Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Pastele la romani

396 views

Published on

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Pastele la romani

  1. 1. PAŞTELEPAŞTELE SĂRBĂTORILE LA ROMÂNISĂRBĂTORILE LA ROMÂNI Bach - Air.mp3
  2. 2.  Cea mai mare, maiCea mai mare, mai îînsemnatnsemnatăă,, mai sfmai sfâântntăă şşi maii mai îîmbucurmbucurăătoaretoare ssăărbrbăătoare de peste an, duptoare de peste an, dupăă spusele romspusele româânilor denilor de pretutindeni, e spretutindeni, e săărbrbăătoareatoarea PaPaşştelor sautelor sau ÎÎnvierea Domnului,nvierea Domnului, pentru cpentru căă îîn aceastn aceastăă zi “Hristoszi “Hristos aa îînviat din mornviat din morţţi cu moarteai cu moartea pre moarte cpre moarte căălclcâândnd şşi celor dini celor din morminte viamorminte viaţăţă ddăăruindu-le”, iarruindu-le”, iar pre cei vii rpre cei vii răăscumpscumpăărrâându-i dendu-i de sub jugul psub jugul păăcatuluicatului şşii îîmpmpăăccâându-i cu Dumnezeu.ndu-i cu Dumnezeu.
  3. 3.  Ea cade laEa cade la îînceputulnceputul primprimăăverii, anotimpul celverii, anotimpul cel mai frumosmai frumos şşi mai pli mai plăăcut,cut, ccâând toatend toate îîn naturn naturăă îînvie.nvie. RomRomâânii anii aşşteaptteaptăă ssăărbrbăătoarea aceasta, duptoarea aceasta, dupăă un postun post îîndelungat, cu marendelungat, cu mare bucuriebucurie şşi cauti cautăă îîn acelan acelaşşii timp ca locuintimp ca locuinţţele lor sele lor săă fiefie curatecurate şşi cu toate pregi cu toate pregăătiriletirile ffăăcutecute îîn cea mai bunn cea mai bunăă rrâânduialnduialăă ..
  4. 4. Se ştie căSe ştie că Paştele la româniPaştele la români  este o sărbătoare care uneşte este o sărbătoare care uneşte familia şi este un prilej defamilia şi este un prilej de bucurie şi veselie, pe de-obucurie şi veselie, pe de-o parte că Iisus Hristos a înviatparte că Iisus Hristos a înviat , pe de altă parte că păcatele, pe de altă parte că păcatele noastre au fost iertate şinoastre au fost iertate şi începem un nou ciclu alîncepem un nou ciclu al vieţii.vieţii.
  5. 5.    În Duminica Învierii,În Duminica Învierii, obiceiul este ca oamenii să seobiceiul este ca oamenii să se îmbrace cu haine noi,îmbrace cu haine noi, semnificaţie a primeniriisemnificaţie a primenirii trupului şi a sufletului,trupului şi a sufletului, pentru a merge la slujba depentru a merge la slujba de Paşte, iar dimineaţa se punePaşte, iar dimineaţa se pune într-un ibric apa rece, un ouîntr-un ibric apa rece, un ou şi un ban de argint şi se spalăşi un ban de argint şi se spală cu această apă  pecu această apă  pe faţă pentru a fi roşu în obrajifaţă pentru a fi roşu în obraji ca oul, pentru a fi tari caca oul, pentru a fi tari ca banul şi pentru a aveabanul şi pentru a avea belsug.belsug.
  6. 6.  ÎÎn aceastn aceastăă sfsfâântntăă zi szi săărbrbăătorim biruintorim biruinţţaa vievieţţii asupra morii asupra morţţiiii şşi nei ne îîncncăărcrcăăm dem de speransperanţţa unei viea unei vieţţi mai bune, mai dreptei mai bune, mai drepte şşii mai pline de bucurii sufletemai pline de bucurii sufleteşşti, alti, alăături deturi de Iisus Hristos, care neIisus Hristos, care ne îîndeamnndeamnăă la aceastla aceastăă mare smare săărbrbăătoare: "Bucuratoare: "Bucuraţţi-vi-văă îîmpreunmpreunăă cu Mine ccu Mine căă v-am ridicat din iadv-am ridicat din iad şşi dini din moartemoarte şşi v-am deschis pori v-am deschis porţţile raiului.ile raiului. BucuraBucuraţţi-vi-văă îîmpreunmpreunăă cu Mine ccu Mine căă moarteamoartea a fosta fost îînfrnfrâântntăă. Eu sunt. Eu sunt îînviereanvierea şşi viai viaţţa.a. Cel ce credeCel ce crede îîn Mine chiar dacn Mine chiar dacăă va muri,va muri, va trva trăăi.i. ŞŞi cel ce tri cel ce trăăieieşşte, crezte, crezâândnd îîn Mine,n Mine, nu mai moare niciodatnu mai moare niciodatăă" (Ioan 11, 25-26)." (Ioan 11, 25-26). ÎÎn aceastn aceastăă zi cuvzi cuvâântul de ordine estentul de ordine este "bucurie", bucurie ce izvor"bucurie", bucurie ce izvorăşăşte din mte din măărereţţiaia actuluiactului ÎÎnvierii. "Snvierii. "Săă ne curne curăţăţim simim simţţurileurile şşii ssăă-L vedem pe Hristos r-L vedem pe Hristos răăssăărindrind şşi si săă-L-L auzim zicauzim zicâând: "Bucurand: "Bucuraţţi-vi-văă !" (din!" (din ccâântecele Slujbeintecele Slujbei ÎÎnvierii).nvierii).
  7. 7. Natura ne bucurNatura ne bucurăă simsimţţurile cu parfumulurile cu parfumul şşi haina ei noui haina ei nouăă,, reactivreactivâândnd îîn noin noi pofta de viapofta de viaţăţă, de, de speransperanţăţă. Totul se. Totul se pregpregăăteteşşte pentru unte pentru un nou pas la vianou pas la viaţăţă..
  8. 8.  Pentru creştini semnificaţiaPentru creştini semnificaţia Paştelui a căpătat o conotaţiePaştelui a căpătat o conotaţie aparte, căci, prin cuvântulaparte, căci, prin cuvântul Paşti înţelegem trecereaPaşti înţelegem trecerea omului de la moarteaomului de la moartea datorată păcatelor, la viaţadatorată păcatelor, la viaţa cea veşnică a iubiriicea veşnică a iubirii jertfelnice, după exempluljertfelnice, după exemplul Mântuitorului Iisus Hristos.Mântuitorului Iisus Hristos.
  9. 9.  De la mic pDe la mic pâânnăă la mare, dela mare, de la bogat la sla bogat la săărac, noirac, noi simsimţţimim îîn aceste zile den aceste zile de PaPaşşte o bucurie fireascte o bucurie fireascăă, o, o bucurie duhovniceascbucurie duhovniceascăă,, acel simacel simţăţămmâânt pe carent pe care îîll dedeşşteaptteaptăă îîn noin noi ÎÎnviereanvierea Domnului, prin care ni seDomnului, prin care ni se îîntemeiazntemeiazăă credincredinţţaa şşii nnăădejdea noastrdejdea noastrăă îîntr-ontr-o viaviaţăţă viitoare mai bunviitoare mai bunăă şşii nesfnesfâârrşşitităă..
  10. 10.  În familie, fiecare dintreÎn familie, fiecare dintre noi împlinim datinilenoi împlinim datinile primite din bătrâni. De laprimite din bătrâni. De la toleranţă şi iertare latoleranţă şi iertare la spovedanie, împărtăşanie şispovedanie, împărtăşanie şi până la pregătirea coşuluipână la pregătirea coşului pascal din noaptea Învieriipascal din noaptea Învierii - Paştele este o punte de- Paştele este o punte de legătură între trecut şilegătură între trecut şi prezent. Să primim cuprezent. Să primim cu bucurie şi evlavie Sf. Paştibucurie şi evlavie Sf. Paşti - Sărbătoarea Sărbătorilor!- Sărbătoarea Sărbătorilor!
  11. 11.  Ziua de PaZiua de Paşşti sti săă fie pentru crefie pentru creşştiniitinii romromââni, "Ziuani, "Ziua ÎÎnvierii" zinvierii" zi îîn caren care "S"Săă ne luminne luminăămm şşi unul pe altul si unul pe altul săă nene îîmbrmbrăţăţiişăşăm. Sm. Săă zicem frazicem fraţţilorilor şşii celor care ne urcelor care ne urăăsc pe noi, ssc pe noi, săă iertiertăămm toate pentrutoate pentru ÎÎnviere".nviere". ŞŞii îîmpreunmpreunăă cu Sf. Ioan Gurcu Sf. Ioan Gurăă de Aur vde Aur văă îîndemn: "Bogandemn: "Bogaţţii şşi si săăraci,raci, îîmpreunmpreunăă bucurabucuraţţi-vi-văă ! Cei ce v-a! Cei ce v-aţţii îînfrnfrâântnt şşii cei lenecei leneşşi, cinstii, cinstiţţi ziua aceasta ! Ceii ziua aceasta ! Cei care acare aţţi postiti postit şşi cei ce n-ai cei ce n-aţţi postit,i postit, veseliveseliţţi-vi-văă! Masa este plin! Masa este plinăă,, ospataospataţţi-vi-văă totoţţi… Nimeni si… Nimeni săă nunu iasiasăă flflăămmâând. Nimeni snd. Nimeni săă nu senu se ttâânguiascnguiascăă pentru ppentru păăcate, ccate, căă dindin mormmormâânt iertarea a rnt iertarea a răăssăărit. Nimenirit. Nimeni ssăă nu se teamnu se teamăă de moarte cde moarte căă ne-ane-a izbizbăăvit pe noi moarteavit pe noi moartea MMâântuitorului".ntuitorului".
  12. 12. SĂRBĂTORI FERICITESĂRBĂTORI FERICITE Realizator : Debici Denisa , Pinte Melinda , clasa A VI-a A , c.Gimn.Al.I.Cuza , Baia MareȘ

×