Inerţia. radu pptx

5,037 views

Published on

Published in: Technology, Business
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
5,037
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2,531
Actions
Shares
0
Downloads
12
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Inerţia. radu pptx

  1. 1. Inerţia<br />A efectuat: Radu Tudor<br />A controlat: Curbet Alexandru <br />
  2. 2. DEFINIŢIA<br />SAVANŢI<br />VIDEO<br />Informaţii<br />Cuprins<br />
  3. 3. Ce este inerţia?<br />Inerţie este tendinţa de problema de a rezista schimbări în viteza sa. Inerţie este o proprietate a materiei. Este ca proprietati ale materiei, care se opune schimbări în viteză. Simplu spus, un obiect comun nu se va schimba viteza sa spontan. Asta este, dacă ceva se mişcă de-a lungul la o viteză constantă într-o linie dreaptă, acesta va continua să se mişte de-a lungul la aceeaşi viteză constantă în linie dreaptă aceeaşi. Acesta nu va, toate pe cont propriu, a accelera, a încetini, sau schimba directia. Altceva trebuie să insiste pe obiect pentru a accelera, încetini, sau schimbarea direcţiei sale. De asemenea, dacă ceva este încă în picioare, se va, dacă este lăsată să se, continua să stea în continuare. Altceva trebuie să insiste pe un obiect pentru al pune în mişcare. De fapt, un obiect încă în picioare este doar un caz special al unui obiect menţinerea viteza sa constantă. viteza sa este în mod constant 0 m / s.<br />
  4. 4. DEFINIŢIA<br />SAVANŢI<br />VIDEO<br />Informaţii<br />
  5. 5. Cine a formalizat conceptul inerţiei?<br />Din nou, proprietati ale materiei, care este responsabil de această natură se numeşte inerţie. Galileo este în mod tradiţional creditat ca fiind primul om de ştiinţă de a formaliza acest concept. Oamenii înainte de el de multe ori le-a transformat în jurul. Mulţi au crezut că o împinge a fost necesară pentru a păstra ceva în mişcare. Se pare cu siguranţă că la fel primul gand. Dacă vă împinge un scaun intr-o camera, se pare că împinge dvs. este necesară pentru a susţine viteza de scaun. Dacă nu mai împingeţi, preşedintele se opreşte. Galileo, însă, crede că, atunci când apăsaţi pe scaunul este luat, preşedintele ar trebui să continue să se deplaseze de-a lungul fără nici o asistenţă. Şi, după cum se vede, se va, în cazul în care preşedintele este în întregime lăsat în pace. Dar nu este lăsat singur. Fricţiuni între scaun şi podea continuă să se aplice o împinge la scaun după ce luaţi mana departe de ea. Este acest frecare care împiedică scaunul de la ei continuă mişcare. Fără frecare, preşedintele ar păstra doar în mişcare. <br />
  6. 6. GalileoGalilei, în 1640, a formulatprincipiulinerţiei, care a fostpreluat şi reformulat de Newton încadrulprimeilegi a mişcării. Este interesant de notat că Galileo a observat că pebazaprincipiuluiinerţiei este imposibil de spusdacă un corp este înmişcareori este înrepausatâtatimpcât nu ne raportăm la ceva. Dacă, de exemplu, suntemaşezaţipe o banchetă la geamîntr-untren şi nu putemvedeaînfaţanoastră nimicaltcevadecâttrenul de peliniavecină care nu se mişcă delocîncomparaţiecualnostru, atâtatimpcât nu putem ne raporta la copacii, caseledinjuretc, nu putemspunedacă suntemînmişcareoriînstare de repaus. Acestenoţiuni, mişcare şi repaus, înacestcontext, nu au sens decâtraportate la ceva. Aceastăideevafipreluatăulteriorde Einstein înelaborarea teorieirelativităţiispeciale.<br />
  7. 7. DEFINIŢIA<br />SAVANŢI<br />VIDEO<br />Informaţii<br />
  8. 8.
  9. 9. DEFINIŢIA<br />SAVANŢI<br />VIDEO<br />Informaţii<br />
  10. 10. 1 Istorie şi dezvoltare a conceptului de un.<br />2 Teoria un impuls. <br />3 inerţieclasică <br />4 Relativitateadouă interpretări <br />2. 1 masa şi inerţia<br />3 cadre inerţiale<br />3 Sursa de inerţie<br />4 rotatieinerţie<br />5 A se vedea de asemenea, <br />6 Notes<br />7 Referinţe<br />
  11. 11. Deşiexperimentăm zilnicinerţia (de exemplu, atuncicând ne lovimpartenerii de călătorieîntr-unautobuzaglomerat, la o frână bruscă a şoferului), nu suntemobişnuiţi să vedem stări de mişcareneschimbate , pentru că înjurulnostru nu există liniştea de care corpurile au nevoiepentrua-şi păstranealterată starea de mişcare. Dacă aruncăm o piatră spregeamulvecinului ce ne-apricinuitneplăceri, trebuie să ne ajustăm lovituraastfelîncât să luăm în calcul faptul că până să lovească geamul, traiectoriapietrei va suferimodificări subinfluenţa, pe de o parte, a forţei de gravitaţie, care va atragepiatra cătreînjos, iarpe de altă parte a rezistenţeiopuse de moleculele de aer pe care piatraînzbor le va lovi. Altfel, piatras-ar duce în spațiulcosmic fără a-și încetinivreodată mișcarea.<br />
  12. 12. Primeleînţelegere de mişcareÎnainte de Renaştereteorie mai generalacceptate de mişcareînfilosofia occidentală sa bazatpeAristotel (înjur de 335 î.en la 322 î.Hr.), care a declarat că, înlipsa de o putere motrice extern, toateobiectele (pe pământ), arveni să se odihnească şi că obiecteleînmişcare continuă să se deplasezenumaiatâttimpcâtexistă o putere de a le incita să să facă acestlucru. Aristotel a explicatmişcare continuă de proiectile, care suntseparate de proiectorlor, prinacţiunea de mediulinconjurator, care continuă să se mişteproiectilulîntr-unfel. <br />Istoric şi evoluţie a conceptului<br />
  13. 13. Aristotela ajuns la concluzia că astfel de mişcare violente într-ungol a fostimposibil. Înciudaacceptării sale generale, conceptul lui Aristotel de mişcare a fostcontestatîn mai multerânduri de cătrefilosofinotabile peste aproape 2 milenii. De exempluLucretius (înurma, probabil, Epicur) a afirmat că &quot;stareaimplicită&quot; a materiei a fostmişcare nu stază. ÎnsecolulalsaseleaIoanPhiloponuscriticatneconcordanţeîntrediscuţia lui Aristotel de proiectile, încazulîn care mediul de proiectile păstrează merge, şi discuţia lui de vid, încazulîn care mediularîmpiedicamişcareaunuicorp. <br />
  14. 14. . Philoponus a propuscamişcare nu a fostmenţinută prinacţiunea de un mediuînconjurător, ci de o proprietateîmpărtăşit la obiectatuncicând a fost pus înmişcare. Deşiacestlucru nu a fostconceptulmodern de inerţie, pentru că eraîncă nevoie de o putere de a menţine un corpînmişcare, sa dovedit a fi un pas fundamentalînaceastă direcţie. Acestpunct de vedere a fostputerniccontestată de Averroes şi de cătremulţifilosofişcolare care au sprijinitAristotel. Cutoateacesteaacestpunct de vedere nu a mers necontestateînlumeaislamică, încazulîn care Philoponus au avutsusţinători mai multe care au dezvoltatîncontinuareideile sale.<br />
  15. 15. Interpretare<br />Conatus Însecolulal 14-lea, Jean Buridan a respinsideea că o proprietategeneratoare de mişcare, pe care a numit un impuls, disipatspontan. Poziţia Buridan a fost că un obiectînmişcarear fi arestat de rezistenţă a aerului şi greutateacorpuluipe care se va opuneimpuls sale. [8] Buridan, de asemenea, a susţinut că impuls a crescutcuviteza, astfel, ideea lui iniţială de impuls a fostsimilară înmultemoduri de a conceptuluimodern de impuls. Înciudasimilitudinievidentepentru mai multeidei moderne de inerţie, Buridan văzut teoria lui cadoar o modificare a filozofia de bază a lui Aristotel, menţinereamultealtepuncte de vedereperipatetician, inclusivcredinţa că există încă o diferenţă fundamentală între un obiectînmişcare şi un obiectînrepaus. Buridan, de asemenea, a susţinut că impulsarputea fi nu doarliniar, ci circular, de asemenea, înnatură, provocândobiecte (cumar fi corpurilorcereşti), să se deplasezeîntr-uncerc. Buridan crezut că a fosturmată de elevul său Albert de Saxonia (1316-1390) şi Calculatoare Oxford, care au efectuat diverse experimente care au subminatîncontinuarepunctul de vedereclasic, aristoteliană. Muncalor, la rândul său a fostelaborat de către Nicole Oresme care pionierpracticapentru a demonstralegile de mişcareînformă de grafice. La scurttimpînainte de teoria lui Galileo de inerţie, Giambattista Benedetti a modificatteoriatot mai mare de un impuls de a implicamişcareliniară singur: &quot;... [Orice] porţiune de materiecorporale care se mută de la sineatuncicând un impuls a fostimpresionatpeea de oriceforţă motrice extern are o naturală tendinţa de a vă deplasape o rectiliniu, nu, o cale curbat,. &quot;<br />
  16. 16. [9] Benedetti citează mişcare de o stâncă într-unlanţca un exemplu de mişcareliniară inerentă de obiecte, forţatînmişcarecirculară. [Edit] inerţieclasică a legiidinstateleinerţie care este tendinţa de a rezistaunuiobiect o schimbareînmişcare. Potrivitspuselor lui Newton, un obiect va staînrepaussau de şedere înmişcareexcepţiacazuluiîn care a acţionatpe de o forţă externă netă, dacă rezultatele de la gravitate, frecare, contact, sauunelealtesurse. Diviziuneaaristotelice de mişcareînlumesc şi celestă a devenittot mai problematică înfaţaconcluziileNicolaus Copernic însecolulal 16-lea, care a susţinut că pământul (şi totpeea), a fost, de fapt, niciodată &quot;înrepaus&quot;, dar a fost de faptîn continuă mişcareînjurulSoarelui. [10] Galileo, îndezvoltarea sa ulterioară a modelului lui Copernic, a recunoscutacesteproblemecunatura, atunciacceptată de mişcare şi, celpuţinparţial, carezultat, a inclus o reafirmare a descrierii lui Aristotel de mişcareîntr-ungolca un principiufizic de bază : Un corp se deplasează pe o suprafaţă nivel va continua înaceeaşidirecţie, la o viteză constantă cuexcepţiacazuluiînperturbată. De asemenea, este demn de remarcatfaptul că Galileo mai târziu a continuat să concluzioneze că, peaceastă premisă iniţială de inerţie, este imposibil să-i spuneţidiferenţadintre un obiectînmişcare, iar o staţionare fără unele de referinţă înafara de a le compara împotriva.<br />
  17. 17. : [11] Aceastăobservaţieîncele din urmă a ajunssă fie bazapentru Einstein pentru a dezvoltateoriarelativităţiispeciale. Conceptul lui Galileo de inerţie va veni mai târziu să fie rafinat şi codificată de către Isaac Newton ca prima de legilemiscarii (publicatpentru prima dată înmunca lui Newton, PhilosophiaeNaturalisPrincipiaMathematica, în 1687): Cuexcepţiacazuluiînacţionat de o forţă neechilibrată net, un obiect va menţine o viteză constantă. Notă de faptul că &quot;viteza&quot; înacestcontext, este definitca un vector, astfel lui Newton &quot;vitezaconstanta&quot; implică atâtviteză constantă şi direcţia constantă (şi include, de asemenea, încazul de zeroviteză, sau fără mişcare). De la publicareainiţială, Legile lui Newton (şi, prinextensie, această legeprimul) au venitpentru a forma bazapentruramuraaproapeuniversalacceptate ale fiziciinumitacummecanicaclasică. Termenulactual &quot;inerţie&quot; a fostintroduspentru prima oară de către Johannes Kepler în său este rezumatulAstronomiaeCopernicanae (publicatîntrei părţi 1618 la 1621), cutoateacestea, sensul de termen a lui Kepler (care a derivatdincuvântul latin pentru &quot;lenea&quot; sau &quot;lenea &quot;) nu a fostdestul de aceeaşicainterpretarea sa modernă. Kepler definiteinerţienumaiîntermeni de o rezistenţă la circulaţie, dinnou, bazatpeprezumţia că restul a fost o starenaturală, care nu a avutnevoie de o explicaţie. Nu a fostpână la locul de muncă mai târziu de odihnă Galileo şi Newton a unificat şi mişcareîntr-unsingurprincipiu, că termenul &quot;inerţie&quot; arputea fi aplicatacesteconceptecum este astăzi.<br />
  18. 18. Nu există o teorieunică acceptate care explică sursa de inerţie. Diverse eforturile de fizicieninotabile, cumar fi Ernst Mach (a se vedeaprincipiul lui Mach), Albert Einstein, Sciama D, şi Haisch Bernard au toaterulaîncriticisemnificativedinteoreticieni mai recente. [Edit] inerţie de rotatie O altă formă de inerţie este inerţie de rotaţie (-> moment de inerţie), care se referă la faptul că un organism de rotaţierigidîşimenţinestarea de mişcare de rotaţieuniformă. momentului său cinetic este neschimbat, cuexcepţiacazuluiîncupluextern este aplicat, aceasta este, de asemenea, numit de conservare a momentuluicinetic. inerţie de rotatiedepinde de obiectul rămase intacte structural ca un corprigid, şi are, de asemenea, consecinţe practice; De exemplu, un giroscoputilizează proprietatea că rezistă la oriceschimbareîn axa de rotaţie.<br />Sursa de inerţie<br />
  19. 19.
  20. 20. http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/81-ce-este-inertia.html<br />http://en.wikipedia.org/wiki/Inertia<br />http://zonalandeducation.com/mstm/physics/mechanics/forces/galileo/galileoInertia.html<br />http://www.ask.com/wiki/Inertia<br />Surse<br />

×