Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Businessul in 2018: presiune&perfectiune

67 views

Published on

Avantul luat de sustenabilitate i-a transformat pe liderii marilor companii, fie ca si-au dorit sau nu, in agenti activi ai schimbarii. Obiectivele lor au depasit pierderile si profitul, iar acum li se cere sa schimbe lumea.

Published in: Leadership & Management
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Businessul in 2018: presiune&perfectiune

  1. 1. E DI TORI A L 1110 THE CSR REPORT Ӏ IANUARIE 2018 BUSINESSUL ÎN 2018: PRESIUNE & PERFECȚIUNE IULIANA ROIBU, MANAGING PARTNER REPORTING DIVISION THE CSR AGENCY; DIRECTOR EDITORIAL THE CSR REPORT Afacerile zilelor noastre sunt sub o lupă tot mai mare și tot mai vigilentă. Stakeholderii așteaptă de la afaceri totul: să fie angajatori impecabili, să garanteze diversitatea și egalitatea, să investească în economia locală, să joace un rol tot mai important în protecția mediului, să atingă obiective de dezvoltare durabilă și cumva să creeze mediul propice pentru ca 9 miliarde de oameni să poată trăi pe planetă până în anul 2050. Toate acestea, dar la vedere. Social media nu iartă nicio inadvertență, nicio greșeală, nicio ezitare. Analiștii privesc cu atenție la semne și slăbiciuni, consumatorii citesc etichetele printre rânduri, angajații își dau silința, dar cu așteptări tot mai mari. Nu a fost întotdeauna așa. Și nu mă refer doar la modul cum internetul și suita facebook/instagram/twitter au mutat focusul și modul prin care companiile comunică și aleg sau nu să comunice. Vorbim despre o presiune a binelui și despre faptul că nu există alternativă la ea. ”Stakeholderii așteaptă de la companii totul: să fie angajatori impecabili, să garanteze diversitatea și egalitatea, să investească în economia locală, să joace un rol tot mai important în protecția mediului, să atingă obiective de dezvoltare durabilă și cumva să creeze mediul propice pentru ca 9 miliarde de oameni să poată trăi pe planetă până în anul 2050. Toate acestea, dar la vedere. “ Este adevărat că pe noi, în România, această presiune ne-a luat un pic pe nepregătite.Tocmai pentru că am fost rupți de lume jumătate de secol, iar apoi ne-am revenit greoi și încă mai încercăm să intrăm în pas cu lumea. Asta poate să ne scuze, dar nu poate să ne ierte. În timp ce noi făceam față naționalizărilor și industrializării forțate, anii '70 aduceau în discuție efectele pesticidelor asupra mediului înconjurător. Rachel Carson, o conservatoare înfocată, punea prima dată problema responsabilității companiilor asupra faptelor lor. S-au născut organizații noi, precum WWK, Greenpeace, iar Rainbow Warrior 1 era lansată pe apă pentru a confrunta flotele norvegiene și islandeze care vânau balene, declanșând un lanț de evenimente care a dus la interzicerea pescuitului de balene în 1986. Așa a început o mișcare de activism social, care a atras atenția publicului asupra impactului afacerilor asupra mediului. Anii '80 și '90 au fost anii de debut ai globalizării, cu bune, dar și cu rele, precum dezastrul de la Bhopal (1985) și Cernobâlul (1986), care au atras din nou atenția asupra impacturilor catastrofice ale industrializării. A urmat expunerea condițiilor de muncă din supply chainul Nike, care a dus la reacții furioase privind drepturile omului în țările producătoare ieftine. Nike și alte companii au introdus în prima parte a anilor 90 coduri de conduită pentru furnizori și a început să auditeze tot lanțul de producție. Anii 2000 au fost anii când colaborarea și transparența au devenit instrumente tot mai eficiente de lucru, culminând cu momentul când Obiectivele de Dezvoltare Globală ale Global Compact au dat afacerilor din întreaga lume o metodă de a se implica și de a-și măsura eforturile. Sfârșitul anilor 2000 a fost debutul pentru era raportării de sustenabilitate, care a devenit din ce în ce mai sofisticată și care a pus definitiv în aceeași propoziție obiectivele de dezvoltare globală și impactul afacerilor. Asta nu înseamnă că dezastrele industriale sau greșelile intenționate nu au continuat să distrugă afaceri, vieți sau industrii. De la scurgeri petroliere grave, scandaluri de muncă forțată și până la mașini cu emisii nedeclarate, eforturile companiilor de a se comporta etic au trecut prin nenumărate evenimente negative.Toate acestea au dus la creșterea regulamentelor și dezvoltarea de legislații care să crească transparența și să reducă impactul social și de mediu. În acest context a apărut și Directiva Europeană 95/2014, transpusă în 2015 în România, care obligă toate companiile locale cu peste 500 de angajați, listate la bursă, cu acționariat de stat sau cu activități în zona financiară să publice rapoarte de sustenabilitate. În zilele noastre, a-ți fi bine înseamnă să faci totul bine. Nici nu prea ai cum altfel, pentru că așteptările sunt tot mai mari. Consumatorii, ONG-urile, investitorii și comunitățile fac presiune pentru cât mai multă transparență. Companiile integrează prioritățile de mediu și pe cele sociale în strategia core a organizației, fără a mai face distincție între sustenabilitate și obiectivele de business. Investitorii se fac tot mai auziți: anul trecut, Mark Carney, guvernatorul Bank of England, și Michael Bloomberg au făcut un apel către toate companiile publice, care trebuie să ofere date complete și complexe privind riscurile de mediu, deoarece investitorii trebuie să poată lua decizii informate. Toate acestea ajung pe mesele unor CEO pentru care dezvoltarea sustenabilă este sau nu o prioritate în acest moment. Dar finanțările, recomandările, clienții, furnizorii, ratingurile - acestea sunt toate produse globale, și nicio companie mare, cu ambiții, nu poate sta în afara lor, respectiv nu poate funcționa în lipsa acestora. „Pentru a putea crea schimbarea pe care toată lumea o dorește, orice CEO, alături de boardul companiei sale, va trebui să își transforme modelul de business pentru ca sustenabilitatea să devină norma în tot ceea ce face”, declara într-o discurs din 2017 Gail Klintworth, președinte al Business and Sustainable Development Comission. Viitorul este despre leadership și despre profit. Niciunul dintre cele două nu se poate realiza însă fără oamenii valoroși, fără clienții mulțumiți, fără investitorii bine informați, fără furnizorii corecți. Fiecare categorie de stakeholderi așteaptă să fie informată, corect adresată și niciodată omisă de la masa transparenței. AVÂNTUL LUAT DE SUSTENABILITATE I-A TRANSFORMAT PE LIDERII MARILOR COMPANII, FIE CĂ ȘI-AU DORIT SAU NU, ÎN AGENȚI ACTIVI AI SCHIMBĂRII. OBIECTIVELE LOR AU DEPĂȘIT PIERDERILE ȘI PROFITUL, IAR ACUM LI SE CERE SĂ SCHIMBE LUMEA.

×