Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Biserici de lemn monumente istorice din judetul Bihor

356 views

Published on

Biserici de lemn monumente istorice din judetul Bihor

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Biserici de lemn monumente istorice din judetul Bihor

  1. 1. BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ “GHEORGHE ȘINCAI” BIHOR LUCRARE DE DIPLOMĂ Bibliotecar: Virginia Luiza SILAGHI Oradea 2017
  2. 2. BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ “GHEORGHE ȘINCAI” BIHOR Bisericile de lemn monumente istorice din judeţul Bihor Bibliotecar: Virginia Luiza Silaghi Oradea 2017
  3. 3. Motto: Bisericuţa din Albac - Octavian Goga (1908) „Bisericuţă din Albac, Tu eşti al vremurilor semn, Tot bietul nostru plâns sărac E-nchis în trupul tău de lemn. Din ce-am cerut, din ce-am gândit, Atâtea rugăciuni cuprinzi, Şi-atâta vis neizbândit, Subt vechiul tău tavan de grinzi... Tu ştii cum ne-am trudit stingher, De-a pururi fără crezământ La Dumnezeu, acolo-n cer, Şi la-mpăratul pe pământ... De-aceea, ostenit-acum De zile rele câte-au fost, Bătrână te-ai pornit la drum Să-ţi deie fraţii adăpost... Rămâi aici, fă-ţi un popas, Fii sfetnic bun din veac în veac Şi spune-acasă ce-a rămas, Bisericuţă din Albac!” 5
  4. 4. CUPRINS I. Introducere.................................................................................................................................................pag. 1 II. Definirea noţiunilor şi probleme legislative privind patrimoniul cultural naţional imobil din România…………………………………………………………..................................................................pag. 3 III. Date generale referitoare la bisericile de lemn din România.………...…..........................................pag. 5 IV. Date generale şi particularităţi ale bisericilor de lemn monumente istorice din judeţul Bihor.…..pag. 8 V. 61 de biserici de lemn monumente istorice din judeţul Bihor: istoric, ilustrări, intervenţii, restaurări, situaţia actuală.............................................................................................................................................pag. 10 VI. Bibliografie.............................................................................................................................................pag. 40 6
  5. 5. I. INTRODUCERE Am optat pentru elaborarea în cadrul Cursului de biblioteconomie a proiectului intitulat “Bisericile de lemn monumente istorice din judeţul Bihor” pentru că această categorie de monumente istorice mă fascinează din copilărie şi pentru că în judeţul Bihor există un număr semnificativ şi anume 61, dintr-un total de 1178 câte se află în evidenţă la nivel naţional în Lista Monumentelor Istorice. Din cele 61 de biserici de lemn monumente istorice, un număr de 15 sunt monumente istorice de categoria A, adică de importanţă naţională, iar celelalte 46 sunt monumente istorice de categoria B, având o importanţă locală. Putem spune că peste 5% din totalul bisericilor de lemn din România se află în judeţul Bihor. Mai presus însă de argumentele de ordin cantitativ a primat faptul că aceste biserici de lemn dau măsura spiritualităţii noastre deosebite şi reprezintă amprenta specifică acestei spiritualităţi în Bihor. Putem afirma fără să greşim că civilizaţia românească tradiţională, în mare măsură rurală, a fost o civilizaţie a lemnului iar bisericile de lemn au constituit o expresie a desăvârşirii, a apogeului acestei civilizaţii. În prezent nu există conştiinţa valorii inestimabile şi a necesităţii prezervării acestor biserici de lemn dar sunt semne că deţinătorii acestora şi instituţiile care au atribuţii de conservare, protejare şi restaurare a patrimoniului cultural naţional sunt pe cale să-şi reevalueze priorităţile şi să acorde atenţia cuvenită acestor monumente ameninţate cu dispariţia. Vulnerabilitatea lor principală este conferită de materialul perisabil care e lemnul, material din care la început erau confecţionate integral, inclusiv cuiele fiind din lemn de tisă. Este cunoscută degradarea pe care o suferă lemnul ca urmare a intemperiilor, a umidităţii dar şi atunci când uscăciunea exagerată, seceta, crează condiţii favorabile pentru declanşarea unor incendii de vegetaţie, care s-au soldat nu o dată cu mistuirea în flăcări a unor astfel de bijuterii din lemn. Învelitoarea, acoperişul din şindrilă sau draniţă, cum i se mai spune, are o rezistenţă între 20 de ani şi maximum 30 de ani dacă materialul este tratat corespunzător. Distrugerea învelitoarei deschide calea pentru infiltrarea apei din precipitaţii, care afectează stratul pictural dar în timp şi fundaţia şi structura de rezistenţă a edificiului. Paradoxal, o altă vulnerabilitate o reprezintă legislaţia care protejează monumentele istorice şi implicit normele tehnice de restaurare, care sunt foarte exigente, astfel că restaurarea Bisericilor de lemn trebuie să fie precedată de o etapă birocratică destul de consistentă, care presupune întocmirea şi avizarea unor proiecte. Această etapă poate fi de durată şi presupune costuri. Restaurarea propriu-zisă poate deveni destul de scumpă, mai ales dacă se intenţionează şi restaurarea picturii interioare. Ca urmare, se ajunge la situaţii în care gestionarii acestor monumente istorice, crezând că doar bunele intenţii ţin locul proiectului întocmit de un arhitect atestat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, al avizelor de specialitate, al firmei şi dirigintelui de şantier atestate, au obţinut în urma lucrărilor improvizate o biserică de lemn care nu mai seamănă cu cea iniţială, denaturând caracteristicile care au determinat clasarea acesteia ca monument istoric. Cealaltă atitudine este de ignorare totală a bisericii monument istoric, care astfel se îndreaptă cu paşi repezi spre colaps şi apoi spre dispariţia totală, proces care este constatat şi validat prin procedura de declasare, adică de ştergere din Lista Monumentelor Istorice. Această atitudine este generată fie de ignoranţă, fie de comoditate sau e rezultatul descurajării generate de birocraţie şi de lipsa fondurilor necesare pentru restaurare. Cu toate acestea trebuie să privim încrezători la viitorul bisericilor de lemn din România în general şi din Bihor în special şi suntem convinşi că nu vor mai exista cazuri de restaurări eşuate, făcute pe cont propriu sau cazuri de declasări de monumente istorice. Chiar dacă respectarea prevederilor legale sporeşte semnificativ costurile şi duce la o prelungire a duratei intervenţiilor, în final satisfacţia de a salva un monument istoric important este deplină. În septembrie 2012, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (Z.E.P.), Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor a vernisat la Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Şincai” Bihor, din Oradea, unde îmi desfăşor activitatea, o expoziţie de fotografii intitulată “Biserici care plâng, biserici care vor surâde”. La scurt timp, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor a reuşit să acceseze fonduri europene şi să salveze Bisericile de la Gheghie şi Hotar, monumente istorice de importanţă naţională, grav periclitate datorită distrugerii învelitoarelor. Ca urmare, acestea şi-au redobândit surâsul, dacă e să parafrazăm titlul expoziţiei de fotografii, iar noi, cei preocupaţi de soarta acestora, am dobândit încrederea că aceste monumente unice nu sunt abandonate. Nu în ultimul rând, în momentul în care am decis să abordez un subiect legat de bisericile de lemn monumente istorice a contat şi faptul că un număr de opt biserici de lemn din Maramureş fac parte din Patrimoniul mondial UNESCO din România, alături de alte opt biserici cu picturi murale din nordul Moldovei, de şapte aşezări săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, de Mănăstirea Hurezi (Horezu), de Centrul istoric al oraşului Sighişoara, de cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi, din iulie 2017, alături de un număr de nouă păduri virgine din ţara noastră. 1
  6. 6. De altfel, opţiunea mea pentru tratarea acestui subiect încearcă să fie o modestă pledoarie pentru necesitatea ocrotirii acestor martori tăcuţi ai istoriei noastre, martori ai vieţii cotidiene, ai momentelor importante cum ar fi botezul, cununia, înmormântarea, principalele sărbători religioase. Comunităţile săteşti au gravitat în jurul Bisericii ca instituţie iar chipurile văzute ale acestei instituţii erau Preotul şi Biserica de lemn. Această instituţie, Biserica, a mijlocit între indivizi şi Divinitate, între comunităţi şi Divinitate astfel că dacă azi avem un loc în Istorie şi putem afirma fără să exagerăm că am supravieţuit ca Naţie unor situaţii aparent fără ieşire, se cade să fim recunoscători Bisericilor de lemn care au concentrat toate gândurile noastre de mai bine, cum spune extrem de inspirat “poetul pătimirii noastre”Octavian Goga, în poezia pe care am ales-o ca motto. 2
  7. 7. II. DEFINIREA NOŢIUNILOR ȘI PROBLEME LEGISLATIVE PRIVIND PATRIMONIUL CULTURAL NAȚIONAL IMOBIL DIN ROMÂNIA Problematica monumentelor istorice din România este reglementată de Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, cea mai importantă reglementare pentru patrimoniul cultural naţional imobil din România. Am considerat utilă prezentarea pe scurt a principalelor noţiuni şi probleme legate de patrimoniul cultural naţional imobil aşa cum apar în legislaţia în vigoare - Legea nr. 422/2001. Definirea monumentului istoric şi lista monumentelor istorice: Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul juridic general al monumentelor istorice. (2) În sensul prezentei legi, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală. (3) Regimul de monument istoric este conferit prin clasarea acestor bunuri imobile conform procedurii prevăzute în prezenta lege. Art. 3. - Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran şi subacvatic: a.) monument – construcţie sau parte de construcţie, împreună cu instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic; b.) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale, care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic; c.) sit - teren delimitat topografic, cuprinzând acele creaţii umane în cadru natural, care sunt mărturii cultural- istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului cultural. Art. 8. - (1) Monumentele istorice se clasează astfel: a) în grupa A - monumentele istorice de valoare naţională şi universală; b) în grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. (2) Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii, la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare prevăzute de prezenta lege. Zona de protecţie a monumentului istoric Art. 9. - (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. Patrimoniul Cultural Naţional reprezintă ansamblul resurselor moştenite, identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, şi care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie. Patrimoniul cultural naţional cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi naturali, de-a lungul timpului. Potrivit nomenclatorului european cuprins în „European Rural Heritage Observation Guide”, document adoptat de către Consiliul European, în urma întâlnirii de la Budapesta din 2003, şi al legilor speciale conforme din România, patrimoniul cultural este alcătuit din două mari domenii specifice: patrimoniul tangibil sau material şi patrimoniul intagibil sau imaterial, fiecare având un număr mare de componente. 1.1. Patrimoniul cultural tangibil sau material este alcătuit din: a) patrimoniul imobil (rezervaţii naturale, peisaje culturale, zone protejate, clădiri, centre istorice ale localităţilor, vestigii arheologice, peisaj industrial, patrimoniu subacvatic); 3
  8. 8. b) patrimoniul mobil (obiecte laice şi de cult, cărţi, documente, arhive, numismatică etc.). 1.2. Patrimoniul cultural intangibil sau imaterial este alcătuit din tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri, dialecte locale, muzică şi literatură orală, dans, teatru, forme de organizare a vieţii sociale, evenimente etc. 2. Definirea domeniului specific al patrimoniului cultural imobil-termeni/categorii/grupe valorice/coduri şi elemente de identificare/norme de protejare-protecţie. Patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului cultural, atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a unor componente extra-culturale, de aceea protejarea şi punerea lui în valoare reprezintă un obiectiv fundamental al dezvoltării durabile. 2.1. Categorii. Patrimoniul cultural imobil (patrimoniu construit) este o sintagmă care este cunoscută, în termeni generici, sub numele de monumente istorice, iar în termeni de specialitate, multiple categorii/subcategorii, printre care: 2.1.1. Peisaj (zonă protejată): o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor umani-naturali/naturali-umani, care, în ansamblu, are caracter de unicitate. 2.1.2. Monument: definit în pagina anterioară 2.1.3. Sit: definit în pagina anterioară 2.1.4. Ansamblu: definit în pagina anterioară 2.2. Liste valorice de clasare. La nivel mondial/ european/naţional de încadrare a monumentelor/ ansamblurilor/siturilor există două liste de clasare adoptate, după caz, prin legislaţiile internaţionale sau naţionale: a) Lista UNESCO, cuprinzând monumentele de importanţă universală/mondială, întocmită/ completată în urma propunerilor statelor membre UNESCO, dar în baza unei proceduri complexe, care este adoptată prin decizia UNESCO, ea fiind actualizată permanent; b) Listele naţionale - Lista monumentelor istorice Art. 22. - (1) Lista monumentelor istorice cuprinde monumentele istorice clasate în grupa A sau B şi se întocmeşte de Institutul Naţional al Patrimoniului. (2) Lista monumentelor istorice se aprobă prin ordin al ministrului culturii, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi se actualizează la fiecare 5 ani. Lista Monumentelor Istorice se elaborează pe baza proiectului întocmit de către Institutul Naţional al Patrimoniului (I.N.P.) care are la bază datele oferite de către Direcțiile Județene pentru Cultură, în calitatea lor de servicii publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Identității Naționale. În prezent este în vigoare Lista Monumentelor Istorice, care este anexă la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice, actualizată, şi a Listei Monumentelor Istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016, având un caracter oficial şi legal. În cadrul listei monumentelor istorice există 4 categorii de monumente istorice, care pot fi recunoscute după cifra romană din codul de monument: I arheologie; II arhitectură; III monumente de for public; IV monumente memoriale / funerare. În codul monumentelor istorice se regăsesc următoarele informaţii: sigla alfabetică a judeţului în care se află – BH – Bihor; grupa valorică în care a fost încadrat: A, respectiv B; categoria căreia îi aparţine (I, II, III, IV); numărul curent de identificare în cadrul fiecărei categorii1 . Art. 59. - Până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric, potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o raza de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric. 1 Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2260/18.04.2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. 4
  9. 9. III. DATE GENERALE REFERITOARE LA BISERICILE DE LEMN DIN ROMÂNIA Precizam în capitolul anterior că Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.) cuprinde monumentele istorice clasate și aflate în grupa A sau B. Aceste liste se întocmesc de către Institutul Naţional al Patrimoniului (I.N.P.) şi se actualizează din cinci în cinci ani pe baza datelor trimise din teritoriu de fiecare Direcție Județeană pentru Cultură. Pentru a surprinde amploarea fenomenului edificării bisericilor de lemn pe întreg teritoriul ţării noastre voi prezenta în continuare un tabel cu numărul bisericilor de lemn monumente istorice din fiecare judeţ şi cu numărul total al monumentelor istorice din fiecare judeţ, conform noii Liste a Monumentelor Istorice, pentru a se vedea și care este ponderea bisericilor de lemn din totalul monumentelor istorice aflate în evidenţă în fiecare judeţ. Cele mai numeroase au fost, în întreg spaţiul românesc, bisericile de lemn. Cum mai fiecare sat, chiar la un mic număr de case, îşi avea biserica proprie, lăcaşurile mici de lemn au fost, în mod firesc, construcţii emblematice ale civilizaţiei româneşti tradiţionale.Bisericile de lemn sunt cele mai vechi monumente ale arhitecturii de lemn care au supraviețuit. Forma de arhitectură a bisericii de lemn este una dintre formele vechi de manifestare în acest domeniu. Bisericile de lemn apar în tot teritoriul românesc, inclusiv în zonele de câmpie, având în vedere accesul facil la materialul lemnos și experiența meșteșugului prelucrării lemnului. Judeţul AB AG AR BC BH BR BN BT BV BZ B CJ CL CS Biserici din lemn monum. istorice 38 24 23 45 61 0 22 26 2 31 5 73 1 4 Total monum. istorice/ Pondere biserici de lemn din total (%) 686 5,53 1022 2,35 417 5,52 366 12,3 455 13,4 172 0 768 2,86 510 5,1 986 0,2 869 3,56 2651 0,19 1791 4,1 285 0,35 832 0,5 Judeţul CT CV DB DJ GJ GL GR HD HR IL IF IS MH MM Biserici din lemn monum. istorice 1 4 13 11 113 1 2 61 6 2 0 35 38 85 Total monum. istorice/ Pondere biserici de lemn din total (%) 694 0,1 594 0,7 1237 1 700 1,6 503 22,5 263 0,4 540 0,37 518 11,7 742 0,8 227 0,9 730 0 1634 2,1 570 6,7 610 13,9 Judeţul MS NT OT PH SB SJ SM SV TM TR VL VN VS TL Biserici din lemn monum. istorice 52 35 21 21 8 69 5 35 23 9 87 20 67 0 Total monum. istorice/ Pondere biserici de lemn din total (%) 1018 5 537 6,5 758 2,8 1073 2 1053 0,8 546 12,6 310 1,6 518 6,8 340 6,7 393 2,3 791 11 427 4,7 438 15,3 574 0 În total, în anul 2015, 1179 de biserici de lemn monumente istorice sunt cuprinse în Lista Monumentelor Istorice din România. Există și un număr foarte restrâns de biserici de lemn care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi clasate și a deveni astfel monumente istorice după cum există și un mare număr de biserici de lemn edificate după anul 1989, care de asemenea nu sunt monumente istorice. După cum reiese din tabelul de mai sus le regăsim nu numai în Transilvania (mai ales în județele Maramureș, Cluj, Sălaj, Bihor, Hunedoara, Mureș, Alba) ci și în Moldova (mai ales în județele Iași, Vaslui, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava) și în sudul României (din Gorj, Mehedinți și Vâlcea până în Argeș, Prahova și Buzău) dar și în Banat (Timiș și Arad).5
  10. 10. După cum putem constata, surprinzător, cele mai multe biserici de lemn nu se află în județul Maramureș (85) așa cu ne-am fi așteptat ci în județele Gorj (113) și respectiv Vâlcea (87), deci în zona Olteniei de sub Munte sau zona Subcarpatică de sud iar din acest punct de vedere județul Bihor se află pe poziția a VII-a împreună cu județul Hunedoara, fiecare cu câte 61 de biserici de lemn. În privința ponderii pe care o reprezintă bisericile de lemn din totalul monumentelor istorice, în județul Bihor aceasta este de 13,4% (poziția a IV-a), după Gorj (22,5%), Vaslui (15,3%) și Maramureș (13,9%), această statistică justificând necesitatea acordării unei atenții speciale acestor monumente istorice în Bihor. Trebuie să menționăm faptul că din decembrie 1999 opt biserici de lemn din Maramureş fac parte din Patrimoniul mondial al UNESCO. Este vorba de bisericile de lemn din Budești-Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud Deal (toate acestea situate în Maramureșul istoric), Șurdești, Plopiș (situate în Țara Chioarului) și Rogoz (situată în Țara Lăpușului). În prealabil, în anii 1997-1998 au fost elaborate documentațiile, cu respectarea criteriilor UNESCO, care să justifice propunerile Statului Român de înscriere a celor opt biserici de lemn din Maramureș în Lista Patrimoniului Mondial, una dintre condițiile esențiale de îndeplinit fiind aceea ca monumentele propuse să fie restaurate arhitectural. În decembrie 1999, propunerile României sunt acceptate, în baza criteriului IV menționându-se: “Bisericile de lemn din Maramureș reprezintă o selecție de opt exemple de excepție a arhitecturii de lemn vernaculare religioase, rezultat al unor influențe gotice grefate pe tradiții religioase ortodoxe, totul interpretat cu aportul tradițiilor construcțiilor în lemn de tip vernacular”. Apartenența unui monument istoric la Patrimoniul mondial al UNESCO înseamnă că acesta este de importanță mondială, mai mult decât un monument de categoria A, care este de importanță națională. Împreună, aceste opt biserici de lemn reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele sunt înguste, dar înalte, au turle suple la capătul vestic al bisericii și reprezintă expresia specificului local al peisajului cultural reprezentativ pentru această zonă montană din nordul României. Se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn și a realizării învelitorilor din șindrilă, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafața portalurilor și ancadramentelor, simbolizând elemente de natură vegetală, animală și geometric, realizate prin dăltuire și crestare. Mai trebuie remarcat un aspect important și anume faptul că bisericile de lemn din provinciile istorice românești au tipologii diferite. Aceste diferențe sunt evidente în special în privința înălțimii turnului-clopotniță, a dimensiunilor și a proporțiilor. Exemplificăm cu o biserică de lemn provenită din Moldova (jud. Neamț), aflată în prezent la Muzeul Satului din București și alta din Țara Românească (jud. Dâmbovița). Biserică de lemn din jud. Neamț Biserică de lemn din jud. Dâmbovița 6
  11. 11. Edificarea bisericilor de lemn este rezultatul inițiativei comunităților locale și acestea sunt opere ale unor meșteri care se specializaseră și activau pe arii întinse. La construirea bisericilor de lemn au contribuit, în bună măsură, diversele circumstanțe istorice și chiar perioadele de constrângere administrativă. Ne referim aici la faptul că din anul 1279, regele maghiar Ladislau Cumanul, la solicitarea Papei, interzice construirea bisericilor de zid de rit ortodox pe întreg teritoriul Regatului Apostolic maghiar, situație care s-a menținut până la Edictul de toleranţă al împăratului Iosif al II-lea din anul 1781, interval în care românii ortodocşi nu au avut voie să-şi construiască biserici trainice din piatră sau cărămidă ci numai din lemn (pentru a nu rezista în timp). Bisericile de lemn sunt expresia aplicării la superlativ a tehnicilor și a proporțiilor folosite și la arhitectura locuinței și au multe aspecte în comun cu acestea. Ridicarea, edificarea bisericii de lemn implica efortul comunității la fel ca și în cazul ridicării casei, care presupunea implicarea fizică directă a unui grup important de oameni din comunitatea sătească. De la plămădirea temeliei și până la terminarea bisericii se parcurgeau aceleași practici rituale de protecție a construcției. Materialele folosite, dar mai ales tehnicile constructive, sunt transferate de la casă la biserică, iar articularea tuturor structurilor este la fel de vizibilă. Ca și la case, aplicarea tehnicilor meșteșugului dobândit, perfecționat și cizelat de atâtea generații de dulgheri și zidari este percepută în fiecare mic detaliu. Pridvorul bisericii este similar cu cel al casei: stâlpii uniți prin arcade au același ritm și sunt ciopliți și asamblați printr-o tehnică identică. „Cheia" problemei proporţiilor în arhitectura noastră bisericească nu este cea a exclusivităţii bisericilor mici, (…) ci aceea a bisericilor adaptate la funcţiuni şi necesităţi, în condiţiile specifice împrejurărilor istorice ale timpului şi locului respectiv. Când au avut nevoie de lăcaşuri mici, pentru la fel de micile sate de odinioară, pentru sihăstrii, schituri, bolniţe, paraclise etc. ale celor mai multe vetre monahale, înaintaşii noştri, până în chiar plină contemporaneitate, le-au amenajat sau edificat ca atare, începând cu modeste chilii şi lăcaşuri rupestre sau biserici de lemn. Atunci (…) când s-au edificat lăcaşuri cu funcţie preeminentă, de catedrale mitropolitane, biserici domneşti, biserici de mari mănăstiri sau mai recent, chiar din localităţi cu populaţie numeroasă din mediul urban sau rural, (…) acestea s-au „calibrat" pe măsură, la proporţii importante, corespunzătoare nivelului funcţiilor lor (…) de reprezentare şi al necesităţilor timpului şi locului respectiv. Arhitectul Niels Auner, implicat între anii 1972 – 2012 în restaurarea a 100 de biserici de lemn din întreaga țară afirmă: “Îmi amintesc că în anii ‘70 aveam în medie peste 40 de șantiere de restaurare-întreținere la bisericile de lemn, majoritatea fiind coordonate de specialiștii Direcției Monumentelor, fiind astfel ușor de înțeles motivul pentru care în anii ‘90 cele circa 1180 (1179) de biserici de lemn rămase se găseau într-o stare relativ bună de conservare. Dacă s-ar fi continuat această politică privind întreținerea și repararea bisericilor de lemn în paralel cu construirea de noi lăcașuri de cult, probabil că situația de astăzi ar fi fost total diferită. Din păcate, în cei 23 de ani (afirmația a fost făcută în anul 2013) scurși s-au restaurat abia circa 10% din total, respectiv sub 0,4% / an din patrimoniu, cu mult mai puțin decât ar fi fost necesar la o rată de deteriorare majoră estimată de specialiști de circa 2% pe an.” Și acum să traducem afirmația specialistului: rată de deteriorare majoră de 2% pe an înseamnă că în fiecare an 2% din totalul de 1179 de biserici de lemn monumente istorice, adică un număr de 23 se distrug ireversibil, acest lucru însemnând că nu mai pot fi restaurate într-o manieră care să permită păstrarea unor elemente originale semnificative. În cazul cel mai nefericit, în care nu s-ar mai face nicio intervenție de întreținere măcar sau de restaurare, în 50 de ani bisericile de lemn din România ar rămâne doar în cărți și în albume. Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, un ierarh cu o atitudine exemplară față de această categorie a monumentelor istorice scrie în “Binecuvântarea” unei cărți dedicate bisericilor de lemn din județul Argeș: “Grija noastră se îndreaptă și spre celelalte bisericuțe de lemn, care așteaptă vindecarea de boala timpului, a uitării și a neglijenței, acest patrimoniu istoric și de credință grăind peste veacuri de gingășia artistică și religioasă a înaintașilor noștri (…)”. Devine parcă și mai actuală azi remarca din anul 1942 a profesorului Ion Ionașcu: “Multe din aceste sfioase așezăminte sfinte n-au putut învinge asprimea vremii, unită, uneori, cu o greșită evoluție a gustului artistic în comunitatea sătească și s-au năruit”. 7
  12. 12. IV. DATE GENERALE ŞI PARTICULARITĂŢI ALE BISERICILOR DE LEMN MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEŢUL BIHOR Cercetătorul și profesorul universitar Ioan Godea a dedicat numeroase studii bisericilor de lemn crișene și afirma că acestea sunt “(…) monumente istorice și de arhitectură populară de o valoare documentară și artistică excepțională” insistând asupra faptului că “Arta populară crișană a atins în numeroase genuri adevărate culmi ale desăvârșirii artistice dar poate nicăieri nu se observă mai pregnant caracterul de operă de artă, operă colectivă, de căutări și rezolvări tehnice atât de perfecte ca în cazul arhitecturii de tip monumental”, spunea acesta, referindu-se la bisericile de lemn. La momentul publicării cărții din care am reprodus citatele de mai sus (1975), deci în urmă cu 42 de ani, Ioan Godea constata cu îngrijorare că “numărul bisericilor de lemn a scăzut de la un an la altul. Coriolan Petranu arăta în 1931 că numai în Bihor, nu în întreaga Țară a Crișurilor, erau la acea dată un număr de 150 biserici de lemn. Azi (1975), în întreaga Țară a Crișurilor se mai păstrează doar un număr de 78 biserici de lemn. Au dispărut între timp exemplare pe care Petranu le considera printre cele mai izbutite din punct de vedere artistic, cum au fost cele din Pietroasa, Cornițel, Picleu, Balc, Vărășeni”. Iată deci, cum în 42 de ani se pare că au dispărut 17 biserici de lemn, în condițiile în care între anii 1972-1989 exista un program destul de riguros de intervenție pentru repararea și restaurarea acestora. Referindu-se la aceste monumente, Ioan Godea observă că <<sunt situate în mijlocul satului, pe o ridicătură de pământ. (...) Este vorba de o plasare foarte atentă în spațiu, într-un loc de unde să poată fi privită în toată măreția ei de la mari depărtări. Ea trebuie să se deosebească și prin acest fapt de o locuință țărănescă oarecare. (...) Cadrul natural al acestor biserici este întru totul adecvat scopului pentru care au fost ridicate, întregind într-un chip admirabil ansamblul armonios edificat. De aceea, ori de câte ori aceste biserici de lemn sunt mutate dintr-un loc în altul ele își pierd din valoarea artistică pe care au avut-o „in situ”>>. Sunt enumerate apoi cazurile <<bisericilor strămutate din Sacalasău, Țigăneștii de Criș, Josani, Săldăbagiu Mic, Gheghie, Botean. De multe ori, ele au trecut dintr-un sat în altul, făcând obiectul unor vânzări-cumpărări (exact ca și în cazul caselor de locuit), așa cum s-a întâmplat cu cea din Gheghie, care a fost adusă în 1714 din satul învecinat Luncșoara, fără a fi demontată, printr-un sistem de „dricuri”, fiind trasă pe butuci, așa cum spune tradiția, cu 40 de perechi de boi>>. “Materialul din care este construită biserica este gorunul iar la bisericile vechi totul este din lemn în afară de crucile de fier din exterior. În vremurile vechi, lemnului pentru construcția bisericilor i se dădea o atenție incomparabil mai mare decât în cazul bisericilor de lemn mai recente. Lemnul lor era de o calitate deosebită, era sănătos, astfel a putut să se conserve sute de ani” iar unul dintre motivele care îngreunează restaurările în prezent sunt reprezentate și de dificultatea găsirii unor bușteni de gorun de dimensiuni comparabile cu cele din care s-au construit inițial aceste biserici. În unele situații s-au făcut restaurări cu material lemnos necorespunzător. „O analiză tipologică a bisericilor de lemn din Bihor trebuie să aibă în vedere, în primul rând, elemente de planimetrie caracteristice, unitatea și varietatea acestora. Raliindu-ne tipologiei planimetrice propuse de prof. Virgil Vătășianu pentru toate bisericile de lemn din România, remarcăm că în Bihor nu întâlnim nicio construcție religioasă de plan strict dreptunghiular, identic cu cel al casei țărănești”. Sunt însă numeroase variante pe care însă nu ne propunem să le detaliem ci doar le amintim în prezenta lucrare. Astfel, există tipul planimetric I la care absida este nedecroșată față de planul navei și tipul planimetric II cu nava dreptunghiulară la care absida este decroșată (cu laturile retrase spre interior) în ambele părți. Atât tipul planimetric I cât și tipul planimetric II au numeroase variante planimetrice după numărul laturilor absidei. De obicei, la baza fiecărei biserici se află un soclu înalt de 30 – 40 cm, confecționat din bolovani de râu mai mari la colțurile edificiului și mai mici sub restul peretelui. Lucrate din gorun și mai rar din stejar sau fag, tălpile ating, uneori, grosimi impresionante. Toate bisericile de lemn din Bihor au pereții confecționați din cununi de bârne orizontale, sistem cunoscut sub denumirea de blokbau. Bârnele sunt cioplite în patru muchii astfel încât suprafețele să fie cât mai perfecte, spre a nu permite formarea unor curenți de aer în interior și pentru a reduce la maximum pierderile de căldură. Pereții sunt groși de circa 25-40 cm, iar înălțimea de la talpă la cunună nu depășește aproape niciodată 2 metri. Pardoseala este de obicei din pământ bătut, piatră și mai recent din lemn. Deoarece în județul Bihor casele tradiționale au spre curte un târnaț, o prispă, acest element apare și în cazul majorității bisericilor de lemn din zonă. Atât la casa țărănească cât și la biserica de lemn târnațul a apărut ca un element important în asigurarea trăiniciei construcției. Acesta proteja talpa edificiului, ferindu-l de acțiunea nefastă a apei căzute de pe acoperiș, același rol avându-l și acoperișul mult evazat față de planul vertical al pereților. Târnațul și nava sunt protejate de acoperiș, sprijinit pe cununa de bârne din partea superioară a pereților. Coarnele sau căpriorii sunt lungi, ceea ce face ca înălțimea acoperișului să reprezinte 8
  13. 13. două treimi din înălțimea totală a edificiului. Raportul de 1: 2 se întâlnește și în planul construcției, unde, de obicei, lungimea este egală cu de două ori lățimea acesteia. De aici rezultă aspectul volumetric deosebit de elegant al bisericilor din Țara Crișurilor, o caracteristică de îndelungată tradiție locală, ajungându-se printr-un rafinat simț al proporțiilor la o adevărată virtuozitate a compunerii volumetrice. Există o gradație ascensională care accentuează impresia de monumental, de operă desăvârșită, din care transpare aspirația spre Divinitate. Elementele esențiale ale arhitecturii de tip monumental sunt turnurile-clopotniță. Ele au apărut în primul rând ca o necesitate practică pentru că era nevoie de amenajări special de unde oamenii să poată supraveghea pe o rază cât mai întinsă a arealului în care își desfășurau activitatea bunul mers al vieții cotidiene. Satele erau permanent amenințate de incendii, inundații, furtuni sau invazii și în astfel de situații, membrii comunității rurale trebuiau anunțați, alarmați și acest lucru se putea face din turnul ce adăpostea toaca sau clopotul. Turnurile erau spațiile ideale pentru transmiterea la distanțe cât mai mari a semnalelor sonore. Se presupune că unde meșterii erau mai pricepuți și beneficiarii aveau posibilități materiale mai mari, consecința era că și aceste turnuri-clopotniță erau mai înalte, ajungându-se și la o anumită competiție între sate. Înălțimea medie a turnurilor bisericilor de lemn este mai mare în Bihor și mai scundă în valea Crișului Alb dar, pe de altă parte, acestea sunt mai scunde în comparație cu cele din Maramureș sau din unele zone din Sălaj. Pentru a avea o imagine a diversității dimensiunilor turnurilor-clopotniță vom enumera biserica de la Doba Mică (SJ) cu un turn de numai 10,70 m, biserica de la Fildu de Sus (SJ) cu un turn de 32,25 m și biserica de la Surdești (MM) al cărei turn atinge 54 m. Mai jos este redat planul parter al unei biserici de lemn cu pridvor sau târnaț, pronaos, naos și altar. Fotografie preluată din albumul “100 biserici de lemn restaurate 1972-2012”aparținând arhitectului Niels Auner Pronaosul sau tinda este încăperea rezervată exclusiv femeilor și are o suprafață mai mică decât naosul. Trecerea din pronaos în naos se face printr-o portiță joasă, uneori foarte frumos ornamentată. Naosul e de plan pătrat sau dreptunghiular, cu laturile lungi orientate pe direcția est-vest, adică urmând linia cardinal dintotdeauna și de pretutindeni a bisericilor ortodoxe. Cele două strane sunt plasate simetric de o parte și de alta a naosului. Spre altar sunt trei uși de acces – în mijloc cele împărătești dar la unele biserici de lemn, datorită dimensiunilor reduse ale iconostasului nu sunt decât două asemenea uși. În exterior, unul dintre elementele ornamentale preferate de către meșterii populari, mai ales în Transilvania, este brâul median, care în Țara Crișurilor se numește brâu, brău, funie, bartă, frânghie sau răsucitură. Cioplit în bârna orizontală de la mijlocul peretelui, brâul iese în relief cu circa 10-15 cm. Toate bisericile de lemn din Bihor au avut, la unele păstrându-se și azi, pictură pe pereții interiori. Problema datării picturii este dificilă deoarece deseori nu s-au mai păstrat decât urme de culoare. Apa pătrunsă prin acoperiș și fumul de la lumânări le-au distrus în bună parte. Se pot identifica în pictura acestora și elemente gotice, renascentiste dar mai ales baroce, grefate pe un fond vechi bizantin. Din îmbinarea acestor curente trecute prin filiera creatoare a zugravilor a rezultat, probabil la începutul secolului al XV-lea o adevărată sinteză, o artă autentică, de un profund conținut popular, date fiind numeroasele elemente rustice. Dacă în aceste părți ale Transilvaniei n-ar fi lucrat și zugravi din Țara Românească și Moldova, așa cum a fost vestitul David de la Curtea de Argeș, care între anii 1750-1770 picta mai multe biserici în zona Beiușului, elementul bizantin din pictura bisericească ar fi fost mult diminuat de curentele de pictură catolice. Câțiva zugravi ne sunt cunoscuți din pisaniile lăsate într-un colț al picturii, cum ar fi zugravul Mihail Paholcek, care semnează pictura de la Tilecuș în anul 1793. Ioan Lăpăușan este autorul picturii din Borșa datată în 1837. Un pictor care a fost din nefericire prea puțin cunoscut, Dionisiu Iuga din satul Nicula (Gherla), termina de pictat biserica din Hotar la 12 iulie 1881 așa cum aflăm din inscripția de pe iconostas. Tot el pictează și biserica din Valea Crișului. Sperăm că intervențiile viitoare vor viza și restaurarea picturilor bisericilor de lemn. 9
  14. 14. V. 61 DE BISERICI DE LEMN MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEŢUL BIHOR: ISTORIC, ILUSTRĂRI, INTERVENŢII, RESTAURĂRI, SITUAŢIA ACTUALĂ 1. Localitate / adresăoraş ALEŞD, POIANA FLORILOR Obiectiv / monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” a schitului “Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” Cod LMI BH-II-m-B-01096 Datare 1770 Amplasament iniţial Sat Subpiatră, judeţul Bihor Utilizare Biserică aflată în folosinţă în care se oficiază Sf. Liturghie. Intervenţii / reparaţii Biserica a fost strămutată din satul Subpiatră în anul 1992 şi este amplasată pe un pat supraînălţat din beton. Înălţimea, volumetria turlei şi acoperişului au fost micşorate. Interiorul a fost total lambrisat. Starea actuală În interior nu se mai păstrează nimic din aspectul iniţial. Fotografie de arhivă – biserica de lemn din Subpiatră Fotografie cu situaţia actuală: biserica din Subpiatră strămutată la Poiana Florilor 10
  15. 15. 2. Localitate / adresălocalitatea BĂILE FELIX, comuna SÎNMARTIN Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli” Cod LMI BH-II-m-B-01104 Datare 1785 Amplasament iniţial Sat Brusturi, judeţul Bihor Utilizare Biserică aflată în folosinţă. Intervenţii / Restaurări Reabilitată în anul 1961 de Direcţia Monumentelor Istorice. Biserica a fost mutată din satul Brusturi în curtea Muzeului Ţării Crişurilor (actualul Palat Episcopal Romano-Catolic), de unde, în anul 1992 a fost mutată pe amplasamentul actual, pe fundaţiile unei clădiri vechi, demolate, din Băile Felix. Starea actuală Bună. Interiorul este placat cu scândură şi adăposteşte o colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă. 11
  16. 16. 3. Localitate / adresăsat BELEJENI, nr. 120, comuna DRĂGĂNEŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn „Buna Vestire”. Cod LMI BH-II-m-B-01117 Datare 1818. În anul 1835 a fost tencuită cu ciamur şi văruită. Utilizare Biserica de lemn nu se mai utilizează. Există biserică de zid, construită între anii 1998-2007. Intervenţii / Restaurări În decursul anilor au fost făcute reparaţii care au afectat stilul iniţial al bisericii. Învelitoarea din ţiglă şi turnul învelit în tablă datează din 1976, iar în 1992 biserica a fost tencuită în exterior. Starea actual Stare de conservare foarte rea. Zugrăvirea exteriorului şi picturile de pe faţadă nu sunt în concordanţă cu caracterul bisericii de lemn. Interiorul este tencuit şi văruit iar elementele din lemn sunt vopsite. 44 4. Localitate / adresăsat BEZNEA, nr. 208, comuna BRATCA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01141 Datare 1723. Biserica a fost extinsă în anul 1864. Utilizare Biserica de lemn este folosită la anumite ocazii. Există biserică de zid construită în perioada interbelică (circa 1934-1937). Intervenţii / Restaurări În anul 1965 a fost restaurată de Direcţia Monumentelor Istorice. Starea actuală Stare bună de conservare. Pictura iconostasului si pictura din altar sunt relativ bine păstrate. 5. Localitate / adresă sat BOIANU MARE, nr. 259, comuna BOIANU MARE Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01118 Datare 1710 Utilizare Biserica este folosită la hram şi la vecernie în perioadă de vară. În vecinătate este biserica de zid, în construcţie, începută în anul 2008. Intervenţii / Restaurări Între anii 2000-2002 s-au reabilitat biserica şi amenajările exterioare (gard, troiţă); arhitect: Constanţa Carp; restaurare: S.C. EURAS S.R.L. Satu Mare. Starea actuală Foarte bună. 12
  17. 17. 46 6. Localitate / adresă sat BORŞA, nr. 121 A, comuna SĂCĂDAT Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01119 Datare 1692- cea mai veche. Pictura a fost făcută în anul 1837 de către Ioan Lăpăuşan. Utilizare Biserica de lemn este neutilizată, folosită doar la anumite sărbători, la hram. Există biserică nouă, construită în perioada 2001-2004. Intervenţii / Restaurări Restaurată de Direcţia Monumentelor Istorice în 1975. Restaurată de Oficiul Naţional pentru Protejarea Patrimoniului între1999-2000; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. CORINT S.R.L. Starea actuală Stare de conservare foarte bună. Pictură interioară deosebită. Numeroase ţesături acoperă pictura originală. 48 13 13gh1
  18. 18. 7. Localitate / adresă sat BOTEAN, nr. 109, comuna INEU Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-A-01120 Datare 1721 Utilizare Biserică aflată în folosinţă. Intervenţii / Restaurări Restaurată de Centrul pentru Administrarea şi Protecţia Patrimoniului Cultural apoi restaurată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Bihor între anii 2005-2006; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. AXIS-B S.R.L. Starea actuală Stare de conservare bună. Aparat de aer condiţionat pe perete. Gard neadecvat înspre stradă. Candelabrul mare neadecvat interiorului.49 14
  19. 19. 8. Localitate / adresă sat BRĂDET, nr. 126, comuna BUNTEŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Ioan Teologul” Cod LMI BH-II-m-A-01121 Datare 1733 Utilizare Biserică aflată în folosinţă. Intervenţii / Restaurări În anul 1959 a fost reparată de către Direcţia Monumentelor Istorice Bucureşti iar în 1978 de către credincioşi şi cu ajutorul D.M.I. În anul 2000 a fost acoperită cu tablă. Starea actuală Stare generală de conservare bună. Învelitoarea din tablă constituie o intervenţie neadecvată. 9. Localitate / adresă sat BRĂTEŞTI, nr. 256, comuna RĂBĂGANI Obiectiv / monument Biserica de lemn „Sf. Teodor Tiron” Cod LMI BH-II-m-B-01122 Datare 1738 Amplasament iniţial Sat Sitani, judeţul Bihor Utilizare Biserică aflată în folosinţă. Intervenţii / Restaurări Biserica a fost strămutată din satul Sitani în anii 1976-1978. Restaurată de către Direcţia Monumentelor Istorice Bucureşti în anul 1976. Intervenţiile din jurul anului 2000, au dus la modificarea aspectului bisericii. Biserica era acoperită cu ţiglă, iar turnul îmbrăcat în tablă. Interiorul a fost refăcut - placat şi pictat. La reabilitarea din 2009 s-a realizat refacerea şarpantei, învelitorii şi turnului, conform modelului istoric al bisericilor de lemn. A fost însă adăugat un mic pridvor în faţa intrării, care nu a existat iniţial. La îmbinări s-au folosit şuruburi, şaibe metalice. A fost construit un altar de vară în imediata apropiere a bisericii, mult prea aproape de aceasta. Arhitect: Cristian Puşcaş. Reabilitare în regie proprie a Parohiei fără ca lucrările să fi fost avizate şi nici supravegheate de un diriginte de şantier atestat. Starea actuală Bună 15
  20. 20. Biserica în anul 2012 după restaurare Biserica în anul 2008 înainte de restaurare 10. Localitate / adresă sat BUCUROAIA, nr. 162, comuna COPĂCEL Obiectiv / monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01123 Datare 1754 Utilizare Biserica de lemn este neutilizată. Intervenţii / Restaurări Există biserică nouă, construită în perioada 1993-2008. În anii 1927 şi 1934 s-a realizat retencuirea interiorului şi exteriorului precum şi învelitoarea din tablă a acoperişului şi turnului. Starea actuală Starea de conservare este foarte rea. Biserică tencuită la interior şi exterior, cu acoperiş de tablă. Există probleme de stabilitate şi fisuri. Biserica este uşor înclinată, tencuiala crăpată, degradată. 16
  21. 21. 11. Localitate / adresă sat CĂPÂLNA, nr. 123, comuna CĂPÂLNA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Ierarh Nicolae” Cod LMI BH-II-m-B-01126 Datare Începutul sec. al XVIII-lea Utilizare Biserica de lemn nu este folosită. Intervenţii / Restaurări Există biserică de zid construită între anii 1990-2011. Reparaţii şi extindere, înlocuire cu învelitoare din tablă în anul 1883. Biserică tencuită şi zugrăvită în interior şi exterior. Bolta, iconostasul şi parţial pereţii păstrează pictura originală din anul 1883, aparţinând lui Müller Károly. Starea actuală Stare de conservare rea (fisuri, deplasări, tasări şi acoperiş din tablă deteriorat). 12. Localitate / adresă sat CÂMPANI DE POMEZEU, nr. 91 A, comuna POMEZEU Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-A-01127 Datare Sec. al XVIII-lea Utilizare În biserica de lemn se slujește la hram. Intervenţii / Restaurări Există biserică de zid construită între anii 2000-2014. În anul 1889 au fost făcute reparaţii capitale, au fost mărite ferestrele. În anii 1911-1912 au fost vopsiţi pereţii cu vopsea în ulei şi ferestrele mărite. În anul 1924 învelitoarea acoperişului a fost înlocuită cu una din tablă şi aceasta a fost din nou refăcută în anul 1954. Starea actuală Stare de conservare satisfăcătoare. Învelitoarea acoperişului şi coiful sunt din tablă. Interiorul a fost vopsit cu vopsea în ulei, gri. Icoanele şi imaginile de sfinţi, care se mai păstrează pe pereţi, au fost repictate stângaci. 13. Localitate / adresă sat CEIŞOARA, nr. 168 A, comuna CEICA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01128 Datare 1734. S-au făcut adăugiri în anul 1936. Utilizare Biserica de lemn este folosită la hram şi la pomenirea morţilor. Intervenţii / Restaurări Există biserică de zid construită între anii 1991-2011. În anii 1936 şi 1974 învelitoarea a fost acoperită cu ţiglă şi turnul învelit în tablă. Starea actuală Stare rea de conservare. Acoperişul are învelitoare din ţiglă şi turla este din tablă. Pictura din interior, păstrată parţial, datează din anii 1734 şi 1834 şi este acoperită de numeroase ţesături. 17
  22. 22. 14. Localitate / adresă sat COCIUBA MICĂ, nr. 100, comuna PIETROASA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Cod LMI BH-II-m-B-01136 Datare Sec. XVII Utilizare Biserica de lemn este folosită la hram. Intervenţii / Restaurări Biserica de zid a fost construită între anii 2000-2009. În anul 1901 au fost făcute reparaţii în interior şi la exterior. În anul 1918 şindrila de pe acoperiş a fost înlocuită cu ţiglă, iar turnul a fost acoperit cu tablă. Starea actuală Stare de conservare rea. Biserica este tencuită în exterior şi interior de la începutul sec. al XX-lea. Coiful turnului este din tablă şi învelitoarea din ţiglă. Există deteriorări ale bârnelor la acoperiş. Amplasamentul bisericii noi este în detrimentul bisericii monument, care se găseşte acum într-un plan secund. 58 15. Localitate / adresă COLEŞTI, nr.124, localitate componentă a oraşului VAŞCĂU Obiectiv / monument Biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01137 Datare Sec. XVIII, refăcută în perioada 1976-1978 Utilizare Biserică aflată în folosinţă. Intervenţii Este un exemplu de biserică monument istoric, iniţial din lemn, care a fost reconstruită cu alte tehnici şi materiale, ceea ce a dus la apariţia unei noi biserici asemănătoare cu cea originală. Biserica actuală existentă nu este construcţia originală, adică biserica din lemn care a fost clasată monument istoric. Vechea biserică din lemn a fost construită în sec. al XVIII-lea şi probabil mărită în 1845. În anul 1966 starea bisericii era rea, fapt menţionat în fişa de prezentare a bisericii, întocmită de către preot (arhiva Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei). Conform hrisovului existent în biserică, biserica a fost rezidită din piatră şi cărămidă între anii 1976-1978, pe locul fostei biserici de lemn. Aceasta era în anul 1976 „aproape de surpare”. Biserica a fost reconstruită din temelii între anii 1976-1977 şi a fost pictată. Biserica iniţială era din bârne de lemn, acoperită cu ciamur. Învelitoarea era din tablă, turnul şi coiful deasemenea. Actuala biserică este din zidărie de cărămidă şi redă forma vechii biserici de lemn. Se pare că de la aceasta s-a menţinut şi forma acoperişului, şarpanta. Starea actuală Bună. 16. Localitate / adresă sat COPĂCENI, nr.124, comuna SÂMBĂTA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-A-01138 Datare Sec. al XVII-lea Utilizare În biserica de lemn se slujeşte ocazional. Intervenţii / Restaurări Există biserică nouă de zid, construită între anii 1994-2000. Anumite intervenţii s-au făcut, se pare, în anii 1980-1984. Starea actuală Stare de conservare rea. Învelitoarea din şindrilă este deteriorată. Biserica este tencuită în interior iar elementele din lemn sunt vopsite cu vopsea în ulei (intervenţia datează din anii 1950-1960). 18
  23. 23. 17. Localitate / adresă sat COTIGLET, nr. 4A, comuna CEICA Obiectiv / monument Biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01140 Datare 1680 Utilizare Biserică aflată în care se mai slujește. Intervenţii / Restaurări Restaurare la care au contribuit Institutul Naţional al Patrimoniului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Bihor, Primăria Ceica şi Parohia în perioada 2004-2007; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. TAINA LEMNULUI S.R.L. Starea actuală Stare de conservare bună. Biserica este una de zid, dar are şarpanta, învelitoarea şi turnul specifice bisericilor de lemn. Interiorul refăcut păstrează uşile originale ale altarului. 18. Localitate / adresă sat CUCUCENI, nr. 34 A, comuna RIENI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sfinţii Trei Ierarhi” şi “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Cod LMI BH-II-m-B-01228 Datare 1743 Amplasament iniţial Biserica a fost amplasată iniţial în satul Ghighişeni. În anul 1931 a fost mutată în Beiuş, în curtea Internatului Diecezan Ortodox de Băieţi. În anul 1961 biserica a fost mutată în satul Vărăşeni. În anul 2007 biserica a fost strămutată din Vărăşeni în satul Cucuceni. Utilizare Biserică în care se mai slujește. Intervenţii / Restaurări A fost restaurată între anii 2006-2008 de către S.C. Axa Reconst Sighetu Marmaţiei şi S.C. Restaurare S.R.L. Craiova, pictată în interior între anii 2007-2008 în maniera sec. al XVIII-lea (firma S.C. Cons Art, Craiova) şi sfinţită în anul 2008. Restaurare în regie proprie a Parohiei şi din sponsorizări (Grupul de firme Transilvania). Starea actuală Foarte bună. 19
  24. 24. 19. Localitate / adresă sat DUMBRĂVANI, nr. 60, comuna BUNTEŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Schimbarea la Faţă” Cod LMI BH-II-m-B-01143 Datare Sec. al XVIII-lea Utilizare Biserică în care se mai slujește. Intervenţii / Restaurări La renovarea din 1935 s-a realizat învelitoarea acoperită cu ţiglă, învelitoare din tablă la turn şi probabil tencuirea interiorului şi exteriorului. Starea actuală Stare de conservare rea. Biserică tencuită, zugrăvită în exterior şi interior. 20. Localitate / adresă sat DUŞEŞTI, nr. 150, comuna CEICA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Pogorârea Sfântului Duh” Cod LMI BH-II-m-B-01144 Datare Sec. al XVIII-lea Utilizare Biserică aflată în folosinţă. În vecinătate se află biserica de zid construită între anii 2006-2014. Intervenţii / Restaurări În anul 1915 este schimbată învelitoarea din şindrilă a acoperişului cu învelitoare din tablă. În anul 1934 se tencuiesc pereţii. Reparaţii la turn şi acoperiş în 1976. Starea actuală Stare de conservare medie-rea. Biserica de lemn tencuită la interior şi exterior are acoperiş şi turn din tablă. Pictura, datând din anul 1870, se păstrează pe boltă şi iconostas. 21. Localitate / adresă sat FÂNAŢE, nr. 85, comuna CÂMPANI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Dimitrie, izvorâtorul de Mir” Cod LMI BH-II-m-A-01145 Datare 1796. Pictura, executată în 1832 de către Mihai Micula din Mociar. Utilizare Biserica de lemn este folosită doar la hram. Există biserică nouă, construită între anii 1990-1996. Intervenţii / Restaurări Restaurată de către Institutul Naţional al Patrimoniului şi Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice Bucureşti, între anii 2007-2010; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. TAINA LEMNULUI S.R.L. Starea actuală Stare de conservare foarte bună. Biserică tencuită la exterior. Se mai menţine pictura la interior. 20
  25. 25. 22. Localitate / adresă sat FÂŞCA, nr. 40, comuna VÂRCIOROG Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01146 Datare Sec. al XVIII-lea (circa 1759); modificări în anul 1873. Utilizare În biserica de lemn se mai oficiază ocazional, la anumite sărbători. Există o biserică nouă, construită între anii 1994-2001. Intervenţii / Restaurări Biserica a fost tencuită în perioada interbelică. Ultima reabilitare majoră se pare că s-a produs în jurul anului 1974. Starea actuală Stare de conservare medie-bună. Biserica are învelitoare din şindrilă şi este tencuită în exterior şi interior. 23. Localitate / adresă sat GHEGHIE, Str. Principală nr. 66A, comuna AUŞEU Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” Cod LMI BH-II-m-A-01152 Datare Începutul sec. XVIII. Biserica a fost adusă din satul Luncşoara în 1714. Utilizare Biserica de lemn este folosită doar la hram. Există biserică nouă construită între anii 1992-2000. Intervenţii / Restaurări Restaurare prin Proiect de finanţare cu fonduri europene CBC (2012-2015). Lider de proiect: Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor; arhitect: Anemari Szabo; antreprenor: S.C. EURAS S.R.L.Satu Mare. Starea actuală Bună. Înainte de reabilitare După reabilitare 21
  26. 26. 24. Localitate / adresă Sat GOILA, nr. 70 A, comuna CĂBEŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01154 Datare Sec. XVIII Utilizare Biserică în care se slujeşte. O biserică de zid este în construcţie din anul 2012. Intervenţii / Restaurări - Starea actuală Stare de conservare foarte rea. Biserică tencuită la interior şi exterior. Învelitoarea este din tablă. Uşile de altar (păstrate doar cele diaconeşti) au fost pictate pe pânză de David Zugravu. Biserica păstrează o colecţie de icoane pe sticlă deosebite. 25. Localitate / adresă sat GURBEŞTI, nr. 29 A, comuna CĂBEŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Ierarh Nicolae” Cod LMI BH-II-m-B-01156 Datare 1799. Modificată şi renovată în sec. al XIX-lea. Utilizare Biserică în care se slujeşte. Intervenţii / Restaurări Biserica a fost tencuită în interior şi exterior în sec. al XIX-lea şi în perioada interbelică. În anul 1974 a fost realizată învelitoarea din tablă iar în anul 1987 biserica a fost reparată. Starea actuală Stare de conservare medie. Biserica este tencuită şi zugrăvită neadecvat în interior, bolta este zugrăvită, elementele din lemn sunt vopsite gri, uşile iconostasului revopsite. Învelitoarea este din tablă. 26. Localitate / adresă sat HIDIŞELU DE JOS, nr. 8, comuna HIDIŞELU DE SUS Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-A-01158 Datare Sec. al XVIII-lea Utilizare Biserică în care se slujeşte. Intervenţii / Restaurări Biserica a fost renovată în anul 1972 de către Direcţia Monumentelor Istorice. Stare de conservare bună. Elemente neadecvate la interior si exterior. Biserica e situată în cimitirul satului, pe un platou îngust (vârful unui mic deal), fiind flancată de construcţii de lemn – altare de vară, terasă acoperită, situate prea aproape de biserica monument. Pe pereţii exteriori este fixată aparatura de aer condiţionat, care afectează negativ aspectul bisericii. Interiorul nu păstrează vechea pictură şi a fost vopsit în ulei (la o dată necunoscută). Se păstrează pictura uşilor împărăteşti şi diaconeşti ale iconostasului, câteva icoane (atribuite lui David Zugravu), iar pe timpanul iconostasului pânza originală cu “Răstignirea lui Isus” şi „Cei 12 Apostoli”. Există un proiect pentru reabilitarea învelitorii, subvenţionat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor. Starea actuală Relativ bună. 22
  27. 27. 27. Localitate / adresă sat HINCHIRIŞ, nr. 302, comuna LAZURI DE BEIUŞ Obiectiv / monument Biserica de lemn “Înălţarea Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01159 Datare Sec. al XVIII-lea Utilizare Biserica de lemn este folosită la hram şi la pomenirea morţilor. Biserica de zid a fost construită între anii 2008-2012. Intervenţii / Restaurări Biserica a fost renovată în anul 1926, fiind realizate: coiful turnului din tablă, acoperişul cu ţiglă, mărirea ferestrelor, adăugarea corului. Coiful turnului este din tablă iar învelitoarea acoperită cu ţiglă. Starea actuală Stare de conservare medie. 74 28. Localitate / adresă sat HOTAR, nr. 263 A, comuna ŢEŢCHEA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Cod LMI BH-II-m-A-01162 Datare 1714. În anul 1881 Dionisiu Iuga realizează pictura iconostasului iar în anul 1883 Müller Károly repictează peste un strat aplicat la sfârşitul sec. al XVIII-lea. Utilizare Biserica de lemn este neutilizată. Există o biserică nouă construită între anii 1995-2011. Intervenţii / Restaurări Restaurare prin Proiect de finanţare cu fonduri europene CBC (2012-2015), inclusiv pictura (parţial). Lider de proiect: Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor; arhitect: Cristian Puşcaş; antreprenor: S.C. EURAS S.R.L. Satu Mare. Starea actuală Bună. Fotografie înainte de reabilitare Fotografie după reabilitare 237523 23
  28. 28. 29. Localitate / adresă sat JOSANI, nr. 71, comuna MĂGEŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli” Cod LMI BH-II-m-B-01164 Datare 1768 Utilizare Biserica de lemn este neutilizată. Există o biserică nouă în imediata vecinătate, construită între anii 1991-2004. Intervenţii / Restaurări Restaurare efectuată în anul 2006 de către Institutul Naţional al Patrimoniului şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Bihor; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. TAINA LEMNULUI S.R.L. Starea actuală Stare bună de conservare. 6 30. Localitate / adresă sat LAZURI DE BEIUŞ, nr. 40, comuna LAZURI DE BEIUŞ Obiectiv / monument Biserica de lemn “Pogorârea Sfântului Duh” Cod LMI BH-II-m-B-01165 Datare Sec. XVIII Utilizare În biserica de lemn se slujeşte doar la hram. Există o biserică de zid în imediata vecinătate, construită între anii 1995-2003. Intervenţii / Restaurări Restaurată de Direcţia Naţională a Monumentelor Istorice în 1959. Reabilitarea învelitorii s-a făcut în anul 2013, în regie proprie, de către Parohie, fără a fi însă supravegheată de un diriginte de şantier. Arhitect: Cristian Puşcaş. Proiect subvenţionat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor. Starea actuală Stare bună de conservare. Se menţine în interior, parţial, pictura iconostasului şi a uşilor împărăteşti şi diaconeşti, atribuită lui David Zugravu şi lui Simion Silaghi din Abrud. 24
  29. 29. 31. Localitate / adresă sat LUGAŞU DE SUS, nr. 168, comuna LUGAŞU DE JOS Obiectiv / monument Biserica de lemn “Buna Vestire” Cod LMI BH-II-m-B-01168 Datare 1720 Utilizare Biserica de lemn nu este utilizată. Intervenţii / Restaurări Există biserică nouă de zid, construită între anii 1992-2000. În anul 1933 este renovată învelitoarea din tablă. Starea actuală Stare de conservare medie. Acoperişul şi turnul au învelitoare din tablă. Bârnele din partea inferioară sunt acoperite cu ciment. Se păstrează pictura uşilor împărăteşti şi diaconeşti precum şi a icoanelor împărăteşti. 78 32. Localitate / adresă sat LUNCA SPRIE, nr. 119, comuna DOBREŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01169 Datare 1725 Utilizare Biserica de lemn este situată în cimitir şi se slujeşte doar la hram. În sat există biserică de zid, construită între 1994-2004. Intervenţii / Restaurări La renovarea din 1935-1936 biserica a fost tencuită în interior şi exterior şi s-a realizat turnul din tablă şi învelitoarea din ţiglă. Altă renovare s-a realizat în 1987. Starea actuală Stare de conservare foarte rea. În decursul timpului au fost făcute modificări Radical cum ar fi mărirea golurilor ferestrelor şi adăugarea pridvorului închis. Biserica este tencuită în exterior şi interior (parţial repictată) şi are învelitoare din tablă. Se păstrează pictura uşilor împărăteşti şi diaconeşti. 79 33. Localitate / adresă sat LUNCŞOARA, nr.53, comuna AUŞEU Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Cod LMI BH-II-m-B-01170 Datare Sec. XVIII Utilizare Biserica de lemn este folosită doar la hram. Există biserică nouă, construită între anii 1990-2000. Intervenţii / Restaurări A fost restaurată în anul 1956. Starea actuală Atât exteriorul cât şi interiorul bisericii sunt bine conservate. Se păstrează parţial pictura din interior, datând din prima jumătate a sec. al XIX-lea. 80 25
  30. 30. 34. Localitate / adresă sat MARGINE nr. 77, comuna ABRAM Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-A-01174 Datare 1700 Utilizare Biserica de lemn nu este utilizată. Există biserică din zid construită între anii 1956-1960. Intervenţii / Restaurări Restaurare C.A.P.P.C. între anii 1997-1999; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. HYPERICUM S.R.L. Starea actuală Stare de conservare bună. Şindrila învelitorii începe să fie afectată, să prezinte degradări. Biserica păstrează pictura originală, care este însă în cea mai mare parte degradată. Iconostasul este pictat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de Zugravul Nechita, iar bolta altarului şi naosului în anul 1889 de Hackman Mor. 35. Localitate / adresă sat MIERAG, nr. 53, comuna TĂRCAIA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01175 Datare 1756 Utilizare În biserica de lemn se slujeşte. Intervenţii Restaurare efectuată în anul 2003 de Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. Axis-B S.R.L. Starea actuală Stare bună de conservare. În interior, numeroase ţesături neadecvate. 26
  31. 31. 36. Localitate / adresă sat OGEŞTI, nr. 1, comuna SÂMBĂTA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Buna Vestire” Cod LMI BH-II-m-B-01178 Datare Începutul sec. al XIX-lea Utilizare În biserică se slujeşte la hram. Biserica de zid a fost construită între 2009 şi 2014. Intervenţii În 1925 biserica a fost tencuită şi s-a realizat învelitoarea de tablă a acoperişului şi a turnului. Biserica de lemn a păstrat planimetria şi volumetria monumentului iniţial, dar a suferit transformări majore. Ultimele intervenţii au constat în: betonarea fundaţiei, tencuirea pereţilor la exterior si interior (placare cu polistiren, folosirea de tencuială neadecvată). Învelitoarea este din tablă. Turnul este învelit în tablă. Interiorul refăcut, repictat, nu mai trădează faptul că biserica este una din lemn, veche. Starea actuală Aceste intervenţii neadecvate au dus la pierderea aspectului iniţial al bisericii, aspect care i-a conferit statutul de monument istoric. 37. Localitate / adresă ORADEA, Str. Făcliei, nr. 24A Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” a mănăstirii “Sf. Cruce” Cod LMI BH-II-m-B-01047 Amplasarea iniţială Sat Corbeşti, jud. Bihor Datare Sec. al XVII-lea Utilizare Biserica de lemn este utilizată la anumite ocazii. Intervenţii / Restaurări Biserica de lemn a fost distrusă în anul 1990 de o furtună, iar apoi a fost strămutată din Corbeşti în anii 1992-1993, fiind restaurată şi devenind biserica mănăstirii. Biserica este situată în incinta mănăstirii „Sf. Cruce”, situată în vecinătatea Crişului Repede, la poalele Dealurilor Oradiei. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1992. Biserica este ridicată pe o fundaţie din beton, placată cu piatră. Se păstrează elementele din lemn ale exteriorului. Au fost adăugate o prispă şi stâlpi de lemn. Starea actuală Interiorul nu mai păstrează aspectul iniţial, pictura nu s-a menţinut, interiorul fiind placat cu scândură. Se păstrează însă cele trei uşi originale ale altarului. 27
  32. 32. 38. Localitate / adresă ORADEA, Str. Universităţii, nr. 1 Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu Fiii Săi şi Sfetnicul Ianache” - „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-20958 Amplasarea iniţială: Letca, jud. Sălaj Datare 1760-1762 Utilizare Biserica de lemn este folosită de către Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii din Oradea, care este şi proprietarul. Intervenţii / Restaurări Biserica a fost strămutată în Oradea în anul 1992. Biserica este amplasată pe artera care duce la Cimitirul municipal Rulikowsky, într-o zonă care era destinată cazărmilor, cu construcţii eclectice. Biserica este amplasată în Campusul Universitar 1, în vecinătatea căminelor studenţeşti şi a cantinei. Este ridicată pe o fundaţie din beton, placată cu piatră. Se păstrează elementele din lemn ale exteriorului. Starea actuală Interiorul nu mai păstrează aspectul original, fiind placat şi repictat. Şindrila acoperişului era într-o stare rea, permiţând infiltrarea apei. În cursul anului 2016 s-a refăcut învelitoarea pe baza unui proiect din 2008, aparţinând arhitectului Emödi Tamás. 39. Localitate / adresă sat PĂUŞA, nr. 117 A, comuna NOJORID Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01184 Datare Începutul sec. al XVIII-lea. Utilizare În biserica de lemn se slujeşte. O biserică de zid este în construcţie. Intervenţii / Restaurări Schimbarea învelitorii turlei cu una de tablă şi retencuirea exteriorului s-au făcut în anul 2000. Biserică tencuită la exterior şi la interior. Acoperişul şi turnul sunt din tablă. Starea actuală Biserica este valoroasă pentru pictura din interior, realizată de către Ioan Lăpăuşan şi care se mai păstrează pe boltă, parţial pe pereţi, iconostas şi tavan. 2222b28228
  33. 33. 40. Localitate / adresă sat PEŞTIŞ, nr. 194, localitate componentă a oraşului ALEŞD Obiectiv / monument Biserica de lemn “Buna Vestire” Cod LMI BH-II-m-A-01185 Datare 1797 Utilizare În biserica de lemn se slujeşte doar în Duminica Tomii. Există o biserică nouă, construită între anii 1997-2000. Intervenţii / Restaurări - Starea actuală Stare generală de conservare bună, dar învelitoarea din şindrilă este afectată şi necesită înlocuirea. Biserica, deşi tencuită la exterior si interior, îşi menţine calităţile arhitecturale. Iconostasul şi uşile împărăteşti sunt cele originale, fiind pictate în anul 1810 iar uşile diaconeşti şi trei icoane, în anul 1788, de către Ioan Zugrav. 41. Localitate / adresă sat PETREASA, nr. 76 A, comuna REMETEA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Ierarh Nicolae” Cod LMI BH-II-m-B-01210 Datare Circa 1743-1752. Utilizare În biserica de lemn se slujeşte doar la hram. Există biserică nouă din zid, construită între anii 1992-2002. Intervenţii / Restaurări În 1967 s-a realizat învelitoarea din tablă zincată şi fundaţia de piatră. Turnul şi acoperişul au învelitoare din tablă. Starea actuală Pictura interioară originală se păstrează parţial, pe timpanul iconostasului. 42. Localitate / adresă sat RIENI, nr. 41 A, comuna RIENI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Mucenic Teodor Tiron” Cod LMI BH-II-m-A-01190 Datare 1753-1755 Utilizare Biserica de lemn nu e folosită. Biserica de zid e construită între anii 1954-1967. Intervenţii / Restaurări Restaurată de C.A.P.P.C. între anii 1999-2002; arhitect: Niels Auner; constructor: S.C. Axis-B S.R.L. Starea actuală Stare bună de conservare. Pictura interioară - realizată de David Zugravu în 1755. 29
  34. 34. 43. Localitate / adresă sat ROTĂREŞTI, nr 27, comuna SÂMBĂTA Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Ierarh Nicolae” Cod LMI BH-II-m-B-01191 Datare Probabil primul deceniu al sec. al XIX-lea Utilizare Biserică în care se slujeşte. Intervenţii / Restaurări Biserica de lemn era tencuită la exterior şi avea învelitoare din tablă, probabil din anul 1932. Ferestre din PVC cu sticlă termopan, încă înainte de anii 2011-2012, când s-au realizat următoarele intervenţii la biserică, în regia proprie a Parohiei: subfundare din beton armat, refacerea fundaţiei bisericii, din piatră de carieră şi beton, ridicarea bisericii faţă de nivelul iniţial, decopertarea stratului de tencuială adăugat în urmă cu mai mulţi ani, înlocuirea unei părţi a bârnelor din lemn, care au fost în stare rea (primul rând de bârne de la talpa bisericii), tratarea lemnului cu soluţie insecto-fungicidă şi ulei de in, înlocuirea podelei bisericii, desfacerea aproape în totalitate a bolţii de deasupra altarului, desfacerea scândurilor cu pictură originală de pe pereţi, montarea unui strat de vată minerală termoizolantă, dublată de un strat de folie izolantă din staniol, remontarea scândurilor cu pictura originală peste acest strat de termoizolaţie şi un rând de scânduri, refacerea acoperişului şi turnului cu învelitoare din şindrilă. Arhitect: Cristian Puşcaş. Lucrările nu au fost avizate, executate şi supravegheate conform normelor impuse de statutul de monument istoric al bisericii. Starea actuală Biserica are în interior o pictură extrem de interesantă şi de o mare densitate iconografică, care aparţine unuia dintre pictorii importanţi, Ioan Lăpăuşan. 44. Localitate / adresă sat SACA, nr. 80, comuna BUDUREASA Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Cod LMI BH-II-m-B-01192 Datare Înainte de anul 1724. Pictura iconostasului datează din anul 1876 şi este realizată de Dionisiu Iuga din Nicula. Amplasament iniţial În satul Nimăieşti, de unde este strămutată în 1866. Utilizare Este o biserică în care se slujeşte. Intervenţii / Restaurări În anul 1830 s-au făcut primele intervenţii. Reabilitată în anul 2004, în regie proprie, de către Parohie, ocazie cu care s-a refăcut învelitoarea din şindrilă, s-a înlăturat tencuiala exterioară şi s-a tratat lemnul cu lac. Arhitect: Cristian Puşcaş Starea actuală Biserică în stare bună de conservare. Până la ultima renovare exteriorul era tencuit. În prezent lemnul este aparent. Interiorul este tencuit. Biserica este amplasată între casele de pe uliţă, situate aproape. 30
  35. 35. 45. Localitate / adresă sat SĂLDĂBAGIU MIC, nr. 98, comuna CĂPÂLNA Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Ierarh Nicolae” Cod LMI BH-II-m-B-01202 Datare 1769 Utilizare Biserică neutilizată. Există biserică în sat, construită între 1984-1987. Intervenţii / Restaurări La restaurarea efectuată de Direcţia Naţională a Monumentelor Istorice, înainte de anul 1989, a fost îndepărtată tencuiala exterioară şi refăcut acoperişul din şindrilă. În anul 2011, refacerea învelitorii din şindrilă şi a turnului s-a făcut în regie proprie de către Parohie. Arhitect: Cristian Puşcaş. Starea actuală Stare de conservare bună. Lucrările nu au fost executate şi supravegheate conform normelor impuse de statutul de monument istoric. 46. Localitate / adresă sat STÂNCEŞTI, nr. 63 A, comuna BUNTEŞTI Obiectiv / monument Biserica de lemn “Sf. Ioan Gură de Aur” Cod LMI BH-II-m-B-01206 Datare 1752. Pictată de David Zugravu în anul 1756. Utilizare Biserica de lemn nu este folosită. Există biserică de zid construită între anii 1994-2000, în imediata vecinătate. Intervenţii / Restaurări Renovată de Direcţia Generală a Monumentelor Istorice în anul 1957. În anul 1978 s-au făcut reparaţii capitale, în regia Parohiei. Starea actuală Stare rea de conservare. Învelitoarea din şindrilă este foarte degradată. Interiorul bisericii este încărcat cu ţesături şi relativ neglijat.Pictura se păstrează doar parţial 31
  36. 36. 47. Localitate / adresă sat ŞEBIŞ, nr. 1, în cimitirul satului, comuna DRĂGĂNEŞTI Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-A-01205 Datare 1755-1764. Pictură realizată de David Zugravu în anii 1755 şi 1764. Utilizare În biserică se slujeşte la hram. Există biserică de zid în vecinătate, construită între anii 1992-2007. Intervenţii / Restaurări Reabilitare învelitoare şi turn în anul 2014, în regia proprie a Parohiei pe baza unui proiect realizat de arhitectul Cristian Puşcaş, nerespectat integral de către beneficiar. Starea actuală Biserica se prezintă în stare relativ bună de conservare. Este una dintre cele mai valoroase biserici din judeţ, având cel mai înalt acoperiş din lemn. Pictura este deteriorată. Lucrările de restaurare nu au fost executate şi supravegheate conform normelor impuse de statutul de monument istoric. Înainte de reabilitare După reabilitare 32
  37. 37. 48. Localitate / adresă sat SURDUC, nr. 211 B, comuna COPĂCEL Denumire monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01207 Datare Ultimele două decenii ale sec. al XVIII-lea Utilizare Biserica de lemn nu este utilizată. Există biserică de zid, construită între anii 1997-2000. Intervenţii / Restaurări Restaurată în1965 de Direcţia Naţională a Monumentelor Istorice. Starea actuală Stare de conservare foarte rea. Sunt afectate grav învelitoarea din şindrilă şi turnul, posibil şi elemente de structură. Biserica este deosebită prin volumetrie, elementele sculptate dar şi prin pictura interioară (din 1804 şi 1806), bine păstrată. 49. Localitate / adresă sat ŞOIMI, nr. 193, comuna ŞOIMI Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01209 Datare Mijlocul sec. al XVIII-lea Utilizare Biserică în care se slujeşte. Intervenţii / Restaurări Biserica de lemn era înainte de intervenţia radicală din 2010 în stare rea de conservare. Era tencuită în exterior şi interior dar cu tencuiala căzută, fisurată. Învelitoare era din ţiglă, iar coiful turnului din tablă. Biserica prezenta tasări, iar elemente de lemn ale plafonului erau bombate. Elementele din lemn erau vopsite. Nu se păstrau elemente artistice originale, cu excepţia unui segment de grindă de deasupra uşilor altarului. În 2010 au fost efectuate lucrări la biserică. La desfacerea tencuielii s-a constatat starea foarte rea a bârnelor, a materialului lemnos. S-a decis refacerea bisericii. Au fost efectuate lucrări de reconstrucţie: a fost realizată o fundaţie de beton pe acelaşi amplasament al tălpilor, a fost reconstruită biserica din bârne de lemn noi. Turnul şi acoperişul au fost refăcute însă la fel ca cele vechi, cu învelitoare din ţiglă şi tablă, dar cu materiale noi. Biserica a fost tencuită. Starea actuală Rezultatul intervenţiilor menţionate este o altă biserică, nouă, asemănătoare cu cea veche. Lucrările nu au fost avizate, nu au fost realizate pe baza unui proiect şi a unor expertize întocmite de specialişti atestaţi. 100 33
  38. 38. 50. Localitate / adresă sat TALPE, cimitirul satului, nr.76, comuna DRĂGĂNEŞTI Denumire monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01211 Datare 1731 Utilizare În biserica de lemn se oficiază cu ocazia hramului şi a pomenirii morţilor. Există biserică de zid, construită între anii 2000-2005. Intervenţii / Restaurări În anul 1950 s-au înlocuit tălpile, s-a făcut subzidirea şi s-a tencuit şi zugrăvit în interior. În anul1980 învelitoarea a fost acoperită cu ţiglă. Coiful turnului este din tablă. Interiorul este tencuit şi zugrăvit, iar elementele din lemn sunt vopsite. Starea actuală Se păstrează elemente sculptate şi uşile împărăteşti pictate. Stare generală de conservare bună. 101 51. Localitate / adresă sat TĂRCĂIŢA, nr. 142 A, comuna TĂRCAIA Denumire monument Biserica de lemn “Pogorârea Sfântului Duh” Cod LMI BH-II-m-B-01212 Datare 1796. Pictată în 1816 Utilizare Biserica de lemn este folosită la hram. Biserica de zid, foarte aproape de cea de lemn, a fost construită între anii 2005-2010. Intervenţii / Restaurări - Starea actuală Stare de conservare rea. Învelitoarea bisericii este din ţiglă, iar coiful turnului din tablă. Interiorul mai păstrează parţial pictura originală, greu de depistat sub numeroasele ţesături şi icoane contemporane. 52. Localitate / adresă sat TILECUŞ, nr. 118, comuna TILEAGD Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-A-01217 Datare 1785 Utilizare Biserică neutilizată. În vecinătate a fost construită o biserică de zid în perioada interbelică. Intervenţii / Restaurări Restaurată în anii 1967 şi 2004. Starea actuală Stare de conservare bună. Biserica păstrează parţial pictura interioară realizată în anul 1793 de către Mihail Paholcek. 34
  39. 39. 53. Localitate / adresă comuna TINCA, str. Republicii, nr. 45 Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Ierarh Nicolae” Cod LMI BH-II-m-B-01219 Datare 1743. Pictată în anul 1810. Amplasament iniţial Satul Sohodol, jud. Bihor Utilizare Biserica funcţionează ca muzeu, adăpostind o colecţie de obiecte bisericeşti. Mutată în anul 1980 din satul Sohodol, jud. Bihor, în Tinca, în curtea casei parohiale şi a bisericii de zid situate la stradă. Intervenţii / Restaurări În anul 2011 au fost reabilitate acoperişul şi turnul; executant: S.C. Edil Coneco; arhitect: Cristian Puşcaş. Lucrările nu au fost executate de meşteri atestaţi şi nici supravegheate de diriginte de şantier atestat de Ministerul Culturii. Starea actuală Stare bună de conservare. Talpa este înglobată într-o centură de ciment. La ultima reabilitare au fost refăcute învelitoarea şi turnul (potrivit Dr. Ioan Godea acesta avea coif cu bază octogonală). Interiorul păstrează pictura iniţială (parţial). 54. Localitate / adresă sat TOPA DE JOS, nr. 86, comuna DOBREŞTI Denumire monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01220 Datare 1756 Utilizare În biserică se slujeşte. Există în sat biserică de zid, în construcţie din 2010, aproape de finalizare. Intervenţii / Restaurări În 1920 s-a realizat acoperişul din ţiglă, mărirea ferestrelor, tencuirea exteriorului, placarea cu scândură a interiorului. În 2002 s-au făcut reparaţii capitale la acoperiş şi s-a înlocuit ţigla. Starea actuală Biserica este tencuită la exterior, are învelitoarea acoperişului din ţiglă şi turnul din tablă. Interiorul este placat cu scânduri. 35
  40. 40. 55. Localitate / adresă sat TOTORENI, nr. 63 A, comuna TĂRCAIA Denumire monument Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Cod LMI BH-II-m-B-01221 Datare 1697. Pictura originală realizată la 1818 de Simion Darabant. Utilizare În biserica se mai slujeşte la hram şi la pomenirea morţilor. Biserica de zid a fost construită între anii 1995-2005. Intervenţii / Restaurări În anul 1927 s-a realizat învelitoarea din ţiglă a acoperişului şi coiful din tablă al turnului. Starea actuală Biserica se remarcă prin elementele din lemn sculptat şi prin prispa aflată lateral faţă de naos, cu „perindele” (locul destinat ispăşirii pedepsei, expunerii la oprobiul public). Învelitoarea bisericii este din ţiglă iar coiful turnului din tablă. Interiorul păstrează pictura originală, chiar dacă deteriorată în parte. 56. Localitate / adresă sat ŢIGĂNEŞTII DE CRIŞ, nr. 50, comuna BRUSTURI Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01223 Datare După anul 1600 Utilizare În biserica de lemn se oficiază la hram. Biserica de zid a fost construită între anii 1998-2010. Intervenţii / Restaurări - Starea actuală Învelitoarea şi turnul sunt din tablă. Elementele de structură din lemn, cum sunt tălpile şi unele grinzi, prezintă degradări. Scândurile care căptuşesc interiorul sunt zugrăvite sau văruite. 107 57. Localitate / adresă sat VALEA CRIŞULUI, nr. 103 A, comuna BRATCA Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01225 Datare 1761. Strămutată şi refăcută în anul 1865. Pictură datorată lui Dionisiu Iuga de la Nicula, făcută în anul 1876. Utilizare Se slujește doar la hram. Biserică din zid în folosinţă, construită în anul 1935. Intervenţii / Restaurări - Starea actuală Stare bună de conservare. Pictura interioară este într-o stare relativ bună. 36
  41. 41. 58. Localitate / adresă sat VALEA DE JOS (fost Valea Neagră de Jos), nr. 106, comuna RIENI Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-A-01226 Datare 1738. Pictura originală (circa 1750), atribuită lui David Zugravu. Utilizare Biserica de lemn este folosită la hram şi cu ocazia pomenirii morţilor. Există biserică de zid, construită între anii 1990 – 2012. Intervenţii / Restaurări În anul 1928 s-au făcut reparaţii capitale. Starea actuală Biserica este acoperită cu tablă. Nu se mai păstrează din pictura originală, relativ deteriorată, decât cea a iconostasului şi a uşilor împărăteşti şi diaconeşti. Interiorul a fost repictat şi revopsit parţial. 37
  42. 42. 59. Localitate / adresă sat VĂLANI DE POMEZEU, nr. 235, comuna POMEZEU Denumire monument Biserica de lemn „Sf. Ierarh Nicolae” Cod LMI BH-II-m-B-01227 Datare 1730. Pictura din interior datează din secolul al XVIII-lea. Intervenţia din anul 1867 e datorată pictorului M. Palann. Utilizare În biserică se slujeşte. Există şi biserică de zid construită între anii 1999-2014. Intervenţii / Restaurări - Starea actuală Starea generală de conservare este bună. Acoperişul şi turnul au învelitoarea din tablă.10 60. Localitate / adresă sat VÂRCIOROG, nr. 123, comuna VÂRCIOROG Denumire monument Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” Cod LMI BH-II-m-B-01229 Datare Sec. XVIII. În 1860 are loc strămutarea şi refacerea bisericii pe amplasamentul actual. Utilizare Biserica de lemn nu este utilizată. Există biserică nouă construită între anii 2006- 2012. Intervenţii / Restaurări În anul 1930 s-au mărit ferestrele şi s-a tencuit biserica iar în anul 1956 a avut loc o restaurare a bisericii. În anii `80 s-au făcut intervenţii de reabilitare. Starea actuală Stare generală de conservare bună. Interiorul şi exteriorul sunt tencuite. 38
  43. 43. 61. Localitate / adresă sat VOIVOZI, nr. cadastral 11, comuna POPEŞTI, în incinta mănăstirii “Sfinţii Voievozi” Denumire monument Biserica de lemn „Sf. Ierarh Nicolae”, a mănăstirii “Sfinţii Voievozi” Cod LMI BH-II-m-A-01230 Amplasament iniţial: Sat Sacalasău, comuna Derna, jud. Bihor Datare Sec. al XVIII-lea, probabil anul 1721 Utilizare Biserică în care se slujeşte. În vecinătate se construieşte biserica de zid a mănăstirii. Intervenţii / Restaurări În 1962 a fost restaurată de Direcţia Monumentelor Istorice. Biserica a fost mutată din Sacalasău în 1997/1998. Lucrările de restaurare ale Oficiului Naţional pentru Protejarea Patrimoniului au fost încheiate în anul 2000. Executant: S.C. Axis B S.R.L. Sighetu Marmaţiei; proiectare: VDB DYNASTY S.R.L. Bucureşti. Starea actuală Biserica este în stare bună de conservare şi se remarcă prin elementele sculptate şi prin volumetrie. Interiorul este nou, a fost placat şi pictat. Se mai pot distinge unele elemente din lemn, sculptate. La intrare a fost montată o uşă din PVC, neadecvată, la fel ca şi montarea cu spumă a ferestrelor. 33333333 39 3123thukkljhghjklșțșlkjhgfjjjjjhklklkjhn 39
  44. 44. VI. BIBLIOGRAFIE 1. AVRAM, Alexandru, GODEA, Ioan, Monumente istorice din Țara Crișurilor, Editura Meridiane, 1975 2. AUNER, Niels, 100 Biserici de lemn restaurate: 1972-2012, Ed. Caiete Silvane, Zalău, Ed. Ethnologica, Baia-Mare, 2013. 3. CHIRIAC, Aurel, Pictura bisericilor de lemn românești din Bihor în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999. 4. CRISTACHE-PANAIT, Ioana, Arhitectura de lemn din județul Gorj, Editura ARC 2000, București, 2001. 5. CRISTACHE-PANAIT, Ioana, Biserici de lemn din județul Argeș, Editura ORDESSOS, Pitești, 2010. 6. GODEA, Ioan, CRISTACHE-PANAIT, Ioana, Monumente istorice din Eparhia Oradiei, județele Bihor, Sălaj și Satu Mare. Bisericile de lemn, Oradea, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1978. 7. GODEA, Ioan, Monumente de arhitectură populară din nord-vestul României, Vol. I - Biserici de lemn din zona Barcău – Crasna, Oradea, Muzeul Țării Crișurilor, 1972. 8. GODEA, Ioan, Monumente de arhitectură populară din nord-vestul României, Vol. II - Biserici de lemn din Valea Crișului Repede, Oradea, Muzeul Țării Crișurilor, 1977. 9. GODEA, Ioan, Biserici de lemn din România, nord-vestul Transilvaniei, București, Editura Meridiane, 1996. 10. GODEA, Ioan, Biserici de lemn din România, București, Noi Media Print, 2013. 11. PETRANU, Coriolan, Monumentele istorice ale județului Bihor, vol. I, Bisericile de lemn, Sibiu, 1931. 12. DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ BIHOR, Ghid de bune practici pentru restaurarea bisericilor de lemn monumente istorice din județul Bihor, Tehnoredactare și tipar Duran’s Press, Oradea, 2014. 13. Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice. 14. Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2260 / 18.04.2008, privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice. 15. Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2684 / 18.06.2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 448 / 24.06.2003, privind aprobarea Metodologiei de întocmire a Obligației, privind folosința monumentului istoricNormelor metodologice de clasare și inși a conținutului acestuia. 40

×