Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal cdimm nr.8_2011-ed maramures

482 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal cdimm nr.8_2011-ed maramures

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVII, Nr. 8/ August 2011 STUDII şi FORMARE PROFESIONALĂ în străinătate? DESIGUR! Cursurile se vor relua curând şi, ca în fiecare an, mii de tineri se pregătesc să meargă la studii sau să urmeze un stagiu în altă ţară din UE, datorită programelor euro- pene Erasmus şi Leonardo da Vinci. Erasmus şi Leonardo da Vinci sunt două dintre iniţia- tivele majore ale programului pentru educaţie şi formare de-a lungul vieţii, lansat de Comisia Europeană. Erasmus: cel mai popular program în rân- În plus, începând din 2004, 23.000 de studenţi dul studenţilor provenind din alte ţări ale lumii au putut studia în De la lansarea sa în 1987, acest program a per- Europa, datorită programului Erasmus. mis unui număr de peste 2,5 milioane de europeni să studieze sau să urmeze un stagiu într-o altă Leonardo da Vinci: formarea profesională ţară, pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 12 luni. În în prim plan anul academic 2009-2010, programul a înregistrat Programul Leonardo da Vinci li se adresează un nou record, cu 213.000 de participanţi. persoanelor care doresc să urmeze cursuri de for- mare profesională în străinătate: stagiari, ucenici, Pentru studenţii Erasmus, participarea la pro- absolvenţi, formatori, cadre didactice. În 15 ani de gram înseamnă mai mult decât un simplu sejur de existenţă, programul a acordat 710.000 de burse. studii. Este o experienţă care le-a permis să do- Participanţii - indiferent că sunt cercetători, in- bândească o veritabilă conştiinţă europeană, să-şi gineri, asistenţi sociali, mecanici sau brutari - au amelioreze cunoştinţele lingvistice, să-şi dezvolte putut merge într-o altă ţară europeană pentru a-şi capacitatea de adaptare şi o sensibilitate intercul- aprofunda cunoştinţele şi pentru a face schimb de turală care reprezintă un atu pe piaţa muncii. experienţă. La program participă 4.000 de universităţi din 33 de ţări europene. Studenţii nu plătesc taxe de Programul le-a dat tuturor posibilitatea de a înscriere în instituţia care îi găzduieşte şi primesc, dobândi competenţele profesionale şi personale în medie, o bursă de 254 de euro pe lună. La în- care îi fac mai competitivi pe piaţa muncii. În anul toarcere, li se recunosc, integral, cursurile urmate 2010, 92.000 de persoane au acceptat această în străinătate. provocare. Erasmus vă oferă şi posibilitatea de a efectua un stagiu într-o întreprindere din străinătate. În Detalii despre programul Erasmus: 2009, dintre cei 213.000 de participanţi la pro- http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning- gram, 35.500 au optat pentru această variantă. programme/doc80_en.htm De asemenea, s-au realizat 38.000 de schim- Detalii despre programul Leonardo da buri la nivelul cadrelor didactice şi al personalului Vinci: http://ec.europa.eu/education/lifelong-le- universităţilor. arning-programme/doc82_en.htmFUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 8/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Fondul European de Ajustare la Globalizare Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) are rolul de a oferi sprijin lucrătorilor care şi-au pier- dut locul de muncă în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial. Dacă o întreprindere de mari dimensiuni îşi închide porţile ori se mută într-o ţară din afara UE sau dacă un întreg sector economic dintr-o regiune înregistrează pierderea a numeroase locuri de muncă, FEAG poate să-i ajute pe lucrătorii disponibilizaţi să-şi găsească o altă slujbă cât mai repede posibil. Suma maximă pe care FEAG o are la dispoziţie pentru finanţarea unor astfel de intervenţii este de 500 de milioane de euro pe an. Care sunt acţiunile eligibile pentru finan- fonduri europene, de exemplu faţă de fondu- ţare? rile structurale? FEAG poate finanţa măsuri active privind piaţa Fondurile structurale ale UE, mai ales Fondul muncii care se axează exclusiv pe sprijinirea lucră- Social European (FSE), sprijină anticiparea şi ges- torilor afectaţi de concedierile cauzate de procesul tionarea schimbărilor, finanţând activităţi cu obiec- de globalizare, ca de exemplu: tive strategice pe termen lung, precum învăţarea de-a lungul vieţii. • asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă, Spre deosebire de acestea, FEAG acordă sprijin orientare profesională, formare şi reconversie pro- individual, punctual şi pe o perioadă limitată, cu fesională, inclusiv dezvoltarea de competenţe în scopul de a ajuta lucrătorii care îşi pierd locul de domeniul tehnologiei informaţiilor şi certificarea muncă din cauza procesului de globalizare. experienţei dobândite, asistenţă în domeniul reorien- tării profesionale şi promovarea spiritului antre- Cum se depun cererile de contribuţie fi- prenorial, ajutor pentru desfăşurarea de activităţi nanciară din partea FEAG? independente; Cererile pentru asistenţă din partea FEAG tre- buie înaintate de statele membre. • măsuri speciale, cu durată limitată, cum ar fi Persoanele fizice, organizaţiile reprezentative alocaţii pentru căutarea unui loc de muncă, aloca- şi întreprinderile afectate de concedieri care do- ţii de mobilitate sau alocaţii acordate persoanelor resc să beneficieze de sprijinul FEAG trebuie să se care participă la activităţi de învăţare de-a lungul adreseze autorităţilor naţionale competente. vieţii şi de formare profesională. În 2010, Comisia a primit un total de 31 de cereri FEAG nu finanţează măsuri pasive de protecţie pentru sprijin FEAG – cu una mai mult decât în 2009. socială, precum acordarea de pensii pentru limită Acestea au fost înaintate de 12 state membre de vârstă sau de indemnizaţii de şomaj, acestea pentru peste 16 milioane EUR din sprijinul FEG ţinând de competenţa statelor membre. pentru a viza peste 31.000 de lucrători concediaţi din 16 sectoare de activitate: Maşini şi echipamen- Cine poate beneficia de sprijinul FEAG? te (6), Automobile (5), Industria tipografică (4), Doar lucrătorii concediaţi ca urmare a procesu- Echipamente electronice (2), Comerţul cu amănun- lui de globalizare pot beneficia de sprijinul FEAG. tul (2), Îmbrăcăminte (2), Textile (1), Construcţii Fondul European de Ajustare la Globalizare nu fi- de clădiri (1), Construcţii specializate (1), Activi- nanţează costurile de modernizare sau de restruc- tăţi de arhitectură şi inginerie (1), Servicii finan- turare a întreprinderilor. ciare (1), Construcţii navale (1), Încălţăminte (1), Piatră/marmură (1), Comerţ cu ridicata (1), Meta- Cum se poziţionează FEAG faţă de celelalte le de bază (1).Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 8/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Au existat 78 de cereri pentru FEAG din momen- tul începerii activităţii acestuia în ianuarie 2007, pentru o sumă totală de aproape 355 de milioane EUR, care ajută aproape 76.000 de lucrători. Cererile FEAG sunt prezentate într-un număr din ce în ce mai mare de sectoare şi de către un număr tot mai mare de state membre. România nu a depus până acum nicio cerere de finanţare din Fondul European de Globalizare. Punctele de contact FEAG pentru România sunt organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Ministerul Muncii, Fa- Trei state membre au depus cereri pentru prima miliei şi Protecţiei Sociale şi Reprezentanţa Perma- dată în 2010: Republica Cehă, Polonia şi Slovenia. nentă a României la UE. Sprijinul a fost acordat pentru a cofinanţa mă- Datele punctelor de contact pot fi găsite la adresa: surile de politică active pe piaţa muncii propuse şi http://ec.europa.eu/social/main. organizate pentru lucrători de către statele mem- jsp?catId=581&langId=ro bre, în timpul unei perioade de 24 de luni de la data cererii. Detalii despre FEAG găsiţi pe pagina de inter- FEAG a cofinanţat 65% din măsuri, sursele na- net: http://ec.europa.eu/egf ţionale furnizând restul de 35%. În secţiunea http://ec.europa.eu/social/main. Măsurile concrete pentru persoanele care cau- jsp?catId=581&langId=ro sunt postate mai multe tă un loc de muncă au inclus asistenţă intensivă întrebări şi răspunsuri în limba română, care ofe- şi personalizată pentru căutarea unui loc de mun- ră informaţii utile despre: documentele relevante că, diverse tipuri de formare profesională, măsuri şi formularele de cerere de contribuţie financiară, de perfecţionare şi reciclare, stimulente şi alocaţii solicitanţi eligibili, criteriile legate de criza financi- temporare pe durata măsurilor active şi alte tipuri ară, concedieri, lucrătorii eligibili, buget, raportare de sprijin, cum ar fi înfiinţarea de întreprinderi şi şi evaluare, precum şi procedurile de depunere a sistemele publice de ocupare a forţei de muncă. solicitărilor de finanţare. ŞTIRI EUROPENE • Comisia acceptă faptul că Spania poate Creşterea continuă a numărului rezidenţilor ro- restricţiona temporar libera circulaţie a mâni în Spania şi nivelul ridicat al şomajului aces- lucrătorilor români tora au avut un impact asupra capacităţii Spaniei Ca urmare a unei cereri din partea autorităţilor de a absorbi noi fluxuri de lucrători. spaniole din data de 28 iulie 2011, Comisia Euro- Aceste restricţii se vor aplica activităţilor din toate peană a aprobat cererea Spaniei de a restricţiona sectoarele şi regiunile. Cu toate acestea, restricţiile piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii români nu afectează pe cetăţenii români care sunt deja ac- până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor per- tivi pe piaţa forţei de muncă din Spania. turbări grave pe piaţa forţei de muncă. Spania a fost puternic lovită de criză. O scăde- Analiza efectuată de Comisie a stabilit că re fără precedent a PIB-ului (-3,9% între 2008 şi cetăţenii români care trăiesc în Spania sunt pu- 2010) a condus la cel mai ridicat nivel al şomajului ternic afectaţi de şomaj, 30% dintre aceştia fiind din UE, de peste 20% începând cu luna mai 2010. şomeri.Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. 191.400 de cetăţeni români care au lucrat în • Comisia Europeană propune ca 2013 săSpania au fost şomeri în primul trimestru al anului fie desemnat drept „Anul european al2011, acesta fiind numărul de şomeri cel mai ridi- cetăţenilor”cat după cel al resortisanţilor spanioli. Cetăţenia Uniunii şi drepturile conferite de aceasta reprezintă unul dintre principalii piloni ai Cu trei ani mai înainte, acest număr a fost de Uniunii Europene.numai 80.100. În aceeaşi perioadă de timp, numă- Cu ocazia celei de a douăzecea aniversări a in-rul angajaţilor români a scăzut cu aproape 24%. stituirii cetăţeniei Uniunii prin Tratatul de la Ma- astricht, la 1 noiembrie 1993, Comisia Europeană În ciuda unei diminuări a numărului resorti- a propus ca anul 2013 să fie desemnat drept „Anulsanţilor români care au venit să lucreze în Spania european al cetăţenilor”.în ultimii ani, afluxul rămâne la un nivel ridicat,probabil din cauza recesiunii economice. Obiectivul Anului european al cetăţenilor este Numărul resortisanţilor români cu reşedinţa de a facilita exercitarea dreptului cetăţenilor Uni-permanentă în Spania a crescut de la 388.000 la 1 unii la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul UE,ianuarie 2006, la 823.000 la 1 ianuarie 2010. asigurându-se că aceştia pot consulta cu uşurinţă informaţiile cu privire la drepturile lor. Mai precis, Din moment ce Spania şi-a deschis piaţa forţei obiectivele anului sunt următoarele:de muncă pentru toţi cetăţenii UE, orice restricţie - sensibilizarea cetăţenilor în legătură cua liberei circulaţii a lucrătorilor constituie o dero- dreptul lor la liberă şedere pe teritoriul Uniunii Eu-gare şi nu poate fi decât temporară. Comisia Eu- ropene;ropeană va monitoriza îndeaproape situaţia şi va - sensibilizarea cetăţenilor cu privire la mo-avea posibilitatea de a modifica sau revoca decizia dul în care pot beneficia de drepturile şi politicileoricând va considera acest lucru necesar. UE şi stimularea participării lor active în procesul de elaborare a politicilor Uniunii; Etapele următoare - stimularea unei dezbateri privind impactul Comisia Europeană va informa mai depar- şi potenţialul dreptului la liberă circulaţie, în spe-te Consiliul cu privire la decizia sa şi orice stat cial în ceea ce priveşte consolidarea coeziunii şi amembru poate solicita Consiliului să modifice sau înţelegerii reciproce între oameni.să anuleze decizia Comisiei privind suspendarealegislaţiei UE în termen de două săptămâni. Pentru a marca Anul european al cetăţenilor Context - 2013, vor fi organizate o serie de evenimente, Actul de Aderare a României la Uniunea Euro- conferinţe şi seminare în întreaga UE, la nivelulpeană din 2005 prevede dispoziţii tranzitorii pen- Uniunii, precum şi la nivel naţional, regional sautru libera circulaţie a persoanelor. Aceasta impli- local. De asemenea, Comisia intenţionează să con-că faptul că libera circulaţie a lucrătorilor poate fi solideze vizibilitatea portalurilor web multilingveamânată pentru o perioadă de maxim şapte ani Europe Direct şi „Europa ta”, ca elemente-cheie(până la 31 decembrie 2013). ale unui „ghişeu unic” de informare privind drep- Această perioadă este împărţită în trei faze dis- turile cetăţenilor Uniunii Europene, precum şi ro-tincte („2 + 3 + 2” ani). Faza actuală, care este lul şi vizibilitatea instrumentelor de soluţionare acea de-a doua fază, a început la 1 ianuarie 2009 şi problemelor, cum ar fi SOLVIT, pentru a le permitese va încheia la 31 decembrie 2011. cetăţenilor Uniunii să beneficieze într-o mai mare măsură de drepturile pe care le au şi să le apere. Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/ Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×