Jurnal cdimm nr. 2_2012-ed maramures

406 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
406
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Jurnal cdimm nr. 2_2012-ed maramures

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ gratuit, destinat mediului de afaceri, editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVIII, Nr. 2/ Februarie 2012 INOVAREA ÎNTREPRINDERILOR EUROPENE Întreprinderile europene trebuie să inoveze mai mult, în condițiile în care concurența la nivel mondial devine mai acerbă. Potrivit Tabloului de bord al Uniunii inovării ediția 2011, aproape toate statele membre și-au ameliorat performanțele în domeniul inovării. Cu toate acestea, creșterea performanțelor în materie de inovare a încetinit, iar UE nu acoperă decalajul persistent în raport cu liderii mondiali în inovare, SUA, Japonia și Coreea de Sud. În plus, în ultimii 5 ani, economiile emergente (printre care China, Brazilia şi India) au avansat foarte mult. Tabloul de bord al Uniunii inovării ediția 2011 se bazează în prezent pe 24 de indicatori, care sunt grupați în trei categorii principale și 8 dimensiuni: • „mijloacele”, adică elementele fundamentale care permit inovarea (resurse umane, sisteme de cercetare deschise, excelente și atractive, precum și finanțare și asistență); • „activitățile întreprinderilor”, care indică eforturile în materie de inovare ale întreprinderilor europene (investiții ale întreprinderilor, colaborări și antreprenoriat, capital intelectual); • „rezultatele”, care arată cum se traduc acestea în beneficii pentru întreaga economie (inovatori și efecte economice, inclusiv ocuparea forței de muncă). Pentru UE-27, cel mai mare decalaj rămâne cel pentru inovarea de la nivelul sectorului privat. Care sunt liderii în materie de inovare în Europa? Tabloul de bord al Uniunii inovării ediția 2011 plasează statele mem- bre în următoarele patru grupe de țări: • Lideri în domeniul inovării: Suedia, Danemarca, Germania și Finlanda. • Țări aflate la nivelul ime- diat următor: Belgia, Regatul Unit, Țările de Jos, Austria, Luxembourg, Irlanda, Franța, Slovenia, Cipru și Estonia, care au performanțe apro- piate de media pentru UE-27. • Inovatori moderați: Italia, Portugalia, Republica Cehă, Spania, Ungaria, Grecia, Malta, Slovacia și Polonia, care au performanțe sub media pentru UE­27.FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 2/2012 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România • Inovatori modești: România, Lituania, Bul- - sisteme naţionale solide de cercetare şi inova- garia și Letonia sunt mult sub media pentru re, care joacă un rol esenţial în stabilirea de parte- UE-27. neriate public-privat, - un randament sporit în domeniul transformării Cele patru ţări lideri în inovare (Suedia, Dane- cunoştinţelor tehnologice în produse şi servicii. marca, Germania și Finlanda) par să aibă în comun următoarele caracteristici: În continuare, UE şi statele membre sunt încu- rajate să promoveze parteneriatele public-privat, - un nivel peste medie al investiţiilor în cerceta- să faciliteze accesul la finanţare şi la o forţă de re şi dezvoltare, mai ales în rândul întreprinderilor, muncă bine pregătită, să reducă povara adminis- - un nivel mai ridicat de investiţii în dezvoltarea trativă şi să micşoreze costurile patentării ideilor competenţelor şi facilitarea accesului la finanţare, inovatoare. Raport intermediar privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare De ce raportează Comisia cu privire la progresele realizate de România în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției? La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau unele deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor Uniunii Eu- ropene și care îi puteau împiedica pe cetățenii români să beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetățeni ai UE. În cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe, precum și de a verifica periodic progresele înregistrate privind îndeplinirea celor patru obiective de referință stabilite în acest scop: 1. asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și al noului Cod de procedură penală; 2. înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni cu caracter disuasiv; 3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind posibilele acte de corupție la nivel înalt; 4. adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale. Ce spune raportul din februarie 2012? - Noua legislație privind reforma proceduri- lor de numire în cadrul Înaltei Curți de Casație și Ultimul raport semnalează o serie de progrese Justiție și privind responsabilitatea disciplinară a importante care au avut loc în urma recomandă- magistraților a stabilit cadre care vizează o mai rilor emise de Comisie în ultimul raport. mare claritate și precizie. - A fost elaborată o amplă strategie națională - De exemplu, noul Cod civil a intrat în vigoare anticorupție. în octombrie 2011, iar Codul de procedură civilă Raportul menționează, de asemenea, care urmează să intre în vigoare în iunie 2012. sunt domeniile în care se așteaptă mai multe - România a accelerat procesul de judecare a progrese în lunile următoare. Printre acestea se cazurilor de corupție la nivel înalt și s-au înregis- numără punerea în aplicare a noilor Coduri, con- trat progrese în cadrul Parlamentului în ceea ce solidarea integrității și responsabilității în cadrul privește proiectul de lege privind confiscarea ex- sistemului judiciar, creșterea efectului de descura- tinsă. jare al urmăririi judiciare în cazurile de corupție la - Direcția Națională Anticorupție (DNA) și nivel înalt și garantarea unui sprijin larg acordat la Agenția Națională de Integritate (ANI) au continu- nivel politic strategiei naționale anticorupție. at să aducă în fața justiției o serie de cauze impor- tante, inclusiv cu privire la un număr semnificativ Mai multe informații: de înalți responsabili politici și funcționari. http://ec.europa.eu/romania/news/080212_ mvc_raport_intermediar_februarie_2012_ro.htmProiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 2/2012 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România ŞTIRI EUROPENE • Strategie pentru o bioeconomie durabilă cultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și în Europa bioeconomia”, cu finanțare complementară în alte Comisia Europeană a adoptat o strategie vizând domenii ale Orizont 2020: http://ec.europa.eu/ tranziția economiei europene către o utilizare mai research/horizon2020/index_en.cfm importantă și mai durabilă a resurselor regenerabile. Dat fiind că populația mondială se va apropia de 9 miliarde de oameni până în 2050, iar resursele naturale sunt finite, Europa are nevoie de resur- se biologice regenerabile pentru alimente și hra- nă pentru animale sigură și sănătoasă, precum și pentru materiale, energie și alte produse. Strategia și planul de acțiune al Comisiei intitu- lat „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeco- nomie pentru Europa” definesc o abordare coeren- tă, intersectorială și interdisciplinară a problemei. Strategia prezintă trei piloni principali: 1) Investiția în cercetare, inovare și competențe pentru bioeconomie. Aceasta ar trebui să includă finanțare UE, finanțare națională, investiții private și sporirea sinergiilor cu alte inițiative politice. 2) Dezvoltarea piețelor și a competitivității în sectoarele bioeconomiei printr-o intensificare du- • Orașele trebuie să facă mai mult pentru rabilă a producției primare, prin conversia fluxu- creștere și locuri de muncă. Fondurile euro- rilor de deșeuri în produse cu valoare adăugată, pene în perioada următoare, 2014-2020 precum și prin mecanisme de învățare reciprocă Fondurile structurale ale UE reprezintă, în pre- pentru ameliorarea producției și a utilizării eficien- zent, unul dintre cele mai importante instrumente te a resurselor. pe care le pot utiliza statele membre pentru a sti- Ca exemplu, eliminarea deșeurilor alimentare mula creșterea economică, iar orașele ar trebui să reprezintă pentru contribuabilul european un cost constituie un obiectiv major pentru acestea, dat de 55-90 EUR pe tonă și produce 170 de milioane fiind rolul lor particular în cadrul economiilior eu- de tone de CO2. Aceste deșeuri ar putea fi trans- ropene. formate în bioenergie sau în alte produse ecologi- ce, creând locuri de muncă și creștere economică. Investițiile eficiente în orașele noastre – care reprezintă aproape 70% din populația UE – sunt 3) Consolidarea coordonării la nivelul politicilor esențiale în condiţiile în care criza economică a și implicarea părților interesate, prin crearea unui adus rata șomajului în rândul tinerilor la un nivel Grup pentru bioeconomie, a unui Observator bioe- inacceptabil de ridicat, de 22%. conomic și prin organizarea în mod regulat a unor conferințe ale părților interesate. Propunerile legate de politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 ale Comisiei sunt menite să sprijine coordonarea strategică a politi- Necesitatea de a crește nivelul finanțării publi- cilor urbane pentru îmbunătățirea dezvoltării urba- ce pentru cercetarea și inovarea în domeniul bio- ne durabile și pentru consolidarea rolului orașelor economiei a fost recunoscută în cadrul viitorului în politica principală a UE în materie de investiții. program de cercetare al Comisiei intitulat „Orizont Crearea unei „Platforme de dezvoltare urbană” 2020”: s-a propus acordarea a 4,7 miliarde EUR va promova consolidarea capacității și schimbul de pentru provocarea „Securitatea alimentară, agri- experiență urbană la nivelul UE.Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. Ce se propune în viitoarea POLITICĂ DE • EXEMPLE DE PROIECTE URBANE:DEZVOLTARE URBANĂ? * Regenerarea unui cartier neglijat al Buda-• Finanțare dedicată pentru dezvoltarea ur- pestei – cartierul Józsefváros bană integrată durabilă: Programul „Cartierul Magdolna” II marchează cea Cel puțin 5% din resursele Fondului European de-a doua etapă a unui proiect integrat de regene-de Dezvoltare Regională (FEDER) din fiecare stat rare urbană socială susținut de UE și care vizeazămembru trebuie să fie investite în acțiuni coordo- reabilitarea cartierului Magdolna din Budapesta.nate care să conducă, pe termen lung, la o dez-voltare urbană inovatoare şi eficientă din punct de * Noua imagine a transportului feroviar devedere energetic. Gestionarea și punerea în aplica- călători în Campaniare vor fi delegate orașelor, într-o măsură mai mare Ținând cont de cei aproximativ 3,5 milioane desau mai mică, în funcție de structura instituțională oameni care trăiesc în Napoli și în zona înconjură-a fiecărui stat membru. toare, transportul feroviar de călători frecvent, con- venabil și confortabil a devenit o prioritate pentru• O strategie unică de investiții: Campania. Proiectul de sistem regional de metrou Fondurile structurale ale UE ar trebui să sprijine (RMS) abordează această prioritate prin înglobareadezvoltarea urbană prin strategii care abordează de soluții de mobilitate sustenabile și ecologice.integrat problemele economice, de mediu, climati-ce și sociale din zonele urbane. * O provincie olandeză limitează nivelurile de Se cere statelor membre să combine investițiile zgomot permise în zona urbană – Gelderlanddin diferite surse pentru a susține măsuri legate O provincie olandeză reduce nivelurile de zgomotde ocuparea forței de muncă, educație, incluziune de pe drumurile sale și, prin aceasta, reduce efectelesocială și îmbunătățirea capacității instituționale. adverse grave asupra sănătății umane îmbunătățind,Acestea vor fi concepute și puse în aplicare în con- în același timp, condițiile de viață ale locuitorilor.formitate cu o strategie unică de investiții. * Cartiere reabilitate – REVIT, Revitalizarea• Acțiuni urbane inovatoare: siturilor industriale dezafectate – Germa- Comisia propune să se aloce o parte din buget nia, Franța, Olanda, Marea Britanie(0,2% din contribuția FEDER) pentru finanțarea de Datorită REVIT, șase orașe europene au făcutacțiuni inovatoare în zone urbane. Acțiunile urba- schimb de experiență în ceea ce privește revitali-ne inovatoare vor fi proiecte-pilot urbane, proiecte zarea siturilor industriale dezafectate, prin care audemonstrative și studii conexe de interes euro- conservat istoria zonei.pean. Acestea se pot concentra asupra oricărui do- * Locuințe urbane ecologice în regiunea Mă-meniu de politici, atât timp cât își aduc contribuția rii Baltice - Germania, statele baltice, Po-la unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020. lonia, Belarus • Platformă de dezvoltare urbană: Locuințele reprezintă unul dintre cele mai impor- Pe baza listelor de orașe propuse de statele tante domenii de consum de energie și una dintremembre, Comisia va institui o platformă pentru cele mai mari surse de emisii de CO2. În condițiilestimularea dialogului direct între acestea și, re- schimbărilor climatice și ale eforturilor de menținerespectiv, cu Comisia. Platforma nu reprezintă un in- a aprovizionării cu energie, proiectul Urb.Energy,strument de finanțare, ci un mod de a face schimb lansat recent, vizează încurajarea utilizării pe scarăde informații între orașe, cu privire la utilizarea mai largă a energiei regenerabile, oferă sisteme denoilor abordări. finanțare inovatoare pentru activități conexe și intro- duce cinci strategii de dezvoltare urbană integrată. Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/ Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×