Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal cdimm nr.9_10-ed_maramures_1

604 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal cdimm nr.9_10-ed_maramures_1

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVI, Nr. 9/ Septembrie 2010 multIlINgVISmul - avantaj pentru mIcIlE îNtrEprINdErI Ziua europeană a limbilor, sărbătorită în fiecare an la 26 septembrie, a avut ca temă principală în acest an, avantajele multilingvismului pentru întreprinderi. Se estimează că 11% dintre întreprinderile mici şi mijlocii pierd contracte din pricina lipsei de competenţe lingvistice, ceea ce duce la pierderea a milioane de euro şi a unor noi locuri de muncă. Cu cele 23 de limbi oficiale şi cele peste 40 de limbi regionale şi minoritare ale sale, UE reprezintă o co- munitate multilingvă unică de ţări şi popoare. Ziua europeană a limbilor a fost lansată în anul 2001 pentru a celebra această diversitate şi a sublinia importanţa limbilor în viaţa noastră personală şi profesională. La data de 24 septembrie 2010, Comisia Europeană a organizat la Bruxelles, o conferinţă intitulată „Limbile străine în IMM-uri”, pentru reprezentanţi ai întreprinderilor europene care au înregistrat profituri datorită competenţelor lingvistice deţinute. Circa 150 de întreprinzători, asociaţii de între- sprijini activităţile şi proiectele în domeniul învăţării prinderi şi reprezentanţi ai administraţiilor naţionale limbilor străine. şi locale şi-au anunţat participarea la evenimentul Axarea acestui program pe învăţarea limbilor intitulat „Limbile străine în IMM-uri”, organizat de străine în IMM-uri se datorează, în parte, conclu- Comisie. După alocuţiunea de deschidere, Andro- ziilor unui studiu din 2007 privind efectele asu- ulla Vassiliou - comisarul pentru educaţie, cultură, pra economiei europene ale lipsei de competenţe multilingvism şi tineret a participat la o masă ro- în materie de limbi străine în întreprinderi. Într- tundă la care au avut loc dezbateri privind limbile un eşantion de aproximativ 2000 de întreprinderi, străine, competitivitatea şi capacitatea de inserţie 11% dintre respondenţi au declarat că au pierdut profesională. contracte – în multe cazuri, acestea fiind în valoare de milioane de euro - din pricina lipsei de compe- Evenimentul a inclus o prezentare a modului tenţe lingvistice. în care societatea finlandeză Golla a evoluat de la A se consulta: http://ec.europa.eu/education/ un mic atelier, la o societate competitivă pe plan languages/Focus/docs/elan-sum_en.pdf mondial, producând huse originale pentru telefoane mobile, laptopuri şi alte dispozitive, cu pieţe de Comisia lansează, de asemenea, pe site-ul său de desfacere în peste 100 de ţări. internet, un chestionar online pe tema limbilor stră- Un alt întreprinzător german a explicat modul în ine (a se consulta http://ec.europa.eu/education/ care competenţele lingvistice ale echipei sale l-au languages/quiz/) şi un concurs intitulat „Povestirea ajutat să extindă din Germania până în China afa- mea preferată despre limbile străine” (My Favourite cerile întreprinderii sale familiale în domeniul publi- Foreign Language Story) pentru a evidenţia modul în cării şi tipăririi de hărţi. care cunoaşterea limbilor străine poate oferi oportu- Reprezentanţii firmei letone Stenders, speciali- nităţi în viaţa personală şi cea profesională. zată în produsele cosmetice pentru corp şi produse pentru baie, au relatat modul în care competenţele Autorii celor mai reuşite povestiri vor fi invitaţi lingvistice au permis firmei să înregistreze 85% din să participe la o ceremonie de premiere care va profit din exporturi. avea loc la Bruxelles în mai 2011, în perioada eve- nimentelor dedicate Zilei Europei. Programul de învăţare de-a lungul vieţii al Co- A se consulta: http://ec.europa.eu/education/ misiei oferă 50 de milioane de euro pe an pentru a languages/index_en.htm FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2010 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România ŞtIŢI cE pOAtE FAcE EurOpA SOcIAlĂ pENtru dumNEAVOAStrĂ? Această întrebare reprezintă leitmotivul campaniei pe care o lansează Comisia Europeană pentru a sensibiliza publicul cu privire la iniţiativele concrete adoptate de Uniunea Europeană în domeniul ocupării forţei de muncă, politicilor sociale şi egalităţii de şanse. Campania prezintă modul în care Uniunea Europeană contribuie la combaterea problemelor sociale într-o manieră practică. După ce a vizitat 30 de oraşe, atrăgând 450.000 de vizitatori în 2009, campania „Circus” va ajunge la 1 milion de vizitatori la sfârşitul anului 2010. „Această iniţiativă arată angajamentul Comisiei Europene de a ajuta cetăţenii, pe plan local, să facă faţă efectelor crizei economice şi sociale. Ne face o deosebită plăcere să prezentăm proiectele şi instru- mentele locale care ajută în mod direct cetăţenii să obţină un loc de muncă sau să dobândească noi deprinderi”, a spus domnul Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene din România, cu prilejul derulării campaniei „Circus”, la Bucureşti, pe 25-26 septembrie 2010. Cetăţenii de peste tot din Europa pot beneficia reducere cu 20% a accidentelor care au ca rezultat de numeroasele politici şi instrumente dezvoltate incapacitatea de muncă pentru trei sau mai multe de Uniunea Europeană în domeniul ocupării forţei zile. Aceasta înseamnă peste 800 de vieţi salvate de muncă, afacerilor sociale şi egalităţii de şanse. în fiecare an. Informaţii despre condiţiile de lucru: http:// Portalul EURES privind mobilitatea forţei de ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=82&langId=ro muncă oferă în fiecare zi un milion de locuri de muncă on-line şi acordă sprijin celor care doresc să lucreze într-o altă ţară europeană. În fiecare an, nouă milioane de persoane care doresc să-şi continue educaţia şi să îşi sporească şansele de a obţine un loc de muncă beneficiază de sprijin prin intermediul Fondului Social European. Alte măsuri vizează reducerea accidentelor la locul de muncă, combaterea sărăciei, garantarea protec- Este vremea pentru o schimbare? Europa ţiei sociale şi sporirea egalităţii de şanse pentru toţi. socială elimină barierele din calea mobilităţii forţei de muncă Până acum, au avut loc evenimente în Nicosia, Începând cu anul 1957, cetăţenii Uniunii Eu- La Valletta, Bratislava, Marsilia, Praga, Wrexham, ropene au drept de muncă şi în alte state mem- Varşovia, Paris, Salonic, Lisabona, Komotini, Sens, bre, dar numai 2% dintre europeni profită de acest Avignon, Douai, Tarragona, Budapesta, Ljubljana, drept. Munca într-o altă ţară europeană le oferă Stockholm, Malmo, Munich, Bologna, Ravenna, oamenilor şansa de a învăţa o limbă nouă, de a Nuremberg, Utrecht, Atena, Lille, Colmar, Bruxelles descoperi o cultură nouă şi de a-şi dezvolta noi şi Bucureşti. După aceste evenimente pline de suc- abilităţi. Are, de asemenea, un rol determinant în ces, campania „Circus” va ajunge în alte 19 de des- ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi creşte- tinaţii europene în 2010. rea numărului de locuri de muncă. Mobilitatea forţei de muncă: Îţi faci griji pentru siguranţa ta? Europa http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=ro socială îmbunătăţeşte condiţiile de lucru Uniunea Europeană colaborează cu statele membre, cu sindicatele şi cu mediul de afaceri pen- tru ca locurile de muncă să fie mai sigure şi mai sănătoase. Din 2002, s-a înregistrat o scădere cu 17% a accidentelor de muncă soldate cu deces şi o Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2010 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Ai nevoie de o mână de ajutor? Europa so- Europa garantează şi protejează dreptul la trata- cială combate excluziunea socială şi sărăcia ment egal şi sprijină activităţile de promovare a ega- Asigurarea unui loc în societate pentru fiecare lităţii între femei şi bărbaţi în toate aspectele vieţii. cetăţean este o condiţie vitală pentru edificarea Egalitatea între femei şi bărbaţi: http:// unei Europe inclusive şi prospere. Rolul Uniunii Eu- ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=418&langId=ro ropene este de a ajuta statele membre să colabo- reze şi să împărtăşească din experienţa proprie în Viaţa poate fi o echilibristică. Europa soci- ceea ce priveşte combaterea sărăciei şi excluziunii ală militează pentru un echilibru mai bun în- sociale. tre viaţa profesională şi cea privată Cu toţii vrem să ne bucurăm de pensii sigure şi Să te împarţi între viaţa profesională şi cea pri- decente, precum şi de un sistem medical de cali- vată poate fi un exerciţiu dificil, în special pentru tate. Uniunea Europeană ajută statele membre să femei, care continuă să poarte responsabilitatea facă schimb de experienţă în procesul de moderni- principală pentru treburile casnice, pentru îngriji- zare a sistemului de pensii şi a sistemului medical, rea copiilor şi a altor persoane dependente. astfel încât acestea să rămână adecvate şi accesi- Asumarea în comun a responsabilităţilor famili- bile pentru noi şi pentru copiii noştri. ale este utilă atât bărbaţilor, cât şi femeilor în reali- Excludere şi sărăcie: http://ec.europa.eu/so- zarea unui echilibru mai bun între viaţa profesională cial/main.jsp?catId=437&langId=ro şi cea privată. Europa încurajează înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor de supraveghere a copilului, Un loc pentru fiecare. Europa socială pro- un nivel corespunzător de îngrijire a persoanelor movează diversitatea dependente (de exemplu rudele bolnave sau în În Uniunea Europeană, fiecare are dreptul să se vârstă), concediu parental adecvat şi noi forme de bucure de un tratament egal şi de o viaţă fără dis- organizare a muncii: http://ec.europa.eu/social/ criminări. Diversitatea poate aduce beneficii enor- main.jsp?catId=418&langId=ro me la locul de muncă şi în societate; în general, suntem încă departe de a avea şanse egale pentru Eşti prea în vârstă pentru un loc de muncă? toţi. Legislaţia europeană interzice discriminarea Europa socială oferă şanse egale pentru toate pe bază de sex, rasă sau etnie, handicap, vârstă, vârstele. orientare sexuală şi religie sau credinţă. Populaţia Europei îmbătrâneşte. Utilizarea la Dar legile sunt numai un prim pas. Pentru rea- maximum a potenţialului lucrătorilor mai în vârstă lizarea unei egalităţi reale, trebuie să se producă este crucială pentru susţinerea dezvoltării, pentru o schimbare a atitudinilor şi practicilor la locul de ocuparea forţei de muncă şi pentru modernizarea muncă, în educaţie, sănătate şi în toate celelalte protecţiei sociale. De asemenea, poate conduce la domenii. creşterea bunăstării. Uniunea Europeană încura- Diversitate: http://ec.europa.eu/social/main. jează persoanele în vârstă să rămână active, prin jsp?catId=423&langId=ro strategii de „îmbătrânire activă” şi prin mai multe locuri de muncă de calitate. Combaterea stereotipurilor? Europa socială Oportunităţi pentru toate vârstele: promovează egalitatea între femei şi bărbaţi http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=423&langId=ro Rata de ocupare a femeilor continuă să fie mai mică decât cea a bărbaţilor. În ciuda unui nivel de Doreşti să dobândeşti noi aptitudini? instruire mai înalt decât al bărbaţilor, femeile sunt Europa socială promovează educaţia, for- slab reprezentate în poziţii de conducere şi sunt marea profesională şi adaptabilitatea plătite mai puţin decât bărbaţii. Fondul Social European (FSE) este principalul Uniunea Europeană continuă să fie un motor al instrument al Uniunii Europene ce finanţează in- schimbării şi situaţia se îmbunătăţeşte, dar femeile vestiţia în oameni. Peste 10 miliarde de euro sunt reprezintă o resursă uriaşă încă nefolosită pe de- cheltuiţi anual în statele membre şi în regiuni. Prin- plin de economia europeană. cipalul obiectiv al FSE este să susţină ocuparea for- ţei de muncă şi să ridice nivelul de educaţie şi com- petenţe al populaţiei. Astfel, FSE sporeşte şansele de acces la un loc de muncă şi de promovare pe plan profesional. Informaţii despre FSE: http://ec.europa.eu/ social/main.jsp?catId=325&langId=ro Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. ŞtIrI EurOpENE ◊ plăţi în avans pentru agricultori În plus, sectorul agricol se confruntă cu condiţii de De la 16 octombrie 2010, România poate plăti creditare înăsprite, la care se adaugă ratele mari agricultorilor avansuri de până la 50% în cadrul ale dobânzilor şi solicitarea de garanţii dificil de schemei de plată unică de suprafaţă pentru cererile prezentat, din cauza scăderii valorii terenurilor. Mai depuse în 2010. mult, inundaţii grave au produs pagube nu numai la nivelul terenurilor, ci şi în sectorul creşterii ani- Într-o scrisoare adresată comisarului european malelor, în care s-au înregistrat pierderi de animale pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, şi distrugeri ale depozitelor de furaje”. în iulie 2010, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România a solicitat acordarea unui avans Pentru a contribui la depăşirea acestor dificul- din plăţile directe aferente cererilor depuse în anul tăţi, Comitetul de Management pentru Plăţile Di- 2010. recte a aprobat propunerea Comisiei de autorizare Această solicitare a fost aprobată în unanimitate a României să plătească avansuri de până la 50% de Comitetul de Management al Plăţilor Directe, în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pre- care a susţinut propunerea Comisiei Europene de văzute la titlul V capitolul 2, din Regulamentul (CE) a permite unui număr de 10 state membre să plă- nr. 73/2009. Verificarea condiţiilor de eligibilitate tească agricultorilor până la 50% din plăţile directe trebuie încheiată înainte de plata avansurilor. aferente anului 2010 începând cu 16 octombrie, în loc de 1 decembrie 2010. Statele membre sunt ◊ consumatori: majoritatea site-urilor in- Belgia, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Litu- ternet sunt sigure acum pentru cumpărarea de ania, România, Spania şi Ungaria. bunuri electronice Cumpărarea pe internet a bunurilor electronice Criza financiară şi scăderea veniturilor, condiţiile populare, precum camerele video digitale şi playe- mai dificile de obţinerea a creditelor pentru sec- rele muzicale, este mult mai sigură acum, după o torul agricol, fluctuaţiile de preţuri pentru unele acţiune împotriva site-urilor internet cu probleme. produse agricole şi condiţiile meteo nefavorabile (secetă, furtuni, inundaţii) sunt principalele cauze 84 % dintre site-urile internet care vând produse care au afectat agricultorii din aceste ţări. electronice verificate pentru încălcarea normelor UE de protecţie a consumatorilor respectă acum În privinţa României, în proiectul de decizie legislaţia UE (în comparaţie cu doar 44 %, în 2009). a Comisie Europene se arată că „Agricultorii din Investigaţia generală a fost lansată în mai 2009 România se confruntă cu serioase dificultăţi finan- şi a fost executată de autorităţile naţionale din 26 ciare şi probleme legate de fluxurile de numerar. de state membre, Norvegia şi Islanda. Efectele crizei financiare s-au prelungit în 2010, în Printre problemele identificate s-au numărat primul trimestru înregistrându-se o scădere a PIB- informaţiile înşelătoare privind drepturile consu- ului cu 2,5% faţă de perioada corespunzătoare a matorilor, preţurile incorecte şi lipsa detaliilor de anului precedent. contact ale comerciantului. Aceste site-uri au fost Sectorul agricol este în special afectat de criză, corectate şi s-au impus penalităţi în cazurile nece- de vreme ce reprezintă o parte importantă din PIB-ul sare. românesc, aproape 30% din populaţie desfăşurân- du-şi activitatea în acest sector. Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Mirel MIHALI Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mihai PĂTRAŞCU şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×