Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

0 romantismul

999 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

0 romantismul

  1. 1. ROMANTISMUROMANTISMULL
  2. 2. APARITIA ROMANTISMULUIAPARITIA ROMANTISMULUI Romantismul este un amplu curent artisticcare se dezvolta in Franta , Anglia,Germania la inceputul secolului al XIX-lea,raspandindu-se ulterior in restul Europei. Se defineste adesea prin opozitie cuclasicismul – curent artistic specific secoluluial XVII-lea, caracterizat prin reguli stricte decreatie( stil inalt, personaje nobile, inspiratiadin Antichitate, regula celor trei unitati inteatru)
  3. 3. Caracteristici aleCaracteristici aleromantismuluiromantismului1.primatul eului1.primatul eului – accentuarea– accentuareaprezentei eului liric in text,subiectivitate,prezentei eului liric in text,subiectivitate,particularizare a trairilorparticularizare a trairilor2.primatul sentimentului2.primatul sentimentului – daca– dacamulte dintre curentele si ideologiilemulte dintre curentele si ideologiileanterioare accentuau rolul ratiunii,anterioare accentuau rolul ratiunii,romantismul acorda prioritate exprimariiromantismul acorda prioritate exprimariisensibilitatii, a sentimentuluisensibilitatii, a sentimentului
  4. 4. CalderonCalderon,,JuraminteJuraminteincalcateincalcate
  5. 5. Calderon,Calderon,JulietaJulieta
  6. 6. 3.libertatea creatiei3.libertatea creatiei . Clasicismul. Clasicismulimpunea reguli stricte de creatie( surse deimpunea reguli stricte de creatie( surse decreatie, dimensiuni, stil tipuri decreatie, dimensiuni, stil tipuri depersonaje), romantismul isi propune o artapersonaje), romantismul isi propune o artaeliberata de orice constrangeri, o arta careeliberata de orice constrangeri, o arta caresa urmeze fantezia creatoare, inspiratia.sa urmeze fantezia creatoare, inspiratia.4.imbogatirea limbajului4.imbogatirea limbajului poetic lapoetic lanivel lexical cu arhaisme, regionalisme,nivel lexical cu arhaisme, regionalisme,neologisme care ofer expresivitate opereineologisme care ofer expresivitate opereisi la nivel stilistic cu anumite procedee :si la nivel stilistic cu anumite procedee :antiteza, metafore, simbolulantiteza, metafore, simbolul
  7. 7. 5. literatura reflecta specificul national5. literatura reflecta specificul national .. ClasicismulClasicismultinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspectetinde catre generalizare , doreste sa surprinda aspectegeneral-valabile ale existentei. Romantismul doreste ogeneral-valabile ale existentei. Romantismul doreste oparticularizare a literaturii nationale, care sa reflecteparticularizare a literaturii nationale, care sa reflectespecificul poporului. Astfel literaturaspecificul poporului. Astfel literatura romantica se inspiraromantica se inspiradin:din:– naturanatura. Natura nu mei este un simplu decor ci. Natura nu mei este un simplu decor cidevine stare de spirit, transmite trairi umane.devine stare de spirit, transmite trairi umane.– istoria.istoria. Tendinta romantica este de idealizare aTendinta romantica este de idealizare atrecutului, de glorificare a eroilor, a luptei pentrutrecutului, de glorificare a eroilor, a luptei pentrulibertate. In proza si teatru se cauta reconstituirealibertate. In proza si teatru se cauta reconstituireaatmosferei epocii, prin descrieri.atmosferei epocii, prin descrieri.– folclor.folclor. Romanticii descopera valentele artisticeRomanticii descopera valentele artisticeale literaturii populare, preluand imagini, motive,ale literaturii populare, preluand imagini, motive,credinte, ritmuri specificecredinte, ritmuri specifice
  8. 8. Shelley, Filosofia dragosteiShelley, Filosofia dragosteiMuntii-astern pe cer saruturi.Muntii-astern pe cer saruturi.Val cu val se-mbratiseaza.Val cu val se-mbratiseaza.Orice floare fara fluturiOrice floare fara fluturiSi pe noi ne-ndeparteaza.Si pe noi ne-ndeparteaza.Soarele in brate strangeSoarele in brate strangeGlobul. Luna-n mari seGlobul. Luna-n mari sescalda.scalda.Ce e viata mea? – se frangeCe e viata mea? – se frangeFara sarutarea-ti calda.Fara sarutarea-ti calda.Trec izvoarele in rauri,Trec izvoarele in rauri,Raurile curg spre mare,Raurile curg spre mare,Nevazute, limpezi brauriNevazute, limpezi brauriLega boarea de-alta boare.Lega boarea de-alta boare.Nu-i nimic stingher in fire,Nu-i nimic stingher in fire,Toate tind sa se imbineToate tind sa se imbineIntr-o tainica iubire –Intr-o tainica iubire –De ce nu si eu cu tine?De ce nu si eu cu tine?
  9. 9. Turner,Turner, Ultimul drum al TemeraruluiUltimul drum al Temerarului
  10. 10. Heinrich Heine, AmurgHeinrich Heine, AmurgLa palid, tarmul mariiLa palid, tarmul mariiDus pe ganduri si singur sedeam,Dus pe ganduri si singur sedeam,Se lasa mai jos si-aruncaSe lasa mai jos si-aruncaPeste valuri, fasii ca jeraticul – soarelePeste valuri, fasii ca jeraticul – soareleSi albe, largi, impunseSi albe, largi, impunseDe talazuri, valurileDe talazuri, valurileSpumegau si fosneau tot mai si mai aproape –(...)Spumegau si fosneau tot mai si mai aproape –(...)
  11. 11.  CasperCasperDavidDavidFriedrichFriedrich
  12. 12. George Byron,George Byron,LOCH NA GARRLOCH NA GARRDeparte de mine gradini inflorite,Departe de mine gradini inflorite,Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.Bogatii luxosi sa va treaca pe-alei.Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,Vreau munti cu omaturi, pe stanci troienite,Ce tin libertatea si dragostea-n ei.Ce tin libertatea si dragostea-n ei.Tu-nalti Caledonie culmi minunate,Tu-nalti Caledonie culmi minunate,Cu care stihia se lupta-n zadar,Cu care stihia se lupta-n zadar,Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,Cu limpezi izvoare, curgand inspumate,Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)Suspin dupa tine carunt Loch na Garr.(...)
  13. 13. C. D. Friedrich,C. D. Friedrich,Doi barbati contempland lunaDoi barbati contempland luna
  14. 14. 6.aspiratia spre absolut6.aspiratia spre absolut este oeste oatitudine specifica romanticului, un idealist cautandatitudine specifica romanticului, un idealist cautandiubirea perfecta, cunoasterea totala, libertateaiubirea perfecta, cunoasterea totala, libertateadeplina.deplina.7.critica realului7.critica realului este rezultatuleste rezultatulantitezei ideal-real si conduce la doua mari atitudini:antitezei ideal-real si conduce la doua mari atitudini:– revoltarevolta – eroul promoveaza valori, indeamna la– eroul promoveaza valori, indeamna larevolta care sa schimbe lumearevolta care sa schimbe lumea– melancolia-melancolia- este atitudinea pasiva, pesimistaeste atitudinea pasiva, pesimistaa celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta dea celui care si-a pierdut speranta, incredearea in forta deregenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea,regenerare a lumii. Rezultatul este izolarea, inadaptarea,evadarea in vis, natura, imaginatie-artaevadarea in vis, natura, imaginatie-arta
  15. 15. Delacroix,Libertatea conducandpoporul
  16. 16. Friedrich,Friedrich,Manastirea Graveyard in zapada
  17. 17. M. Eminescu,M. Eminescu, MelancolieMelancolieParea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,Prin care trece alba regina noptii moarta.Prin care trece alba regina noptii moarta.O, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mieO, dormi, o , dormi in pace printre faclii o mieSi in mormant albastru si-n panze argintieSi in mormant albastru si-n panze argintieIn mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,Tu adorat si dulce al noptilor monarc!Tu adorat si dulce al noptilor monarc!(...) Si tintirimul singur cu strambe cruci vegheaza(...) Si tintirimul singur cu strambe cruci vegheazaO cucuvaie sura pe una se aseaza,O cucuvaie sura pe una se aseaza,Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...)Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca.(...)Biserica-n ruinaBiserica-n ruinaSta cuvioasa, trista, pustie si batrana,Sta cuvioasa, trista, pustie si batrana,Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul –Si prin ferestre sparte, prin usi tiuie vantul –Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)Se pare ca vrajesti si ca-i auzi cuvantul.(...)
  18. 18. 8.personajul romantic8.personajul romantic este o figura deeste o figura deexceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat deexceptie , cu sensul de neobisnuit, marcat deexcese,dar nu neaparat exemplar, figura careexcese,dar nu neaparat exemplar, figura careevolueaza in situatii neobisnuite.evolueaza in situatii neobisnuite.
  19. 19. Teme si motive romanticeTeme si motive romantice temeteme: timpul, viata, moartea, geniul, iubirea,: timpul, viata, moartea, geniul, iubirea,natura, istoria, creatia, societatea, aspiratianatura, istoria, creatia, societatea, aspiratiaspre absolutspre absolut motivemotive– noaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( altenoaptea, apa, copacul ocrotitor, luna, ( alteelementa naturale care capata redundanta in operaelementa naturale care capata redundanta in operaunui scriitor)unui scriitor)– visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia,visul, reveria,somnul, singuratatea, melancolia,amintirea, uitareaamintirea, uitarea– iubita moarta, femeia inger, femeia demon,iubita moarta, femeia inger, femeia demon,iubireaiubireainterzisa/imposibilainterzisa/imposibilainspiratia, muza,inspiratia, muza,trecerea ireversibila atrecerea ireversibila a
  20. 20. Calderon,Calderon, Pe firul apeiPe firul apei
  21. 21. Alphonse de LamartineAlphonse de LamartineO. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceataO. lac sfant! Abia anul in scurgerea-i inceataTrecu, si langa unda cea linistita-a taTrecu, si langa unda cea linistita-a taM-asez ca si-alta data pe –aceeasi piatra , iataM-asez ca si-alta data pe –aceeasi piatra , iataPe care si ea sta!Pe care si ea sta!(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:(...) Tii minte intr-o seara? Vasleam noi in tacere:Nu se-auzea departe de netedu-ti cuprinsNu se-auzea departe de netedu-ti cuprinsDecat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piereDecat zgomot de vasle ce-ncet simteam cum piereCand luciul ti-a intinsCand luciul ti-a intinsSi-un glas cum nu fu –n lume vreodata, in clipitaSi-un glas cum nu fu –n lume vreodata, in clipitaAceea rasunat-a, iar tarmul a raspunsAceea rasunat-a, iar tarmul a raspunsInmarmurit de farmec si vraja cand rostit-aInmarmurit de farmec si vraja cand rostit-aIn soapta scumpu-i glasIn soapta scumpu-i glas- O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,O timpule, te-opreste! Si voi grabite ore,Lasati al vostru zbor;Lasati al vostru zbor;Crutati pe-aceia care voiesc sa se adoreCrutati pe-aceia care voiesc sa se adoreTot timpul vietii lor(...)Tot timpul vietii lor(...)
  22. 22. Géricault,Géricault, Pluta meduzeiPluta meduzei
  23. 23. Friedrich,Friedrich, Copacul cu corbiCopacul cu corbi
  24. 24. Edgar Allan PoeEdgar Allan Poe,, CorbulCorbulStand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapteStand candva la miez de noapte, istovit, furat de soapteDin oracole cetoase, carti cu talc tulburator,Din oracole cetoase, carti cu talc tulburator,Piroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum batePiroteam, uitand de toate, cand deodata-aud cum bateCineva parea ca bate – bate-n usa mea usor.Cineva parea ca bate – bate-n usa mea usor.““E vreun trecator - gandit-am – si-a batut intamplator.E vreun trecator - gandit-am – si-a batut intamplator.Doar atat ,un trecator.”Doar atat ,un trecator.”O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,O, mai pot uita vreodata? Vant, decembrie cu zloata,Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,Jaru-agoniza, cu-n straniu dans de umbre pe covor,Beznele-mi dadeau tarcoale – si niciunde –n carti vreo caleBeznele-mi dadeau tarcoale – si niciunde –n carti vreo caleSa-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore–Sa-mi aline greaua jale – jalea grea pentru Lenore–Fata fara-asemuire – ingerii ii spun Lenore –Fata fara-asemuire – ingerii ii spun Lenore –Nume-n lume trecator.Nume-n lume trecator.(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-(...) Geamul l-am deschis o clipa si c-un fosnet grav de-aripa,aripa,A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.A intrat un Corb, stravechiul timpului stapanitor.N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,N-ancercat vreo plecaciune de salut sau sfiiciune,Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,Ci faptura-i de taciune si-a oprit solemn, din zbor,Chiar pe bustul albei Pallas – ca un Domn stapanitor,Chiar pe bustul albei Pallas – ca un Domn stapanitor,Sus, pe bust, se-opri din zbor.Sus, pe bust, se-opri din zbor.(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,(...) Si-am simtit deodata-o boare, din catiu aromitoare,Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;Nevazuti pluteau cu-n clinchet, pasi de inger pe covor;““Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeri”-Tie ,ca sa nu mai sangeri, iti trimite domnul ingeri”-Eu mi-am spus – “sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.Eu mi-am spus – “sa uiti de plangeri, si de dusa ta Lenore.Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!”Bea licoarea de uitare, uita gandul la Lenore!”
  25. 25. DelacroixDelacroix, Ofelia, Ofelia
  26. 26. Edgar Alen PoeEdgar Alen Poe,, AdormitaAdormita(...) Iubirea-mi doarme! Somnul sau,(...) Iubirea-mi doarme! Somnul sau,Pe cat de lung, fie de greu!Pe cat de lung, fie de greu!Lin umble viermii-n jurul sau!Lin umble viermii-n jurul sau!Departe, -ntr-o padure nvolta,Departe, -ntr-o padure nvolta,Desfaca-se o nalta bolta,Desfaca-se o nalta bolta,Bolta ce-nchise adeseoriBolta ce-nchise adeseoriAripa negrilor uscioriAripa negrilor uscioriBiruitori pe funerareBiruitori pe funerareSteme-ale neamului sau mare...Steme-ale neamului sau mare...O bolta-ascunsa, -ndepartata,O bolta-ascunsa, -ndepartata,Pe care-a arucat in poarta,Pe care-a arucat in poarta,Copil jucandu-se o piatra,Copil jucandu-se o piatra,Mormant sonor din care eaMormant sonor din care eaUn sunet nu va mai putea,Un sunet nu va mai putea,De-a pururea si-n veci sa scoata.De-a pururea si-n veci sa scoata.Infiorata fiica-a Sortii!Infiorata fiica-a Sortii!Ca-n fundul lui horcaiau mortii.Ca-n fundul lui horcaiau mortii.
  27. 27. Genuri si specii literareGenuri si specii literare liricliric::meditatia,elegia,poemul,romantameditatia,elegia,poemul,romanta epicepic:: povestirea fantastica, romanulpovestirea fantastica, romanulsentimental, confesiuneasentimental, confesiunea dramaticdramatic: drama romantica( specie: drama romantica( specienoua caracterizata prin inspiratia dinnoua caracterizata prin inspiratia dinistorie, conflict puternic social,istorie, conflict puternic social,personaje provenind din toatepersonaje provenind din toatemediile sociale, eroul revoltat,mediile sociale, eroul revoltat,“culoarea locala”“culoarea locala”
  28. 28. Reprezentanti Anglia: Byron, Shelly, Wordsworth,Young, Coleridge Franta: Lamartine, Hugo, Musset,Vigny, G. Sand, Chateaubriand Germania: Hölderlin, Hoffmann,Heine, Novalis Rusia: Lermontov, Puskin America: E. A. Poe
  29. 29. Francois Rude,Napoleon visand lanemurire
  30. 30.  Realizat deRealizat de prof. Simona Achimescu,prof. Simona Achimescu, Liceul TeoreticLiceul Teoretic Adam MAdam Müüller Guttenbrunnller GuttenbrunnAradArad

×