Successfully reported this slideshow.

Somajul

8,215 views

Published on

  • Be the first to comment

Somajul

  1. 1. Profesor coordonator: Lect. Univ. Dr. Adrian Florea Studenţi:
  2. 2. CUPRINS Notiunea de “Şomaj” Ce este şomajul din punct de vedere economic Şomajul, definiţie Cauzele şomajului Caracterizarea şomajului Tipuri de şomaj Forme ale şomajului Consecinţele şomajului Măsurarea şomajului Politici antişomaj, politici de ocupare a forţei de munca Şomajul în judeţul Bihor
  3. 3. Din multitudinea problemelor economice, inflatiasi şomajul sunt, adesea, cele mai importanteprobleme cu care se confrunta o natiune. Ori decate ori indicii saraciei inventati de A. Okun, ca sumadintre rata somajului si rata inflatiei ating valoriridicate, fie somajul, fie inflatia sunt apreciate de catrepopulatie drept cea mai grava problema a societatii. In prezent, somajul depaseste cu obstinentapragurile considerate in perioadele anterioare caintolerabile. Dincolo de indicatorii statistici, somajuleste un "rau" care atinge persoanele in demnitatealor. Analiza economica a somajului pune, mai intai,problema definirii si masurarii sale.
  4. 4. Notiunea de şomaj! Cu toţii am auzit in viata de zi cu zi vorbindu-se totmai des despre acest fenomen. Dar ce este de fapt el? Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage”din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca“cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia seintrerupea orice activitate. Ce este şomajul din punct de vedere economic? Şomajul – inseamna nefolosirea, in forme si gradediferite, a unei parti a populatiei apte si disponibite.Existenta sa ca fenomen economic si social este stranslegata de productia moderna. Evolutia prin dezechilibre aeconomiei, ciclicitatea activitatii, aparitia unor factori noide influenta, sub incidenta inovatiei tehnice si tehnolagice.
  5. 5. Şomajul = este forma desubocupare, respectiv o manifestarespecifică de inactivitate, cuprinzândpersoanele care cer de lucru, înschimbul salariului practicat,însa această cerinţă nu poate fisatisficută pentru fiecare individ, înaceeaşi meserie şi localitatea dereşedinţă.
  6. 6. Cauzele somajului : -evolutia nefavorabila a activitatiilor socialeconomice, ceea ce face ca o parte insemnata apopulatiei sa nu gaseasca locuri de munca ; -aparitia noilor generatii care au ajuns la varstalegala de munca neinsotita de noi cereri de munca(suplimentara) si neconcordanta dintre pregatire sicerintele pietei ; -cresterea solicitarilor de munca de catrepersoane de varsta a II-a care nu au lucrat ori auintrerupt activitatea si sunt decise sa-si schimbestatutul social.
  7. 7. Somajul se caracterizeaza prin:1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima: a) absolut- ca numar al somerilor; b) relativ- ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor si populatia activa sau disponibila.2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).3. Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii.4. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc:5. Frecventa, arata de cate ori, in medie, intr-o anumita perioana, lucratorii au devenit someri. Ea este determinata, in principal de doi factori:- Primul factor: este reprezentat de variatia cererii de munca din partea diferitelor firme- Al doilea factor: este rata noilor intrari pe piata muncii. Criterii de caracterizare:Dupa nivel: - absolut – numar - relativ - rataDupa Structura : -rasa -sex -varsta -calificare -domeniu de activitate -grad de pregatire
  8. 8. Tipuri de somaj :A)Somajul de dezechilibru - poate fi urmarit prin decalajul care se manifesta la nivel macroeconomic;intre cererea agregata de munca si oferta agregala de munca. ; acest tip este in principal determinat de presiuni externe din partea sindicatelor care promoveaza o politica de crestere a salariului minim, scaderea cererii de munca , fara reducerea corespunzatoare salariilor, cresterea ofertei de munca fara diminuarea salariilorForme ale somajului de echilibru:1)Somaj ciclic - se datoreaza reducerii cererii de munca in perioada de depresiune si criza economica;2)Somajul clasic - generat de mentinerea salariului mediu la nivel mai mare decat al salariului de echilibru;3)Somajul de presiune - apare cand creste nr. persoanelor si stagneaza nr. locurilor de munca
  9. 9. B)Somajul de echilibru - apare chiar si atunci cand actiunea economiei se afla intr-o stare relativa de echilibru deoarece intodeauna vor exista persoane care vor cauta un loc de munca mai bine platit, fie vor astepta o perioada pana sa accepte un loc de munca satisfacator.Forme de somaj de echilibru:1)Somajul frictional- exprima starea de neocupare in pofida existentei locurilor de munca ;2)Somajul structural- apare din cauza unor noutati in mecanismul functional al economiei nationale datorita progresului tehnologic sau datorita unor factori de natura conjucturala ;3)Somajul sezonier- se produce in cazul activitatilor afectate de factori meteorologici,climaterice ;4)Somajul voluntar- determinat de nr de persoane care nu vor sa accepte cu ce li se ofera; 5)Somajul involuntar- este format din persoane care vor sa lucreze
  10. 10. Punctul de plecare in analiza somajului il reprezinta stabilirea diferentei intre populatia activa disponibila si populatia ocupata. In fiecare moment, exista un numar dat de someri. Acest numar se modifica permanent, intrerupt, simultan, o parte a populatiei ocupate isi pierde locul de munca,o alta parte iese din somaj, iar a treia parte ramane in somaj o perioada mai mare de timp.O persoana poate deveni somer prin mai multe modalitati:- este nou intrata pe piata muncii si cauta, pentru prima data, un loc de munca;- persoana paraseste un loc de munca in vederea cautarii altuia, care sa corespunda mai bine aspiratiilor sale;- persoana este suspendata temporar din functie de catre angajator si se reintoarce la locul de munca atunci cand necesitatile de productie o vor cere (ca o reactie la reducerea cererii de bunuri, firma trimite in concediu fara plata o parte din angajati);- pierderea definitiva a slujbei, pentru ca persoana a fost concediata sau firma a dat faliment.
  11. 11. Iesirea din somaj, fapt ce compenseaza total sau partial cresterea numarului de someri, se poate realiza in mai multe moduri:- persoana este angajata la un nou loc de munca;- rechemarea la lucru a persoanelor care, anterior, au fost trecute in concediu fara plata;- persoana aflata in somaj inceteaza a mai cauta un loc de munca si, prin definitie paraseste sfera de cuprindere a populatiei active disponibile.Trebuie remarcat ca, in economie, oameni se angajeaza si parasesc locurile de munca, atat in timpul perioadelor de somaj ridicat (recesiune economica), cat si in timpul perioadelor de boom economic, cand somajul este redus.
  12. 12.  Pe plan naţional, excluderea unei părţi a forţei de muncă influenţează mărimea PIB; societatea suportă costurile şomajului prin contribuţia la fondul de şomaj a agenţilor economici şi a salariaţilor; existenţa unui şomaj de lungă durată, mai ales în rândul tinerilor, poate genera acte de violenţă, infracţiuni, poate accentua criminalitatea cu impact asupra întregii societăţi. La nivel de individ – familie, şomajul are efecte negative asupra venitului deoarece indemnizaţia de şomaj este mai mică decât salariul. Prelungirea ratei şomajului erodeaza economiile daca acestea există şi deteriorează calitatea forţei de muncă fiind mult mai greu de a găsi un loc de muncă.
  13. 13.  Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciază şomajul sunt de două feluri: ☺indicatori absoluţi ☺indicatori relativi Indicatorii absoluţi sau indicatorii de nivel se referă la numărul efectiv de şomeri, se exprimă în “persoane” şi se determină pentru anumite perioade de referinţă: lunar, trimestrial sau anual.Numărul şomerilor se calculează şi în corelaţie cu anumite variabile demografice, cum sunt: vârstă, sex, stare civilă, dar şi ţinând cont de pregătirea profesională, de nivelul studiilor sau de repartiţia teritorială. Indicatorul relativ prin care se apreciază intensitatea şomajului este indicatorul macroeconomic: rata şomajului. Aceasta se determină prin raportarea numărului total de şomeri la populaţia activă şi se exprimă in procente.
  14. 14. Ca relaţie generală de calcul, rataşomajului se determină prin raportareaunui indicator care exprimă şomajul(numărul de şomeri - Ş) şi un altindicator care măsoară populaţia dereferinţă, cel mai adesea populaţiaactiva (Pa). Rş = Ş/Pa ×100
  15. 15. În mare parte, scăderea ratei de ocupare a populaţieiactive se datorează schimbărilor generate de restructurărileeconomice, care au făcut ca unele specializări profesionalesă devină inutile, pe când altele să fie în mare căutare. Rata şomajului - în luna septembrie a anului 2006rata şomajului era de 2,6 %, în 2007 s-a înregistrat o scăderela 1,8%, iar în luna ianuarie 2008 a crescut la 2,5%,ajungând la 6.989 de persoane, dintre care 2.764 femei.
  16. 16. 18000160001400012000 numar total10000 someri 8000 numar total 6000 femei 4000 2000 0 1991 1995 2000 2002 2005 2007 Sursa: Anuarul statistic al jud. Bihor 2007
  17. 17. Rata şomajului BIM pe grupe de vârstă şi sexe, trimestrul IV 2007 Sursa: Anuarul statistic al jud. Bihor 2007 Se remarcă o rată de ocupare a femeilor cu puţin mai maredecât a bărbaţilor, fapt care subliniază necesitatea luării înconsiderare a acestui aspect, în cadrul strategiilor elaborate de cătreorganizaţii şi instituţii din domeniul resurselor umane.
  18. 18. MEDIUL URBAN 1.923 1 MUNICIPIUL ORADEA 1.0692 MUNICIPIUL BEIUŞ 673 MUNICIPIUL MARGHITA 1654 MUNICIPIUL SALONTA 1395 ORAS ALEŞD 2466 ORAS NUCET 267 ORAS SĂCUIENI 598 ORAS ŞTEI 479 ORAS VALEA LUI MIHAI 7610 ORAS VAŞCĂU 29 MEDIUL RURAL 4.783Sursa:Agenţia Judeţeana pt Ocuparea Forţei de Muncă Bihor 2007
  19. 19.  Alături se poate urmări distribuţia şomerilor pe ramuri REPARTIZAREA SOMERILOR INDEMNIZATI PE de vârstă, unde putem observa CATEGORII DE VARSTA numărul ridicat al şomerilor cu vârste între 30 - 39 de ani, dar şi între 40 şi 49 de ani. Numarul mare al şomerilor în cadrul 4% acestor categorii 12% 17% sub 25 ani implică eforturi de recalificare şi 25-29 ani inserţie pe piaţa 8% muncii, mai ales 30-39 ani având în vedere gradul ceva mai 40-49 ani scăzut de mobilitate. Numărul relativ 26% mare al şomerilor în 50-55 ani randul tinerilor cu 33% vârste până la 25 de peste 55 ani ani indică pe de altă parte necesitatea îmbunătăţirii programelor de orientare şi consiliere privind cariera.
  20. 20. Ponderea numărului mediu de salariaţi pe domenii de activitate
  21. 21. Această distribuţie 2005 sugerează atât Categoria necesitatea studiilor, Din care creşterea importanţei Total femei educaţiei pe tot parcursul vieţii, cât şi oMuncitori 1196 538 mai bună corelare a sistemului deStudii medii 606 359 învăţământ cu cererile pe piaţa muncii, maiStudii ales în ceea ce priveşte 214 119superioare educaţia gimnazială şi ofertele şcolilor de artăTOTAL 2316 1016 şi meserii.Sursa:Agenţia Judeţeana pt Ocuparea Forţei de Muncă Bihor 2005
  22. 22. Astfel, putem menţiona trei factori importanţi de risc: ratele mici de angajare în unele zone din judeţ, zone slab dezvoltate unde sunt necesare investiţii ratele mari ale şomajului în rândul populaţiei cu vârsta între 30 şi 49 de ani (şi de asemenea ridicată în rândul tinerilor) din rândul muncitorilor, problemă care necesită atenţia sistemului de învăţământ numărul mare de investitori străini care după intrarea României în Uniunea Europeană se orientează spre alte zone care oferă forţă de muncă ieftină şi un sistem de taxe mai permisiv.
  23. 23. În context european, RegiuneaNord-Vest se situează în topul celormai bine plasate 8 regiuni dinstatele candidate atât în ceea cepriveşte rata şomajului în rândulfemeilor, cât şi rata şomajului înrândul populaţiei tinere. Populaţiaşomeră din Nord-Vest, reprezintă10,7% din populaţia şomeră aRomâniei.
  24. 24.  Grigore Silaşi, Ion Imbrescu, Ilie Băbăiţă şi Alexandrina Duţă, Macroeconomie, Editura Mirton Timişoara, 2003 Gheorghe Olah, Macroeconomie, Editura Universităţii din Oradea, 2004 http://www.insse.ro

×