Orchestra simfonica

7,925 views

Published on

Este o prezentare a catorva instrumente muzicale ale orchestrei simfonice.

Published in: Education
  • Este foarte buna si interesanta.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Orchestra simfonica

  1. 1. Orchestra simfonicaC inst. Sandor TraierLiceul “L. Blaga” Oradea, 2008
  2. 2. Cuvântul “ORCHESTRĂ” provine de la cuvântul grecesc“ORKAESTRA” care se traduce prin “ A DANSA”. În antichitate, corul, careînsoţea şi comenta acţiunea de pe scenă a tragediilor greceşti, dansa. Astăzi, prin orchestră, înţelegem un ansamblu instrumentalnumeros, adică un colectiv de muzicieni care cântă la diferite instrumenteexecutând împreună, o lucrare muzicală de mari proporţii. Orchestra simfonică sau orchestra filarmonică este un ansambluinstrumental în care se regăsesc toate familiile de instrumente muzicale: cucoarde, de suflat şi de percuţie. Componenţa orchestrei nu este fixă, definitivă, numărulinstrumentelor fiind determinat de cerinţele partiturilor muzicale, de dorinţacompozitorilor. Căutarea de noi efecte sonore a dus la lărgirea continuă a orchestreisimfonice. Dacă la începuturile sale, secolul al XVII-lea, o orchestră avea în jurde 15 instrumente, astăzi numărul lor poate depăşi 100. Cea mai mare parte ainstrumentelor o formează instrumentele cu coarde, mai mult de jumătate. O orchestră simfonică nu interpretează doar simfonii. Ea esteîntrebuinţată în interpreterea formelor vocal-instrumentale: opera, opereta,cantata, oratoriu precum şi în interpretarea genurilor instrumentaleconsacrate: concerto grosso, concert instrumental, rapsodie, poem simfonic şialtele. Haideţi s-o cunoaştem mai bine!
  3. 3. 4. Instrumente 4. Instrumente ddepercuţie e percuţie s ta cele 3. Instrumente de3. Instrumente de suflat din alamăsuflat din alamă 2. Instrumente de 2. Instrumente de suflat din lemn suflat din lemn 5. Instrumente 5. Instrumente cu clape cu clape 1. Instrumente cu 1. Instrumente cu coarde şi arcuş coarde şi arcuş 6. Evaluare 6. Evaluare 7. Bibliografie 7. Bibliografie pupitru dirijoral Sfârşit
  4. 4. Contrabasul Violoncelul Viola Într-o orchestră simfonică sunt 5 – 8 contrabasuri. contrabasist. Este un instrument muzical Persoana care cântă la contrabas se numeştedestul de mare (cam de 4 ori dimensiunile poziţie verticală, stând în picioare sau pe un scaun înalt.viorii). Pentru că produce sunete de la toate instrumentele cu coarde. Instrumentistul îl foloseşte încele mai înalte la cele mai grave este arcuş şi este foarte cunoscut. Are timbrul cel mai grav dintrefoarte apreciat. Este tenorul familiei. Este cel mai mare instrument muzical cu coarde şi Persoana care cântă lavioloncel se numeşte violoncelist. Vioara Sunt între 8 şi 12 violoncele n sunet ofund şiîntr-o orchestră. familie. cântă la , este cu al familiei u e nt c strum alte şi ic in r a şi are u ar mai pr ai m sunete în amiliei. f le într-o cel m ă ,d rde, viola de alto din Este enereaz sopran a cântă la tistul care a care a membru ş şi g a de arcu voce o a na de ş i E s te Pers unt coar citoare. u tr ă s decât vioa străl nist. ches t 8 - 12 vio e violist. Al doile ât aceasta violo Într-o or care eşte tier. nu m Este vocea telor cu co Instrumen oana meşte lu Sun r ă se Pers e vioa s e nu uc to r i d viori . str mai mare ori. u repară miţi con talian). 30 vi i se numeşt i gra v d ec i cald. 16 - uieşte sa mai renu ivarius ( tr i d instrumen ceva ma ma cons dintre ce nio Stra l to violă orchestră Unu fost An iori a
  5. 5. Harpa este ultimul membru al familiei instrumentelor cu corzi, chiar dacă nu seamănă cu celelalte. Are 46 -47 de corzi întinse pe un schelet triunghiular şi prinse într-o cutie de rezonanţă. Cele şapte pedale pe care le are în partea inferioară scurtează sau lungesc corzile pentru a produce sunete de diferite înălţimi. Se cântă la harpă ciupind sau mângâind corzile cu ajutorul degetelor. Persoana care cântă la harpă se numeşte harpist. Într-o orchestră sunt 1 – 2 harpe.Harpa
  6. 6. s un i s t nt r t2 o g uc p le - ori etelo ul est o orc rod mn, c strum ( ancie nstru de tiucul dubl te un ată e sun orific lui ) a lamelă nt m obo Ob isaj e şi ra şi cu ntr-u estie, sufla m u nc i e po ficiilo r mu e cel hestr cu ş şi a mi te fi r car zical care ă. aie ois a u cf lau făcu e se e. cân n f e mu latera ătuit ică din ical d înt t este ant. de. A lape. tub c ată în tă in t, c tă d g ă s u in şi l et r-o are in esc ap em lem de ic u o rc ce l ca Es -a te ite s n, me lun lin Clic ent ă Es ă. ka ii lte leg he un un g ici! ins ete tal sa ul co u Este alcătuit dintr-un cilindru îngust de lemn str re câ tru foa u p rp me rte las ulu ă. combinaţie a acestora), prevăzut cu orificii şi cu clape. = sau eliberarea clapelor sale. Se cântă la el ţinându-l în astuparea şi eliberarea celor 16 orificii, prin apăsarea lc Înălţimea sunetelor produse de flaut este variată prin i nt t i mu înalt ic. În picu pi le zic e. În chi line Es al zile dere i da te nt ă Piculina o me de sau de metal (în zilele noastre argint , aur sau o m di s uf l e n a ş i u î n Cel care cântă la flaut este flautist. re c Flautul la la t o ă , as astr desch lţim o s oate nic obo e m e , p i de e a Este un instrument de o no Sunt 2 flaute într-o orchestră. uz n tr ăn icu rea P i. ă to l i nsuflat, făcut din lemn, în formă de ri t a rc a uutub lărgit la un capăt şi prevăzut fix te n o ecu orificii laterale care se potînchide şi deschide cu ajutorul tunor clape. Produce sunetecurgătoare. Bas clarinetul diferă declarinet prin mărime şi prin pâlnia poziţe orizontală.cu care se termină. Producesunete mai grave decât clarinetul. Cântă laclarinet clarinetistul. Sunt 2 clarinete şi unbas clarinet într-o orchestră. Oboiul Clarinetu Bas clarinetul l
  7. 7. ator di n gur anci ită mod familia ul instr un i, a s u i u emă lui de p nstrum ment co c con tra îndo on năto e r cla roducer ntelor d nstruit d co i t, p tr a Î . tra fago Cel stra ent ta. E r e vă n Cel rine e e tulu a sunet suflat d in alam s care zut c ufl mai g ai jo şi su mai strum fag ntr- f cel avă gotu uflat un in ob i c c u cla i . Es u ă a t ei, e ântă la te al lui, cu in lemn care oct ât fa l de s Este go se n care imfo e p at saxo e şi mu ot o o x is t ă ajut , de zicaocaz cătu tis din rav i s dec nând are ent . iona un s f şt it di o mu axof on se nu iuc. ntr- rul une c t um c l, câ un t i nd o o m o n cere n într-o eşte sax m ub c rch stru ât ac cu o o onic rch p ar t o itura rchestr fonist. e eşt ântă ică. . ă şi e este l st r e f o lo s De s ă it m es est , e la n d m Este un instrument st e muzical de suflat, cu ancie dublă, constând dintr-un tub Într-o orchestră există, de obicei, un corn englez. lung de lemn (şi suplimentar de flautistul cântă la piculină. metal) îndoit la capăt, prevăzut Oboistul este cel care cântă şi la cornul englez, aşa cum cu 17 clape. Are o tonalitate grave decât acesta. Este tenorul din familia oboiului. gravă, bogată. Este basul din se temină sub formă de pară şi nu de pâlnie şi produce sunete mai familia oboiului. prevăzut cu clape. Seamănă cu oboiul. Deosebirea faţă de oboi este că Cel care cântă la Este un instrument construit din lemn, cu ancie dublă şi fagot se numeşte fagotist. Într-o orchestră sunt 2 fagoturi. Fagotul Saxofonul Cornul englez Contrafagotul
  8. 8. al uzic Tuba Trombonul nt m t, ume , răsuci nstr un i e alamă pâlnie. Este d e . tub ormă d i prin stră r-un f m u rche te r -o o meş dint păt sub te înălţi geşte sa tuit a e înt se nu alcă la un c e diferi care lun brează. tubă d i l d in it la 2 tub ă la t1– cânt lărg sunete ei culise r care v e cântă e basu mite te r Sun n care erat Emi ea u de a ul ca s t. Ce l . osid etului. E se as ar tubi ste c oana mentist onist. o ru b într- rilor ave şi e atea sun l cărora depl ează col t lămu gr si t ru şi scur Inst şte trom boane ume trom ilia a ele mai şi inten cu ajuto ion larg ulte fam c l s e n nt 2 – 3 bon tele nălţimea istoane un pavi e mai m it sune î p u d tu trom Su regl ează re 3 şi 6 capăt c , răsucit ical alcă t . ă av â n d în at la un mă larg ent muz in la m estră alam orch term ub de a n instru Cornul francez de mea ei ori, t u r-un Este tub ungi a un ul dint un l m b Trompeta tr- oată for i. Tu la din t ub u tă tă oape şte s etul aju lte 8 ma r e un r e a de la 2 la for e ap lărg ea s e ca ai în te p e r n e tră s unt E s r i c ă e te s â ndi o a e m e s t se ist cel ea - o or ches corn ind cap răsp rei p uce ace cil in t d s t. i. Într la de e ti ă la etelor. corn c ân t n mă nul d ută . Are . Pro rile j t i mp r-o ist. na care tatea su u a fo r corn ro Înt oa n si tr aude a u e a ci ulu mu et num e şt e . L car ăsu et ală Pers şi inte aer pen ve care es t . l ui l ni i o i r s un a te et ă e te imea oana de trei val vârtit înălţ ol e în l, pâ e ap erea re to i. omp mp mba regla c actă. Ar largă, t la altu tr o schi a p est uc nt lie tr od di mi la l de c om âl n i e a5 capă de b 2l rolu formă într-o p e la un pr te a fa ntă ne o e d n tu su ran e câ la de într- nându-s lărgeşte dintr-u i t sop ar lc nt su term care se te forma ă Ce Es ră a la m es t ch
  9. 9. neaco E rdabil ste un instr de for ,f um mă cil ormat dintr ent de per decât in -u cu Toba mică sau lovire de palmă. adânc drică, cu di n cadru m ţie, două b im am eta aze, b ea, care are etrul mai m lic cea ca u î a de percuţie, neacordabile, Tamburinele re nu căţi de piele ntinse pe ce re est .P le în care sunt montate discuri fire de este întinsă o bucată de piele. Produc sunete prin scuturare Sunt instrumente sârmă e lovită, sun e una din b c t a formate dintr-o ramă de lemn metalice sau clopoţei şi pe care Pielea întins are amplifi întinse 2 – ze,sunete ă, că 3 nedefi lovită cu be rezonanţa. nite. ţe , p ro duce Talgerele Trianglul şi sunete foarte puternice. În ment n instru dabil, diametrul de până la 1 m. Poate doar că este mult mai mare. Are funcţionează pe acelaşi principiu Este u , neacor orchestră este fixată pe un suport. uţie alamă al d Seamănă cu toba mică şi produce sunete abia perceptibile dar e perc discuri de , muzic din două altul t n ul de forma or lovite u nice. uş er care, sunete put c produ Este format dint-un când partitura le cere. Se folosesc atunci Castaniete legate între ele. sau fildeş, în formă de coch tub subţire de oţel, îndoit sub formă de triunghi care, lovit cu o baghetă tot de oţel produce sunete strălucitoare. ilii, Toba mare formate din două piese de lemn neacordabile, de origine sp aniolă, instrumente de percuţie, Castanietele sunt
  10. 10. Este un instrument muzical depercuţie, acordabil, alcătuit dintr-un sistem deplăci de lemn, de diferite lungimi, acordate odiferit şi prinse pe o ramă de metal, care rch de tal su or e uvibrează şi emit sunete când sunt lovite cu nişte e me care ie, a Est s tr ă rez ice nete dabi n inciocănele de lemn, de stcilă sau de metal. la rcuţ pe . De o n ca l ePersoana care cântă la xilofon se numeşte e. a r pa n - o nţă e su unt sem umexilofonist. De obicei, Xilofonultim Într . lte obexistă un xilofon în orchestră. ai m u este i ce c m an sa u n mp i, s l, a t r a ti rite. te t p i1 es t pr rod năto t mu ot f tă l i ăp cân tele do difer e el u u tr un e he s ar e cu cu ng se de cu ical . e orc anist istul c uc sun rea ei pielii, legat vib i te Timpanul s p t i e tim umen e prod şi lov derea braţ ă de ă r cu nişte ilofo e afo r i r t Int hete, s edale întin l uno buca din e, ni n ag rul p . Prin utoru tisă o feră ercuţi r n ş t e l a m ul , în b Este un instrument de to lă aj în is p aju peda tă cu este r-o em nt de tu e x percuţie, acordabil, constând într-un set o i e e de e de v te car t dint trum bu z de 12 până la 18 tuburi de metal fixate s ri l a pie ă pes form un in n d m , într-un cadru metalic. Pentru a produce ala dabil Este r sunete, asemănătoare clopotelor unei ac o biserici, tuburile sunt lovite cu diferite baghete. Cu cât lungimea tubului este mai mare cu atât este mai mare şi amplitudinea sunetului produs. Vibrafonul Clopote
  11. 11. Clavecinul Pianul Este un instrument premergător piane.pianului, dar care nu este strămoşul Într-o orchestră pot fi 1 sau 2acestuia, aşa cum greşit se spune uneori. Cel care cântă la pian este pianist.Clavecinul produce sunete atunci când, în atunci când partiturile o cer.urma atingerii clapelor, coardele sunt al orchestrei simfonice. Se foloseşte doarciupite de pene de lemn, aşa cum buricul Nu este un instrument permanentdegetelor ciupeşte coardele de la chitară. claviaturi.Este deci, un instrument cu clape şi corzi acoperite cu pâslă, acţionate cu ajutorul uneiciupite. Are însă dezavantajul de a nu rezonanţă din lemn, lovite de ciocănelepermite celui care cântă să ofere dinamism fixate într-un cadru de fontă, pe o placă demuzicii. în care sunetul este produs de corzi metaliceClavecinist este cel care cântă la clavecin. Este un instrument muzical foarte răspândit grupul instrumentelor cu clape şi corzi lovite. Se foloseşte în orchestră atunci Pianul (pianoforte) face parte dincând partiturile o cer. De obicei, într-o orchestră esteun clavecin.
  12. 12. l zica mu e nt us de e rum od id inst este pr tubur un l n a este unetu ea pri , un ut e rg re s ecer O ca gu lă i, cu s a r ă în ă la tr , de re ensiun ăpere e a tu eaz ste im înc e, d l avi e vibr iuni. E ari d entru rtabilcu c l car ns em lp po u aer rite d im ime obil d specia şi orgi t ui t să e ai dife rumen constr istă în n tr te î c u tă m î n x ar inst uburi, flă. E ici. t ap cunos lnită a u de t re se i mai m n stat este întâ au c a în e ns i u n e u icale: , fiind lice s e A r uz lt to d di m m de cu ine ca n săli le nt te eşt iî te ru men trume ile cr însă ş e. nu meş r inst ca ins biseric există ticula rgă se i le les al în Orgi e par ă la o i tu r a r . art g e Cea n cas re cânt ene stante îmai mare orgă din p u cân d România - Biserica Evanghelică din Sibiu p rot rte sa Cel ca nci ce a tu con ş te l os e Orga ni s t. Se fo a org
  13. 13. Audiaţi la clasă “Petrică şi lupul” de Serghei Prokofiev Veţi avea satisfacţia să descoperiţiacolo sunetele instrumentelor prezentateanterior.
  14. 14. Recunoaşte instrumentul:Click pe difuzor pentru a asculta instrumentul! Bravoo o! 1. vioară harpă pian Bravoo o! 2. flaut oboi saxofon Bravoo o! 3. orgă clavecin pian Bravoo o! 4. toba mare timpan xilofon Bravoo o! 5. oboi trompeta corn francez
  15. 15. Alege instrumentul care nu se potriveşte cu celelalte: Bravoo o! 6. vioara contrabas tuba viola Bravoo o! 7. piculina flaut fagot toba mica Bravoo o! 8. corn englez trompeta tuba corn francez Bravoo o! 9. orga xilofon pian clavecin Bravoo o! 10. castaniete trianglu trombon clopote
  16. 16. Alege varianta corectă! Bravoo o! Produce sunete prin frecarea pianul vioara harpa11. corzilor cu ajutorul arcuşului: Bravoo o! Produce sunete prin scuturare timpan clavecin tamburina12. şi lovire în palmă: Bravoo o! Produce sunete prin vibrarea orga clarinetul trianglul13. aerului în tuburi metalice: Bravoo o! Produce sunete prin lovirea corzilor vibrafonul pian xilofon14. cu ciocănele acţionate de clape: Bravoo o! Produce sunete prin vibrarea15. aerului printr-un tub de lemn: saxofonul trompeta fagotul
  17. 17. Resurse: 1) Boghenu, M., Corcinschi, G., (2007), Educaţie muzicală - Manual pentru clasa a IV-a, Editura CD PRESS, Bucureşti; 2)www.en.wikipedia.org/wiki/Orchestra; 3) www.dsokids.com; 4)www.sounddogs.com; 5)www.si.umich.edu/chico/instrument/enclpdia1; 6)Imaginile sunt culese de pe internet.

×