Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramures

465 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal cdimm nr.3_2011-ed maramures

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVII, Nr. 3/ Martie 2011 SIMplIfIcAreA SISteMuluI de IMpozItAre A îNtreprINderIlor Avantajele introducerii unui sistem unic de impozitare pentru întreprinderile care-şi desfăşoară activitatea în mai multe ţări din UE În UE, sistemele de impozitare diferă mult de la o ţară la alta, ceea ce are un impact negativ asupra întreprinderilor care doresc să-şi extindă activitatea pe piaţa unică, al cărei scop este să elimine obstaco- lele din calea liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor şi capitalului. Comisia Europeană a propus Pentru calcularea taxelor, între- adoptarea unui sistem unic de im- prinderile ar putea alege între a pozitare pentru întreprinderile care utiliza diferitele sisteme naţionale îşi desfăşoară activitatea în mai de impozitare sau setul unic de re- multe ţări din UE. Aceste întreprin- guli. deri ar avea astfel posibilitatea de Să luăm exemplul unei între- a completa o declaraţie fiscală uni- prinderi care operează în patru ţări că sau „consolidată” pentru toate din UE, care face profit în trei din- veniturile obţinute în UE. tre acestea, dar înregistrează pier- deri în cea de-a patra. Măsurile sunt destinate să spo- rească competitivitatea UE şi să Întreprinderea ar putea com- favorizeze creşterea economică şi crearea de locuri pleta o singură declaraţie fiscală, în loc de patru şi ar de muncă. putea calcula un impozit unic: din totalul profiturilor, se scad pierderile şi se utilizează noile norme fisca- Potrivit Comisiei, noul sistem de impozitare le-ar le comune pentru a calcula eventualele deduceri şi permite întreprinderilor să realizeze economii esti- exonerări. mate la circa 2 miliarde de euro. În plus, dacă aceste măsuri ar determina cel puţin 5% din întreprinderi- Ulterior, fiecare dintre cele patru ţări ar primi im- le mici din UE să-şi extindă activitatea în alte state pozite pentru o parte din venitul impozitabil, în baza membre, economiile realizate s-ar cifra la 3 miliarde cotelor naţionale aplicabile. Formula de calcul este de euro. stabilită de noile reguli fiscale. De asemenea, Uniunea Europeană ar deveni o Propunerea Comisiei trebuie mai întâi să fie îna- piaţă mai atractivă pentru întreprinderile străine intată Parlamentului European pentru consultare, iar care doresc să se instaleze în UE, deoarece şi ele apoi va fi supusă la vot guvernelor statelor membre. ar putea beneficia de aplicarea noilor norme fiscale. Mai multe despre sistemul de impozitare a în practică întreprinderilor din UE: Nu se vor modifica nivelurile de impozitare aplica- http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/ bile în UE. Statele membre îşi vor menţine propriile company_tax/index_en.htm cote de impozitare a venitului obţinut de întreprinderi.FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România eforturIle StAtelor MeMbre de A trANSforMA pIAŢA INterNă îN reAlItAte Conform ultimului tablou de bord al pieţei interne realizat de Comisia Europeană, în pofida contextului actual dificil, statele membre continuă să înregistreze rezultate bune în transpunerea în legislaţia naţională a normelor privind piaţa internă. În medie, 0,9% din directivele referitoare la piaţa internă al căror termen de punere în aplicare a expirat nu au fost încă transpuse în legislaţia naţională, procent care a rămas stabil în ultimele şase luni. Acest lucru înseamnă că statele membre încă respectă, dar numai la limită, procentul-ţintă de 1,0% stabilit de şefii de stat şi de guvern în 2007. În ultimele 12 luni, statele membre au reuşit, de asemenea, să reducă cu aproape 40% timpul mediu suplimentar necesar pentru transpunerea unei directive comunitare în legislaţia naţională. http://ec.europa.eu/internal_market/score/index_en.htm Implementarea directivelor privind piaţa - Statul membru cel mai performant în materie internă de transpunere a directivelor este din nou Malta, - Deficitul mediu de transpunere a directivelor în cazul căreia numai două directive urmează încă UE – procentul de directive privind piaţa internă a fi transpuse. care nu au fost transpuse în legislaţia naţională în termenele prevăzute – de către cele 27 de state - În schimb, şapte state membre se situează membre a rămas stabil, situându-se la 0,9%. deasupra procentului-ţintă de 1%: Austria, Repu- blica Cehă, Estonia, Cipru, Ungaria, Polonia şi Ita- - Numărul total de state membre care au atins lia. Italia şi-a dublat deficitul de la 1,1% la 2,1% procentul-ţintă de 1% în ceea ce priveşte deficitul şi înregistrează în prezent cel mai ridicat deficit de de transpunere a crescut de la 18 la 20. transpunere dintre toate cele 27 de state membre. - Grecia, Portugalia şi Luxemburg au făcut cele - Cu un an în urmă, statele membre aveau, mai multe progrese, înregistrând cele mai bune în medie, întârzieri în transpunerea directivelor de rezultate ale lor de până acum. Cu numai şase luni nouă luni peste termenul de transpunere. în urmă, ele aveau cel mai ridicat deficit de trans- punere din UE (2,4%, 2,1% şi respectiv 1,5%). Având în vedere această situaţie, Comisia a ce- Este o realizare importantă faptul că aceste trei rut tuturor statelor membre să se axeze reducerea state membre au reuşit să îşi reducă semnificativ întârzierilor. În prezent, statele membre au reuşit deficitul de transpunere şi să atingă astfel pentru să reducă la nivelul UE perioada medie de întârziere prima dată procentul-ţintă de 1%. în transpunere la 5,8 luni, adică cu aproape 40%.Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România ŞtIrI europeNe • comercializarea certificatelor de emisii Concursul lansat de Comisia Europeană este le- Începând cu cea de-a treia etapă a Schemei UE gat de consultarea părţilor interesate, organizată în de comercializare a certificatelor de emisii de gaze prezent de Comisie, cu referire la Cartea sa Verde cu efect de seră (2013-2020), sectorul producţiei de privind noul program care va sta la baza iniţiativei energie electrică va trebui, de regulă, să îşi cumpere „Uniunea Inovării” şi a strategiei Europa 2020. toate certificatele. Propunerile pentru noul nume pot fi trimise până Totuşi, până în 2019, zece state membre (Bulga- la data de 10 mai 2011 la adresa: ria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Litua- http://ec.europa.eu/research/csfri/index_ nia, Ungaria, Malta, Polonia şi România) pot alege să en.cfm?pg=younameit, adresă la care poate fi con- aloce în mod gratuit un număr limitat de certificate sultat şi regulamentul concursului. unor centrale electrice, în loc să le vândă. Decizia adoptată recent de Comisie stabileşte re- Numele câştigător va fi anunţat de către comisa- gulile pe care statele membre trebuie să le respec- rul Geoghegan-Quinn la conferinţa care va avea loc te dacă aleg să acorde în mod gratuit certificate de în data de 10 iunie, la Bruxelles, şi care va încheia emisii şi este însoţită de o comunicare care cuprin- consultarea în curs privind Cadrul Strategic Comun. de indicaţii suplimentare privind modul în care vor fi Câştigătorul va beneficia de o călătorie gratuită la evaluate cererile primite în acest sens. Bruxelles pentru a participa la Conferinţa Europeană privind Inovarea care va avea loc la sfârşitul acestui Termenul de depunere a cererilor an. El/ea se va întâlni cu comisarul şi cu alte perso- Oricare dintre cele zece state membre care do- nalităţi din mediul politic, ştiinţific şi de afaceri. resc să aloce în mod gratuit certificate de emisii unor centrale electrice trebuie să trimită Comisiei o cerere • economii suplimentare prin intermediul până cel târziu la data de 30 septembrie 2011. renovărilor şi contoarelor inteligente Comisia trebuie să evalueze în termen de şase Setul de măsuri propuse au ca scop crearea luni orice cerere primită şi poate respinge cererea de beneficii substanţiale pentru fiecare gospodărie, sau o parte din aceasta. pentru mediul de afaceri şi pentru autorităţile publi- Venituri mai reduse din licitaţii ce: ele ar putea să ne transforme viaţa zilnică şi să În conformitate cu prevederile Directivei revizui- genereze economii financiare de până la 1.000 de te privind comercializarea certificatelor de emisii de euro pe gospodărie, pe an. Se aşteaptă măsurile să gaze cu efect de seră, certificatele alocate cu titlu îmbunătăţească competitivitatea industrială şi crea- gratuit producătorilor de energie electrică vor fi de- rea a până la 2 milioane de noi locuri de muncă: duse din numărul total de certificate pe care statul - Promovarea rolului de exemplu pe care îl are membru în cauză le primeşte pentru a fi scoase la sectorul public şi stabilirea unui obiectiv obligatoriu licitaţie. de îndeplinit pentru accelerarea ratei de reabilitare a Astfel, alocarea cu titlu gratuit va reduce venitu- clădirilor din acest sector. rile naţionale provenite din licitaţii, dar nu va afecta - Stimularea procesului de renovare a clădirilor numărul total de certificate emise şi nici alocările sau private şi îmbunătăţirea performanţei energetice a veniturile din licitaţii în alte state membre. diferitelor echipamente. Mai multe informaţii: - Identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a efi- http://ec.europa.eu/romania/news/certificate_ cienţei producţiei de energie şi căldură. emisii_gratuite_ro.htm - Prevederea de cerinţe de eficienţă energetică pentru echipamentele industriale, un sistem îmbu- • S-a lansat concursul pentru alegerea nu- nătăţit de informare pentru IMM-uri, precum şi au- melui noului program ue de cercetare şi dituri şi sisteme de gestiune în domeniul energiei Inovare destinate companiilor mari. Dacă sunteţi cercetător, inginer, om de afaceri, student sau pur şi simplu o persoană inovatoare sau - Axarea pe introducerea de reţele şi contoare in- creativă, puteţi să propuneţi, până la data de 10 teligente ce furnizează clienţilor informaţiile şi servi- mai, un nume relevant, atrăgător şi uşor de reţinut ciile necesare pentru optimizarea propriului consum pentru noul Program UE de Cercetare şi Inovare, ce de energie şi pentru calcularea propriilor economii în urmează a fi introdus după 2013. domeniu.Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. îMpruMuturI peNtru îNtreprINderI MIcI ŞI de tIp StArt-up Instrumentul european de microfinanţare Pro- În Belgia, noul intermediar microStart sprijinăgress facilitează accesul la credite pentru antre- antreprenorii din regiunea Bruxelles. Mikrofond,prenorii care doresc să înfiinţeze sau să dezvolte din Bulgaria, vizează locuitorii zonelor rurale, in-întreprinderi mici. clusiv comunităţile de rromi. Firmele nou înfiinţate au nevoie de bani pentrua se lansa. Însă noilor antreprenori nu le este uşor Noi acorduri cu furnizori de microfinanţaresă obţină un împrumut bancar, din cauza lipsei ac- din alte ţări ale UE sunt în curs de negociere.tivelor, a istoricului limitat de creditare sau a fap-tului că pleacă de la statutul de şomeri. Programul de microfinanţare se aliniază Stra- tegiei Europa 2020 pentru creştere economică şi Instrumentul european de microfinanţare Pro- ocuparea forţei de muncă. Aceasta îşi propune săgress îi ajută să obţină finanţarea necesară pentru mărească rata de ocupare a forţei de muncă pânălansare sau dezvoltare. Circa 99% din companiile la 75% şi să scadă cu 20 de milioane numărul per-europene nou înfiinţate (start-up-uri) sunt între- soanelor care trăiesc sub pragul sărăciei, până înprinderi mici sau microîntreprinderi. O treime din 2020.ele au fost fondate de persoane care nu aveau unloc de muncă. Pentru instrumentele finanţate, există un fond de investiţii special care oferă instituţiilor furnizoa- Programul UE nu oferă creditele în mod direct, re de microfinanţare împrumuturi şi participaţii,ci îi ajută pe furnizorii de microfinanţare să ofere permiţându-le să mărească volumul împrumuturi-credite de până la 25.000 de euro start-up-urilor lor acordate antreprenorilor actuali şi viitori. Acestsau întreprinderilor cu mai puţin de 10 angajaţi. fond este constituit de Comisia Europeană şi Ban- ca Europeană de Investiţii. Pentru a obţine un împrumut, antreprenorul Se aşteaptă ca bugetul iniţial de 100 de milioa-trebuie să contacteze un furnizor agreat de micro- ne de euro alocat microcreditelor să fie majorat lafinanţare sau un intermediar din propria ţară. 500 de milioane de euro. La această iniţiativă va contribui şi Grupul Băncii Europene de Investiţii Până în prezent, Fondul european de investiţii (BEI) estimându-se că, într-un interval de opt ani,(gestionar al programului din partea Comisiei şi a ar putea fi acordate circa 45.000 de împrumuturi.Băncii Europene de Investiţii) a semnat contractecu intermediari din Ţările de Jos, Belgia şi Bugaria. Informaţii suplimentare despre programele de microfinanţare ale UE: Qredits, intermediarul din Ţările de Jos, este o http://ec.europa.eu/social/main.fundaţie non-profit care pune accent mai degra- jsp?langId=ro&catId=836bă pe potenţialul întreprinderilor, decât pe istoriculantreprenorilor. Aceştia pot solicita un împrumut Imediat ce va fi anunţată semnarea acordurilor cudoar dacă prezintă un plan de afaceri viabil. furnizorii de microfinanţare din România, vom publica informaţiile pe site-ul nostru şi în Jurnal CDIMM. Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/ Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×