Chişinău, 2006
Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului                             nr. 70 din 25 iul...
Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrareaautomată a informaţiei cu ajutorul calcula...
Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, ac-centul instruirii la informatică fiind pus p...
2. Cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale tehnicii de calcul şi ale tehnologiilor   informaţionale, algebrei booleene şi siste...
Predare/învăţare                             58Recapitulare/evaluare                        8La dispoziţia profesorului   ...
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele      Tipuri de date tablou (array)  sintactice ale declaraţiilor de...
− să cunoască structura datelor de tip fişier şi semni- Generalităţi despre fişiere  ficaţia simbolului sfîrşit de fişier;− să...
− să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi di-      Cuantizarea imaginilor sta-  scretizare în valoare a imagini...
− să descrie metodele de reprezentare a valorilor bi-      Circuite logice elementare.  nare prin mărimi fizice;           ...
− să enumere parametrii tehnici şi economici care ca- Generaţii de calculatoare.  racterizează un calculator;− să clasifice...
− să definească termenii: problemă, subproblemă,            Subprograme  programul principal, programul apelat, subpro-  gr...
− să explice care este diferenţa dintre variabilele sta-      Variabile dinamice. Tipul  tice şi variabilele dinamice;    ...
− să formuleze teorema de structură;                      Elemente de programare− să aplice regulile de bază ale programăr...
− să elaboreze programe care realizează metodele în    Metoda reluării (tehnica   studiu;                                 ...
12    Rapoarte                                                              213    Prelucrarea datelor                    ...
− să definească în mod intuitiv problema separării so-         Separarea soluţiilor  luţiilor;                             ...
− să explice sensul termenilor bază de date, sistem de        Noţiuni şi concepte. Baze  gestiune a bazelor de date;      ...
− să elaboreze interogări pentru selectarea datelor;            Sortarea şi gruparea înre-                                ...
Predare/învăţare                           28Recapitulare/evaluare                      3La dispoziţia profesorului       ...
− să definească formulele metalingvistice şi diagramele           Tipuri de date tablou  sintactice ale declaraţiilor de ti...
− să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respective;     Fişiere text− să explice sensul uzual al cuvîntului inform...
− să descrie organizarea informaţiei în memoria externă şi         Memorii externe pe  principiile de funcţionare a memori...
− să definească termenii: problemă, subproblemă, progra-            Subprograme  mul principal, programul apelat, subprogra...
− să selecteze datele de intrare pentru testarea funcţională   Testarea şi depanarea   şi testarea structurală a programel...
− să explice sensul termenilor bază de date, sistem de ges-       Noţiuni şi concepte.  tiune a bazelor de date;          ...
− să elaboreze interogări pentru selectarea datelor;              Sortarea şi gruparea în-                                ...
− să utilizeze tehnicile de grupare şi totalizare a datelor;  Gruparea şi totalizarea                                     ...
Prin urmare,                            pot fi formulate direct din cerinţeleexerciţiilor propuse. Evaluarea se efectuează ...
y:=y+1;  writeln(‘x=’, x, ‘ y=’, y);end; { P }begin  a:=0;  b:=0;  P(a, b);  writeln(‘a=’, a, ‘ b=’, b);  readln;end.     ...
1.  Bolun I. Iniţiere în reţele. Chişinău, Editura ASEM, 1997.2.  Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Edit...
Vasile Baroncea                      Andrei Danila              Tipografia Vite-Jesc.         Comanda nr. . Tiraj 3000 ex. ...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Informatica111 rom

1,766 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,766
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
13
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Informatica111 rom

  1. 1. Chişinău, 2006
  2. 2. Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. 70 din 25 iulie 2006Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitarLudmila Gremalschi, I.Ş.E.Iurie Mocanu, M.E.T.Ion Spinei, M.E.TLudmila Ţurcanu, Liceul “Iulia Haşdeu”, ChişinăuGrigore Vasilache, C.N.T.I. 2
  3. 3. Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrareaautomată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară,informatica are drept scop principala elevului şi se întemeiază pe principiile: − îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activită- ţile practice la calculatoarele personale; − adaptării cunoştinţelor predate la vîrsta elevilor; − interdisciplinarităţii; − adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator; − echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi cicluri prin eşalonarea materialului teoretic în funcţie de particularităţile de vîrstă ale ele- vului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programe- lor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului; − diferenţierii şi individualizării predării-învăţării; − stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formă- rii capacităţilor de avansare la însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne.Sisteme de operare *Editarea textelor *Structura calculatorului * *Tabele de calcul *Algoritmi şi limbaje algoritmice *Limbajul de programare PASCAL * * *Tehnici de programare *Modelare şi metode de calcul *Baze de date * 3
  4. 4. Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, ac-centul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice(structurate). Activitatea persoanei într-un mediu ce devine informatizat este posi-bilă numai avînd cunoştinţe şi deprinderi de comunicare cu calculatorul, fapt ce seexprimă prin noţiunea de . Informatica ca ştiinţă dicteazănecesitatea unei pregătiri generale a persoanelor care ulterior vor utiliza calculatorul,reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale. instruirii informatice în învăţămîntul preuniversitar presupune: − pregătirea psihologică şi practică a copiilor pentru aplicarea calculatorului la vîrsta preşcolară şi şcolară mică prin activităţi de joc, cunoaştere, instruire; − însuşirea posibilităţilor calculatorului şi formarea deprinderilor practice de lu- cru cu el; − studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, mo- delare, programare, logică, noţiunile de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei. Realizarea scopului în studiu constă în: − studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare grafice şi de sunet, tabele de calcul, sisteme de gestiune a bazelor de date etc.); − studierea sistemului de calcul ca obiect (bazele logice şi aritmetice ale tehni- cii de calcul, structura şi funcţionarea calculatorului, dispozitivelor periferice, reţelelor de calculatoare); − formarea gîndirii algoritmice. î prevede: − analiza structurală a problemei; − divizarea problemelor complexe în probleme mai simple şi reducerea lor la cele deja rezolvate; − estimarea complexităţii algoritmilor destinaţi soluţionării problemelor în studiu; − utilizarea metodelor formale pentru elaborarea algoritmilor şi scrierea progra- melor respective. Cunoştinţele din domeniul informaticii au un caracter universal şi se aplică,practic, în toate domeniile activităţii umane. 1. Cunoaşterea conceptelor informatice fundamentale, unităţilor de măsură a cantităţii de informaţie, a metodelor de codificare şi decodificare a in- formaţiei textuale, grafice, audio şi video.� 4
  5. 5. 2. Cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale tehnicii de calcul şi ale tehnologiilor informaţionale, algebrei booleene şi sistemelor de numeraţie, limbajelor algoritmice şi tehnicilor de programare, modelării şi metodelor nu- merice.3. Formarea gîndirii algoritmice şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul limbajelor algoritmice şi tehnicilor de programare pentru rezolvarea problemelor frecvent întîlnite în activitatea cotidiană.4. Utilizarea calculatorului, reţelelor de calculatoare şi a sistemelor infor- matice pentru colectarea, înregistrarea, organizarea, prelucrarea, anali- za, reprezentarea şi interpretarea datelor.5. Formarea deprinderelor de utilizare a programelor de aplicaţii destina- te păstrării şi prelucrării informaţiei cu ajutorul procesoarelor de texte, programelor de calcul tabelar, sistemelor de gestiune a bazelor de date, programelor multimedia.6. Dezvoltarea capacităţilor de acomodare la un mediu informaţional în continuă schimbare şi transformare.7. Dezvoltarea responsabilităţilor vizînd utilizarea tehnicii de calcul şi a tehnologiilor informaţionale în scopul accesării şi difuzarii informaţii- lor de interes personal sau public.8. Stabilirea conexiunilor intra- şi extradisciplinare ale informaticii. 5
  6. 6. Predare/învăţare 58Recapitulare/evaluare 8La dispoziţia profesorului 4Total: 70 ore – 2 ore săptămînal1 Tipuri de date structurate 102 Fişiere 8 Partea a II-a. Structura calculatorului3 Informaţia 84 Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 105 Algebra booleană 76 Circuite logice 57 Structura calculatorului 88 Reţele de calculatoare 2 Total: 58 Note: 1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă. 2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin- ţifică sau didactică. 3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale. 4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obliga- torii, cele marcate cu sunt opţionale 6
  7. 7. − să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date tablou (array) sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou;− să explice modul de referire a componentelor ta- blourilor;− să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelu- crarea componentelor tablourilor;− să elaboreze programe în care se utilizează tablouri;− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Tipuri de date şir de carac- mele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir tere de caractere;− să explice modul de referire a componentelor şiru- rilor de caractere;− să elaboreze programe în care se utilizează şiruri de caractere;− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Tipuri de date articol (re- mele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date cord) articol;− să cunoască modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol;− să explice operaţiile admise pentru prelucrarea arti- colelor şi componentelor lor;− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date articol;− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Instrucţiunea cu (with) mele sintactice ale instrucţiunii with;− să explice modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol în interiorul instrucţiunii with;− să înlocuiască instrucţiunea with a unui program cu o secvenţă echivalentă de instrucţiuni;− să elaboreze programe în care se utilizează instruc- ţiunea with;− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date mulţime (set) sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date mulţime;− să precizeze mulţimea de valori şi operaţiile admise pentru oricare tip de date mulţime;− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date mulţime; 7
  8. 8. − să cunoască structura datelor de tip fişier şi semni- Generalităţi despre fişiere ficaţia simbolului sfîrşit de fişier;− să explice modul de scriere şi citire a datelor din fişier;− să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise şi modul de acces;− să indice ordinea în care trebuie apelate procedurile destinate prelucrării datelor de tip fişier;− să poată crea şi prelucra datele din fişierele secven- Fişiere secvenţiale ţiale;− să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respec- Fişiere text tive;− să explice sensul uzual al cuvîntului informaţie; Stocarea, transmiterea şi− să descrie structura generală a sistemelor de trans- prelucrarea informaţiei. mitere, stocare şi prelucrare a informaţiei; Sursa de informaţie, desti-− să definească modelul matematic al sursei de in- natarul informaţiei formaţie;− să definească unitatea de măsură a cantităţii de in- Cantitatea de informaţie. formaţie; Unitatea de măsură a canti-− să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă; tăţii de informaţie. Bitul şi multiplii lui− să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn Semne şi alfabete. Alfabe- al alfabetului; tul binar. Cuvinte binare.− să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte în Lungimea cuvintelor binare alfabetele respective;− să explice operaţiile de codificare şi decodificare a Operaţii de codificare şi de- mesajelor; codificare a mesajelor.− să compună coduri cu cuvinte de lungime constantă * Teorema lui Claude Shan- pentru sursele cu 2, 3, ..., 8 mesaje posibile; non.− să clasifice şi să recunoască codurile frecvent utili- Coduri frecvent utilizate zate;− să codifice şi să decodifice informaţia alfanumerică reprezentată într-un cod frecvent utilizat;− să dea exemple de surse cu mesaje continue; Informaţia mesajelor conti-− să cunoască operaţiile de discretizare a mesajelor nue. Eşantionarea şi cuanti- continue; ficarea mesajelor continue.− să calculeze cantitatea de informaţie intr-un mesaj * Conversia analog-nume- continuu; rică şi conversia numeric- analogică 8
  9. 9. − să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi di- Cuantizarea imaginilor sta- scretizare în valoare a imaginilor statice; tice şi a imaginilor dinami-− să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice ce în timp;− să calculeze cantitatea de informaţie conţinută în imaginile statice şi imaginile dinamice;− să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi Reprezentarea şi transmite- purtători dinamici de informaţie; rea informaţiei. * Semnale şi clasificarea lor− să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţio- Sisteme de numeraţie. Sis- nale de numeraţie; temele binar, octal şi hexa-− să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16 zecimal. în sistemul zecimal şi invers; Conversia numerelor dintr-− să efectueze conversii din binar în octal, hexazeci- un sistem în altul mal şi invers;− să efectueze adunarea şi scăderea numerelor în sis- Operaţiile aritmetice în sis- temul binar; temul binar− să descrie reprezentarea numerelor întregi în cod Reprezentarea numerelor direct, cod invers şi cod complementar; naturale, numerelor întregi− să descrie reprezentarea numerelor reale în virgulă şi a numerelor reale în cal- fixă şi virgulă mobilă; culator.− să utilizeze terminologia algebrei booleene; Variabile şi expresii logice− să reproducă tabelele de adevăr ale operatorilor ele- mentari;− să alcătuiască tabelele de adevăr ale expresiilor lo- gice;− să explice noţiunile de funcţie logică şi tabel de Funcţii logice adevăr al funcţiei;− să definească funcţiile logice prin tabele şi formule;− să calculeze tabelul de adevăr al funcţiei logice;− să scrie tabelele de adevăr ale funcţiilor logice de o Funcţii logice frecvent uti- singură şi de două variabile; lizate− să explice noţiunea de set complet de funcţii logice şi să dea exemplele respective; 9
  10. 10. − să descrie metodele de reprezentare a valorilor bi- Circuite logice elementare. nare prin mărimi fizice; Clasificarea circuitelor lo-− să explice modul de realizare a funcţiilor logice gice. Porţi logice frecvent NU, ŞI, SAU; utilizate.− să explice cum funcţionează sumatorul elementar Circuite combinaţionale şi sumatorul; frecvent utilizate. Sumato-− să explice cum funcţionează comparatorul, decodi- rul. Comparatorul. Deco- ficatorul, multiplexorul şi demultiplexorul; dificatorul. Multiplexorul. Demultiplexorul− să explice noţiunea de circuit secvenţial; Circuite secvenţiale. Bista-− să descrie funcţiile bistabilului; bilul. Registrul. Numărăto-− să explice destinaţia registrului şi numărătorului; rul. * Generatoare de impulsuri− să descrie schema funcţională a calculatorului şi Schema funcţională a cal- destinaţia fiecărei unităţi; culatorului. Principiul de− să explice principiul de comandă prin program; comandă prin program− să descrie formatul instrucţiunilor cu trei, două şi o Instrucţiunile şi formatul singură adresă; lor. Executarea instrucţiu-− să clasifice instrucţiunile în funcţie de tipul lor; nilor− să explice modul de execuţie a instrucţiunilor;− să explice noţiunile limbaj cod calculator, limbaj de Limbajul cod calculator asamblare, limbaje independente de calculator; şi limbajul de asamblare.− să dea exemple de resurse tehnice şi resurse progra- Limbaje independente de mate ale calculatorului; calculator. Resursele tehni- ce şi resursele programate ale calculatorului− să descrie organizarea informaţiei în memoria exter- Memorii externe pe benzi, nă şi principiile de funcţionare a memoriei externe; cartele, discuri magnetice şi− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de me- discuri optice morie externă;− să descrie schemele bloc şi principiile de funcţiona- Vizualizatorul şi tastatura. re a vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor; Imprimantele− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de in- trare-ieşire; 10
  11. 11. − să enumere parametrii tehnici şi economici care ca- Generaţii de calculatoare. racterizează un calculator;− să clasifice calculatoarele în funcţie de performan- Clasificarea calculatoarelor. ţele lor; Microprocesorul− să explice destinaţia microprocesorului;− să explice structura reţelelor de calculatoare şi des- Reţele locale şi reţele regio- tinaţia părţilor componente ale reţelei; nale. Reţele globale.− să explice tehnologiile de cooperare în reţea; Tehnologii de cooperare în− să dea exemple de topologii şi arhitecturi de reţele; reţea.Topologia şi arhitec-− să descrie structura reţelei Internet; tura reţelelor.− să utilizeze serviciile Internet. Reţeaua Internet. Servicii Internet.Predare/învăţare 58Recapitulare/evaluare 8La dispoziţia profesorului 4Total: 70 ore – 2 ore săptămînal1 Funcţii şi proceduri 132 Structuri dinamice de date 203 Metode de elaborare a produselor program 54 Tehnici de programare 20 Note: 1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă. 2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin- ţifică sau didactică. 3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale. 4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obliga- torii, cele marcate cu sunt opţionale. 11
  12. 12. − să definească termenii: problemă, subproblemă, Subprograme programul principal, programul apelat, subpro- gram, apel de subprogram, funcţie, procedură;− să explice modul de transfer al controlului în cazul apelului unui subprogram;− să definească formulele metalingvistice şi diagra- Funcţii şi proceduri mele sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de funcţii şi proceduri;− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de returnare a rezultatelor în cazul unui apel de funcţie şi procedură;− să elaboreze programe în care se utilizează funcţii şi proceduri predefinite şi funcţii şi proceduri defi- nite de utilizator;− să determine domeniile de vizibilitate ale declara- Domenii de vizibilitate ţiilor;− să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşi nume în diferite blocuri ale programului;− să clasifice variabilele programului în variabile Comunicarea prin variabi- globale şi variabile locale; le globale− să elaboreze programe în care se utilizează comuni- carea prin variabile globale;− să descrie efectele colaterale cauzate de atribuiri la Efecte colaterale variabile globale şi la parametrii formali;− să elaboreze programe în care nu apar efecte cola- terale;− să descrie modul de alocare a memoriei şi de transmi- Recursia tere a controlului la execuţia algoritmilor recursivi;− să ilustreze avantajele şi neajunsurile recursiei;− să elaboreze funcţii şi proceduri recursive;− să poată utiliza diagramele sintactice pentru veri- Sintaxa declaraţiilor şi ficarea corectitudinii declaraţiilor şi apelurilor de apelurilor de subprograme subprograme;− să explice operaţiile efectuate de calculator la exe- cuţia unui apel de subprogram căruia i se transmit parametri variabilă, parametri valoare, parametri funcţie/procedură; 12
  13. 13. − să explice care este diferenţa dintre variabilele sta- Variabile dinamice. Tipul tice şi variabilele dinamice; referinţă− să elaboreze programe în care se utilizează variabi- lele dinamice;− să explice termenii structură de date, structură im- Structuri de date plicită, structură explicită, structură statică, structu- ră dinamică, structură omogenă, structură eteroge- nă, structură recursivă;− să creeze şi să utilizeze liste unidirecţionale; Liste unidirecţionale.− să elaboreze programe destinate prelucrării listelor Prelucrarea listelor unidi- unidirecţionale; recţionale− să elaboreze programe destinate prelucrării stivelor; Stiva− să elaboreze programe destinate prelucrării cozilor; Cozi− să programeze algoritmii iterativi şi algoritmii re- Arbori binari cursivi destinaţi creării şi afişării arborilor binari;− să dea exemple de probleme a cărora soluţionarea necesită utilizarea arborilor binari;− să programeze algoritmii de parcurgere a arborilor Parcurgerea arborilor bi- binari în preordine, în inordine şi postordine; nari− să poată transcrie programele recursive de parcur- gere a arborilor binari în programe nerecursive şi invers;− să elaboreze subprograme destinate gestionării me- Tipul de date pointer moriei interne a calculatorului;− să dea exemple de probleme a cărora soluţionare necesită utilizarea tipului de date pointer;− să descrie forma generală a unităţii de program; Programarea modulară− să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program;− să estimeze complexitatea proceselor de elaborare a programelor cu şi fără aplicarea programării mo- dulare;− să selecteze datele de intrare pentru testarea func- Testarea şi depanarea pro- ţională şi testarea structurală a programelor; gramelor− să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezul- tatelor testării;− să explice termenul “verificarea programelor”; 13
  14. 14. − să formuleze teorema de structură; Elemente de programare− să aplice regulile de bază ale programării structurate; structurată− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării structurate în raport cu programarea convenţională;− să estimeze mărimea memoriei necesare unui algo- Analiza algoritmilor. ritm; Estimarea necesarului de− să estimeze timpul necesar execuţiei unui algoritm memorie. în funcţie de numărul de date de intrare; Estimarea şi măsurarea− să clasifice algoritmii în funcţie de comportarea în timpului cerut de algo- timp; ritm. Complexitatea temporală a algoritmilor.− să definească domeniile de aplicare a recursiei şi a Iterativitate sau recursi- iteraţiei; vitate− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile recursiei în raport cu iteraţia;− să estimeze complexitatea programelor recursive şi a programelor iterative;− să transcrie programele recursive în programe itera- tive şi invers;− să elaboreze programe care realizează metoda trierii; Metoda trierii− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei programelor ce realizează metoda trierii;− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei trierii;− să dea exemple de probleme soluţionarea cărora per- mite utilizarea metodei trierii;− să elaboreze programe care realizează metoda Greedy; Metoda (tehnica) Greedy− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei programelor ce realizează metoda Greedy;− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei Greedy;− să dea exemple de probleme a căror soluţionare per- mite utilizarea metodei Greedy; 14
  15. 15. − să elaboreze programe care realizează metodele în Metoda reluării (tehnica studiu; backtracking). − să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar exe- Metoda desparte şi stă- cuţiei programelor ce realizează metodele în studiu; pîneşte (tehnica divide et − să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodelor impera). în studiu; * Programarea dinamică. − să dea exemple de probleme a căror soluţionare ne- * Metoda ramifică şi măr- cesită utilizarea metodelor în studiu; gineşte (tehnica branch and bound). − să descrie proprietăţile algoritmilor euristici; Algoritmi exacţi şi algo- − să elaboreze programe care realizează algoritmii eu- ritmi euristici. ristici; − să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar execuţiei programelor ce realizează algoritmi euris- tici;Predare/învăţare 58Recapitulare/evaluare 8La dispoziţia profesorului 41 Elemente de modelare 82 Erori în calculul numeric 53 Rezolvarea numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente 84 Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare 75 Calculul numeric al integralelor 56 Tipuri de baze de date 37 Limbaje relaţionale de exploatare a bazelor de date 38 Sisteme de gestiune a bazelor de date 29 Tabele 410 Interogări 211 Formulare 2 15
  16. 16. 12 Rapoarte 213 Prelucrarea datelor 614 Administrarea bazelor de date 1 Note: 1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă. 2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin- ţifică sau didactică. 3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale. 4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obliga- torii, cele marcate cu sunt opţionale.− să explice sensul termenilor model şi modelare; Noţiune de model. Clasifi-− să enumere criteriile de clasificare a modelelor; carea modelelor− să distingă etapele modelării matematice; Modelul matematic şi mo-− să elaboreze modele; delarea matematică− să distingă soluţiile analitice şi soluţiile de simulare; Soluţii analitice şi soluţii− să explice metodele generale de obţinere a soluţii- de simulare lor analitice şi a soluţiilor de simulare;− să explice interacţiunea între modelul matematic Etapele rezolvării proble- elaborat, performanţele calculatorului şi caracteris- mei la calculator ticile produselor program;− să planifice procesul de rezolvare a problemei la calculator;− să identifice cauzele erorilor datelor de intrare; Erori ale datelor de intrare− să explice cum erorile datelor de intrare influenţea- ză calculele care se fac cu acestea;− să identifice cauzele erorilor de aproximare; Erori de aproximare− să dea exemple de erori de aproximare;− să identifice cauzele erorilor de rotunjire; Erori de rotunjire− să evalueze erorile de rotunjire în funcţie de modul de reprezentare a numerelor pe calculator;− să dea exemple de tipuri de date ale căror operaţii se efectuează cu erori de rotunjire; 16
  17. 17. − să definească în mod intuitiv problema separării so- Separarea soluţiilor luţiilor; Metoda înjumătăţirii inter-− să explice algoritmul de rezolvare a ecuaţiilor alge- valului. brice şi transcendente prin metodele înjumătăţirii Metoda coardei. intervalului, coardei, lui Newton; Metoda lui Newton− să elaboreze programe care realizează metodele în studiu;− să estimeze erorile metodelor în studiu;− să explice algoritmul de calcul numeric al determi- Calculul numeric al deter- nanţilor; minanţilor− să elaboreze un subprogram pentru calculul deter- minanţilor;− să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a calcula un determinant;− să explice algoritmul de rezolvare a sistemului Rezolvarea sistemului de de ecuaţii liniare prin metodele lui Cramer şi lui ecuaţii liniare folosind Gauss; regula lui Cramer.− să elaboreze un subprogram care realizează algorit- Metoda lui Gauss mul în studiu;− să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a re- zolva sistemul de ecuaţii după metoda lui Cramer;− să estimeze complexitatea metodei lui Gauss;− să explice algoritmul de calcul numeric al integra- Metoda dreptunghiurilor. lelor prin metoda dreptunghiurilor (trapezelor); * Metoda trapezelor− să estimeze eroarea formulei dreptunghiurilor (tra- pezelor);− să elaboreze un subprogram pentru calculul nu- meric al integralelor prin metoda dreptunghiurilor (trapezelor); 17
  18. 18. − să explice sensul termenilor bază de date, sistem de Noţiuni şi concepte. Baze gestiune a bazelor de date; de date ierarhice. Baze de− să descrie structura bazelor de date ierarhice, în reţea date în reţea. Baze de date şi relaţionale; relaţionale− să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiu- Structura şi funcţiile sis- ne a bazelor de date; temelor de gestiune a ba-− să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale zelor de date. Etapele de de date; elaborare a unei baze de− să distingă etapele de elaborare a unei baze de date; date− să explice rolul persoanelor antrenate în elaborarea şi utilizarea bazelor de date;− să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor Destinaţia şi structura ta- bazei de date; belelor. Crearea tabelelor− să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;− să utilizeze metodele de introducere a datelor în ta- Introducerea datelor în bele; tabel− să creeze tabele şi să introducă datele respective pentru problemele frecvent întîlnite în matematică, fizică, biologie, chimie, geografie etc.;− să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabe- Modificarea structurii lului; unui tabel. Editarea înre-− să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi înregi- gistrărilor strărilor;− să descrie tipurile de corelaţii între tabele; Stabilirea corelaţiilor în-− să explice operaţiile respective şi să poată stabili co- tre tabele relaţii între tabele;− să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele Destinaţia şi structura in- interogărilor; terogărilor. Crearea unei− să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de interogări asistenţă sau prin proiectare independentă; 18
  19. 19. − să elaboreze interogări pentru selectarea datelor; Sortarea şi gruparea înre- gistrărilor.− să elaboreze interogări de acţiune; Interogări pentru adăugare, actualizare şi eliminare− să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor; Destinaţia şi structura for-− să identifice elementele care alcătuiesc formularele; mularelor. Crearea şi func-− să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de ţionarea unui formular asistenţă sau prin proiectare independentă;− să aplice tehnicile de modificare a formularelor; Modificarea formularelor− să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modifica- Folosirea formularelor rea şi validarea datelor;− să explice modul de funcţionare a formularelor pe Crearea formularelor pe baza tabelelor corelate; baza tabelelor corelate− să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate;− să descrie structura şi să explice destinaţia rapoarte- Destinaţia şi structura ra- lor; poartelor. Crearea şi func-− să identifice componentele care alcătuiesc raportul, ţionarea unui raport secţiunile şi controalele;− să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asis- tenţă sau prin proiectare independentă;− să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificare Modificarea rapoartelor a rapoartelor;− să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte pa- Crearea rapoartelor pe ralele sau ierarhizate; baza tabelelor corelate− să identifice componentele şi să aplice regulile de Expresii. Construirea ex- formare a expresiilor; presiilor− să poată evalua expresiile;− să construiască expresii cu ajutorul sistemului de asistenţă;− să utilizeze operaţiile destinate sortării înregistrări- Sortarea înregistrărilor. lor, căutării şi înlocuirii valorilor; Căutarea şi înlocuirea va-− să elaboreze filtre pentru selectarea înregistrărilor; lorilor. Crearea şi folosi- rea unui filtru− să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare Formatarea datelor a datelor: texte, tabele, obiecte grafice; 19
  20. 20. Predare/învăţare 28Recapitulare/evaluare 3La dispoziţia profesorului 41 Tipuri de date structurate 82 Fişiere 43 Informaţia 64 Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 45 Structura calculatorului 46 Reţele de calculatoare 2 Note: 1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă. 2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin- ţifică sau didactică. 3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale. 20
  21. 21. − să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date tablou sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou; (array).− să explice modul de referire a componentelor tablouri- lor;− să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelucrarea componentelor tablourilor;− să elaboreze programe în care se utilizează tablouri;− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date şir de ca- sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir de carac- ractere tere;− să explice modul de referire a componentelor şirurilor de caractere;− să elaboreze programe în care se utilizează şiruri de ca- ractere;− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Tipuri de date articol sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date articol; (record)− să cunoască modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol;− să explice operaţiile admise pentru prelucrarea articole- lor şi componentelor lor;− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date articol;− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Instrucţiunea cu (with) sintactice ale instrucţiunii with;− să explice modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol în interiorul instrucţiunii with;− să înlocuiască instrucţiunea with a unui program cu o secvenţă echivalentă de instrucţiuni;− să elaboreze programe în care se utilizează instrucţiunea with;− să cunoască structura datelor de tip fişier şi semnificaţia Generalităţi despre fi- simbolului sfîrşit de fişier; şiere− să explice modul de scriere şi citire a datelor din fişier;− să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise;− să indice ordinea în care trebuie apelate procedurile des- tinate prelucrării datelor de tip fişier; 21
  22. 22. − să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respective; Fişiere text− să explice sensul uzual al cuvîntului informaţie; Stocarea, transmiterea− să descrie structura generală a sistemelor de transmitere, şi prelucrarea informa- stocare şi prelucrare a informaţiei; ţiei. Sursa de informa-− să definească modelul matematic al sursei de informaţie; ţie, destinatarul infor- maţiei− să definească unitatea de măsură a cantităţii de informaţie; Cantitatea de informa-− să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă; ţie. Unitatea de măsură a cantităţii de informa- ţie. Bitul şi multiplii lui− să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn al Semne şi alfabete. Al- alfabetului; fabetul binar. Cuvinte− să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte în alfa- binare. Lungimea cu- betele respective; vintelor binare.− să explice operaţiile de codificare şi decodificare a me- Operaţii de codificare sajelor; şi decodificare a mesa- jelor.− să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi discreti- Cuantizarea imaginilor zare în valoare a imaginilor statice; statice şi a imaginilor− să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice dinamice. în timp;− să calculeze cantitatea de informaţie conţinută în imagi- nile statice şi imaginile dinamice;− să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi purtă- Reprezentarea şi trans- tori dinamici de informaţie; miterea informaţiei.− să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţionale Sisteme de numeraţie. de numeraţie; Sistemele binar, octal şi− să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16 în hexazecimal. sistemul zecimal şi invers;− să descrie schema funcţională a calculatorului şi desti- Schema funcţională a naţia fiecărei unităţi; calculatorului. Princi-− să explice principiul de comandă prin program; piul de comandă prin program 22
  23. 23. − să descrie organizarea informaţiei în memoria externă şi Memorii externe pe principiile de funcţionare a memoriei externe; benzi, cartele, discuri− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de memorie magnetice şi discuri externă; optice− să descrie schemele bloc şi principiile de funcţionare a Vizualizatorul şi tasta- vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor; tura. Imprimantele− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de intrare-ieşire;− să enumere parametrii tehnici şi economici ce caracteri- Generaţii de calcula- zează un calculator; toare. Clasificarea cal-− să clasifice calculatoarele în funcţie de performanţele lor; culatoarelor.− să explice structura reţelelor de calculatoare şi destinaţia Reţele locale şi reţele părţilor componente ale reţelei; regionale. Reţele glo-− să explice tehnologiile de cooperare în reţea; bale.− să descrie structura reţelei Internet; Tehnologii de coopera-− să utilizeze serviciile Internet; re în reţea. Reţeaua Internet. Ser- vicii Internet.Predare/învăţare 26Recapitulare/evaluare 4La dispoziţia profesorului 51 Funcţii şi proceduri 202 Metode de elaborare a produselor program 6 Note: 1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă. 2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin- ţifică sau didactică. 3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale. 23
  24. 24. − să definească termenii: problemă, subproblemă, progra- Subprograme mul principal, programul apelat, subprogram, apel de subprogram, funcţie, procedură;− să explice modul de transfer al controlului în cazul ape- lului unui subprogram;− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Funcţii sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de funcţii;− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de re- turnare a rezultatelor în cazul unui apel de funcţie;− să elaboreze programe în care se utilizează funcţii pre- definite şi funcţii definite de utilizator;− să definească formulele metalingvistice şi diagramele Proceduri sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de proceduri;− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de re- turnare a rezultatelor în cazul unui apel de procedură;− să elaboreze programe în care se utilizează proceduri predefinite şi proceduri definite de utilizator;− să determine domeniile de vizibilitate ale declaraţiilor; Domenii de vizibili-− să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşi nume tate în diferite blocuri ale programului;− să clasifice variabilele programului în variabile globale Comunicarea prin va- şi variabile locale; riabile globale− să elaboreze programe în care se utilizează comunicarea prin variabile globale;− să poată utiliza diagramele sintactice pentru verificarea Sintaxa declaraţiilor corectitudinii declaraţiilor şi apelurilor de subprograme; şi apelurilor de sub-− să explice operaţiile efectuate de calculator la execuţia unui programe apel de subprogram căruia i se transmit parametri variabilă, parametri valoare, parametri funcţie/procedură;− să descrie forma generală a unităţii de program; Programarea modu-− să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program; lară− să estimeze complexitatea proceselor de elaborare a pro- gramelor cu şi fără aplicarea programării modulare; 24
  25. 25. − să selecteze datele de intrare pentru testarea funcţională Testarea şi depanarea şi testarea structurală a programelor; programelor − să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezultatelor testării; − să explice termenul “verificarea programelor”; − să formuleze teorema de structură; Elemente de progra- − să aplice regulile de bază ale programării structurate; mare structurată − să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării structurate în raport cu programarea convenţională.Predare/învăţare 30Recapitulare/evaluare 3La dispoziţia profesorului 21. Tipuri de baze de date 22. Sisteme de gestiune a bazelor de date 23. Tabele 44. Interogări 45. Formulare 46. Rapoarte 47. Prelucrarea datelor 10 Note: 1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă. 2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin- ţifică sau didactică. 3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale. 25
  26. 26. − să explice sensul termenilor bază de date, sistem de ges- Noţiuni şi concepte. tiune a bazelor de date; Baze de date ierarhice.− să descrie structura bazelor de date ierarhice, în reţea şi Baze de date în reţea. relaţionale; Baze de date relaţio- nale− să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiune a Structura şi funcţiile bazelor de date; sistemelor de gestiu-− să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale de ne a bazelor de date. date; Etapele de elaborare a− să distingă etapele de elaborare a unei baze de date; unei baze de date− să explice rolul persoanelor antrenate în elaborarea şi utilizarea bazelor de date;− să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor ba- Destinaţia şi structura zei de date; tabelelor. Crearea ta-− să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă sau belelor prin proiectare independentă;− să utilizeze metodele de introducere a datelor în tabele; Introducerea datelor în− să creeze tabele şi să introducă datele respective pentru tabel problemele frecvent întîlnite în matematică, fizică, bio- logie, chimie, geografie etc.;− să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabelului; Modificarea structurii− să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi înregistră- unui tabel. Editarea în- rilor; registrărilor− să descrie tipurile de corelaţii între tabele; Stabilirea corelaţiilor− să explice operaţiile respective şi să poată stabili corela- între tabele ţii între tabele;− să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele Destinaţia şi structura interogărilor; interogărilor. Crearea− să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de asisten- unei interogări ţă sau prin proiectare independentă; 26
  27. 27. − să elaboreze interogări pentru selectarea datelor; Sortarea şi gruparea în- registrărilor.− să elaboreze interogări de acţiune; Interogări pentru adău- gare, actualizare şi eli- minare Destinaţia şi structura− să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor;− să identifice elementele care alcătuiesc formularele; formularelor. Crearea şi funcţionarea unui for-− să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de asisten- ţă sau prin proiectare independentă; mular− să aplice tehnicile de modificare a formularelor; Modificarea formula- relor− să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modificarea Folosirea formularelor şi validarea datelor;− să explice modul de funcţionare a formularelor pe baza Crearea formularelor tabelelor corelate; pe baza tabelelor co-− să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate; relate− să descrie structura şi să explice destinaţia rapoartelor; Destinaţia şi structura− să identifice componentele care alcătuiesc raportul, sec- rapoartelor. Crearea şi ţiunile şi controalele; funcţionarea unui ra-− să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asistenţă port sau prin proiectare independentă;− să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificare a Modificarea rapoarte- rapoartelor; lor− să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte paralele Crearea rapoartelor pe sau ierarhizate; baza tabelelor corelate− să identifice componentele şi să aplice regulile de for- Expresii. Construirea mare a expresiilor; expresiilor− să poată evalua expresiile;− să construiască expresii cu ajutorul sistemului de asistenţă;− să utilizeze operaţiile destinate sortării înregistrărilor, Sortarea înregistrărilor. căutării şi înlocuirii valorilor; Căutarea şi înlocuirea− să elaboreze filtre pentru selectarea înregistrărilor; valorilor. Crearea şi fo- losirea unui filtru 27
  28. 28. − să utilizeze tehnicile de grupare şi totalizare a datelor; Gruparea şi totalizarea datelor într-o interoga- re− să utilizeze tehnicile de grupare a datelor într-un raport; Gruparea şi totalizarea datelor într-un raport− să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare a Formatarea datelor datelor: texte, tabele, obiecte grafice; Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învăţareainformaticii sunt: 1. Predarea de cunoştinţe şi formarea de capacităţi specifice informaticii. Aceste cunoştinţe sînt incluse în tabelele respective din programele la informatică. 2. Antrenarea sistematică vizînd în mod distinct următoarele domenii: − înţelegerea conceptelor; − cunoaşterea metodelor de formalizare a problemelor şi de elaborare a algoritmilor respectivi; − cunoaşterea metodelor de elaborare a programelor; − aplicarea programelor elaborate şi a produselor program pentru prelu- crarea informaţiei. 3. Utilizarea metodelor active pentru însuşirea individuală a noilor tehnologii in- formaţionale prin intermediul instruirii asistate de calculator. Se recomandă aplicarea celor trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă şi su-mativă. se va efectua la începutul fiecărei programe de predare-învăţare şi are drept scop stabilirea nivelului de pregătire al elevului la momentuldat. Rezultatele evaluării vor fi folosite pentru selectarea sarcinilor individuale gra-date ca dificultate. se va realiza pe parcursul procesului didactic, pe secvenţemici. Obiectivele de referinţă din programele în studiu vizează următoarele categoriide abilităţi: − cunoaşterea conceptelor teoretice; − cunoaşterea algoritmilor de prelucrare a informaţiei; − elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor tipice; − elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor ce implică un anumit grad de creativitate; − prelucrarea informaţiei la calculator cu ajutorul programelor elaborate de ele- vi sau a programelor standard. 28
  29. 29. Prin urmare, pot fi formulate direct din cerinţeleexerciţiilor propuse. Evaluarea se efectuează prin testări, probe scrise. În continuareprezentăm exemple de itemi pentru evaluarea curentă: 1. Se consideră declaraţiile:type Vector= array[1..5] of real; Matrice= array[1..3,1..4] of real; Linie=array[1..4] of real; Tabel=array[1..3] of Linie;var V : Vector; M : Matrice; L : Linie; T : Tabel; x : real; i : integer; Care din atribuirile ce urmează sînt corecte: a) T[3]:=T[1]; l) T[2]:=V; b) M:=T; m) L:=T[3]; c) L:=V; n) T[1,2]:=M[1,2]; d) L[3]:=x; o) T[1,2]:=M[1,2]; e) x:=i; p) M[1]:=4; f) i:=x; q) M[1,3]:=L[2]; g) L[3]:=i; r) x:=T[1][2]; h) i:=M[1,2]; s) x:=M[1]; i) x:=V[4]; t) L:=M[1]; j) L[3]:=V[4]; u) V[5]:=M[3,4]; k) T[1]:=4; 2. Se consideră următoarele declaraţii:type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet) ; Nuanta = set of Culoare ;var NT : Nuanta ; Scrieţi valorile posibile ale variabilei NT: .................................................................... .................................................................... 3. Precizaţi ce va afişa la ecran programul ce urmează:Program P101; { Parametru valoare şi parametru variabilă }var a, b : integer;procedure P(x : integer; var y : integer);begin x:=x+1; 29
  30. 30. y:=y+1; writeln(‘x=’, x, ‘ y=’, y);end; { P }begin a:=0; b:=0; P(a, b); writeln(‘a=’, a, ‘ b=’, b); readln;end. se va realiza la sfîrşitul fiecărui capitol, semestru şi anşcolar. Ca elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utili-zarea itemilor de tip rezolvare de problemă la calculator. Exemple: 1. Fiecare linie a fişierului text conţine următoarele date, separate prin spaţii: − numărul de ordine (integer); − numele (un şir de caractere ce nu conţine spaţii); − nota la disciplina 1 (real); − nota la disciplina 2 (real); − nota la disciplina 3 (real); Elaboraţi un program care: a) creează o copie de rezervă a fişierului în studiu; b) tipăreşte conţinutul fişierului la imprimantă; c) creează un fişier ale cărui linii conţin următoarele date separate prin spaţii: numă- rul de ordine (integer), numele (şir de caractere), nota medie (real). Fişierul creat în punctul c trebuie afişat la ecran şi tipărit la imprimantă. 2. Se consideră declaraţiatype Vector=array [1..20] of char; Elaboraţi un subprogram care: a) afişează componentele vectorului la ecran; b) calculează numărul de vocale; c) inversează componentele vectorului; d) calculează numărul de consoane; e) verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului reprezintă un semn de punctuaţie; f) calculează numărul semnelor de punctuaţie; g) verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului este egală cu caracterul dat. 3. Fie dată o propoziţie ce conţine cel mult 100 de caractere. Cuvintele din propoziţie sînt separate prin spaţiu. Scrieţi un program, care exclude din propoziţie toate cuvintele, care încep cu litera „a”. Intrare: propoziţia iniţială se introduce de la tastatură. Ieşire: propoziţia modificată se afişează la ecran. 30
  31. 31. 1. Bolun I. Iniţiere în reţele. Chişinău, Editura ASEM, 1997.2. Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.3. Cercez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.4. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE “Presa”, 2004.5. Gremalschi A. Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişi- nău, Editura Ştiinţa, 2003.6. Gremalschi A., Mocanu Iu., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatoru- lui. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2000.7. Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2003.8. Cristea V., Dumitru P., Giumale C. ş.a. Dicţionar de informatică. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.9. Cerghizan M.Introducere în ACCESS 2.0. Bucureşti, Editura Tehnică,1995.10. Gremalschi L., Mocanu I. Structura şi funcţionarea calculatorului. Chişinău, Editura Liceum, 1996.11. Gremalschi L., Guzun I. Elemente de modelare. Chişinău, Editura Lumina, 1995.12. Livovschi L. Bazele informaticii. Bucureşti, Editura Albatros. 1979.13. Livovschi L, Gorgescu H. Sinteza şi analiza algoritmilor. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.14. Mateescu George-Daniel, Mateescu Ileana-Carmen. Analiză numerică. Proiect de manual pentru clasa a XII-a. Profil informatică. Editura Petrion, 1995.15. Mârşanu R. Sisteme de calcul. Manual pentru licee de informatică, clasa a IX-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică R.A. 1995.16. Munteanu F., Ionescu T., Muscă Gh. ş.a. Programarea calculatoarelor . Ma- nual pentru liceele de informatică, clasele X-XII. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică, R. A. 1995.17. Petrescu A., Iacob F., Racoviţă Z. Iniţiere în structura calculatoarelor electro- nice. Bucureşti, Teora, 1996.18. Rancea D. Limbajul Turbo PASCAL. vol. 1, 2. Cluj, Editura Libris. 1993.19. Secrieru N., Gremalschi A., Cornea I. Arhitectura şi organizarea microproce- soarelor., Chişinău, Universitas, 1995.20. Sorin T. Tehnici de programare. Bucureşti, Editura Teora, 1996.21. Şandor K. Turbo PASCAL 6.0. Ghid de utilizare. Cluj-Napoca, Editura Mi- croInformatica, 1993.22. Vasilache G., Mocanu Iu., Covalenco I. ş.a. Windows, Word, Excel, Access. Material didactic. Centrul Noilor Tehnologii Informaţionale, 1999.23. Вирт Н. Алгоритмы + структура данных = программы. Москва, Мир, 1985.24. Вирт Н. Алгоритмы и структуры данных. Москва, Мир, 1989.25. Йенсен К., Вирт Н. ПАСКАЛЬ. Руководство для пользователя и описание языка. М.: Финансы и статистика,1988. 31
  32. 32. Vasile Baroncea Andrei Danila Tipografia Vite-Jesc. Comanda nr. . Tiraj 3000 ex. Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1 tel. 45-98-33, fax 45-97-64 32

×