UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTIFACULTATEA INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE            CATEDRA MAŞINI Ş...
CUPRINSCap. 1. INTRODUCERE ..................................................................................................
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM –...
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Cicerone laurentiu popa  teza doctorat
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Cicerone laurentiu popa teza doctorat

2,872 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,872
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
55
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Cicerone laurentiu popa teza doctorat

  1. 1. UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTIFACULTATEA INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE CATEDRA MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE Ing. Cicerone Laurenţiu POPA CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE -TEZĂ DE DOCTORAT- Conducător Ştiinţific Prof. Dr. Ing. Traian AURITE BUCUREŞTI 2007
  2. 2. CUPRINSCap. 1. INTRODUCERE ........................................................................................................4Cap. 2. STADIUL ACTUAL AL SISTEMELOR COOPERATIVE DE DEZVOLTAREA PRODUSELOR INDUSTRIALE.......................................................................................7 2.1. Scurt istoric. Concept. Evoluţia sistemelor cooperative. ........................................................ 7 2.1.1. Definiţie....................................................................................................................7 2.1.2. Apariţia conceptului de sistem cooperativ. ..............................................................8 2.2. Tipuri de sisteme cooperative şi clasificarea lor................................................................... 13 2.3. Sistemele cooperative, origine a constituirii întreprinderilor virtuale.................................. 15 2.4. Domenii de utilizare şi aplicaţii............................................................................................. 20 2.4.1. Domenii de utilizare ...............................................................................................20 2.4.2. Tipuri de relaţii în cadrul întreprinderii virtuale.....................................................22 2.4.3. Managementul datelor de produs ...........................................................................26 2.4.4. Planificarea resurselor întreprinderii ......................................................................30 2.4.5. Managementul ciclului de viaţă al produsului........................................................34 2.5. Descrierea tehnicilor CAD – CAM – CAE utilizate în cadrul sistemelor cooperative. ...... 37 2.5.1. Proiectarea asistată de calculator............................................................................37 2.5.2. Fabricaţia asistată de calculator..............................................................................40 2.5.3. Ingineria asistată de calculator ...............................................................................41 2.5.4. Produse CAD – CAM – CAE.................................................................................42 2.5.4.1. Sisteme integrate .............................................................................................42 2.5.4.2. Programe CAD ................................................................................................50 2.5.4.3. Programe CAM ...............................................................................................53 2.5.4.4. Programe CAE.................................................................................................58 2.7. Concluzii ................................................................................................................................ 66Cap. 3. CERCETĂRI PRIVIND TEHNICILE MULTIAGENT ÎN IMPLEMENTAREASISTEMELOR COOPERATIVE ........................................................................................68 3.1. Inteligenţa artificială distribuită............................................................................................. 68 3.2. Agenţii.................................................................................................................................... 69 3.2.1. Definiţie..................................................................................................................69 3.2.2. Clasificări ...............................................................................................................71 3.2.2.1. Taxonomia generală a agenţilor ...................................................................... 71 3.2.2.2. Clasificarea lui Nwana .................................................................................... 71
  3. 3. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE 3.2.2.3. Agenţii inteligenţi ............................................................................................ 72 3.2.2.4. Caracteristicile agenţilor.................................................................................. 73 3.2.2.5. Tipuri de agenţi................................................................................................ 75 3.2.3. Agenţi mobili..........................................................................................................77 3.2.4. Mediului de execuţie al agenţilor ...........................................................................79 3.2.4.1 Acţiunile agenţilor asupra mediului ................................................................. 81 3.2.4.2 Activităţile unui agent ...................................................................................... 82 3.2.4.3 Obiectivele agenţilor ........................................................................................ 84 3.2.4.4. Convingerilor agenţilor.................................................................................... 85 3.3. Sisteme multiagent................................................................................................................. 86 3.3.1. Caracteristici...........................................................................................................90 3.4. Protocoale de comunicare. Negocierea................................................................................. 91 3.4.1. Knowledge Query and Manipulation Language (KQML) .....................................94 3.4.2. Knowledge Interchange Format (KIF) ...................................................................96 3.4.3. COOrdination Language (COOL) ..........................................................................96 3.4.4. Sisteme blackboard.................................................................................................97 3.5. Abordări ale tehnologiei orientate agent în cadrul sistemelor cooperative.......................... 97 3.6. Concluzii .............................................................................................................................. 101Cap. 4. REZULTATE PRELIMINARE PRIVIND IMPLEMENTAREA SISTEMELORCOOPERATIVE PENTRU DEZVOLTAREA PRODUSELOR INDUSTRIALE PE BAZATEHNICILOR CAD – CAM – CAE......................................................................................104 4.1. Proiectarea sistemelor cooperative. Metodologia de realizare şi dezvoltare a produselor pe baza tehnicilor CAD – CAM – CAE. ........................................................................................ 104 4.1.1. Proiectarea sistemelor cooperative .......................................................................105 4.1.2. Proiectarea şi dezvoltarea produsului pe baza tehnicilor CAD – CAM – CAE ...109 4.2. Studiu privind sisteme cooperative capabile să susţină colaborarea în realizarea şi dezvoltarea produselor industriale prin integrarea principalelor aplicaţii necesare cooperării.111 4.2.1. Integrarea principalelor aplicaţii necesare cooperării cu ajutorul tehnologiei orientate agent. Studii de caz..........................................................................................111 4.3. Studiu privind folosirea sistemelor cooperative pentru susţinerea întregului ciclul de viata al produsului................................................................................................................................ 142 4.4. Algoritm de evaluare a impactului arhitecturii de fabricaţie asupra ciclului de viaţă al produsului.................................................................................................................................... 147 4.4. Concluzii .............................................................................................................................. 169 2
  4. 4. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAECap. 5. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DEDEZVOLTARE A PRODUSELOR INDUSTRIALE .........................................................171 5.1. Contribuţii privind studiul sistemelor cooperative ............................................................. 171 5.2. Realizarea unei clasificări a agenţilor şi studiul influenţei lor luând în calcul mediul în care aceştia acţionează........................................................................................................................ 173 5.3. Realizarea unei arhitecturi distribuite bazată pe tehnologia agent prin integrarea principalelor instrumente necesare cooperării ........................................................................... 175 5.3.1. Algoritm de rezolvare a unei probleme apărute în departamentul de fabricaţie .. 175 5.3.2. Studii de caz referitoare la folosirea agenţilor în cadrul sistemului cooperativ ...176 5.4. Studiu privind folosirea sistemelor cooperative pentru susţinerea întregului ciclul de viaţă al produsului................................................................................................................................ 177 5.5. Algoritm de evaluare a impactului arhitecturii de fabricaţie asupra ciclului de viaţă al produsului.................................................................................................................................... 178Cap. 6. CONCLUZII FINALE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE....................................180 6.1. Concluzii finale.................................................................................................................... 180 6.2. Direcţii de dezvoltare........................................................................................................... 181BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................... 183LISTĂ DE FIGURI .............................................................................................................189GLOSAR DE TERMENI ŞI ABREVIERI .......................................................................192 3
  5. 5. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Cap. 1. INTRODUCERE Întreprinderile din ziua de astăzi nu pot supravieţui competiţiei pe plan mondial dacănu vor introduce produse noi de o mai bună calitate, la un preţ mai mic şi un timp mai mic delivrare. În concordanţă cu aceasta se încearcă utilizarea capacităţii mare de memorie acalculatoarelor, viteza mare de procesare a lor şi utilizarea unor interfeţe prietenoase cuutilizatorii de soft-uri specifice, acestea reducând timpul şi costul de producţie. Întreprinderileau în acest context tendinţa să-şi modifice arhitectura, externalizând o serie de funcţii cătrealte întreprinderi cu costuri de producţie mai mici, asociindu-se cu acestea în arhitecturi de tipîntreprindere virtuală. Într-o astfel de întreprindere virtuală, proiectele sunt modularizate,fiecare participant la proiect lucrând la un modul şi comunicând cu ceilalţi prin reţele de tipInternet / Intranet / Extranet (proiecte multipolare). Proiectarea asistată de calculator (CAD), fabricaţia asistată de calculator (CAM) şiingineria asistată de calculator (CAE) sunt tehnologii folosite pentru acest scop în timpulciclului de producţie. Pentru a înţelege rolul CAD, CAM şi CAE trebuiesc examinatediferitele activităţi şi funcţii ce trebuie realizate în proiectarea şi fabricarea produsului,problema principală în acest mediu integrat constă în managementul legăturilor şi schimbul dedate între parteneri precum şi găsirea rapidă a soluţiilor necesare rezolvării diferitelorconflicte. Obiectivul tezei este acela de a prezenta metode de proiectare a sistemelorcooperative şi de a realiza un astfel de sistem cooperativ capabil să susţină întreaga activitatea unei astfel de organizaţii virtuale, sistem având la bază tehnologia orientată agent. Sistemeledistribuite şi cooperative reprezintă o noua paradigmă în informatică, în general, şi în ceaeconomică în special, fiind un domeniu interdisciplinar situat între ştiinţele economice,informatică, cibernetică, ştiinţe cognitive, psihologie şi management. Prin prezenta teză mi-ampropus studiul principalelor tipuri de sisteme cooperative şi modul lor de implementareutilizând tehnologia orientată agent. De asemenea, am imaginat diverse situaţii şi studii de cazce pot apare în cadrul unui astfel de sistem şi am prezentat algoritmii de rezolvare aproblemelor şi de realizare a obiectivelor cerute. Un astfel de sistem trebuie sa aibă capacitatea de a actualiza instantaneu datelemodificate de unul dintre utilizatori pentru toţi ceilalţi utilizatori conectaţi la proiect; deasemenea, în cadrul tezei au fost prezentate metode de realizare a unor algoritmi specifici deutilizare a tehnicilor multiagent în sistemele cooperative CAD/CAM/CAE asociatearhitecturilor de tip întreprindere virtuală. Capitolul 2 intitulat - „Stadiul actual al sistemelor cooperative de dezvoltare aproduselor industriale” - cuprinde un scurt istoric al sistemelor cooperative, conceptul desistem cooperativ şi evoluţia sa. De asemenea, studiind literatura de specialitate, a fostrealizată o clasificare a acestor sisteme pornind de la apariţia conceptului şi până la folosireadiverselor tehnologii pentru implementarea acestuia. Am fost considerat ca fiind necesară 4
  6. 6. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAEprezenţa unui subcapitol care să evidenţieze legătura strânsă între conceptul de sistemcooperativ şi cel de întreprindere virtuală; am prezentat principalele tipuri de relaţii prezenteîn cadrul unei organizaţii de acest fel şi am descris tehnicile CAD – CAM – CAE ca parteintegrantă a sistemului. Este prezentată şi o scurtă descriere a principalelor soft-uri CAD –CAM – CAE . În capitolul 3 - „Cercetări privind tehnicile multiagent în implementarea sistemelorcooperative” – s-a considerat necesară studierea tehnicilor orientate agent ca instrument deultimă generaţie folosit în dezvoltarea şi implementarea diverselor tipuri de sisteme. Capitolulprezintă principalele categorii şi tipuri de agenţi existenţi, arhitectura acestora şi modul lor deacţiune. Din studiul literaturii de specialitate a rezultat necesitatea unei clasificări suplimentarea agenţilor utilizaţi în dezvoltarea sistemelor cooperative din perspectiva influenţei mediuluilor de execuţie, astfel am clasificat agenţii în: agent influenţabil, agent de influenţă şi agentmixt. Având în vedere această clasificare am prezentat principalele acţiuni posibile aleagenţilor şi algoritmul de realizare al obiectivelor stabilite. De asemenea, am consideratnecesară prezentarea principalelor protocoale de comunicare şi tipuri de negociere între agenţi. În încheierea capitolului au fost prezentate câteva abordări ale tehnologiei orientateagent în cadrul sistemelor cooperative prin prezentarea unei astfel de arhitecturi şi a unorstudii de caz. În capitolul 4 - „Rezultate preliminare privind implementarea sistemelor cooperativepentru dezvoltarea produselor industriale pe baza tehnicilor CAD – CAM – CAE” - seregăsesc metode de proiectare a sistemelor cooperative şi metodologia de realizare şidezvoltare a produselor pe baza tehnicilor CAD – CAM – CAE. În continuare, au fostrealizate diverse studii de caz cu referire la capabilitatea sistemelor cooperative de a susţinecolaborarea în realizarea şi dezvoltarea produselor industriale prin integrarea principaleloraplicaţii necesare cooperării. Printre aceste studii de caz pot fi amintite: algoritm de rezolvarea unor probleme apărute în departamentul de fabricaţie, studiu privind controlul versiunilor desoftware şi alegerea sistemului de operare, studiu privind ierarhizarea agenţilor din cadrulsistemului prezentat, gestionarea bazei de date a sistemului, studiu privind comunicarea etc. În încheiere am realizat un algoritm de evaluare a impactului arhitecturii de fabricaţieasupra ciclului de viaţă al produsului. Validarea algoritmului a fost făcută pe baza unui studiude caz de simulare multipolară distribuită a fluxului material din sistem, utilizând soft-ulWitness. Capitolul 5 - „Contribuţii privind realizarea unui sistem cooperativ de dezvoltare aproduselor industriale” – prezintă principalele contribuţii şi soluţii de realizare a unui sistemcooperativ pentru dezvoltarea produselor industriale folosind tehnicile orientate agent. În capitolul 6 – „Concluzii finale şi direcţii de dezvoltare” – se regăsesc principaleleconcluzii ale tezei şi totodată propuneri de continuare a cercetărilor efectuate. 5
  7. 7. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE * * * Din antichitate până în prezent, şi cu siguranţă şi în viitor, ceea ce a pus omenirea înmişcare a fost setea de cunoaştere. După cum spunea şi Benjamin Franklin: “Investiţia încunoaştere aduce cea mai bună dobândă.”, iar în prezent noi construim pe baza informaţiiloracumulate de predecesorii noştri. În spiritul acestei idei, avansarea ştiinţei depinde direct deefortul individual al fiecărui cercetător, care indiferent de cât de infim ar părea, reprezintă însine un aport considerabil, deoarece succesul continuei dezvoltări în ştiinţă stă în sumacolectivă a contribuţiilor individuale. Sper ca lucrarea de faţă să reprezinte un mic aport laaceastă dezvoltare. “Nimeni nu începe cu propria sa gândire. Fiecare găseşte prezentă în vremea sa oanumită stare de fapt a cunoaşterii şi a punerii problemelor, în care el se integrează şi de lacare începe să cerceteze.” Cuvintele lui N. Hartmann mă îndeamnă să mulţumesc pe aceastăcale celor care mi-au deschis drumul către acest domeniu de cercetare: Domnului Prof.dr.ing. Traian Aurite, conducătorul ştiinţific al acestei teze, pentrusfaturile, sugestiile şi încurajările oferite de-a lungul celor patru ani de cercetare, cât şi pentrurăbdarea şi înţelegerea acordată. Domnului Şl.dr.ing. Costel Coteţ pentru oportunitatea oferită de a face parte dincolectivul centrului PREMINV şi implicarea mea continua în cadrul proiectelor de cercetare .De asemenea, apreciez informaţiile şi observaţiile primite pentru realizarea unei lucrărifundamentată ştiinţific, cât şi susţinerea permanentă în elaborarea tezei de doctorat. Domnului Prof.dr.ing. Marius Guran pentru încrederea acordată, susţinerea şiimplicarea mea în diversele activităţi de cercetare ale centrului. Doamnei Şl.dr.ing. Diana Popescu pentru ajutorul oferit în iniţierea mea în domeniulproiectării asistate de calculator şi şansa acordată de a colabora la desfăşurarea cursului deCatia, predat în cadrul Centrului PREMINV. Domnului Conf.dr.ing. George Drăgoi pentru aprinderea interesului într-un noudomeniu şi pentru îndrumarea iniţială în alegerea unei teme inovatoare de doctorat. Colectivului din centrul PREMINV: Asist.drd.ing. Nicoleta Căruţaşu, Conf.dr.ingGeorge Căruţaşu, drd. Beatrice Nica, drd.ing. Lidia Parpală, drd.ing. Radu Parpală, drd.ing.Gabriela Pătraşcu şi ing. Florina Anghel pentru atmosfera de colegialitate, dezbaterileconstructive şi colaborarea productivă. Familiei mele pentru sprijinul moral, răbdarea necondiţionată şi încurajărilepermanente. 6
  8. 8. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Cap. 2. STADIUL ACTUAL AL SISTEMELOR COOPERATIVE DE DEZVOLTARE A PRODUSELOR INDUSTRIALE 2.1. Scurt istoric. Concept. Evoluţia sistemelor cooperative. În contextul actual al economiei, al unei concurenţe acerbe, al diversificării gamei deproduse, al specializării, firmele trebuie să răspundă cât mai prompt cerinţelor pieţei pentru a-şiputea susţine activitatea. În aceste condiţii trebuie luată în vedere realizarea unor colaborări cualte firme în vederea realizării unui produs în cel mai scurt timp posibil, cu costuri cât maimici, un timp de livrare cât mai redus, produs care să satisfacă pe deplin cererea clientului. Tendinţa actuală constă în realizarea de sisteme cooperative, multidisciplinare,acestea implică dezvoltarea unui mediu capabil să asigure cooperarea în timp real între toateprofesiile care concură la realizarea unui produs sau serviciu la nivelul unei întreprinderi.Acest mediu de colaborare instituie în fapt un sistem cooperativ. 2.1.1. Definiţie. Un sistem cooperativ este un sistem în care mai mulţi utilizatori sau agenţi suntangajaţi într-o activitate comună, de obicei din locaţii diferite. În cadrul familiei mari aaplicaţiilor distribuite, sistemele cooperative se disting prin faptul că agenţii din cadrulsistemului lucrează împreună pentru realizarea unui scop comun pentru care este nevoie de ointeracţiune strânsă între toţi partenerii prin: accesul comun la informaţie, schimbul deinformaţii şi verificarea stadiului fiecărui partener în cadrul proiectului [30]. Pentru a completa definiţia trebuie explicaţi principalii termeni implicaţi în conceptulde sistem cooperativ [40], cei 4C: Cooperarea – reprezintă o formă de activitate ce presupune lucrul în echipă,folosind aceleaşi resurse, având aceleaşi sarcini. Pentru a realiza lucrul în echipă actoriiimplicaţi trebuie să îşi coordoneze activităţile, să împărtăşească aceleaşi scopuri, să aibăacelaşi planuri şi motivaţii, activităţile trebuie să fie sincronizate şi coordonate astfel încât săse evite eventualele conflicte [52]. Colaborarea - reprezintă activitatea ce presupune lucrul în echipă, dar ca osubdiviziune a cooperării, diferenţa constând în faptul că actorii au acelaşi scop în cadrulgrupului faţă de cooperare care presupune existenţa mai multor scopuri şi planuri de îndeplinitpentru atingerea ţintei finale [52]. 7
  9. 9. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Comunicarea – poate fi definită simplu ca un schimb de informaţii. Comunicareaeste procesul prin care indivizii îşi fac cunoscute nevoile, aspiraţiile către ceilalţi indiviziimplicaţi în proces. Comunicarea este liantul ce leagă organizaţiile şi face posibilăcolaborarea. Comunicarea presupune anumite resurse, atât fizice cât şi mentale. Coordonarea – este procesul care face posibilă colaborarea între indivizi şi o puneîn valoare, şi are ca bază comunicarea între aceştia. Malone şi Crowston definesc coordonareaca fiind „o acţiune de conducere a interdependenţelor dintre activităţi pentru realizarea unuiscop” [39]. Relaţia între aceste elemente este următoarea: comunicarea este mecanismul folositpentru a coordona lucrul cooperativ sau colaborativ. 2.1.2. Apariţia conceptului de sistem cooperativ. Conceptul de sistem cooperativ a apărut la începutul anilor 1980 în momentul în cares-a pus problema dezvoltării tehnologiei şi a soft-ului necesar cooperării asistate de calculator. O abordare anterioară acestui concept a fost „Office Automation”. La mijlocul anilor1960 probleme ca ocuparea locurilor dintr-un avion sau imprimarea unei note de plată au fosttransformate în cerinţele acestui sistem. La mijlocul anilor 1970 minicalculatoarele s-audovedit capabile să susţină lucrul în cadrul organizaţiilor într-un mod interactiv, astfel aapărut „Office Automation”. Aplicaţii pentru un singur utilizator, de exemplu editoare de textsau lucrul şi calcul cu tabele au reuşit, şi s-a încercat în continuare integrarea acestora încadrul lucrului în echipă şi între departamente. Realizarea şi dezvoltarea tehnologiei necesare nu a fost suficientă. Au fost necesarecercetări în legătură cu modul în care oamenii lucrează în echipă în cadrul organizaţiilor şimodul în care tehnologia afectează acest lucru. De asemenea, este necesar ca cei ce realizează astfel de sisteme să informeze asupraposibilităţilor tehnice şi a constrângerilor. Aplicaţiile pot include: sisteme de videoconferinţă,poşta electronică, grupuri de ştiri. Alte aplicaţii de tipul: Computer-Assisted Design /Computer – Assisted Manufacturing (CAD/CAM), Computer – Assisted SoftwareEngineering (CASE), inginerie concurentă, managementul fluxului de lucru, învăţământ ladistanţă, conferinţe în timp real etc. La mijlocul anilor 1960, au apărut circuitele integrate şi a treia generaţie de sistemede calcul, denumite DP – data processing, iar apoi au urmat: MIS – management informationsystems, IS – information systems şi IT – tehnologia informaţiei. IS s-a concentrat la începutpe suportul organizaţional, dar s-a studiat şi posibilitatea managementului marilor proiecte. Laînceputul anilor 1970 a apărut SE – software engineering şi OA – Office Automationconcentrate pe aplicaţii pentru proiecte şi grupuri mari. În cele din urmă OA nu a rezistat cadomeniu dar multe din caracteristici au fost preluate de alte discipline. S-a studiat, de asemenea, modul în care un soft comercial poate fi folosit cu succes încadrul unei organizaţii şi ce îmbunătăţiri sau module i se pot aduce pentru a satisface cerinţeleacesteia. S-a studiat şi impactul implementării unui soft specializat în cadrul unui organizaţii 8
  10. 10. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAEasupra angajaţilor, a modului şi a procedurilor de lucru, a creşterii de productivitate, scădereatimpului de lucru etc. Aceste sisteme includ informaţii dintr-o arie mare de discipline şi de asemenea pot fifolosite şi adaptate pentru multe domenii. Este foarte important să se depăşească obstacoleleprivind percepţia şi priorităţile diferiţilor agenţi implicaţi, pentru a se ajunge la un limbajcomun. De exemplu termenul de ”user” în domeniul HCI (Human – Computer Interaction) sereferă la o persoană care utilizează un sistem de calcul, introduce informaţii şi comenzi învederea realizării unei sarcini. În domeniul sistemelor informaţionale „utilizatorul” poate fi opersoană care nu interacţionează cu calculatorul. Pentru rezolvarea problemelor de acest tip s-augăsit soluţii de compromis, de exemplu „end user” pentru a descrie o persoană de la unterminal sau care comandă prin intermediul tastaturii. Similar termenul „implementare” este sinonim cu dezvoltarea sau codarea îndomeniul HCI dar în domeniul MIS descrie introducerea unui nou sistem în cadrul uneiorganizaţii. În continuare a crescut interesul pentru aplicaţii destinate grupurilor mai mici. Avândîn vedere faptul că calculatoarele personale şi staţiile de lucru sunt conectate prin intermediuldiferitelor tipuri de reţele, aceste mici grupuri şi companii au devenit potenţiali clienţi. Au fostrealizate şi dezvoltate noi aplicaţii pentru a facilita comunicarea şi coordonarea. Simultancompaniile de telecomunicaţii au mărit benzile de transmitere de date pentru dezvoltarea şirăspândirea acestor tehnologii. Aplicaţiile pentru grupuri mici şi comunităţile IS au interese comune dar şi multediferenţe. Grupurile mici se formează în general din nevoia de a aduna împreună oameni cetrebuie să comunice. În schimb sistemele organizaţionale se concentrează mai mult pecoordonare, deoarece coordonarea unor grupuri disipate este o problemă majoră la nivelorganizaţional [38]. Membrii unui grup de obicei au acelaşi scopuri, ca rezultat, realizatorii produseloranticipează mici fricţiuni relative şi discordanţe între utilizatori şi preferă cooperarea pentrurealizarea acestor scopuri. Ce este un Groupware? „Groupware” este o tehnologie proiectată şi dezvoltată pentru a facilita lucrul dintrediferite grupuri de persoane ce fac sau nu parte din cadrul unor firme sau organizaţii [32].Această tehnologie poate fi folosită pentru a putea comunica, coopera, coordona, pentru arezolva diferite probleme, pentru a negocia. În timp ce tehnologiile tradiţionale, de exemplutelefonul, a fost clasificat ca „groupware”, în momentul de faţă termenul este folosit atuncicând ne referim la diferite tipuri de tehnologii legate de reţelele moderne de calculatoare, deexemplu e-mail, chat, videoconferinţe, newsgroup [78]. Există şi tendinţa concentrării „groupware”-ului pe tehnologii singulare, cu cerinţerelativ mai reduse de proiectare. „Groupware”-ul este situat la convergenţa funcţiilor amintiteşi a tehnologiilor pentru materializarea acestora, respectiv: • transmisia de mesaje, 9
  11. 11. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • baze de date partajate şi conferenţiere electronică, • flux de lucru. Fiecare model tehnologic nu rezistă prin folosire exclusivă. Din aceasta reiese căaplicaţiile de grup impun şi necesită o gamă largă de combinaţii de tehnologii. Forţa uneiplatforme „groupware” constă în capacitatea de a suporta o migrare dinamică între şi printoate modurile de lucru în grup: comunicaţie, cooperare şi coordonare.„Groupware”-ul reprezintă o „platformă” ce realizează în mod simplu şi elegant convergenţa.O platformă „groupware” este reprezentativă doar prin integrarea celor 3 tehnologii amintite.„Groupware”-ul trebuie să satisfacă următoarele funcţionalităţi: • colecţie de obiecte - în care să poată fi stocate şi gestionate cunoştinţe, mesaje, documente, forme, memorii, rapoarte etc. • model de acces şi distribuţie - să permită utilizatorilor să localizeze şi să disemineze informaţia; • cadru de lucru pentru dezvoltarea de aplicaţii ce manipulează serviciile existente, situate pe un nivel inferior de stocare de obiecte, distribuţie şi acces. Pentru a fi funcţionale într-un mediu şi cadru economico-organizaţional dat,sistemele şi platformele de dezvoltare a sistemelor cooperative trebuie să îndeplineascăurmătoarele cerinţe generale: • posibilitate de integrare cu resursele externe - originea informaţiei pentru colectivitatea ce cooperează este, în general, externă mediului „groupware” (exemple: instrumente pentru PC-uri, colecţii de informaţii din diverse baze de date relaţionate etc.); • independenţa de platformă - aplicaţiile „groupware” debutează deseori ca implementări departamentale, rezultatele ulterioare putând fi extinse pe o arie mult mai largă; independenţa de platforma este un element de bază pentru a asigura o utilizare extinsă şi protecţia investiţiei; • mobilitate - infrastructura „groupware” trebuie să poată suporta multe localizări dispersate geografic, incluzând o gamă eterogenă de echipamente; • coexistenţa unor aplicaţii comune mai multor unităţi - relaţiile economice leagă partenerii economici ca actori principali în automatizarea proceselor de afaceri, necesitând abilitatea de a extinde facil aplicaţia iniţială prin adăugări succesive. Proiectarea acestui tip de soft dedicat sistemelor cooperative implică înţelegereagrupurilor şi a modului în care se comportă oamenii în cadrul grupului. De asemenea, implicăo bună înţelegere a tehnologiei şi a unor aspecte ale acesteia, de exemplu, întârzierile în cadrulmodului sincron de lucru, cum afectează aceasta utilizatorul. Trebuie luat în consideraremodul de comportament al utilizatorilor în funcţie de numărul acestora, într-un fel secomportă şi interacţionează de exemplu 100 de utilizatori şi în alt mod un grup format din 5persoane, performanţa sistemului în funcţie de numărul de utilizatori. 10
  12. 12. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Acest tip de soft oferă foarte multe avantaje faţă de cele pentru un singur utilizator: • facilitează comunicarea, o face mai rapidă, mai uşoară şi mai convingătoare; • reduce costurile privind transportul; • pune în evidenţă multiple perspective; • permite realizarea unui grup de discuţie, pentru realizarea unui scop comun; • facilitează rezolvarea rapidă a problemelor; • permite folosirea unor noi căi de comunicare; • reduce timpul şi costul în coordonarea unui grup de lucru; Acest tip de soft este mult mai greu de realizat decât software-ul tradiţional, acest tipde sisteme îşi pot atinge scopul doar dacă sunt adoptate de toate grupurile ţintă. Aplicaţii de tip asincron: • Poşta electronică (E-mail) se referă la facilităţile de schimb electronic de mesaje între utilizatori. Poşta electronică este un mediu foarte flexibil, una din caracteristicile ei este de trimitere a unui mesaj simultan, mai multor destinatari. Această caracteristică stă la baza operării sistemelor de liste de poştă (liste de discuţii), care reprezintă punctul de pornire al înfiinţării comunităţilor electronice. Listele de discuţii permit întâlnirea virtuală a oamenilor cu interese comune, schimburile de idei, circulaţia anunţurilor, ştirilor şi documentelor, împărtăşirea expertizelor proprii în rezolvarea problemelor comune. Abonarea la astfel de liste de discuţii se poate face fie fără nici o restricţie, fie în urma aprobării abonatului de responsabilul de listă (acest lucru a fost necesar, datorită subiectelor de interes restrâns ale unor liste sau al înfiinţării unor liste de discuţii cu cerc închis) [8]. • Grupurile de ştiri reprezintă un forum universal de discuţii pe teme specifice. Oamenii interesaţi de acest subiect pot „subscrie” la un grup de ştiri. Cei care au subscris la un grup pot folosi un program de citire de ştiri (de ex. Netscape) pentru a citi toate articolele (mesajele) trimise într-un grup de ştiri. De asemenea, oamenii pot trimite articole unui grup de ştiri; fiecare articol este transmis automat tuturor celor ce aparţin grupului respectiv. De fapt, un grup de ştiri este asemănător cu o listă de poştă electronică, dar intern, implementarea este alta. Numărul grupurilor de ştiri este atât de mare (peste 10.000), încât au trebuit ierarhizate, pentru facilitarea gestionării lor . • Sisteme de tip „workflow”, permit ca documentele să fie repartizate în cadrul unei organizaţii printr-un proces specific. De exemplu, o astfel de aplicaţie permite unui angajat să transmită un raport de cheltuieli pentru a fi aprobat, raportul este primit de manager în format electronic, acesta îl aprobă, sistemul realizează o copie a documentului şi o arhivează, în timp ce documentul original este trimis la contabilitate. Acest tip de aplicaţie permite crearea şi repartizarea de formulare. 11
  13. 13. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • Grupuri de tip calendar, permit planificarea, administrarea unui proiect, coordonarea mai multor angajaţi şi poate oferi şi planificarea şi coordonarea diferitelor echipamente. De asemenea, pot ajuta la localizarea anumitor persoane. Aplicaţii în timp real: • Shared whiteboards (tablă de lucru comună), permite mai multor persoane să vadă şi să deseneze pe acelaşi suport virtual chiar dacă sunt în locaţii diferite. Domeniile de aplicare sunt numeroase, de exemplu aplicaţii inginereşti, schiţe, desene etc. Ceea ce desenează sau scrie fiecare utilizator poate fi diferenţiat prin folosirea unor culori distincte [5]. (figura 2.1) • Sisteme de comunicaţii video, oferă posibilitatea colaborării şi vizualizării partenerilor şi a proceselor vizate; • Sisteme de tip Chat, permit comunicarea prin scris în timp real între mai multe persoane. Grupurile chat sunt listate în funcţie de numele camerei virtuale, al locaţiei, al numărului de persoane, liste de discuţii etc. • Sisteme decizionale, proiectate pentru a facilita luarea unor decizii în cadrul grupului. Acestea oferă instrumente pentru discuţii în cadrul grupului, facilitează brainstormingul, oferă variante alternative, oferă un sistem de vot. Iniţial proiectate pentru a facilita întâlnirile, acum ele încurajează participarea directă şi egală a actorilor. Fig. 2.1. - Exemplu de utilizare a tablei de lucru comune Toate aceste sisteme de tip sincron şi asincron pot fi implementate în cadrul uneiaplicaţii mai complexe care să conţină şi soft-urile specializate pentru proiectarea, analiza şifabricaţia produselor facilitând astfel cooperarea dintre parteneri şi realizând astfel o parte dininfrastructura necesară creării unui sistem cooperativ. 12
  14. 14. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE 2.2. Tipuri de sisteme cooperative şi clasificarea lor. Putem clasifica sistemele cooperative astfel: a. Din punct de vedere cronologic sistemele cooperative pot fi încadrate în maimulte generaţii. a.1. Originea lor se află în GDS – uri, care pot fi considerate ca o primă generaţie şise bazează pe informatica clasică, algoritmică. Aceste sisteme se caracterizează prin faptul cănecesită un suport informatic şi de comunicare deosebit atât din punct de vedere hard (sistemede videoconferinţe, comunicare prin diferite medii cum ar fi voce, hârtie, fax, telefon, reţelede calculatoare etc.), dar mai ales soft. În ultimii 10 – 15 ani s-au dezvoltat un numărînsemnat de produse soft specializate în acest domeniu, prezentate pe larg în literatura despecialitate. a.2. A doua generaţie bazată pe inteligenţa artificială. La început s-a insistat asupra reprezentării cunoştinţelor precum şi a sistemelorinformaţionale inteligente, generale. Ulterior s-a trecut la utilizarea pe scara largă ainteligenţei artificiale aplicate. Astăzi, alături de sisteme expert, care se consideră componentaclasică a inteligenţei artificiale aplicate, se utilizează extensiv reţelele neuronale, algoritmiigenetici, precum şi sistemele inteligente hibride . a.3. Generaţia actuală şi viitoare bazată pe inteligenţa artificială distribuitădenumită şi a agenţilor inteligenţi şi a holonilor. Datorită extinderii Internet-ului problemele s-au diversificat apărând alte noi direcţiiîn management şi afaceri. Dacă la început Internet – ul şi Web – ul se utilizau mai ales pentruprobleme academice şi de cercetare, din anul 1997 ponderea utilizării s-a mutat în problemede afaceri. Afacerile distribuite în reţea, precum şi comerţul electronic au dus la noi modele deafaceri care vor avea semnificaţii deosebite în viitor. Aceste modificări generează la rândul lormodificări în strategiile firmelor, a modurilor lor de organizare dar şi a sistemelorinformaţionale aferente [41]. Ca rezultat al acestui mod de afaceri, dar şi a facilităţilor oferite de Internet, au apărutfirmele distribuite şi virtuale. Managementul acestor firme cere o nouă generaţie de sistemeinformaţionale şi de asistare. La început, acest suport a apărut sub forma bazelor de datedistribuite, dar ulterior s-a pus problema distribuirii proceselor precum şi a managementuluiîntregului sistem informaţional. O altă etapă din domeniul managementului, care a impus şi impune încontinuare sistemele cooperative şi duce în mod inevitabil la schimbarea generaţiei desisteme suport este aceea a întreprinderilor inteligente. Apariţia unei noi generaţii esteimpusă de faptul că, după cum este cunoscut, rezolvarea acestor probleme în cadrulmediilor clasice de inteligenţă artificială este deosebit de dificilă. 13
  15. 15. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE b. Sistemele cooperative sunt în general, clasificate după următoarele criterii: b.1 din punctul de vedere al dimensiunii aplicaţiilor cuprinse: • aplicaţii pentru grupuri mari, ce lucrează în domeniul public, administrativ, economico-social şi întreprinderi presupunând: săli de conferinţe electronice; sisteme de automatizare a fluxurilor de producţie; • aplicaţii pentru grupuri mici (3-10 utilizatori), cu posibilităţi de: conferenţiere la postul de lucru (desktop conferencing); elaborarea aplicaţiilor în cooperare (elaborare cooperativă). b.2 în funcţie de timpul în care se desfăşoară activitatea de cooperare: • în timp real (sincron) - comunicaţia are loc în acelaşi timp (de exemplu videoconferinţe); • în timpi diferiţi (asincron) - comunicaţia are loc în timpi diferiţi (de exemplu e-mail). b.3 după amplasarea utilizatorilor de sisteme: • locaţii unice (face to face) - personalul cooperant coexista în cadrul aceluiaşi loc de muncă; • locaţii diferite (distribuite) - participanţii la cooperare sunt dispersaţi geografic. Din analiza comparativă a modurilor de abordare a dezvoltării sistemelorcooperative, respectiv pentru aplicaţii mici de grup sau pachete de programe dedicate(specifică SUA) şi dezvoltarea de proiecte mari cu implicaţii organizatorice (specificăEuropei) se pot observa următoarele: a. aplicaţiile sistemelor cooperative pentru grupuri mici presupun dezvoltarea cu prioritate a sistemelor de comunicaţie cu tehnologiile aferente, care creează o cerere crescută de benzi de lucru, video, multimedia etc. Proiectele mari de dezvoltare a sistemele cooperative au ca obiective prioritare coordonarea şi urmărirea principalelor grupuri care conlucrează la realizarea aceluiaşi obiectiv. Coordonarea eforturilor diferitelor grupuri reprezintă o problemă majoră la nivelul unei organizaţii economico- sociale sau administrative [41]. b. aplicaţiile mici de grup sunt mai mult dedicate interfeţei om-calculator, în timp ce sistemele informatice cooperative organizaţionale sunt axate, mai ales, pe funcţionalitate, unde apar probleme foarte dificile, impuse de cerinţele sistemului. c. utilizatorii de aplicaţii „single-user” îşi împart sarcinile, între scopurile utilizatorilor finali, diferenţele fiind minore. d. în privinţa destinaţiei şi a comercializării, diferenţele sunt evidente pentru cele două tipuri de aplicaţii. Pentru aplicaţiile mici de grup, cercetarea şi dezvoltarea sunt foarte dependente, cercetarea fiind influenţată direct de cerinţele imediate ale utilizatorilor. 14
  16. 16. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Pentru proiectele mari, organizaţionale, cercetarea este sponsorizată, în mare parte, de guvernele ţărilor respective şi de aceea sprijinul industriei şi al utilizatorului final este foarte important pentru a reuşi implementarea principalelor aplicaţii şi cerinţe. Sistemele cooperative includ, în prezent, în special, următoarele tipuri de aplicaţii cucaracter general: • transmisii de la şi între PC-uri; • poşta electronică şi extensii; • sisteme de teleconferinţă; • conferinţe în timp real; • camere de instruire electronică sau sisteme de grup; • sisteme de învăţare la distanţă; • sisteme de publicare de referinţe; • sisteme decizionale; • sisteme de proiectare, analiză şi fabricaţie a produselor; • baze de date distribuite; • sisteme de securitate; • sisteme de gestionare a resurselor; • sisteme de administrare a activităţilor. 2.3. Sistemele cooperative, origine a constituirii întreprinderilor virtuale În prezent sistemele cooperative cunosc o dezvoltare rapidă, în special datorită noilorprogrese tehnologice în sfera comunicaţiei, precum şi datorită posibilităţilor de acces,partajare şi gestiune interactivă a cunoştinţelor prin folosirea bazelor de date partajate [41]. Raţiunea principală în studiul sistemelor cooperative este descoperirea căilor deutilizare a tehnologiei de calcul, pentru a da posibilitatea lucrului în grup, într-un spaţiu şitimp definit. Practic, studiul sistemelor cooperative are ca obiective principale de investigaţieaspectele legate de modalităţile de lucru între persoane ce conlucrează la rezolvarea unorsarcini concrete, asistaţi de calculator, şi impactul social al activităţii de cooperare, susţinutăde tehnologia de calcul asupra utilizatorilor ce cooperează folosind această tehnologie. Sistemele cooperative reprezintă un domeniu în care cercetătorii şi proiectanţiiparticipanţi la cooperare pot partaja experienţele, informând alte persoane despre posibilităţitehnice, cerinţe şi restricţii etc. 15
  17. 17. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Utilizarea sistemelor cooperative permite folosirea unor surse mari de informaţie,precum şi găsirea unor căi de rezolvare a conflictelor între priorităţile diverselor persoaneparticipante la cooperare şi a unor moduri de lucru, avantajoase pentru fiecare din părţi. Direcţiile de dezvoltare a sistemelor cooperative se suprapun, în general, cu nucleelemari de cercetare-experimentare, dar prezintă diferenţe esenţiale privind destinaţia şicomercializarea. În SUA, domeniul s-a dezvoltat ca un subdomeniu al HCI (Human – ComputerInteraction), sprijinit de companiile de calculatoare şi realizare software, ce au dezvoltataplicaţiile „single-user” (utilizator unic), în sensul aplicaţiilor pentru grupuri mici de lucru,aparţinând aceleiaşi organizaţii, sau pachete de programe dedicate. Aceasta se datoreazăfaptului că, în SUA, cercetarea în laboratoarele industriei informatice şi în cele aleuniversităţilor este foarte influenţată de cerinţele imediate ale utilizatorilor. În Europa, dezvoltarea se îndreaptă către proiecte mari, cu implicaţii organizatorice.Aceasta deoarece cercetarea este sponsorizată, în mare parte, pe linie guvernamentală, iarcercetarea academica are ca scop final aplicaţii în industrie. În Europa, domeniul sistemelor cooperative este susţinut printr-o mare diversitate degranturi guvernamentale. Proiectele majore din Uniunea Europeană sunt finanţate prinintermediul Programelor ESPRIT (European Strategic Programs for Research andDevelopment in Information Technology) şi RACE (Research and Development in AdvanceCommunication Technology). Ele reunesc cercetători şi elaboratori din diverse ţări şiparteneri atât din sfera academică, cât şi din zona industrială. Anumite proiecte necesită un mod de lucru în echipă foarte bine închegat, altele potfi realizate cu eforturi independente de fiecare parte. Aceste proiecte reprezintă adevărateexerciţii de lucru cooperativ, al căror conţinut îl reprezintă cercetarea şi dezvoltarea sistemelorcooperative. Proiectul CO-TECH dezvoltat în cadrul COST (Cooperation in Science andTechnology) reprezintă un efort de a realiza cooperarea între cercetători şi elaboratori dinţările Uniunii Europene. Acesta propune o finanţare pentru organizarea şi desfăşurarea deîntâlniri, nu numai cu scopuri stricte de cercetare, şi a avut succes în constituirea unor serii decomunităţi. Multe guverne europene au instituţii şi laboratoare proprii în care se desfăşoarăactivităţi de cercetare având ca obiectiv activităţi administrativ – guvernamentale. În acestsens, trebuie menţionat efortul important al Germaniei pentru dezvoltarea unei infrastructuricare să permită o legătură informaţională între activităţile guvernamentale ce se vor desfăşuraîn viitor atât la Bonn, cât şi la Berlin. Diferenţele între Europa şi SUA sunt parţial estompate în Anglia. Datorită utilizăriiaceleiaşi limbi şi a unei culturi comune, anumite companii din SUA au laboratoare decercetare în Anglia (un exemplu concludent este Centrul de Cercetări din Cambridge: EuroPark, al Companiei Rank Xerox). În Japonia, dezvoltarea sistemelor cooperative este similară cu cea din SUA, pornindde la o dezvoltare adecvată de produse comerciale, prin includerea componentelor decomunicaţie, cu tendinţa însă de migrare către modul european de abordare. 16
  18. 18. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE În prezent, dezvoltarea sistemelor cooperative capătă noi dimensiuni prin utilizareaWorld Wide Web (Web sau WWW) ca bază tehnologică pentru arhitectura acestora. WWW este caracterizat printr-un set de protocoale ce operează pe Internet sau peIntranet, respectiv pe reţele TCP/IP publice sau interne ale organizaţiilor. Avantajele utilizării Web-ului ca suport pentru sistemele cooperative, WWWreprezentând cel mai utilizat sistem hipermedia distribuit, precum şi sistemul de distribuţie ainformaţiei multimedia cu cea mai rapidă creştere din industria informatică, ce funcţioneazăpe infrastructura reţelelor deschise TCP / IP Internet / Intranet în arhitectura client server, facca Intranet-ul să reprezinte o paradigmă pentru infrastructura viitoarelor sistemeorganizaţionale. Deoarece Intranet-urile se bazează pe aceleaşi standarde de protocoale şi tehnologiiindependente Internet, ele sunt accesibile fiecărui membru din cadrul organizaţiei,independent de platforma hardware. Intranet-urile ce operează pe reţele deschise TCP / IP, permit societăţilor comercialesă utilizeze aceleaşi tipuri de servere şi browsere folosite pentru World Wide Web înaplicaţiile interne, distribuite prin intermediul reţelelor locale (LAN) ale societăţii. Pentru utilizarea şi dezvoltarea sistemelor de lucru în cooperare asistată de calculatortrebuie avute în vedere următoarele elemente cheie: • conştientizarea şi specificarea grupului; • spaţiul, colecţiile şi tipurile de informaţii partajate; • modalităţile şi tipurile de comunicaţie; • cunoaşterea facilităţilor mediului de dezvoltare; • interfeţele multiutilizator; • controlul lucrului concurent; • coordonarea în cadrul grupului;Cerinţele funcţionale, specifice pentru sistemele cooperative la nivel de grupe de lucru sunturmătoarele: • să permită conlucrarea sistemelor de operare la nivel de client, reţea şi server; • să permită lucrul în regim mobil şi la distanţă; • să asigure interactivitatea între unităţi economice diferite. O infrastructură completă pentru un sistem cooperativ trebuie să îmbine tehnologiilemodului de lucru în cooperare asistată de calculator (comunicaţie, colaborare, coordonare) şisă creeze o legătură între ele, realizând un întreg mult mai complex decât suma celor trei.Infrastructura sistemului cooperativ trebuie să fie destul de flexibilă pentru a permiteutilizatorilor extinderea cerinţelor specifice. Se observă astăzi o mare diversitate de căi de abordare, în special, datorită dinamiciitehnologiei şi a posibilităţilor nebănuite de utilizare în domenii diferite. 17
  19. 19. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAESistemele cooperative nu reprezintă un domeniu strict delimitat, în sensul unei realizăricomune, ci un mozaic de componente. 1. Considerând că un sistem de cooperare asistată de calculator reprezintă un suport pentru o asistare corespunzătoare a muncii individuale în cadrul unei colectivităţi, se ajunge la concluzia că sistemul cooperativ reprezintă o integrare a următoarelor funcţii şi tehnologii: • comunicaţie - prin schimb de mesaje; • cooperare - prin punerea la dispoziţie a unui spaţiu mare de lucru, partajat virtual; • coordonare - prin adăugare la structurile proceselor economice, a atributelor de comunicaţie şi de cooperare, în vederea posibilităţii implementării politicilor unor unităţi economice sau administrative. 2. Cerinţele la nivelul componentelor de comunicaţie, colaborare şi automatizare a fluxului de lucru a sistemului cooperativ pentru asigurarea cooperării în unităţi organizaţionale: • cerinţele pentru comunicaţie şi cooperare sunt distincte. Mesageria electronică de una singura nu prezintă suficiente facilităţi pentru procesul de cooperare. Tehnologia bazelor de date utilizează modelul „tragere” (pull) pentru distribuţia informaţiei, ceea ce implică utilizatorii în procesele de cooperare; • cooperarea necesită un sistem ce combina modelele „push” şi „pull” şi un cadru robust pentru exploatarea multiplelor căi pe care utilizatorii le necesită pentru a comunica şi coopera; • baza de date partajată este esenţială pentru lucrul în cooperare, vederi partajate şi pentru cristalizarea informaţiei existente în cunoaşterea organizaţională; o cale pentru realizarea integrării modelelor „push” şi „pull” este realizată prin instrumentele ce permit o utilizare coordonată a mesageriei şi a tehnologiei bazelor de date partajate. 3. Pentru procesele economice, în care apar atât activităţi structurate, cât şi nestructurate, se pot trage următoarele concluzii privind cerinţele funcţionale, legate de modalităţile de lucru: a. desfăşurarea reală a lucrului implică o mişcare dinamică între activităţi structurate - nestructurate, precum şi între activităţi predefinite şi ad-hoc. Aceasta necesită utilizarea unui model integrat push / pull pentru a permite persoanelor să se mute de la un tip de lucru la următorul, în cursul unei desfăşurări normale a procesului de lucru. b. activităţile structurate, predefinite în grup, pot fi utilizate prin programarea de aplicaţii de automatizare a fluxului de lucru. Acestea, în funcţie de tehnologia folosită, sunt de două tipuri de bază: prin „routare”, cele bazate pe tehnologia mesageriei electronice; prin „tragere”, cele bazate pe tehnologia bazelor de date partajate. 18
  20. 20. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Integrarea celor două moduri de abordare privind automatizarea fluxului de lucru, se realizează prin dezvoltarea unui cadru integrat de dezvoltare de aplicaţii ce exploatează atât serviciile oferite de mesageria electronică, cât şi cele prezentate de bazele de date partajate. c. mediul de dezvoltare de aplicaţii reprezintă componenta de bază a arhitecturii unui sistem cooperativ. Cheia pentru dezvoltarea unor aplicaţii puternice având ca obiectiv automatizarea fluxului de lucru constă în existenta unui mediu de dezvoltare de aplicaţii, integrat ca o componentă a sistemului de automatizare a fluxului de lucru. 4. În etapa actuală, utilizarea explozivă a sistemelor client / server la nivel organizaţional bazate pe tehnologia Internet – Intranet – Extranet conduce la o redefinire a arhitecturii sistemelor de cooperare asistată de calculator, pentru unităţi organizaţionale. Aplicaţiile pentru unităţi economico-administrative, bazate pe tehnologia Web, au revoluţionat comunicaţia şi cooperarea din cadrul acestora. Intranet-urile ce operează pe reţele deschise TCP / IP, permit societăţilor comerciale să utilizeze aceleaşi tipuri de servere şi „browsere” folosite pentru World Wide Web în aplicaţii interne distribuite prin intermediul reţelelor locale (LAN) ale societăţii. Deoarece Intranet-urile se bazează pe aceleaşi standarde de protocoale şi tehnologii independente Internet, ele sunt accesibile fiecărui membru din cadrul organizaţiei, fără a ţine seama de alegerea platformei hardware. Serverele Intranet permit o reală funcţionalitate economică şi o cooperare eficientă între colectivitatea unei unităţi organizaţionale. Astfel, ele fac posibilă: • publicarea / difuzarea de informaţii; • procesarea datelor; • execuţia aplicaţiilor având ca suport baze de date; • colaborarea eficientă între personalul societăţii; • colaborarea cu furnizorii şi clienţii societăţii.Noi tehnologii şi aplicaţii: • medii de proiectare virtuală, în care proiectanţii vor putea să configureze propriile seturi de instrumente adaptate la sarcinile de îndeplinit, acestea pot fi accesate prin intermediul Internetului de către toţi inginerii implicaţi în proiectul respectiv, sau pot fi accesate prin Intranetul organizaţiei. Acest mediu de proiectare virtuală va fi mult mai uşor de folosit, va permite accesul la multe documente de specialitate, se vor putea schimba date şi fişiere într-un nou mod, printr-un format neutru şi securizat, astfel se vor înlătura problemele existente în schimbul de fişiere dintre diferitele soft-uri de proiectare şi fabricaţie. Acest tip de sistem presupune existenţa unui puternic motor de căutare, sortare şi indexare. Un astfel de sistem este WELD (Web- based Electronic Systems Design). • Medii colaborative de prototipare virtuală, acestea presupun lucrul în echipe specializate, distribuite geografic, aceste medii asigură şi contactul vizual cu ceilalţi actori implicaţi, combinat cu instrumente de comunicaţie sofisticate. 19
  21. 21. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Aceste medii asigura colaborarea între mai mulţi utilizatori şi mai multe aplicaţii în mediu 3D. În acest model, obiectele 3D pot fi văzute simultan de mai mulţi utilizatori, aceştia pot interacţiona şi pot comunica în timp real, se poate modela, remodela şi evalua respectivul proiect [10]. • Digital engineering libraries (librării digitale în domeniul ingineriei), sunt foarte importante în cadrul sistemelor de inginerie colaborativă. Aceste biblioteci on-line vor stoca şi organiza informaţii în legătură cu tipul produselor, funcţii şi diverse specificaţii. Este necesară o clasificare şi sistematizare a cunoştinţelor inginereşti. Fiecare produs va fi reprezentat prin modele multiple în diferite faze de abstractizare şi acordat pentru diferite aplicaţii. Aceste modele pot fi scrise în diferite limbaje şi reprezentate în diferite forme. Instrumentele de vizualizare integrate cu motoarele de căutare vor ajuta proiectantul să parcurgă o paletă largă de informaţii. Pe lângă aceasta, un inginer va avea nevoie de un sistem inteligent de căutare şi explorare a bibliotecilor astfel încât modelul găsit să corespundă cerinţelor. 2.4. Domenii de utilizare şi aplicaţii 2.4.1. Domenii de utilizare Realizarea produsului conform cerinţelor pieţei şi aducerea acestuia pe piaţă lamomentul potrivit, la un preţ competitiv presupune o bună cooperare între organizaţiileimplicate (asociaţi, consumatori, furnizori, consultanţi, experţi în logistică etc.) şi folosireaunor sisteme de colaborare performante pentru realizarea acestor scopuri. Aceste sistemecooperative trebuie să fie capabile să asigure colaborarea între diferite discipline şi tehnologii,de preferat în timp real. Sistemele cooperative sunt folosite cu succes în domeniul ingineriei,economic, sănătate, transporturi etc.Soft-uri:AutoVue SolidModel Professional for Java permite: • vizualizarea rotirea, transformarea, măsurarea precisă a unor piese şi ansambluri modelate în CATIA, Pro/E, Unigraphics, SolidWorks, Solid Edge, Autodesk Inventor şi Mechanical Desktop, DirectModel JT, VDA-FS, STEP, STL şi alte formate 3D; • vizualizarea unor piese şi ansambluri din AutoCAD, MicroStation, Cadkey, ME10, HPGL, IGES, şi alte formate 2D sau vederi 2D preluate din modelele 3D ale unor soft-uri; • folosirea în cadrul sistemului a soft-urilor de tipul: MS Office, Visio, Adobe PDF, PostScript, WordPerfect; 20
  22. 22. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • clienţii sunt capabili să contacteze persoanele implicate în cadrul proiectului, pot programa întâlniri on-line fără a părăsi mediu propriu de lucru; Fig.2.2. – Interfaţa sistemului AutoVue SolidModel Professional Fig.2.3. – Exemplu de utilizare a sistemului AutoVue SolidModel Professional • se pot vedea, manipula, marca interactiv orice tip de document în mai mult de 200 de formate suportate de acest sistem; • se pot corecta, discuta anumite idei şi probleme, se pot coordona activităţi, toate în timp real, fiecare utilizator este identificat şi în cazul în care se doreşte marcarea anumitor parţi ale piesei acesta are o culoare predefinită de marcare.Colaborarea în timp real, în sistemul AutoVue SolidModel Professional presupune: întâlnireaactorilor implicaţi, posibilitatea de a vedea în timp real desenele sau schiţele, posibilitatea de amarca zonele din desen cu posibile probleme, posibilitatea de a comunica prin intermediulchat – ului [66].Tango • este un sistem cooperativ bazat pe Java; • permite atât colaborarea sincronă cât şi asincronă; • permite integrarea mai multor genuri de aplicaţii; • este focalizat pe www. 21
  23. 23. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAEISAAC • permite atât colaborarea sincronă cât şi asincronă; • face colaborarea asistată de calculator mai naturală, mai puternică şi mai receptivă la mai multe moduri de comunicare necesare utilizatorilor;Workplace • permite colaborarea în timp real cât şi cea asincronă; • sistemul se bazează pe camere virtuale de colaborare; • camerele virtuale oferă instrumente de colaborare adecvate cu nevoile utilizatorilor; • permite integrarea mai multor tipuri de aplicaţii; • pune la dispoziţia utilizatorilor o bază de date cu acces în funcţie de nivelul de securitate al datelor;Mushroom • spaţiul de lucru este adaptat conceptului multimedia; • are la bază Java; • prezintă camere virtuale pentru lucrul pe echipe şi între echipe; • prezintă instrumente pentru managementul activităţilor; • camerele virtuale se pot personaliza în funcţie de utilizator şi de cerinţele acestuia; • sistemul este concentrat pe securitatea documentelor; • este un sistem dinamic, permite crearea, inserarea şi manipularea diferitelor obiecte în timp real [69]. Toate aceste aplicaţii sunt folosite cu preponderenţă în domeniul ingineriei, înparticular pe diferite specializări: mecanic, electric, transporturi, construcţii etc. Undezavantaj major al acestor aplicaţii este acela că asigură doar vizualizarea pieselor şiansamblurilor. De exemplu într-o colaborare între 2 echipe de cercetare dispersate geografic,dacă prima foloseşte pentru a proiecta anumite componente soft-ul CATIA, iar cea de-a douaUnigraphics, aceasta poate doar vizualiza realizările primei echipe fără a putea modifica,eventual poate face unele observaţii ce vor putea fi efectuate în sistemul iniţial. 2.4.2. Tipuri de relaţii în cadrul întreprinderii virtuale Marketingul relaţiilor este ansamblul de principii, modele, măsuri care au ca scopselectarea, iniţierea, managementul şi controlul pe termen lung al relaţiilor de afaceri şicuprinde în afară de relaţiile cu clienţii toate relaţiile externe ale firmei. Bineînţeles firmeletrebuie să acorde atenţie şi relaţiilor interne. Marketingul relaţiilor cuprinde următoarelecâmpuri: 22
  24. 24. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • Relaţii orizontale – se referă la diferitele componente ale societăţii – investitori, acţionari, concurenţi, instituţii; • Relaţii verticale – cu furnizori, intermediari, distribiutori, clienţi;precum şi: • Relaţii externe – care cuprind toate relaţiile externe ale firmei, sau în sens mai restrâns relaţiile cu clienţii sau consumatorii finali; • Relaţiile interne – relaţiile cu interiorul organizaţiei – marketingul intern vizând angajaţii. B2B este un acronim care se referă la comerţul electronic Business to Business.Comerţul electronic Business to Business ia forma proceselor automate între partenerii deafaceri şi se realizează într-un volum mult mai mare decât aplicaţiile Business to Customer. B2B descrie orice relaţie între o firmă care vinde produse sau oferă servicii unei altefirme şi firma care cumpără produsul sau serviciul. Software-ul B2B permite companiilor săadministreze integrarea şi automatizarea proceselor cu furnizori cheie, parteneri şi clienţi viaInternet. Aceasta se poate realiza permiţând sistemelor informaţionale noi şi celor dejaexistente să comunice între ele într-un limbaj comun.Principalele avantaje ale relaţiei B2B: • reducerea costurilor; • creşterea eficienţei şi a vânzărilor; • mai bună relaţie cu partenerii. B2C este o abreviere de la Business-to-Costumer electronic commerce. Poate firecunoscut prin formele de adresare publică ale comerţului electronic precum magazineleweb. Comerţul electronic este înţeles în general ca vânzarea unor bunuri şi servicii„consumatorilor finali”. Aceasta nu este însă cea mai importantă parte a afacerilor on-line.Este de asemenea, adesea considerat fără succes pentru simplul motiv că ţintele au fost fixateprea sus, se doreşte o realizare a acestora prea devreme şi pentru că nenumăratele încercări aufost prost planificate şi administrate. O astfel de relaţie nu este uşor de realizat deoarecevânzarea on-line nu funcţionează decât dacă este bine integrată cu logistică, cumpărare etc. B2E este un acronim care se referă la comerţul electronic business-to-employee, oreţea internă întreprinderii care permite companiei să furnizeze produse şi/sau serviciiangajaţilor. În mod curent, companiile folosesc reţelele B2E pentru automatizarea proceselorlegate de angajaţi [44].Exemple de aplicaţii ale B2E: • Managementul poliţelor de asigurare on-line; • Diseminarea anunţurilor care ţin de corporaţie; • Cereri de aprovizionare on-line; • Oferte speciale de angajare. 23
  25. 25. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAEÎn cadrul relaţiilor de tipul IntraBusiness din cadrul comerţului electronic se regăsesc: • Activităţile IntraBusiness de e-Commerce din cadrul unei organizaţii sunt: între companie şi angajaţii săi; între compartimente din cadrul companiei; între angajaţii aceleiaşi companii. • Business-to-employees (B2E)—intrabusiness prin care o companie furnizează produse şi servicii angajaţilor ei: pregătire şi educaţie furnizată prin intermediul reţelelor intranet; comenzi electronice pentru aprovizionare şi materiale necesare desfăşurării activităţii; cumpărarea cu discount a asigurărilor, biletelor de călătorie etc., prin Intranet – ul companiei; magazinele corporaţiei vând produsele companiei cu discount; compania publică informaţii pe reţeaua internă; angajaţii obţin unele avantaje în plus, urmează cursuri etc.Aplicaţiile reprezentative ale B2E includ: • oferirea de unelte electronice de comunicare pentru reprezentanţii domeniului; • instruire şi educaţie prin reţeaua Intranet; • utilizarea cataloagelor electronice şi a formularelor de comandă de către posibilul client; • instrumente electronice pentru comunicare, colaborare şi informare; • sisteme pentru diseminarea informaţiilor sau care permit angajaţilor să-şi administreze avantajele via intranet. Activităţi între diferitele compartimente ale întreprinderii: companiile mari sunt alcătuite din compartimente independente care „vând” sau „cumpără” materiale, produse şi servicii unele de la altele. Aceste tranzacţii pot fi realizate cu uşurinţă prin Internet; • companiile deţin reţele construite pentru a face legătura între distribuitorii companiei; • suport pentru comunicaţii; • colaborare; • executarea tranzacţiilor; Activităţi care se desfăşoară între angajaţii întreprinderii: marile organizaţii au posibilitatea de a adăuga pe reţeaua intranet a unei aplicaţii de mică publicitate prin care angajaţii pot cumpăra şi vinde produse şi servicii unii de la alţii; • se poate realiza interconectarea Intranet – urilor pentru a creşte aria de expunere. 24
  26. 26. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • angajaţii colaborează şi comunică folosind tehnologiile comerţului electronic C2C (customer-to-customer) – acest tip de relaţie este mai vechi decât e-bussiness,se referă la relaţiile între clienţi. C2B (customer-to-business) - este un acronim care se referă la activitatea desfăşuratăde client: de a verifica, compara, analiza calităţii şi a preţurilor înainte de a cumpăra sau asemna o colaborare.Alte tipuri de relaţii: B2G este un acronim care se referă la reţelele de comerţ electronic business togovernment care permite companiilor să lanseze oferte la licitaţiile lansate de stat prin RFP. RFP este tot un acronim pentru Request For Proposal, un termen care se referă la ocerere de oferte pentru un anumit produs sau serviciu. Mai este cunoscut şi sub denumirea deRFQ (request for quotation). Un RFP cere de obicei mai mult decât un preţ, incluzând şiinformaţii generale despre corporaţie, informaţii şi documente financiare, şi istoriculcorporaţiei. B2X este un acronim care se referă la reţelele de comerţ electronic business toexchange care conectează companiile la site-urile şi serviciile B2B. Aceasta permite uneicompanii să evalueze multe alternative de servicii B2B pentru soluţia sau preţul optim. B2A este un acronim ce se referă la relaţiile organizaţiei cu administraţia locală şiguvernamentală. C2A este un acronim care se referă la relaţiile clientului cu administraţia. Fig.2.4. – Tipuri de relaţii În figura 4 am prezentat principalele tipuri de relaţii ce se desfăşoară în cadrul uneiorganizaţii şi între diferite organizaţii şi instituţii. Figura conţine arhitectura simplificată adouă organizaţii, clienţii acestora şi diferite instituţii. Astfel între aceste organizaţii se 25
  27. 27. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAEformează o relaţie B2B, în cadrul acestora există relaţii de tip Intrabusiness: B2E, E2E etc.Relaţia cu clienţii este de tipul B2C , iar reversul acesteia C2B. Relaţiile între organizaţie şidiversele instituţii pot fi de tipul B2G sau B2A. De asemenea şi clientul are o relaţie directăcu administraţia, de tip C2A. 2.4.3. Managementul datelor de produs La sfârşitul anilor 1980 companiile de soft au introdus prima generaţie de sistemePDM (Product Data Management – Managementul datelor de produs). Acest tip de sisteme aapărut ca o necesitate a marilor companii care datorită dezvoltării continue nu-şi mai puteaucoordona şi conduce eficient activitatea. Unele firme de soft au avut tendinţa iniţial de a oferisoluţii PDM separat, dar majoritatea au preferat să le ofere împreună cu softul de tip CAD –CAM – CAE , datorită greutăţilor de integrare al acestui tip de soft cu cele deţinute deorganizaţia client. Astfel firmele de soft au preferat să integreze aceste sisteme cu cele de tipCAD – CAM – CAE şi să le ofere clienţilor mai vechi [73] [1]. La baza PDM stă o bază dedate de tip RDBMS (Relational Database Management System – Sistem de administrare abazelor de date relaţionate). Baza de date este folosită pentru a fi înregistrate piese şi relaţiiledintre fişierele acestor piese. Sistemele PDM oferă securitate sporită a datelor, stocareafişierelor, clasificare, notificare, control şi diverse aplicaţii pentru procese specific inginereşti.Un punct comun al primelor sisteme PDM a fost administrarea datelor de produs încă dinpunctul iniţial, până la fabricaţie şi apoi până la uzura morală a produsului. Astfel se poateobserva că primele sisteme PDM au avut ca obiectiv principal fabricaţia. În ultimii ani, momentul de apariţie pe piaţă cu un nou produs a devenit foarteimportant pentru majoritatea companiilor. Astfel s-a simţit nevoia de a reduce timpul dintrepunctul de pornire al proiectului şi livrarea produsului, prin diverse tehnici specifice inginerieiconcurente. A doua generaţie de sisteme PDM a reuşit să integreze aceste cerinţe oferindutilizatorilor un suport pentru întregul ciclu de realizare al produselor. Aceste sisteme permitfolosirea elementelor specifice ingineriei concurente, pot administra şi fazele intermediare aleproiectului: proiectarea prototipului, fabricarea şi testarea acestuia etc. [47]. Sistemele PDM realizează mai multe copii ale principalelor documente, acestea potfi accesate de către utilizatorii interesaţi. În momentul în care se face o modificare în cadrulunui fişier, modificarea este înregistrată (persoana, data, motivul), şi se realizează un noufişier cu aceste modificări , păstrându-se totodată şi varianta originală. Acesta este principalulprincipiu care stă la baza PDM. Conceptul de PDM pentru o mai bună înţelegere poate fi separat în „DataManagement”- administrarea datelor şi „Process Management” – administrarea proceselor.a. Administrarea datelor Sistemul de administrare a datelor controlează lucrul cu documentele firmei, oferindinformaţii complete cu privire la piesele aflate în stadiu de proiect, dimensiunile viitoareipiese, greutate, locul unde va fi folosită etc. Acest sistem este capabil să relaţioneze toateaceste informaţii aflate în baza de date. Administrarea datelor presupune: 26
  28. 28. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • Clasificarea componentelor. În cadrul sistemelor PDM clasificarea este o funcţie fundamentală. Clasificarea componentelor se poate face în funcţie de caracteristicile elementelor, care vor fi introduse în baza de date pe clase. La rândul lor aceste clase pot fi reunite pe grupe de clase şi familii de piese. Astfel, lucrătorii companiei pot organiza şi ierarhiza mai eficient informaţiile care se vor regăsi în caz de necesitate mult mai uşor. Fiecare piesă poate avea propriile sale atribute şi caracteristici. • Clasificarea documentelor. Documentele aflate în strânsă legătură cu componentele pot fi clasificate în mod similar, de exemplu pot fi clase de tipul: „schiţe”, „modele 3D”, „publicaţii tehnice” etc. Fiecare document poate avea propriul set de atribute: piesă, număr, autor, data introducerii în sistem şi în acelaşi timp poate fi menţinută relaţionarea cu propriile componente. De exemplu pentru un rulment se pot extrage informaţii de tipul: schiţe 2D, modelul 3D, fişiere cu analiza prin element finit, modificările suferite în timp, autorul, date tehnice etc. • Structura produsului. Baza de date poate fi accesată şi din punct de vedere al produsului văzut ca ansamblu. Se pot vedea părţile componente ale ansamblului, materialele folosite pentru fiecare piesă, detalii de fabricaţie, detalii financiare, furnizori, data livrării, întreţinere şi documentaţie. Astfel, un specialist dintr-un anumit domeniu poate vedea datele produsului respectiv din propriul punct de vedere şi conform pregătirii sale.b. Administrarea proceselor, reprezintă controlul asupra modului în care angajaţii uneiorganizaţii introduc, modifică şi accesează baza de date. Acest mod de lucru presupune treifuncţii principale: b.1 Administrarea modului de lucru, presupune controlul asupra modului de lucru aangajaţilor cu baza de date. De exemplu, pe parcursul derulării unui proiect, o piesă modelatăîn 3D poate suferi sute de modificări până să corespundă cerinţelor. Sistemul PDM permiteînregistrarea tuturor variantelor de model, care sunt arhivate şi pot fi ulterior accesate în cazulîn care proiectantul doreşte să revină la o variantă anterioară. De asemenea, sistemele PDMadoptă principiile ingineriei concurente. În momentul în care proiectantul principal face omodificare, toţi ceilalţi membrii ai echipei de lucru sunt anunţaţi instantaneu şi pot copia nouăvariantă. b.2 Administrarea fluxului de lucru. Pentru dezvoltarea unui produs, în cele maimulte cazuri, este necesară proiectarea a sute de piese. Pentru fiecare piesă în parte fişierelepot fi create, modificate, văzute, verificate şi aprobate de foarte multe persoane, probabil demai multe ori. Mai mult piesele pot fi create prin metode diferite şi pot conţine diferite tipuride fişiere: modele solide, diagrame, analiză cu element finit etc. Lucrul în echipă asupra unordocumente comune are un impact asupra fişierelor aflate în legătură cu acestea. SistemulPDM ajută la administrarea acestor date, pentru a preveni confuziile. De exemplu lucrul cuacest sistem va împiedica un inginer să lucreze asupra unei piese asupra căreia s-a luat odecizie de modificare. Toate persoanele implicate în proiect sunt introduse în baza de datenotificându-se documentele asupra cărora lucrează. Astfel în momentul apariţiei uneimodificări acesta este anunţat instantaneu şi suplimentar i se pot da explicaţii asupra acestormodificări şi asupra noilor sarcini de îndeplinit. 27
  29. 29. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE Fig. 2.5. - Fluxul informaţional în PDM [11] Sistemul PDM permite o mai uşoară coordonare şi conducere a activităţilor, astfel undocument poate trece la faza următoare doar după ce a fost verificat şi aprobat de persoanelecompetente în luarea deciziilor de acest tip. [45] b.3 Administrarea versiunilor preliminare de documente. Prin acesta se înregistreazătoate evenimentele petrecute pe parcursul realizării piesei. Acest lucru permite unui utilizatorsă vadă întreaga „istorie” a proiectului şi a piesei în particular. În cazul apariţiei uneiprobleme acesta poate interveni chiar la sursa acestei probleme, sistemul permiţând oactualizare documentelor legate de acesta.Beneficiile folosirii sistemelor PDM: a. reduce timpul de apariţie pe piaţă al produsului;Principalii factori ce duc la întârzierea apariţiei produsului: • timpul necesar îndeplinirii unei sarcini; • timpul pierdut cu executarea acestuia; • timpul pierdut cu reproiectarea produsului.Aceste obstacole sunt înlăturate de sistemele PDM prin: • reducerea timpului de îndeplinire a unei sarcini prin oferirea de date la cerere, instantaneu; • permite realizarea mai multor sarcini simultan; • permite accesul la baza de date persoanelor autorizate, tot timpul, cu asigurarea faptului că acestea sunt actualizate. b. aduce un spor de productivitate proiectării produselor; 28
  30. 30. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE PDM permite inginerilor să folosească instrumentele adecvate realizării sarcinilor,permite un acces eficient la baza de date. S-a dovedit faptul că aproximativ 25-30% dintimpul destinat proiectării este folosit pentru a căuta, primi, copia şi verifica informaţianecesară. PDM înlătură acest timp pierdut în totalitate, proiectantul primeşte toate acesteinformaţii instantaneu în timpul lucrului cu piesa respectivă. Sistemele PDM înlăturăproblemele legate de rezolvarea unor probleme, astfel, proiectantul poate afla din baza de datedacă acest tip de problemă a mai apărut şi modul în care a fost rezolvată, el poate folosi acesteinformaţii pentru rezolvarea propriei probleme, fără a pierde timpul cu dezvoltarea unei soluţiiproprii de rezolvare. c. precizie mărită în proiectare şi fabricaţie; d. pune în valoare creativitatea echipei; e. utilizare uşoară. Asigură o interfaţă uşor de utilizat, accesul la informaţie se faceinstantaneu; f. securitate sporită a datelor. Informaţiile pot fi accesate doar de persoaneleautorizate, fiecare utilizator are acces doar la informaţiile de care are nevoie în cadrulproiectului.; h. Oferă un bun control al întregului proiect. PDM oferă conducătorului de proiect oserie de instrumente necesare controlului şi verificării proiectului în fiecare stadiu dedezvoltare. Acesta poate observa posibilele probleme şi întârzieri, activitatea fiecărui membrual echipei etc.[72].Principalele funcţii ale sistemelor PDM [44]: • administrarea realizării proiectului, oferă securitate şi control, stabileşte relaţionările între date, lista utilizatorilor, verificări interne şi externe; • managementul schimbării, specifică cine ia deciziile, cum şi în ce mod; • clasificare, oferă instrumente pentru căutare în baza de date; • programarea resurselor în cadrul proiectului, lista cu materiale necesare; • notificare, oferă prin intermediul interfeţei posibilitatea de a comunica cu exteriorul; • transfer de date, oferă instrumente pentru transferul datelor între utilizatori, aplicaţii (de exemplu între CAD şi CAM) şi produse; • transfer de date; • oferă instrumente speciale pentru administrarea întregului sistem PDM;Organizaţiile ar trebui să folosească acest tip de sisteme deoarece : • reduce timpul de intrare a produsului pe piaţă cu 25%; • încurajează ingineria colaborativă; • reduce timpul necesar unor modificări cu 30%; • reduce erorile în realizarea produsului cu 22%; • reduce costurile legate de proiectare şi fabricare cu 10%; 29
  31. 31. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • rezolvă rapid problemele legate de noile cerinţe ale clientului legat de produs; • îmbunătăţeşte imaginea firmei; • asigură o mai bună satisfacţie a clienţilor [77]. 2.4.4. Planificarea resurselor întreprinderii ERP (Entreprise Resource Planning – Planificarea resurselor întreprinderii) este unsistem informaţional integrat destinat ansamblului de funcţii clasice ale unei întreprinderi:contabilitate, comercial, producţie, mentenanţă. Diferitele module şi funcţii sunt integrate într-unreferenţial unic de proces.Organizarea prelucrării informaţiilor unui astfel de sistem se face prin : • descompunerea analitică a informaţiilor pe funcţii; • urmărirea performanţelor financiare; • execuţia şi urmărirea informaţiilor principale. Fig. 2.6. – Arhitectura funcţionala a unui ERP ERP acţionează în integralitatea întreprinderii ca un instrument de asigurare aoptimizării productivităţii şi de reducere la maxim a ciclurilor de realizare a produselor . Laapariţia lui, termenul ERP definea o metodă de management, ca şi MRP. În continuare, 30
  32. 32. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAEaceastă metoda a fost integrată şi dezvoltată prin aplicaţii informatice. Finalitatea unuisoftware de tip ERP este de a asigura managementul ansamblului de fluxuri ale uneiîntreprinderi, în decursul funcţionarii sale. Obiectivul ERP este de a optimiza funcţionarea unei întreprinderi prin sincronizareaşi asigurarea coerenţei fluxurilor. Aceste fluxuri pot fi : • de materii prime şi de materiale; • de produse; • de informaţii; • financiare; • de decizie. Fig. 2.7. - Funcţiile contabile ale unui E.R.P. Managementul în mod ERP vizează gestiunea şi planificarea ansamblului de fluxurişi funcţii ale unei întreprinderi, inclusiv a celor logistice. Domeniul de aplicare se întinde de lalanţul de furnizori şi până la clienţii finali. În figura 2.6. am schiţat arhitectura unui sistem detip ERP prin prezentarea principalelor funcţii de gestiune. În figura 2.7. sunt prezentate principalele funcţii contabile ale unui sistem ERP.Componentele ERP: • contabilitatea clienţilor; • contabilitatea furnizorilor; • managementul activităţilor; • lista de materiale; • planificarea resurselor şi a materialelor; 31
  33. 33. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • e-Business; • managementul resurselor umane; • logistică; • stat de plată; • vânzări şi marketing.Beneficiile implementării ERP: • oferă o bună acurateţe a informaţiilor oferind detalii şi prezentări complete; • îmbunătăţeşte metodele de informare prin informări dese şi actualizate cu privire la principalele activităţi; • reduce nevoia de documente scrise prin oferirea unor formate on-line pentru o mai rapidă introducere şi totodată extragere de informaţie din baza de date; • permite departamentului de contabilitate să controleze mai eficient datele şi creşte productivitatea muncii în aceste departamente; • se măreşte controlul asupra costurilor; • se poate da un răspuns mult mai rapid clientului cu privire la viitorul produs; • oferă o mai bună monitorizare şi o rapidă rezolvare a chestionarelor; • poate oferi un avantaj faţă de competitori prin îmbunătăţirea procesului de afaceri; • oferă o bază de date unică ce poate fi accesată de mai multe aplicaţii.Implementarea ERP presupune un proces lung, paşii sunt următorii: a. planificarea proiectului; b. analiza operaţională; c. reingineria proceselor de afaceri; d. instalarea şi configurarea; e. pregătirea personalului; f. configurarea conform cerinţelor afacerii; g. configurarea modulelor; h. adaptarea interfeţei conform cerinţelor; i. conversia de date; j. documentaţie specifică; k. pregătirea specialiştilor; l. testare; m. post implementare / audit.Principalii creatori de software în domeniul ERP sunt: 32
  34. 34. CONTRIBUŢII PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM COOPERATIV DE DEZVOLTARE A PRODUSELORINDUSTRIALE PE BAZA TEHNICILOR CAD – CAM – CAE • mySAP.com-www.sap.com; • BAAN-www.baan.com; • J.D.Edwards e-business Suite-www.jdedwards.com; • Oracle Financial Suite-www.oracle.com; • Siebel-www.siebel.com; • Peoplesoft-www.peoplesoft.com; • Microsoft Grand Plains-www.microsoft.com/middleeast; • Foxboro-www.foxboro.com [75].Principalele avantaje ale ERP: • costuri mici cu privire la inventar; • costuri reduse privind comenzile; • reducerea costurilor de producţie; • reducerea costurilor cu transportul; • investiţii mici în echipamente; • investiţii mici în echipamente şi terenuri; • cheltuieli reduse cu contabilitatea; • asigură procese de producţie mai flexibile; • reduce erorile privind coordonarea; • se reduc stocurile; • creşte transparenţa în relaţia cu clientul; • reducerea timpului de asamblare; • asigură o mai bună adaptare la cerinţele clientului; • creşte satisfacţia consumatorului; • creşte volumul de vânzări; • creşte cota de piaţă; • creşte profitul.Dezavantaje şi posibile probleme: • unele sisteme pot fi costisitoare şi greu de întreţinut; • unele sisteme pot fi dificil de utilizat; • posibilă problemă apărută în cadrul unui departament poate afecta activitatea celorlalte departamente, de aici rezultă faptul că sistemul este vulnerabil la apariţia unei probleme la o verigă din lanţ; • pot apărea probleme de compatibilitate cu sistemele folosite de parteneri; 33

×