Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Jurnal Cdimm Nr.1 Europe Direct Maramures

677 views

Published on

Jurnalul CDIMM

Published in: News & Politics
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Jurnal Cdimm Nr.1 Europe Direct Maramures

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVI, Nr. 1/ Ianuarie 2010 Reţeaua europeană a ambasadoarelor antreprenoriatului Comisia Europeană, prin Directoratul General Candidaţi eligibili pentru Întreprinderi şi Industrie, anunţă un nou - entităţi juridice, înregistrate în conformitate cu Apel pentru propuneri de proiecte „Reţeaua legislaţia din ţara respectivă. europeană a ambasadoarelor antreprenoria- - activitatea principală se înscrie în domeniul încura- tului”. Acest apel de proiecte vizează sprijinirea jării, promovării şi/sau sprijinirii antreprenoriatului. punerii în aplicare a iniţiativei „Small Business Act”, Pentru a fi eligibili să prezinte propuneri, candi- în special a principiului său nr. 1: „Crearea unui daţii trebuie să fie stabiliţi în ţările care nu au fost mediu în care antreprenorii şi întreprinderile fami- incluse în primul apel: liale să poată prospera şi unde spiritul antrepreno- — state membre ale UE: Austria, Belgia, Bulga- rial este recompensat”. ria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Gre- Reţeaua ambasadoarelor urmăreşte să mobili- cia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, zeze antreprenoare de succes să facă campanie pe Portugalia, România, Slovenia, Spania şi Regatul teren pentru a încuraja femeile, inclusiv pe cele im- Unit; plicate în viaţa profesională activă şi pe studente, — ţări ale SEE: Liechtenstein; să-şi înfiinţeze propriile întreprinderi şi să devină — ţările în curs de aderare, ţările candidate şi antreprenoare. alte ţări care participă la programul CIP. Apelul se adresează numai organi- Proiectele vor fi derulate de con- zaţiilor active în domeniul încurajării, sorţii specifice constituite din organi- promovării şi/sau sprijinirii antrepre- zaţii partenere în scopul acestui apel noriatului, în vederea înfiinţării unei pentru propuneri, care să să formeze reţele care să reunească antrepre- un consorţiu unic pe ţară. noare din toată Europa pentru a ac- Bugetul maxim alocat pentru opera- tiva la nivel local şi naţional în scopul ţiune este de aproximativ 545 000 EUR. de a încuraja femeile să ia în consi- — Numărul indicativ de proiecte: derare antreprenoriatul ca opţiune un număr estimativ de zece proiecte de carieră atractivă şi să le urmeze naţionale, cu o medie de zece am- exemplul. basadoare ale antreprenoriatului pe Candidaţii la acest apel trebuie: reţea. • să identifice ambasadorii; — Finanţarea UE este limitată la • grupurile-ţintă (potenţiale antreprenoare) maximum 50% din totalul costurilor eligibile ale pentru fiecare ţară participantă; proiectului. • tipul de activităţi promoţionale în care am- — Valoarea medie a finanţării UE este probabil basadoarele ar trebui să se implice; să se ridice la aproape 50 000 de euro pe proiect. • să pregătească şi să deruleze programul şi — Durata maximă va fi de 24 de luni. După să transmită periodic rapoarte Comisiei. această perioadă, partenerii participanţi vor trebui Ce activităţi sunt finanţate? să se ocupe de funcţionarea fiecărei reţele naţionale Candidaţii trebuie să prezinte ambasadoarele şi şi să-i asigure continuitatea. grupurile-ţintă, urmând ca ambasadoarele respec- Termen limită: Cererile trebuie trimise Comi- tive să se concentreze asupra grupurilor-ţintă pen- siei cel târziu până la 12 martie 2010. tru a promova antreprenoriatul în rândul femeilor. Mai multe informaţii: În cadrul fiecărui proiect se va selecta un număr de http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/ite- ambasadoare şi se va identifica un grup-ţintă. mlongdetail.cfm?item_id=3917&lang=en FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 1/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Maramureş PRoteCţIA BIodIVeRsItăţII îN Ue Care sunt posibilele măsuri propuse? Comunicarea propune o viziune strategică pe Ce urmează? termen lung (2050) în materie de biodiversitate, precum şi patru opţiuni pentru atingerea obiectivu- lui intermediar (2020), care constituie o etapă in- dispensabilă pentru concretizarea viziunii globale. Potrivit acestei viziuni, biodiversitatea şi servici- ile ecosistemice pe care ni le oferă natura sunt păs- trate, valorificate şi, pe cât posibil, refăcute pentru valoarea lor intrinsecă, în beneficiul prosperităţii economice şi al bunăstării oamenilor, evitându-se astfel schimbările catastrofale cauzate de pierde- rea biodiversităţii. Pentru obiectivul intermediar (2020) care va conduce la concretizarea viziunii strategice globale sunt propuse patru opţiuni, prezentate în funcţie de nivelul lor de ambiţie: Opţiunea 1: reducerea semnificativă a ritmului Anul 2010 a fost declarat de ONU Anul Inter- pierderii biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice naţional al Biodiversităţii. Biodiversitatea mon- în UE până în 2020. dială este grav ameninţată, rata dispariţiei speciilor Opţiunea 2: stoparea pierderii biodiversităţii şi a fiind de între 100 şi 1000 de ori mai mare decât serviciilor ecosistemice în UE până în 2020. rata normală. Opţiunea 3: stoparea pierderii biodiversităţii şi Peste o treime din speciile evaluate sunt amenin- a serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 şi, pe ţate cu dispariţia şi se estimează că 60% din servi- cât posibil, refacerea acestora. ciile ecosistemice ale Terrei s-au degradat în cursul Opţiunea 4: stoparea pierderii biodiversităţii şi ultimilor 50 de ani. La originea acestei situaţii se a serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 şi, pe află activităţile umane, în special schimbarea des- cât posibil, refacerea acestora, precum şi sporirea tinaţiei terenurilor, exploatarea excesivă, practicile eforturilor UE în lupta împotriva pierderii biodiver- nesustenabile, poluarea şi introducerea unor specii sităţii pe plan mondial. invadatoare, activităţi care conduc la distrugerea, fragmentarea şi degradarea habitatelor, precum şi Este necesar să se desfăşoare, de urgenţă, ac- la dispariţia speciilor care locuiesc în aceste habitate. ţiuni de cercetare mai ample, să se asigure o mai Un alt factor sunt schimbările climatice. bună punere în aplicare a reglementărilor europe- ne în domeniu şi să se mobilizeze mai multe mij- În 2001, UE îşi propunea să stopeze pierderea loace financiare. Au fost luate deja măsuri promiţă- biodiversităţii pe teritoriul său până în 2010. Cu toare, printre care proiectul Natura 2000 – o reţea toate acestea, în ciuda eforturilor considerabile, de zone protejate care ocupă 17% din suprafaţa există indicii care arată în mod clar că acest obiec- UE. Consolidarea acestui proiect ar putea, alături tiv nu va fi atins. Pierderea biodiversităţii are con- de alte noi proiecte, să conducă la refacerea eco- secinţe diverse, de la schimbări minore la colapsul sistemului întregii planete. În acelaşi timp, aceste unor întregi ecosisteme şi dispariţia serviciilor afe- măsuri ar putea să contribuie la prevenirea catas- rente, cum ar fi aprovizionarea cu apă şi hrană sau trofelor naturale, a penuriei de apă şi alimente, reglarea climei, compromiţându–ne prosperitatea precum şi a efectului de seră. şi bunăstarea viitoare. Biodiversitatea joacă un rol La 26 ianuarie, UE a lansat în cadrul unei noi esenţial şi în îndeplinirea altor obiective strategice, campanii de informare a cetăţenilor europeni, un în special a celor în materie de siguranţă alimen- site de internet interactiv. De asemenea, puteţi tară şi de combatere a schimbărilor climatice. Ea găsi date despre speciile ameninţate precum vra- este totodată o importantă sursă de venit în sec- bia, accesând platforme de socializare ca Facebook toare precum agricultura, pescuitul şi turismul. (la rubrica „Prieteni”). Comisia Europeană a inaugurat deschiderea Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/ anului internaţional al biodiversităţii prin publica- news/environment/100119_ro.htm rea unui document care prezintă posibilele alterna- http://ec.europa.eu/environment/nature_biodi- tive viitoare ale politicii în domeniul biodiversităţii. versity/index_en.htm Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 1/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Maramureş Se preferă din ce în ce mai des programul de ŞtIRI eURoPeNe lucru cu timp redus. Două treimi din companiile chestionate oferă această posibilitate, însă rareori • Premiul Parlamentului european pen- persoanelor cu înaltă calificare care ocupă posturi tru Jurnalism - 2010 corespunzătoare pregătirii lor. O nouă ediţie a Premiului Parlamentului Euro- Puţin peste o treime din angajatori oferă un sa- pean pentru Jurnalism a fost lansată în patru secţi- lariu pe baza prestaţiei, în timp ce doar 14% din uni diferite: presă scrisă, radio, TV şi internet. firmele chestionate dispun de sisteme de partici- În articolul câştigător de anul trecut, „Despre pare la profit. cum se reînnoieşte Europa“, Ines Possemeyer a Există şi o altă faţetă a flexibilităţii. În prezent, prezentat oameni din ţările ce a au aderat la UE în aproximativ 56% din companiile europene le per- 2004. mit angajaţilor lor să îşi varieze programul de lucru Premiul va fi acordat jurnaliştilor care au publi- astfel încât acesta să ţină cont de viaţa personală - cat sau difuzat materiale despre teme majore la faţă de 48% cât se înregistrau cu cinci ani în urmă. nivel european, sau care au promovat o mai bună Studiul a fost realizat în primăvara anului 2009, înţelegere a instituţiilor sau politicilor europene. când recesiunea a început să se facă simţită pe pia- În competiţie se pot înscrie jurnalişti sau echipe ţa muncii. Salariaţii din mai multe ţări au afirmat de până la cinci profesionişti mass-media, care pot că se înregistrează unele tensiuni la nivelul mediu- prezenta articole sau reportaje. Contribuţiile tre- lui de lucru. buie să fie publicate sau difuzate în perioada 1 mai Studiul întreprinderilor europene 2009 - prezen- 2009 - 31 martie 2010, într-una din limbile oficiale tare generală a rezultatelor: ale Uniunii Europene. http://www.eurofound.europa.eu/surveys/com- Perioada de înscriere este: 15 ianuarie 2010 - panysurvey/2009/index.htm 31 martie 2010, inclusiv. Premiul va fi acordat în octombrie 2010. Câştigătorii celor patru secţiuni • Pe măsură ce economia îşi revine, sta- vor primi câte 5.000 de euro. tele membre vor trebui să elimine treptat Mai multe informaţii: măsurile de contracarare a crizei. întrebarea http://www.eppj.eu/view/ro/introduction.html este: când? Cea mai gravă recesiune survenită după cel de- • Piaţa locurilor de muncă, în prim-plan al Doilea Război Mondial a şters cu buretele peste Cât de bine dotate sunt companiile europene 4 milioane de locuri de muncă în Europa, rezultat pentru a face faţă provocărilor reprezentate de re- al eforturilor depuse în ultimul deceniu. Şi, întru- cesiune şi de concurenţa existentă la nivel mondi- cât rata şomajului continuă să crească, deşi într-un al? Studiul întreprinderilor europene pe anul 2009 ritm mai lent, se aşteaptă ca acest număr să ajun- oferă câteva răspunsuri. gă la 7,5 milioane până la sfârşitul lui 2010. Eurofound, agenţie europeană pentru cercetare În raportul Comisiei publicat în decembrie 2009, cu sediul la Dublin, a realizat un sondaj în rândul se afirmă că şomajul nu a crescut atât de abrupt a 27 000 de angajatori din statele membre ale UE pe cât se estima, în condiţiile scăderii producţiei. sau din ţări precum Croaţia, Turcia şi Fosta Repu- Raportul pune acest lucru pe seama unei combinaţii blică Iugoslavă a Macedoniei, provenind atât din de măsuri anticriză şi sprijin financiar din partea UE, sectorul public, cât şi din cel privat. care a avut impact direct asupra pieţelor muncii. Principalele rezultate vor fi date publicităţii în Când criza economică a cuprins Europa, majo- luna martie. Însă, cele preliminare indică faptul că ritatea ţărilor au luat măsuri pentru a preveni con- multe companii dau dovadă de flexibilitate în ceea cedierile masive. Unele dintre ele şi-au extins sis- ce priveşte angajările, salarizarea şi politicile de temele de protecţie socială astfel încât acestea să personal. Cu alte cuvinte, acestea depun eforturi includă mai multe persoane fără loc de muncă şi pentru a putea face faţă schimbărilor survenite la au depus eforturi pentru a limita salariile, în spe- nivelul mediului de afaceri. Flexibilitatea pe piaţa cial în rândul funcţionarilor publici. De asemenea, muncii este un element cheie al strategiei UE care multe ţări au majorat sprijinul financiar acordat vizează realizarea unei economii europene mai di- sistemelor care încurajează întreprinderile să re- namice şi mai competitive. ducă programul de lucru al angajaţilor, în loc să îi Aproximativ două din trei companii fac apel la concedieze. freelanceri sau la alte tipuri de colaboratori tempo- Potrivit raportului, acest tip de măsuri au salvat rari şi peste o jumătate din acestea au cel puţin un zeci de mii de locuri de muncă. Însă ele ar trebui angajat cu contract pe durată determinată. să fie temporare. Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. În prezent, economia îşi revine, iar Comisia Comisia recomandă ca acestea să-şi redirecţi- avertizează că aceste măsuri ar putea să împiedice oneze eforturile, trecând de la protejarea locurilor creşterea economică şi să conducă la o prelungire de muncă, la crearea acestora, astfel încât şomerii a şomajului. să nu rămână prea mult timp inactivi. Comisia a Raportul mai afirmă că ţările cu cele mai pu- adăugat că ţările care se vor confrunta, anul viitor, ternice economii ar trebuie să înceapă să elimine cu cele mai grele pierderi de locuri de muncă, vor subvenţiile pentru locuri de muncă şi alte măsuri putea să îşi menţină măsurile actuale. de protejare a salariaţilor şi să treacă la reforme pe termen lung menite să ducă la crearea unei pieţe a Raportul urmează să ajungă pe masa de lucru a muncii mai flexibile şi mai sigure. miniştrilor europeni ai muncii şi face parte din pre- Ce se va întâmpla însă cu ţările ale căror gătirile pentru un nou plan european de creştere perspective nu sunt foarte încurajatoare, în economică şi ocupare a forţei de muncă. Ultimul special cu cele care şi-au mărit deficitul buge- dintre acestea, Strategia de la Lisabona, expiră în tar în încercarea de a-şi consolida economiile? 2010. Finanţări active în domeniul energiei regenerabile Proiecte pentru obţinerea de energie din tru consumul propriu cât şi pentru furnizarea de surse regenerabile energie în reţeaua de transport şi distribuţie, prin Autorităţile administraţiei publice locale şi so- valorificarea resurselor regenerabile de energie, cietăţile comerciale pot depune până pe 30 apri- * proiecte de modernizare a capacităţilor de lie 2010 proiecte în cadrul Operaţiunii “Sprijinirea producere. investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi Activităţi eligibile: capacităţi de producere a energiei electrice şi ter- * achiziţionarea şi amenajarea terenului în sco- mice, prin valorificarea resurselor energetice rege- pul amplasării echipamentelor/instalaţiilor proiec- nerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice tului; (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală * construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a necesare implementării proiectului; resurselor geotermale şi a altor resurse regenera- * achiziţia de echipamente, inclusiv a echipa- bile de energie” din cadrul DMI 4.2. „Valorificarea mentelor de monitorizare continuă; resurselor regenerabile de energie pentru produ- * organizarea de şantier (numai în cazul proiec- cerea energiei verzi” al Programului Operaţional telor care nu intră sub incidenţa ajutorului de stat); Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - * racordarea la reţeaua Sistemului Electroener- POSCCE. getic Naţional. Pentru acest apel de proiecte este disponibilă o Proiectele depuse pot avea valori între 400.000 alocare financiară de 420.000.000 lei. lei şi 50.000.000 euro (inclusiv TVA). solicitanţii eligibili: Intensitatea ajutorului nerambursabil acordat * Autorităţile administraţiilor publice locale, poate varia între 98% şi 40% în funcţie de cate- * Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară, goria solicitantului, tipul proiectului şi regiunea în * Microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii cadrul căreia este localizat acesta. şi mari. Proiectele finanţate pot fi: termenul limită de depunere este 30 aprilie * proiecte de realizare de noi capacităţi de 2010, ora 14.00. producere a energiei electrice şi termice, atât pen- Sursa: www.oie.minind.ro Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnal.htm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Mirel MIHALI Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mihai PĂTRAŞCU şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×