Jurnal cdimm nr.7_10-ed_maramures

325 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal cdimm nr.7_10-ed_maramures

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVI, Nr. 7/ Iulie 2010 BIodIVersItAteA - profitabilă pentru afaceri Comisia Europeană a publicat un raport care pledează pentru integrarea biodiversităţii în planurile de afaceri şi în activităţile de bază ale sectorului privat din întreaga lume. Raportul „TEEB pentru întreprinderi” evidenţiază faptul că produsele şi serviciile certificate ecologic s-au înmulţit considerabil în ultimul timp şi că preocuparea consumatorilor pentru producţia sustenabilă este tot mai mare. Totodată, raportul indică modul în care biodiversitatea poate oferi întreprinderilor o oportunitate substanţială pe o piaţă care ar putea valora între 2 şi 6 trilioane de USD, până în 2050. În raport sunt formulate şapte recomandări principale destinate întreprinderilor şi invită specialiştii din domeniul contabilităţii şi organismele de raportare financiară să elaboreze standarde comune şi noi instrumente de evaluare a impactului biodiversităţii. Bunurile naturale şi bazate pe natură ale plane- Principalele propuneri pentru întreprinderi tei noastre – de la specii individuale la ecosisteme, 1. Identificarea efectelor întreprinderilor asupra ca pădurile, recifele de corali, apele dulci şi solurile biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice, precum şi – se degradează într-un ritm alarmant. a factorilor care determină dependenţa de acestea. Costurile anuale generate de pierderea bio- 2. Evaluarea riscurilor şi oportunităţilor de afaceri diversităţii se ridică la miliarde pentru economia asociate acestor efecte şi factori de dependenţă. mondială, subminând economiile, perspectivele 3. Dezvoltarea de sisteme de informare privind economice şi şansele de a combate sărăcia. biodiversitatea şi serviciile ecosistemice, stabilirea de obiective SMART, măsurarea şi valorificarea perfor- Biodiversitatea poate fi profitabilă pentru manţei, precum şi raportarea rezultatelor obţinute. afaceri. Raportul constată că, deşi majoritatea între- 4. Luarea de măsuri pentru a evita, a reduce la prinderilor tratează încă superficial problematica bio- minimum şi a atenua riscurile care ameninţă biodi- diversităţii, tot mai multe societăţi încep să conştien- versitatea şi serviciile ecosistemice, inclusiv acor- tizeze beneficiile pe care aceasta le-ar putea aduce. darea de compensaţii în natură („offsets”), dacă Biodiversitatea şi serviciile ecosistemice oferă este cazul. oportunităţi pentru toate sectoarele economice, iar 5. Valorificarea oportunităţilor de afaceri emer- integrarea lor poate aduce o valoare adăugată con- gente din domeniul biodiversităţii şi al serviciilor eco- siderabilă prin asigurarea sustenabilităţii lanţurilor sistemice, cum ar fi tranzacţiile eficiente din punctul de aprovizionare, prin generarea de noi produse, prin de vedere al costurilor, produsele şi pieţele noi. crearea şi pătrunderea pe noi pieţe şi prin atrage- 6. Integrarea strategiei şi măsurilor în domeniul rea de noi clienţi. biodiversităţii şi al serviciilor ecosistemice elaborate De asemenea, politicile de gestionare a riscuri- la nivelul întreprinderilor în iniţiative corporatiste lor care ameninţă biodiversitatea şi serviciile eco- mai largi cu răspundere socială. sistemice pot contribui la identificarea de noi opor- 7. Contribuţia, alături de partenerii de afaceri tunităţi de afaceri, cum ar fi reducerea costurilor şi de alte părţi interesate, la acţiunile guvernelor, de producţie prin ameliorarea eficienţei resurselor, ONG-urilor şi societăţii civile pentru a ameliora ori- dezvoltarea şi comercializarea de tehnologii cu im- entările şi politica din domeniul biodiversităţii şi al pact redus asupra mediului, gestionarea şi elabo- serviciilor ecosistemice. rarea de proiecte privind reducerea amprentelor ecologice, precum şi furnizarea de servicii specia- Platforma pentru mediul de afaceri şi biodi- lizate de evaluare şi gestionare a riscurilor sau de versitate a UE: http://ec.europa.eu/environment/ adaptare la acestea. biodiversity/business/index_en.html FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România LuptA împotrIVA produseLor coNtrAfăcute Comisia a publicat Raportul anual privind acţiunile serviciilor vamale ale UE în vederea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI). În 2009, serviciile vamale ale UE au intervenit în 43.500 de cazuri implicând câteva milioane de produse despre care exista suspiciunea că sunt contrafăcute sau piratate în afara frontierelor UE. Printre principalele articole oprite în vamă deoarece erau suspectate de încălcarea DPI se numără ţigările, articolele de îmbrăcăminte şi etichetele de marcă. O parte importantă însă o reprezintă produsele de folosinţă zilnică potenţial periculoase pentru cetăţeni, cum sunt şampoanele, pastele de dinţi, jucăriile, medicamentele sau aparatele de uz casnic. Raportul furnizează detalii privind tipul, originea şi metoda de transport ale produselor care încalcă DPI oprite în vamă, la frontierele exterioare. Importanţa protecţiei drepturilor de pro- Întreprinderile pot solicita acţiuni specifice ale prietate intelectuală serviciilor vamale în cazul în care suspectează că le Aşa cum se subliniază în Strategia UE 2020, sunt încălcate drepturile de proprietate intelectu- protecţia DPI este esenţială pentru promovarea ală, iar informaţiile furnizate de acestea pot ajuta cercetării, a inovării şi a creării de locuri de muncă serviciile vamale să efectueze controale cu obiective în Europa. Asigurarea respectării efective a DPI mai clare. Comisia a întocmit un manual pentru constituie, de asemenea, un aspect important al deţinătorii de drepturi pentru a facilita depunerea protecţiei sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor euro- acestor cereri şi rămâne în strânsă legătură cu sec- peni, deoarece anumite produse contrafăcute (de torul privat pentru a găsi eventuale soluţii de opti- exemplu produsele alimentare, produsele pentru mizare în viitor a controalelor. îngrijirea corpului şi articolele pentru copii) care sunt fabricate într-un mediu nereglementat pot re- Principalele concluzii ale raportului prezenta o ameninţare serioasă. Raportul arată că numărul de mărfuri suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală Rolul serviciilor vamale ale UE tinde să crească. Serviciile vamale ale UE joacă un rol extrem de În 2009, în peste 43.500 de cazuri, astfel de important deoarece stopează intrarea pe piaţa in- mărfuri au fost oprite în vamă, însumând în total ternă a produselor care încalcă drepturile de pro- 118 milioane de articole. În raport se consemnează prietate intelectuală. că, deşi în trecut cel mai afectate de nerespectarea Comisia desfăşoară o serie de acţiuni de conso- DPI erau produsele de lux, în prezent sunt preju- lidare a competenţelor serviciilor vamale în vederea diciate tot mai multe articole folosite de cetăţeni în combaterii unui astfel de comerţ. De asemenea, viaţa de zi cu zi. Comisia pregăteşte o propunere de îmbunătăţire a Dintre categoriile de produse cel mai frecvent legislaţiei prezente privind acţiunile serviciilor va- oprite în vamă fac parte ţigările (19%), alte pro- male în vederea combaterii proliferării mărfurilor duse din tutun (16%), etichetele (13%) şi medi- care încalcă DPI şi a simplificării procedurilor ac- camentele (10%). China a continuat să constituie tuale. principala sursă de produse contrafăcute, însumând Buna cooperare cu partenerii comerciali la nivel 64% din totalul de articole care încalcă DPI, iar alte internaţional poate contribui în mod semnificativ ţări, cum sunt Emiratele Arabe Unite şi Egiptul, au la detectarea mărfurilor care încalcă DPI şi la îm- reprezentat majoritatea în cazul anumitor categorii piedicarea exportului acestora către Uniunea Euro- de produse. În peste 77% din totalul cazurilor de peană. În 2009, UE şi China au semnat un plan de produse oprite în vamă, acestea au fost distruse ori acţiune care vizează în mod specific consolidarea s-au iniţiat acţiuni în justiţie pentru sancţionarea cooperării în ceea ce priveşte respectarea procedu- contrafacerii. rilor vamale privind DPI, care se va extinde în lunile Raportul complet: http://ec.europa.eu/taxa- care vin şi până la sfârşitul anului 2012. tion_customs/customs/customs_controls/counter- feit_piracy/statistics/index_en.htm Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 7/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România ŞtIrI europeNe ◊ Ajutor de stat: comisia propune un Sectorul oferă locuri de muncă pentru un nu- regulament al consiliului privind ajutorul de măr de aproximativ 100.000 de oameni din Europa: stat pentru închiderea minelor de cărbune 42.000 în sectorul cărbunelui şi peste 55.000 în sec- Comisia Europeană a aprobat o propunere de toarele conexe. Minele care se bazează pe subvenţii regulament al Consiliului privind ajutorul de stat de operare sunt situate mai ales, dar nu exclusiv, în pentru facilitarea închiderii minelor de huilă gene- regiunea Ruhr din Germania, în nord-vestul Spaniei ratoare de pierderi din UE, până la 15 octombrie şi în Valea Jiului din România. 2014. Acordarea oricărui ajutor nou de operare sec- Peste 40% din producţia de electricitate a Ger- torului va fi condiţionată de prezentarea unui plan de maniei este obţinută prin arderea cărbunelui, din închidere a minelor generatoare de pierderi. Statele care aproximativ jumătate este huilă. De asemenea, membre vizate vor putea acorda asistenţă pentru proporţia cărbunelui în producţia de electricitate în consilierea şi reconversia profesională a lucrătorilor România este de aproximativ 40%, din care majori- afectaţi de această măsură, precum şi pentru asigu- tatea este huilă. În Spania, proporţia este de apro- rarea faptului că exploatările miniere sunt curăţate ximativ 25%, majoritatea fiind, de asemenea, huilă. în mod adecvat şi sunt sigure. Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/romania/news/inchidere_ Conform propunerii de regulament, subvenţiile mine_carbune_ro.htm de operare ar trebui să descrească în mod clar în timp, cu o reducere de cel puţin 33% pe o perioa- ◊ comisia europeană propune un regim dă de 15 luni. În cazul în care mina generatoare aplicabil transferului temporar în cadrul ace- de pierderi nu ar fi închisă până la 15 octombrie leiaşi întreprinderi al lucrătorilor calificaţi din 2014, beneficiarul ar trebui să ramburseze aceste afara ue subvenţii statului. Noua directivă are scopul de a facilita pentru Acordarea oricărui ajutor pentru închidere ar societăţile multinaţionale transferul temporar al trebui condiţionată de prezentarea de către sta- lucrătorilor calificaţi din ţările terţe, de la o între- tul membru a unui plan cu măsuri adecvate, de prindere situată în afara UE către sucursalele sau exemplu în domeniul eficienţei energetice, al ener- filialele din statele membre ale UE. giei din surse regenerabile sau al captării şi stocării dioxidului de carbon, în vederea diminuării impac- Persoanele transferate în cadrul aceleiaşi între- tului negativ asupra mediului al ajutorului pentru prinderi reprezintă o categorie foarte importantă cărbune. de lucrători pentru economia UE: de obicei, aceştia sunt specialişti şi manageri, cu cunoştinţe specifice Obiectivul propunerii este de a stopa acordarea societăţii căutate, pentru care nu poate fi găsit un de subvenţii de operare minelor necompetitive, aşa înlocuitor. Transferul acestor angajaţi calificaţi că- cum s-a procedat şi în cazul sectorului construcţiilor tre UE este de natură să crească fluxurile de inves- navale şi siderurgic. Propunerea de regulament vi- tiţii, să consolideze eficacitatea activităţii de admi- zează huila. Lignitul este o altă formă de cărbune, nistrare, să extindă exporturile UE şi să sporească care nu poate primi subvenţii de operare. competitivitatea entităţilor UE pe pieţele externe, precum şi competitivitatea întregii Uniuni, ceea ce În UE, producţia de huilă este redusă în compa- ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor din raţie cu cererea şi este în scădere (147 de milioane Strategia Europa 2020. de tone în 2008 sau 2,5% din producţia la nivel Cu toate acestea, există încă bariere în calea mondial). UE depinde de importuri pentru mai mult acestor migraţii temporare. Societăţile din afara UE de jumătate din cărbunele utilizat în centralele elec- se confruntă cu o multitudine de reguli şi proce- trice pe bază de cărbune. duri diferite atunci când intenţionează să trimită Ajutorul total acordat sectorului huilei a fost re- angajaţi de bază către filialele lor din diferite state dus la jumătate, de la 6,4 miliarde € în 2003, la membre ale UE. 2,9 miliarde € în 2008. În aceeaşi perioadă, ajuto- În plus, procedurile pentru obţinerea permise- rul pentru producţie a scăzut cu 62%, ajungând la lor de muncă în unele din ţările UE sunt lente şi 1.288 de milioane, deoarece un procent mai ridicat complexe, iar persoanele transferate în cadrul ace- şi în creştere este direcţionat către acoperirea cos- leiaşi întreprinderi se confruntă cu dificultăţi atunci turilor sociale şi de mediu ale închiderilor de mine. când circulă dintr-un stat membru în altul. Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. Comisia propune elaborarea unui set comun de - rambursări mai rapide: banii deţinătorilor de reguli pentru o nouă procedură accelerată de in- conturi bancare vor fi rambursaţi în termen de şapte trare (termen limită de 30 de zile, permis unic de zile. Acesta va reprezenta o ameliorare importantă, şedere/ de muncă) pentru un grup ţintă de anga- dat fiind că în prezent mulţi deţinători de conturi au jaţi cu înaltă calificare („manager”, „specialist” şi de aşteptat săptămâni sau chiar luni pentru a-şi primi „stagiar cu studii superioare”) din ţări din afara UE. înapoi banii. Băncile vor trebui să specifice în registrele lor contabile dacă depozitele sunt protejate sau nu. De asemenea, propunerea urmăreşte să stabi- - mai puţină birocraţie: de exemplu, dacă tră- lească condiţii de şedere mai atractive pentru aceşti iţi în Portugalia şi aveţi contul bancar la o bancă cu angajaţi şi familiile acestora, precum şi un sistem sediul central în Suedia care nu mai poate rambursa mai simplu pentru persoanele transferate din afara depozitele, sistemul portughez v-ar rambursa din UE, în vederea facilitării mobilităţii acestora în inte- proprie iniţiativă şi v-ar servi ca punct de contact. riorul UE. Aceste măsuri ar fi suplimentate printr- Sistemul suedez i-ar rambursa apoi suma sistemului un statut juridic clar, care să includă aceleaşi con- portughez. Aceasta ar reprezenta o ameliorare ma- diţii de lucru ca şi cele pentru lucrătorii detaşaţi de joră faţă de situaţia actuală, când toată corespon- o societate din UE. denţa trebuie purtată prin intermediul sistemului din ţara în care se află sediul central al băncii. Statele membre ale UE ar rămâne competente să decidă cu privire la numărul persoanelor trans- - o mai bună informare: deţinătorii de con- ferate, fiind prevăzută adoptarea unor dispoziţii în turi bancare vor fi mai bine informaţi cu privire la scopul asigurării caracterului temporar al migraţiilor plafonul de garantare şi la funcţionarea sistemu- (maxim 3 ani pentru specialişti şi manageri, 1 an lui de care aparţin, printr-un nou model standard, pentru stagiarii cu studii superioare). uşor de înţeles, precum şi prin informaţii incluse în extrasele lor de cont. ◊ comisia propune un pachet de măsuri - finanţare responsabilă pe termen lung: care să stimuleze protecţia consumatorilor şi s-au exprimat îngrijorări cu privire la faptul că sis- încrederea acestora în serviciile financiare temele existente de garantare a depozitelor nu În cadrul activităţilor sale care au ca scop cre- sunt bine finanţate. Propunerile vor asigura o mai area unui sistem financiar mai solid şi mai sigur, bună finanţare a acestora, urmând o abordare cu prevenirea unei viitoare crize şi restabilirea încre- patru etape: derii consumatorilor, Comisia Europeană a propus 1. Printr-o bună finanţare ex-ante se crează o modificări ale normelor europene existente, în ve- rezervă bună. derea ameliorării protecţiei deţinătorilor de conturi 2. Dacă este necesar, aceasta poate fi supli- bancare şi a micilor investitori. mentată prin contribuţii suplimentare ex-post. 3. Dacă încă nu este suficient, sistemele pot îm- Elementele-cheie ale propunerii: prumuta o sumă limitată de la alte sisteme („îm- - un nivel mai mare de garantare: creşterea prumut reciproc”). la 100.000 EUR până la sfârşitul acestui an este 4. Ca soluţie de ultimă instanţă, ar trebui să confirmată. Aceasta înseamnă că 95% din toţi de- se facă şi alte aranjamente de finanţare, în caz de ţinătorii de conturi bancare din UE îşi vor recupera situaţii neprevăzute. toate economiile în cazul în care banca lor nu poate Aşa cum se întâmplă şi în prezent, contribuţiile vor rambursa depozitele. Garantarea include acum şi fi suportate de bănci, dar vor fi calculate într-un mod companiile mici, medii şi mari, precum şi toate mo- mai echitabil, deoarece vor fi ajustate în funcţie de ris- nedele. Sunt excluse toate depozitele instituţiilor curile prezentate de fiecare bancă în parte. financiare şi ale autorităţilor publice, produsele de Majoritatea îmbunătăţirilor ar putea intra în vi- investiţii structurate şi certificatele de creanţă. goare în 2012 şi 2013. Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Mirel MIHALI Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mihai PĂTRAŞCU şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×