Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

[CSR Report] Strategii de a nu sta deoparte

157 views

Published on

De multe ori, marile campanii de CSR ale companiilor pornesc din a sprijini activitatea unui ONG care a identificat o nevoie si cauta sustinere pentru a o rezolva. Fie ca e vorba de a construi case, de a ajuta copiii bolnavi sau de a duce lumina in intuneric, exista oameni care refuza sa intoarca privirea si care coaguleaza resursele pentru rezolvarea unor probleme de care, in cele mai multe cazuri, nu sunt direct afectati.

Published in: Leadership & Management
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

[CSR Report] Strategii de a nu sta deoparte

  1. 1. 74 THE CSR REPORT Ӏ APRILIE 2015 75 I N I ȚI ATI V E CE TĂȚE N E ȘTI STRATEGII DE A NU STA DEOPARTE De multe ori, marile campanii de CSR ale companiilor pornesc din a sprijini activitatea unui ONG care a identificat o nevoie și caută susținere pentru a o rezolva. Fie că e vorba de a construi case, de a ajuta copiii bolnavi sau de a duce lumină în întuneric, există oameni care refuză să întoarcă privirea și care coagulează resursele pentru rezolvarea unor probleme de care, în cele mai multe cazuri, nu sunt direct afectați. ROXANA ROȘUT
  2. 2. 76 THE CSR REPORT Ӏ APRILIE 2015 77 care își tot caută repere, el a încercat să le scoată din anonimat și să le prezinte în piața publică. Ideea campaniei este foarte simplă. În fiecare sâmbătă, oamenii se adună în centrul orașului Deva pentru a mulțumi unui om de valoare, de la care fiecare are ceva de învățat. Participanții pot semna pe diploma de premiant fără premiu, arătând gratitudinea lor, acesta primind, pe lângă diploma respectivă, un buchet de flori tricolor, şi o insignă cu margareta tricoloră, logo-ul acţiunii. „Propunerea a fost primită cu brațele deschise de prietenii apropiați, pentru ca în timp aceasta să devină un fenomen cunoscut la nivel național.Am zis să încercăm să redescoperim spațiul public ca liant în jurul valorilor pe care le recunoaștem în mod asumat. Spun asta pentru că oamenii prezenți sâmbăta în centrul Devei nu sunt aduși de vreun partid, sindicat, ONG sau „cu clasa”, sunt oameni care află din presă sau de pe Facebook despre acest eveniment și vin pentru a spune „mulțumesc” premiantului din sâmbăta respectivă”, spune DanTerteci. Până acum campania a avut 91 de ediții, unele dintre ele fiind cu mai mulți protagoniști, așa că numărul celor care au primit insigna cu margareta tricoloră a depășit 110.Acțiunea este oprită doar în perioadele electorale și de sărbătorile mari. Inițiatorii campaniei vor acum să mai facă un pas înainte și să organizeze câteva ediții itinerante, prin diferite zone ale României, pentru a „planta” acest mod de viață. DanTerteci crede că a avut această inițiativă deoarece el însuși este „un copil care încă visează la o lume în care, așa cum spunea Grigore Moisil, oamenii să judece aproape corect”. În afară de Premianții fără premii, el este implicat în organizarea unei tabere de excelență anuală, la Deva, prin care este recompensat cel mai bun elev de liceu din fiecare județ al țării și din fiecare sector al Capitalei. De asemenea, DanTerteci lucrează în cadrul filialei Crucii Roșii a județului Hunedoara. localități din zece județe. Din păcate, la nivel național mai sunt zeci de mii de familii fără electricitate, singurul impediment fiind fondurile necesare și blazarea autorităților, după cum spune inițiatorul acțiunii. Sursele de finanțare a proiectelor sunt donațiile persoanelor fizice, pe cont propriu sau angrenate în organizații, printre participanți numărându-se și UniCredit Bank, UniCredit Business Integrated Solutions, Ropeco București și Mercedes-Benz Financial Services. De asemenea, acțiunile pot fi susținute și prin redirecționarea a 2% din impozit către Free Miorița. „Este gura de oxigen care de multe ori îmi dă puterea de a continua”, spune Iulian Angheluță. În afară de implicarea în această mișcare, Angheluță are o istorie personală de voluntariat în multe alte proiecte, plantări de copaci, ecologizări, refacere de marcaje montane, acțiuni caritabile pentru copii sau pentru familii defavorizate. Experiența anterioară, cumulată cu Free Miorița, îl îndreptățește pe Iulian Angheluță la o părere despre atitudinea generală a societății față de proiectele sociale și crede că multe dintre acestea apar și datorită neputinței noastre, de comunitate și de structuri, de a funcționa după principii și reguli așezate: „Rezolvăm o situație sau o problemă, corectăm temporar sistemul care va da din nou erori. Funcționăm și acționăm în hopuri, de aici poate și eșecul nostru ca societate”. Iulian Angheluță a fondat Asociația Free Miorița în 2012 și a pornit la drum de la o întrebare simplă: cum poate un individ să facă ceva pentru comunitate? De atunci și până acum a reușit deja să încheie cu bine o serie de proiecte sociale, cel mai important scop al său fiind de a duce, la propriu, lumina în comunitățile izolate. „Am început campania de iluminare pentru oamenii din Ursici, un sat risipit la poalele Munților Șureanu, acțiune finalizată în luna septembrie 2013.Am aflat apoi de școala primară din Ineleț, județul Caraș- Severin, și ne-am dus acolo cu lumină și calculatoare. Am ajuns apoi la ultimele trei școli fără electricitate.Aflăm mereu de noi și noi locuri și familii fără curent... Sunt mult mai multe familii la lumânare decât ne-am putea închipui, așa că m-am apucat și de campania Lumină pentru România”, povestește Iulian Angheluță. Practic, acțiunile Free Miorița au mers pe două direcții: sociale și aventură. Primele sunt cele cu și despre lumină, sub orice formă: bec, calculator, mâncare, haine, cărți, cum au fost Lumină pentru Ursici sau Lumină pentru ultimele trei școli fără electricitate din România. În categoria celor de aventură, intră Dacioți până-n Mongolia, un raliu caritabil care a consemnat și prima Dacie 1310 ajunsă în Mongolia, sau Mioritici prin Kîrgîzstan, o aventură pe două roți, la cort și la iurtă, prin munții kirghizi. „La un moment dat am combinat partea socială cu aventura, rezultând un Tur al României, pe bicicletă, în căutarea oamenilor fără lumină sau pentru refacerea marcajelor unor trasee montane”. Până acum, Free Miorița a montat panouri solare la patru școli, ultimele fără electricitate din România, și în 34 de gospodării, în 15 FREE MIORIȚA I N I ȚI ATI V E CE TĂȚE N E ȘTI „Ideea campaniei a apărut în cadrul unei discuții cu un amic.Vorbeam despre oamenii minunați pe lângă care trecem pe stradă și cărora ar trebui să le mulțumim pentru ceea ce oferă societății, adică nouă tuturor”, rezumă DanTerteci, un fost jurnalist din Deva, începuturile campaniei Premianții fără premii, a cărei primă ediție a avut loc în octombrie 2013. Într-o societate PREMIANȚII FĂRĂ PREMII Grupul de ințiativă Favorit a fost înființat de locuitori din zona fostului cinematograf din Drumul Taberei, din dorința de a transforma locația, acum o ruină, într-un centru cultural multifuncțional. Grupul a colaborat în acest sens și cu CeRe, reușind în ultimii cinci ani să realizeze o parte din obiectivele propuse. Grupul a convins autorităţile să finanțeze amenajarea centrului și a contribuit la trecerea clădirii în administraţia primăriei de sector, pentru derularea mai ușoară a investiției necesare. „Ca urmare a demersurilor grupului „Iniţiativa Favorit”, în permanenţă susţinute de Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe, proiectul tehnic al Centrului Cultural Favorit a fost făcut încă din anul 2012, însă nu s-a putut trece la realizarea lui deoarece RADEF RomâniaFilm era administratorul clădirii cinematografului, iar proprietar era Ministerul Culturii”. În prezent, după 5 ani şi jumătate de demersuri, clădirea cinematografului este în administrarea Primăriei Sectorului 6, iar faza practică a proiectului poate demara. La cererea grupului „Iniţiativa Favorit”, proiectul actualizat a fost pus în dezbatere publică, pe site-ul Primăriei Sectorului 6, şi urmează apoi să fie postat pe SEAP în vederea licitaţiei. Conform proiectului tehnic, PS6 va finanța obiectivul de investiții Centrul Cultural Favorit pe o perioadă de 3 ani (2016, 2017, 2018). GRUPUL DE INIȚIATIVĂ FAVORIT ”Sunt mult mai multe familii la lumânare decât ne-am putea închipui, așa că de la proiecte punctuale am ajuns la campania Lumină pentru România. “IULIAN ANGHELUȚĂ, FREE MIORIȚA
  3. 3. 78 THE CSR REPORT Ӏ APRILIE 2015 79 Casa Share a pornit de la un caz social prezentat în presa locală și a devenit în ultimii ani un proiect extins de ajutorare a familiilor sărace, care trăiesc în condiții extrem de dificile. „Am văzut povestea a șase copii părăsiți de mamă și crescuți doar de tată, care trăiau într-o cocioabă de lut și m-am urcat instantaneu într-o dubă de la mine de la firmă, am umplut-o cu cele necesare și am plecat la ei. Am rămas șocat ce am văzut acolo și am hotărât să le fac o casă”, descrie Bogdan Tănasă punctul zero al asociației sale. După finalizarea primului proiect, cel din satul Vlădeni, de lângă Iași, comunitatea creată pe CASA SHARE 1LEU.ORG de la Casa Share la munte în vacanța de Crăciun, iar la vară o să meargă toți la mare în vacanță. Am salvat o bătrânică abandonată din Neamț și am dus-o la un Centru de Îngrijire bătrâni”, enumeră Bogdan Tănasă faptele frumoase pe care a reușit să le facă, împreună cu o mână de oameni dedicați, anul trecut. În 2016, el vrea să depășească pragul de șapte case construite. Bogdan Tănasă se descrie în primul rând ca fiind tată, proprietar al unei mici fabrici de peleți și un om care a învățat să ajute de mic, după ce a lucrat la o fundație din străinătate, ajutând copiii de la Casa de Copii Popricani. „La nivel personal, m-am încărcat cu energie pozitivă cât pentru 20 de ani, iar soția și copilul (5 ani) s-au implicat și ei aducând bucurie maximă în familie”. Facebook a continuat să se implice în alte cazuri sociale, prin donații și voluntariat, reușind să finalizeze anul trecut șapte case pentru familii sărace. „Am înființat Asociația Casa Share pentru a putea atrage sponsorizări de la companii și acei 2% de la salariați. Așadar nu o să mai trebuiască să mai merg cu „cerșitul” la prieteni”. Bogdan Tănasă spune că impactul emoțional al cazurilor sociale este foarte mare în online, dar, din cei 50.000 de fani ai paginii de Facebook, doar câțiva se implică și financiar. Donațiile în bani au venit anul trecut atât de la români, cât și de la străini care au citit pe internet despre campaniile derulate de Casa Share. „De la o casă am ajuns la șapte case într-un an, asigurând un viitor mai bun pentru 34 de copii”. În plus, Casa Share a organizat o campanie pentru oamenii străzii, în care a oferit acestora mâncare caldă, pături și îmbrăcăminte, a cumpărat un căruț electric pentru un băiat cu handicap din Bacău, a făcut o rampă de urcare pentru o tânără imobilizată în scaunul cu rotile și a dăruit unei alte familii din Galați o dubiță și scule de instalații. „Am dus toți cei 34 de copii 1leu.org este inițiativa unui grup de oameni obișnuiți care au decis să facă tot ce pot pentru a strânge din donații suma de 80 de milioane de lei, necesară pentru construcția unui spital privat pentru copii, în București, operat și deținut de o fundație. Inițiatorul proiectului,Alex Zamfir, spune despre el că este un om care trăiește în această țară și care se lovește, ca toți ceilalți, de problemele cotidiene. „Una dintre aceste probleme este necesitatea unui număr prea mare de părinți de a căuta soluții pentru copiii lor bolnavi în alte țări. Între 2013 și 2015 m-am implicat în câteva cazuri punctuale ale unor copii care trebuiau să strângă foarte mulți bani pentru a urma un tratament în străinătate, tratament care le-ar fi putut salva viața. Așa că, la începutul anului 2015, am luat decizia de a încerca, alături de alții, să strângem bani pentru a construi un spital de oncologie pediatrică aici, în România”, rezumă el începuturile proiectului. aleagă în consecință”. Tot în direcția organizării comunitare și asistenței pentru advocacy, CeRe vrea să se extindă mai mult în țară și să promoveze metodele de lucru în așa fel încât acestea să fie preluate și de alții. În plus, CeRe va lansa în curând platforma online Activist 24/7, unde potenţiali activiști se vor putea conecta cu campanii sau acțiuni pe care ar dori să le susțină. Un alt proiect al CeRe care a devenit tradiție este Gala Premiilor Participării Publice – un eveniment anual care celebrează eforturile de advocacy ale cetățenilor și organizațiilor. În 2016, asociația a ajuns la cea de-aVII-a ediție a Galei. „Probabil în România încă domină «majoritatea tăcută», însă noi vedem o creștere semnificativă a implicării oamenilor. Din ce în ce mai mulți oameni se organizează în grupuri de inițiativă, trag la răspundere administrația pentru decizii proaste, își cer drepturile, protestează, se implică în proiecte ale organizațiilor neguvernamentale sau donează”, spune Oana Preda. Ea consideră că tendințele în comunitate sunt pozitive de doi-trei ani și că „bulgărele de zăpadă a început să se rostogolească”. În privința atitudinii autorităților față de mesajele societății civile, reprezentantul CeRe spune că în noul Guvern au ajuns multe persoane din zona societății civile, care cunosc valoarea unei relații sănătoase cu societatea, dar e încă prea devreme pentru a ști dacă vor reuși să miște puțin lucrurile. „Ce vedem e promițător. Un exemplu recent este așa-numita comisie „pentru tăiat hârtii” care a fost înființată la Cancelaria Primului Ministru, cu misiunea de stabili ce se poate face pentru debirocratizare”. Un alt exemplu bun este Ministrul Culturii, care deja a luat două decizii importante care au răspuns cerințelor cetățenilor și societății civile: protejarea sitului Roșia Montană și includerea unor clădiri ale fostei mine Petrila în patrimoniul industrial. I N I ȚI ATI V E CE TĂȚE N E ȘTI CERE Planul 1leu.org este de a construi primul centru medical independent de oncologie și de hematologie pediatrică din România, investiție estimate la 80 de milioane de lei. „Pare mult la prima vedere, dar ar însemna ca fiecare român care trăiește în această țară să doneze 1 leu o dată la 9 luni sau 4 lei în total (pentru că noi vrem să strângem acești bani în 3 ani)”.Toți membrii fondatori, precum și cei care s-au alăturat proiectului pe parcurs, sunt oameni care vor să facă ceva pentru ceilalți. Unii sunt părinți, alții nu, unii au avut de-a face cu cancerul foarte îndeaproape, alții, nu. „Toți ne dorim să facem ceva pentru copiii acestei țări”. Ei au strâns aproape 300.000 de lei într-un an, cea mai mare parte a acestei sume fiind adunată, la propriu, leu cu leu. În 2016, acțiunile se vor concentra pe „corporate”, în încercarea de a convinge cât mai multe companii să se alăture acestui proiect. Obiectivul declarat și asumat al Asociației 1 Leu pentru 2016 este să cumpere terenul necesar acestui proiect. Planul este ca acest centru medical să aibă 50 de paturi, două săli de operație, secție de radioterapie și de transplant medular. Cele 80 de milioane de lei ar acoperi achiziția unui teren de 1.5 hectare undeva în apropierea Bucureștiului, ridicarea unei construcții de aproximativ 7.000 de metri pătrați, precum și dotarea spitalului cu cele mai moderne echipamente și instalații care să permită tratarea și vindecarea unui număr cât mai mare de copii bolnavi. Membrii fondatori ai Asociației 1 Leu provin din diverse industrii, iar doi dintre aceștia sunt absolvenți ai Facultății de Medicină, fiind medici cu specializare ulterioară. CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, a apărut în 2006, la inițiativa Oanei Preda, actualul director executiv, și a altor două colege, Ioana Popa și Alina Inayeh. „Lucram atunci toate trei la o organizație americană, National Democratic Institute (NDI), care la vremea aceea urma să-și diminueze programele în România, considerând că eforturile de democratizare rămân în atenția Europei. Atunci, noi trei am considerat că treaba noastră nu s-a terminat.Am atras alături de noi alte câteva persoane și așa a apărut CeRe. NDI ne-a susținut formarea și, cum continuam o muncă deja începută, am atras destul de repede susținere și încredere”, povestește Oana Preda despre începuturile organizației. Pe scurt, misiunea CeRe este de a sprijini organizațiile neguvernamentale și instituțiile publice în însușirea principiilor și în aplicarea metodelor de participare publică. Pentru a îndeplini această misiune, CeRe oferă asistență organizaţiilor neguvernamentale și instituţiilor publice în scopuri multiple. În ultimii ani, organizația a investit în lucrul cu grupuri de cetățeni, considerând aceasta cea mai mare reușită, de a învăța oamenii obișnuiți să-și facă vocea auzită și să determine autorități publice să facă sau să nu facă ceva: să aloce resurse pentru reamenajarea unui parc, să redea comunității o clădire abandonată, să nu autorizeze o construcție pe spațiul verde. „În continuare vom investi în această direcție. Pornind de aici, avem pe agendă construirea unei rețele de grupuri civice în București.Acum, fiecare grup activează în cartierul său concentrându- se pe problemele cartierului. În perioada următoare vom investi în a-i aduce pe acești oameni împreună, vom facilita susținere reciprocă și acțiuni comune. Mai avem pe agendă un forum de candidați pentru alegerile locale, care să dea oamenilor prilejul să-și promoveze cauzele, să-i chestioneze pe candidați și apoi să ”În România încă domină «majoritatea tăcută», însă noi vedem o creștere semnificativă a implicării oamenilor. Din ce în ce mai mulți oameni se organizează în grupuri de inițiativă, trag la răspundere administrația pentru decizii proaste, își cer drepturile, protestează, se implică în proiecte ale organizațiilor neguvernamentale sau donează. “OANA PREDA, CERE

×