ropa. O tonă de telefoane mobi- Legislație îmbunătățită – Noua directivă-cadru privind le ar conţine aproximativ 280 de implementare adecvată deșeurile, care ar fi trebuit trans- grame de aur, 140 de grame de Deșeurile reprezintă încă apro- pusă până la 12 decembrie 2010, platină şi paladiu şi 63,5 kg de ximativ 20% din toate cazurile de nu a fost preluată în legislația cupru. Aceste cantităţi nu repre- încălcare a legislației de mediu. națională a multor țări din UE. zintă deşeuri care trebuie îngro- Prima prioritate este preveni- Comisia monitorizează în- pate sau incinerate, ci o resursă rea generării de deșeuri, urma- deaproape situația și, dacă se care trebuie respectată...” a afir- tă de reutilizare, reciclare și dovedește necesar, va lua măsuri mat Comisarul european pentru alte operațiuni de recuperare a împotriva celor care nu imple- mediu, Janez Potočnik. deșeurilor, depozitarea în situri de mentează directiva. tipul gropilor de gunoi reprezen- Dezideratul UE nu se reduce tând doar o soluție de urgență. Mai multe informații: la diminuarea impactului negativ Există diferențe foarte mari http://ec.europa.eu/environ- asupra mediului și a emisiilor de între statele membre: ratele de ment/waste/strategy.htm 3 Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. inForMAȚii utiLe pentru tineri• Concursul U4energy:E rândul tău să economi-sești energie! Şcolile din statele membre aleUE, Croația, Norvegia, Islanda șiLiechtenstein sunt invitate să par-ticipe la acest concurs care vizea- • Premiile European Borderză promovarea optimizării consu- Breakers - acordate artiștilormului de energie în școli. cu cele mai bine vândute al- Concursul cuprinde trei cate- bume din Uniunea Europeanăgorii: măsuri de creștere a efici- Premiile European Borderenței energetice în școli, cele mai bune acțiuni pedagogice de conștien- Breakers aduc în prim-plan di-tizare privind utilizarea eficientă a energiei și cea mai bună campanie versitatea muzicală europeană.de conștientizare privind eficiența energetică. Reprezintă o distincție acordată Profesorii și elevii pot alege să se înscrie într-una sau mai multe ca- artiștilor solo sau grupurilor mu-tegorii, în funcție de condițiile de participare. zicale care se bucură de succes în Data limită pentru trimiterea lucrărilor este 16 mai 2011. afara țării lor. Criteriile care stau la baza de- Mai multe informații: http://www.u4energy.eu/web/guest semnării câștigătorilor sunt nu- mărul albumelor vândute și timpul de difuzare pe postul de radio din țară și din străinătate, amploarea• Forumul European al Tineretului: Buletinul Youth spectacolelor live și popularitatea de care se bucură în cadrul festi-Policy Watch valurilor muzicale din Europa. Youth Policy Watch este un buletin bilunar care oferă ultimele noutăți În acest an, premiile Europeanîn materie de tineret în cadrul celor cinci priorități strategice ale Foru- Border Breakers au fost decernatemului European al Tineretului: educaţie, drepturile omului, ocuparea unor artiști pop, rock și dance dinforţei de muncă şi afaceri sociale, dezvoltarea activităţilor de tineret, Germania, Danemarca, Franța,participarea şi integrarea politicii de tineret. Norvegia, România, Austria, Ma- Buletinul este disponibil în limbile engleză și franceză. rea Britanie, Suedia, Olanda și Belgia. Pentru a-l primi la fiecare două săptămâni, marțea, direct în Inna a fost premiată la Euro-căsuța voastră electronică, vă puteți abona pe: pean Border Breakers`Awardshttp://www.youthforum.org/ 2011. Artista româncă se bucură de o mare popularitate peste ho- tare, piesele sale ocupând primele poziţii în clasamentele de speci- alitate. În 2009, Inna a obţinut, printre altele, şi un trofeu la pre- miile MTV Europe Music Awards, la categoria “Cel mai bun inter- pret român”. Pentru informatii pe teme europene, va asteptam la Centrul Europe Direct Maramures Centrul de informare EUROPE DIRECT Maramureş Program cu publicul 9.00 - 16.00 Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; Colecţia Buletinului e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org informativ electronic Maramureş Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; o găsiţi la adresa: organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la http://europedirect.cdimm.org/ cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. informatii-utile/publicatii Fundaţia CDIMM Maramureş Colectivul de redacţie Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, Margareta CĂPÎLNEAN 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Radu BIG şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. Mirel MIHALI

×