Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant
L. tcaci conferinte zonale 2012
1. Cultura informaţiei:
prioritate a bibliotecilor
în societatea cunoaşterii
Conferinţele zonale
„Probleme şi tendinţe actuale în activitatea bibliotecilor publice”
16 – 30 mai 2012
___________________________________________________________________________________
_
Lilia Tcaci, Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”
2.
3. Societatea Informaţiei şi Cunoaşterii
extinderea şi aprofundarea cunoaşterii, cantitatea de informaţii în
permanentă creştere;
diversificarea suporturilor, sistemelor de regăsire şi modalităţilor de
stocare şi transfer al informaţiei;
diseminarea cunoştinţelor şi informaţiilor prin intermediul
tehnologiilor moderne de informare şi comunicare;
informaţia, cunoştinţele devin factorul de bază al dezvoltării
societăţii;
schimbarea paradigmei educaţionale (învăţarea pentru toată viaţa
→ învăţarea pe tot parcursul vieţii);
capitalul cognitiv devine avantajul principal care asigură
incluziunea şi competitivitatea.
4. Carte Propagarea cunoştinţelor bibliotecar –
bibliografice, arta de a citi, cultura
lecturii, instruirea bibliologică, educaţia
Biblioteca cititorilor, orientarea în bibliotecă etc.
Cititor
Informaţie
Resurse şi
Educaţie pentru informare, instruire tehnologii
informaţională, competenţe informaţionale, informaţionale
formarea utilizatorilor, cultura informării,
cultura informaţionala, cultura informaţiei
etc. Utilizator
5. Cultura informaţiei presupune formarea unui
ansamblu de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice
care permit identificarea unei nevoi informaţionale,
urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea
informaţiei găsite, într-un demers de rezolvare a unei
probleme, de găsire a unui răspuns şi de comunicare a
informaţiei regăsite şi prelucrate într-un produs nou, cu
valoare adăugată. (Hermina Anghelescu)
6. CULTURA INFORMAŢIEI – definiţia ALA (1989):
“O persoană care posedă cultură informaţională este
capabilă să conştientizeze nevoia de informaţie, să
localizeze, evalueze şi utilizeze eficient informaţia”
8. - Recunoaşte nevoia de
informare;
Accesarea - Decide să caute informaţia;
informaţiei - Poate formula şi defini nevoia
de informare;
- Iniţiază căutarea informaţiei;
- Identifică şi evaluează
sursele de informare;
- Elaborează strategiile de
căutare;
- Accesează sursele de
informare;
- Selectează, colectează
informaţia găsită.
9. - Analizează informaţia găsită;
Evaluarea - generalizează şi
informaţiei interpretează informaţia;
- Selectează şi sintetizează
informaţia;
- Evaluează corectitudinea şi
relevanţa informaţiei găsite;
- Sistematizează informaţia;
- Grupează şi organizează
informaţia;
- Determină calitatea şi
utilitatea informaţiei.
10. - Găseşte noi modalităţi de
comunicare şi prezentare a
Utilizarea informaţiei;
informaţiei - Aplică informaţia;
- Asimilează informaţia,
transformând-o în cunoştinţe ,
- Elaborează un produs
informaţional nou;
- Conştientizează etica utilizării
informaţiei;
- Comunică informaţia,
respectând dreptul de autor;
- Respectă standardele de
citare şi referinţe bibliografice.
11. STANDARDELE CULTURII INFORMAŢIEI:
Servesc ca puncte de pornire pentru toate activităţile CI;
Sunt ca repere în organizarea procesului de formare a
CI, determinând conţinutul programelor de instruire;
Reprezintă obiectivele finale ale procesului de instruire.
12. Programul
Programul „Noul „Clinica
utilizator” informaţională”
(BUŞ „A.Russo”) (DIB ULIM)
Campania în
sprijinul
Lunarul absolventului
licentiatului / (DIB ULIM)
Campania
masterandului
„NU plagiatului”
(BUŞ „A.Russo”)
(Biblioteca Publică
de Drept)
Programul „Învaţă
Proiectul să te informezi”
“Ziua Bibliografiei” Campania BNC „I. Creangă”
(BM „B.P. Hasdeu) „Hai pe Net”
(BP Crihana Veche,
Cahul)
13. Promovarea programelor de CI la nivel de
instituţie sau comunitate este importantă pentru
că oferă acţiunilor de instruire mai multă:
autoritate;
credibilitate;
vizibilitate;
relevanţă.
14. CULTURA
INFORMAŢIEI
Obiectiv: facilitarea comunicării între specialiştii implicaţi
în proiecte de formare a CI, comunităţile lor şi societatea în
ansamblu.
http://www.infolitglobal.info/logo
15. Semnificaţie logo: Logo-ul simbolizează abilitatea umană de a căuta şi a
accesa informaţia, atât prin intermediul mijloacelor
tradiţionale, cât şi prin utilizarea tehnologiilor moderne
de informare şi comunicare.
Elementele grafice din care este constituit Logo-ul –
cartea şi cercul, au o semnificaţie recunoscută în
întreaga lume. Cartea simbolizează studiul, învăţarea,
cercul – ansamblul cunoştinţelor şi informaţiilor, care
devin tot mai accesibile graţie tehnologiilor
informaţionale, având ca obiectiv social comunicarea.
Cartea deschisă, alături de cerc, este şi o metaforă
vizuală reprezentând persoana care deţine abilităţi de
regăsire a informaţiei şi dorinţa de a împărtăşi aceste
abilităţi altor persoane.
(Edgar Luy Perez , autor, Cuba)
16. Manual de integrare a logo-ului
Cultura informaţiei
(Integrating the Information Literacy Logo: A
Marketing Manual / by Jesus Lau and Jesus Cortes;
IFLA Information Literacy Section / Unesco. – Veracruz,
Mexico, 2010)
Manualul include informaţii referitoare la proiectul de realizare a logo-ului „Cultura
informaţiei”, obiectivul, semnificaţia, design-ul şi modalităţile de promovare.
http://infolitglobal.net/logo/en/manual
Varianta în limba română:
http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/integrarea-lo
17. Modalităţi de promovare a Logo-ului:
• promovarea prin intermediul mass-media;
• promovarea în media tipărite:
Insigne / carduri de identificare broşuri, materiale volante
banere cărţi de vizită
plicuri antete
certificate, diplome agende
flaiere etc.
• promovarea în media electronice:
bloguri pagini web
în semnături ataşate emailurilor template-uri Power Point
tutoriale forumuri, liste de discuţii
site-uri de socializare
18. Modalităţi de promovare a Logo-ului:
• promovarea în media promoţionale:
sacoşe supracoperţi
semne de carte chipiuri, tricouri
mape blok notes
brelocuri brăţări
mosepad-uri căni
creioane, stilouri etc.
29. CULTURA
INFORMAŢIEI
DACĂ VEŢI ACTIVA SUB ACEASTĂ MARCĂ,
VEŢI AVEA SUCCES !
30.
31. Concluzii:
Realizarea programelor de CI pot contribui la:
- sensibilizarea publicului larg vizavi de rolul şi importanţa CI ca bază a
instruirii pe parcursul întregii vieţi, ca factor esenţial ce facilitează incluziunea
socială, economică, culturală şi avantajul competitiv într-o societate bazată
pe informare şi cunoaştere;
- recunoaşterea beneficiilor şi impactului pozitiv al CI asupra activităţii de
învăţare, ştiinţifice şi de cercetare sau în soluţionarea unor sarcini practice;
- conştientizarea unei imagini pozitive a bibliotecii ca instituţie prestatoare de
servicii CI;
Bibliotecarii trebuie să fie actorii principali în formarea CI; prin
aceasta îşi vor îmbunătăţi prestanţa profesională, vor deveni mai vizibili şi
utili pentru comunitatea lor.
32. Referinţe bibliografice:
1. The Alexandria Proclamation on Information Literacy and Lifelong Learning.
Alexandria, 2005 [citat 08.11.2010]. Disponibil pe Internet:
http://arhive.ifla.org/III/wsis/BeaconInfSoc.html
2. Bejan, Eugenia. Cultura informaţională: standarde internaţionale. În: Buletinul ABRM,
2007, nr. 1(5), p. 15-17.
3. Lau, Jesus; Cortes, Jesus. Integrarea logo-ului culturii informaţiei: un manual de
marketing [citat 15.05.2012]. Disponibil pe Internet:
http://www.slideshare.net/bibliotecibihorene/integrarea- logoului-culturii-informatiei
5. Lau, Jesus. Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii
vieţi / trad.: Maria Vatamanu, Natalia Cheradi; red. şt. a trad.: Nelly Ţurcan. Ch.:
Gunivas, 2010. 64 p. ISBN 978-9975-4070-2-1.
6. Tcaci, Lilia. „Cultura informaţională” – brand-ul anului 2010 în bibliotecile din
Republica Moldova // Buletinul ABRM. – 2010. Nr. 1 (11). – P. 4-5.