Reproducerea umană asistată implica iile ei morale         Considerăm că, înainte de a continua discu iile din cadrul aces...
Specificăm că, întroducerea agen ilor inductori ovulatori la pacientele care nuovulează a făcut posibilă apari ia unor sar...
pentru injectarea spermei intrauterin, iar aplicarea unui mic căpăcel sau dispozitiv(asemănător unui diafragm) este sufici...
În prezent, pentru fertilizarea in vitro se utilizează plăcile Petri, acestea fiind multmai accesibile examinărilor micros...
Cu alte cuvinte, ET defineşte transferul grupului de celule aflate în curs dediviziune de pe placa Petri în cavitatea intr...
Ca atare, se pot prestabili anumite limite privind numărul ovulelor fertilizate,numărul embrionilor implanta i şi soarta c...
genetic, astfel că în acest fel pot fi înlăturate câteva dintre preocupările anxioase(angoase) ale cuplurilor legate de un...
Oricum, putem vedea că apar şi există o serie de diferen e semnificative întrecircumstan ele excep ionale men ionate în Sc...
umane şi de asemenea oferă donori siguri bine investiga i, în ceea ce priveşte factoriigenetici şi istoricul medical.     ...
se unesc se creează un set nou şi complet de cromozomi (cod genetic sau genom) pentruembrionul nou şi pentru fiecare celul...
Astfel că, în curând ginecologul va putea renun a la utilizarea laparoscopului înacest scop, iar GIFT-ul va putea fi efect...
Evocăm în continuare o altă tehnică utilizată în programele de reproducereasistată reprezentată de injectarea intra-citopl...
Men ionăm că, spermatozoizii sunt ob inu i prin punc ie-aspira ie din epididimsau testicul, chiar dacă aceşti spermatozoiz...
Realmente, surogatul gesta ional are ca el al său o via ă nouă, iar pentru femeilecare nu pot purta o sarcină, aşa numitul...
reprezentând o modalitate poten ial morală, care permite embrionului apărut săsupravie uiască.        Medical, în cazul în...
asupra fătului/ copilului, mai ales dacă a auzit că acest copil ar putea avea unele defecte(posibil datorate comportamentu...
Voth A. Christian Principles in Medical/Ethical Dilemmas. Conrad Grebel R6(1988):37.Wertz C. and Fletcher J.K. Sex Selecti...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Reproducerea asistata si implicatiile sale morale. Dr Tiberiu Pop

1,925 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,925
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
19
Actions
Shares
0
Downloads
29
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Reproducerea asistata si implicatiile sale morale. Dr Tiberiu Pop

  1. 1. Reproducerea umană asistată implica iile ei morale Considerăm că, înainte de a continua discu iile din cadrul acestei lucrări ar trebuisă vorbim câte ceva despre mijloacele terapeutice care pot fi utilizate pentru ameliorareafertilită ii şi despre implica iile morale ale utilizării tehnicilor reproducerii umane asistate(ART). Men ionăm că, în func ie de etiologia patogenetică generatoare a sterilită ii, unnumăr relativ mare de agen i terapeutici (medicamente) pot fi utiliza i pentru a ameliora(sau chiar a amenda) sterilitatea feminină, masculină sau a cuplului. Împrejurare în care putem eviden ia că, pentru un bărbat prezentând prostatită (oinfec ie a prostatei) un regim simplu cu antibiotice poate deveni un mijloc terapeuticeficient şi suficient al sterilită ii masculine. Evident că, în mod asemănător în cazul unei femei cu hipotiroidie, suplimentareaterapiei cu hormonul tiroidian devine o modalitate terapeutică eficientă în tratamentulsterilită ii feminine. Plecând de la presupunerea că, investiga ia medicală precum şi terapiamedicamentoasă a sterilită ii cuplului pot fi în general considerate şi agreate ca fiindop iuni bioetice pentru cuplurilor prezentând sterilitate, multe dintre procedurileterapeutice de asistare a acestor cupluri pot deveni acceptabile şi chiar aplicabile, întrucâtacestea la rândul lor pot ameliora sterilitatea. Realmente, orice tehnică chirurgicală (procedură medicală) carerestaurează/ameliorează starea de sănătate a unei paciente direct sau indirect va puteaîmbunătă ii şi fertilitatea. Precizăm că, în acest sens ne vom concentra asupra utilizării medica iei indicate şiutilizate în vederea inducerii ovula iei (producerea ovulului şi eliberarea sa din folicululovarian) sau în vederea ameliorării calită ii, cantită ii sau func iei lichidului spermatic(spermatozoizilor).
  2. 2. Specificăm că, întroducerea agen ilor inductori ovulatori la pacientele care nuovulează a făcut posibilă apari ia unor sarcini (mult dorite de cuplurile sterile). Inerent, înaintea apari iei Citratului de clomifen (Clomid, Serofen sau a altoragen i) nu a existat o terapie eficientă pentru pacientele anovulatorii, iar în cazul acestoraadop ia a reprezentat unica solu ie de a avea copil (copii). Farmacocinetic, clomifenul poate induce ovula ia la multe dintre pacienteleanovulatorii şi nu prezintă riscul gemelarită ii aşa de mare ca la ceilal i agen i inductoriovulatori, iar numărul foliculilor ovarieni (care adăpostesc ovocitele maturizate) poate fimonitorizat prin examinarea ultrasonografică efectuată cu sonda intravaginală, drepturmare putându-se preveni apari ia unor sarcini multiple. Men ionăm că, hormonii hipofizari specifici (FSH sau LH), pot fi utiliza i deasemenea ca agen i inductori ovulatori, întrucât aceşti hormoni stimulează direct ovarele,favorizând maturizarea simultană a mai multor ovule, fapt ce este chiar de dorit (uneori)în celelalte tehnici, tocmai pentru a avea posibilitatea ob inerii şi recoltării mai multorovule maturizate, indispensabile fertilizării in vitro. Opiniem că, spre deosebire de eficien a tratamentului la femei, terapiamedicamentoasă a bărba ilor sterili nu este la fel de încurajatoare în ceea ce priveşteeficien a, însă există unele situa ii în care anomaliile spermatice pot fi şi chiar suntcorectate (amendate), [iar riscul (dilema) gemelarită ii nu reprezintă o problemă deosebită(ca în cazul terapiei sterilită ii feminine), deoarece în imensa majoritate a cazurilor unovul este penetrat şi fertilizat doar de către un singur spermatozoid, indiferent cât demul i ar fi]. Considerăm că, după ce am discutat despre terapia cu inductori ovulatori trebuiesă evocăm câteva no iuni despre inseminarea in vivo. Practic, prin defini ie această metodă incumbă plasarea spermatozoizilor în uter,utilizând alte mijloace de inser ie decât vectorul natural uman (penisul), sperma folosităîn acest scop putând proveni din două surse, fie de la so ul prezentând un numărinsuficient de spermatozoizi sau o ejaculare dificilă, fie de la un donor anonim/cunoscut(via unei bănci de spermă). Consemnăm că, filmele şi comediile realizate mai de demult au denumit aceastăabordare ca fiind turkey bastard, deoarece în aceste cazuri medicii folosesc o seringă
  3. 3. pentru injectarea spermei intrauterin, iar aplicarea unui mic căpăcel sau dispozitiv(asemănător unui diafragm) este suficientă pentru a ine (păstra) sperma intrauterin, operioadă de timp suficientă. Evident că de multe ori, sperma necesită o spălare prealabilă într-o solu iespecială de îmbogă ire, după care se injectează direct în cavitatea uterină [IUI(inseminare intrauterină)]. Specificăm că, această tehnică de fertilizare trebuie efectuate în preajma vârfuluisecretor hormonal ovulator, medio-ciclic (între zilele 13-15, ale unui ciclu menstrual de28 de zile). Amintim că, înaintea etapei istorice a răspândirii fulminante a infec iei cu HIV,hepatitei şi a celorlalte boli cu transmitere sexuală pacientele desemnate erau inseminatecu sperma proaspătă, recoltată direct de la donorii localnici şi cu toate că utilizareaspermei proaspete permite ob inerea unor rezultate net superioare celor ob inute cusperma congelată, în zilele noastre (pentru o mai multă siguran ă profilactică) spermadonorilor se congelează pentru o perioadă de timp de 6 luni de zile. Desigur că, o dată ce sperma a fost testată paraclinic ca fiind sigură(necontaminată) poate fi eliberată din banca de organe şi esuturi şi oferită clinicilor desterilitate în vederea utilizării. Apreciem că, inseminarea artificială se dovedeşte a fi o procedură medicalăsimplă, relativ lipsită de durere şi cu rezultate bune atunci când este utilizată în indica iipotrivite. Agreăm şi acceptăm conceptul potrivit căruia aceste tehnici medicale par a fi (sauchiar sunt considerate) op iuni bioetice în contextul parametrilor tehnologici medicalimen iona i mai sus. Oricum, cu toate acestea se poate naşte întrebarea: Dacă este etică şi/sau legalăprocedura de utilizare a spermei de la donor? Vom încerca să răspundem acestei întrebări, după ce vom discuta (în continuare)despre tehnologia fertilizării în vitro (IVF). Etimologic, no iunea de fertilizare in vitro înseamnă o fertilizare efectuată într-osticlă (eprubetă/palcă Petri) şi este antagonică celei realizată întru-un organism ( esut)viu, in vivo.
  4. 4. În prezent, pentru fertilizarea in vitro se utilizează plăcile Petri, acestea fiind multmai accesibile examinărilor microscopice şi micromanipulărilor cu (micro)instrumente. În realitate, fertilizarea in vitro incumbă expunerea ovulului la ac iuneaspermatozoizilor într-un mediu steril, perfect controlat din cadrul unui laboratorsofisticat. Rezumând, specificăm că fertilizarea survine în afara organismului uman (în afaratreimii externe a trompelor uterine, unde se derulează în mod natural, normal). Efectiv, sperma necesară efectuării IVF-lui poate fi ob inută proaspăt recoltată saupoate fi decongelată şi preparată fie de la so fie de la un donor. Trebuie amintit că, ginecologul poate ob ine (recolta) ovulul cu un ac de aspiraretransvaginal, de la pacienta (care deja a fost supusă unei cure medicamentoase dehiperstimulare ovariană), mai multe ovule, care pot fi congelate şi mai târziu decongelatepentru a fi utilizate. Deseori, fertilizarea se produce fără nici o manipulare medicală specială, însă încazul unor ovule îmbătrânite sau a unui număr mai mic de spermatozoizi, se poate apelala o tehnică particulară, care poate mări şansele fertilizării [ICSI (injectarea intra-citopalsmatică a spermei), de care ne vom ocupa, mai târziu pe parcursul acestei lucrări]. Bioetic, cuplurile care apelează la procedeul fertilizării in vitro, doresc să ob ină(şi de fapt trebuie să ob ină) unele lămuri legate de rata de succes a acestei metode, maiexact rata de naştere cu făt viu, în acest sens este bine de remarcat că rata de naştere cufăt viu, raportată de majoritatea clinicilor de specialitate, este de 20-40%. Paradoxal, în legătură cu acest procent trebuie să consemnăm faptul că, cele maibune clinici pot avea rezultate mult mai slabe, întrucât în clinicile respective (de altfelfoarte renumite) se tratează paciente mai în vârstă sau paciente cu mai multe afec iunisimultane (cazuri deosebit de dificile). Precizăm că, din punct de vedere embriologic, imediat ce fertilizarea a avut loc înafara organismului (extra-corporeal), survin o serie de diviziuni celulare încă înainte deapari ia embrionului (pre-embrionului), aşa cum s-a arătat în capitolul de embriologie,după care acestea sunt transferate în uterul femeii, procedeu este denumit transferembrionar (ET).
  5. 5. Cu alte cuvinte, ET defineşte transferul grupului de celule aflate în curs dediviziune de pe placa Petri în cavitatea intrauterină. Trebuie remarcat că, în aceste cazuri în care sperma respectiv ovulul suntmanipula i în cadrul IVF-ului, aceştia şuntează trompele, (prezentând unele leziuni tubaresau o sterilitate nediagnosticată) şi ca atare IVF-ul reprezintă o alternativă (posibilitate)acordată so ului şi so iei de-a participa la fuzarea materialului lor genetic şi de a devenipărin ii biologici ai propriului lor copil (în ciuda sterilită ii conjugale). Drept urmare socotim că, această metodă medicală de solu ionare a sterilită ii prinfertilizare in vitro se încadrează pe deplin în parametrii etici aşa cum s-a arătat mai sus şica atare, fiecare embrion apărut poate fi (şi trebuie) venerat şi tratat cu demnitate umană. Evident că, în totalitatea sa mecanismele acestei tehnologii a reproducerii umaneasistate sunt etice pentru to i acei care consideră că interven ia medicală este morală, darpoate deveni inacceptabilă acelora care sus in importan a derulării actului sexual în sine(având scop unirea fizică a cuplului) şi care nu poate lipsi nici măcar temporar dinderularea actul procreativ (părerea Vaticanului). Rezumând, fertilizarea in vitro reprezintă în principal o op iune demnă de luat înconsiderare, dar care nu poate avea rezultatele aşteptate la toate cuplurile (existând dinpăcate şi eşecuri nemeritate), Considerăm că, uneori fertilizarea in vitro reprezintă o pierdere de timp, de bani(procedurile fiind destul de costisitoare) şi în acelaşi timp incumbă o serie de riscuri, înceea ce priveşte medica ia sau procedurile invazive utilizate (recoltarea ovulelortransvaginal cu acul de aspira ie şi plasarea pre-embrionului/ embrionului transcervical încavitatea uterină). Evident că, din fericire aceste riscuri pot fi diminuate în unele cazuri, contribuindprin aceasta la o scădere statistică a ratei de pierderi (eşecuri) astfel, congelarea şiconservarea ovulelor crescând şansele de reuşită şi diminuând în acelaşi timp costul(efortul financiar). Reiterăm că, există şi alte tehnici modificate, care ar putea fi alese de acestecupluri, dar a căror acceptabilitate să nu mai fie etică, de aceia în luarea acestor deciziicuplurile trebuie să discute cu specialistul, care trebuie să respecte în mod obligatoriuconcep iile teologice şi filozofice ale cuplului.
  6. 6. Ca atare, se pot prestabili anumite limite privind numărul ovulelor fertilizate,numărul embrionilor implanta i şi soarta celorlal i embrioni congela i (dacă s-a utilizataceastă procedură). Subliniem aici ideea potrivit căreia, luând în considerare importan a deosebită avie ii embrionului pentru aceste cupluri, majoritatea acestor cupluri vor dori să evitereducerea selectivă [(distrugerea fizică a embrionilor suplimentari) efectuată medicalpentru a întări şansa de supravie uire a celor rămaşi]. Suplimentar mai putem nota că, pentru aceste cupluri devine inacceptabilă ideeade transfer a mai multor embrioni în uter, întrucât aceştia consideră că şansa reuşiteiimplantării se reduce semnificativ. Drept urmare agreăm că, decizia optimă/ bioetică ar fi acceptarea unui transfer a 2sau maximum a 3 embrioni, iar în cazul în care unul sau mai mul i embrioni urmează săfie congela i, numărul de ovule fertilizate nu ar trebui să fie mai mare de numărul decopii planifica i cu responsabilitate de respectivele cupluri. Sumarizând putem afirma că, este esen ial ca aceste cupluri să în eleagăprocedurile specifice, posibilită ile, riscurile, beneficiile şi măsurile de siguran a înaintede a lua în seamă binele şi răul pe care fertilizarea în vitro le poate avea asupra acestora. Putem admite şi promova conceptul potrivit căruia, decizia bioetică legată deaceastă procedură, este reprezentată de obligativitatea ca în cadrul acestei tehnologii săfie utilizate doar sperma so ului respectiv ovulele so iei. Pe mai departe vom analiza şi vom încerca să dăm un răspuns pertinent întrebării:Dacă este etic sau nu să utilizăm spermă sau ovule de la donori? Indiscutabil că, în afară de această întrebare apar în mod logic şi alte câteva: Ce s-ar putea face dacă circumstan ele medicale impun folosirea game ilor proveni i de ladonor? Ce se s-ar putea adăuga la rezerva genetică a familiei, dacă se acceptă aceastăposibilitate? Care ar fi implica iile etice în a aduce/introduce o a treia persoană (cel maides anonimă) în procesul reproducerii într-o căsnicie/rela ie maritală? Binen eles că, în cadrul programelor ample de asisten ă (consiliere) a cuplurilor,care ar putea apela la donori de spermă, trebuie să arătăm faptul că virtualii donori sunttesta i riguros (clinic şi paraclinic) atât pentru bolile cu transmitere sexuală cât şi privindgrupa sanghină (inclusiv Rh-ul), caracteristicile psihice şi fizice precum şi echipamentul
  7. 7. genetic, astfel că în acest fel pot fi înlăturate câteva dintre preocupările anxioase(angoase) ale cuplurilor legate de unele eventuale riscuri medicale. Consemnăm faptul că, unele cupluri pot obiecta vis a vis de utilizarea donorilor,argumentând că în cadrul acestui proceduri în şi de fapt se comite un fel de adulter,sus inând că chiar în absen a contactului fizic totuşi se violează (încalcă) sanctitateacăsniciei, dar trebuie subliniat că nu tot ce violează această sanctitate poate fi un adulter,iar în acest sens este mult mai bine să folosim termenul de adulter doar în definirearela iilor sexuale (fizice, carnale) care violează unitatea căsniciei. Desigur că, această delimitată trebuie stabilită bioetic întrucât concep iilecolectivită ilor creştine diverg datorită unor idei apărute ca urmare a modului diferit deinterpretare a poveştii lui Onan şi a căsătoriei levirate din Vechiul Testament. Astfel, Sfânta Scriptură (Geneza: 38) descrie circumstan a în care un om adecedat fără a avea copii, iar fratele său a fost obligat să procreeze cu văduva acelui om şica atare, Onan a derulat o rela ie sexuală cu văduva fratelui său dar el nu a finalizataceastă rela ie (risipind sămân a pe pământ), motiv pentru care Creatorul l-a judecatlovindu-l cu moartea pentru neascultarea voin ei Sale. Secundar, oamenii au ajuns la concluzii şi aplica ii diferite legate de acest pasajdeosebit de incitant şi ca atare, printr-o viziune îngustă procrearea legată de sexualitatetrebuie limitată (restrânsă) strict în cadrul căsătoriei tradi ionale. Inerent, chiar această în elegere [(acest aranjament), reprezentând o căsătorie cucumnatul] la urma urmelor era tot o căsătorie, văduva devenind a două so ie a unuibărbat, iar interzicerea rela iilor sexuale pre- sau extra-maritale nu era anulată în acest cazspecial, cu toate că structura/organizarea familiei a fost schimbată şi adaptată lanecesită ile speciale ale vechiului Israel. Neîndoielnic că, acest principiu a fost invocat pentru sus inerea implementăriiunor donori în cuplurile cu un bărbat infertil, dar nu orice bărbat (nu oricine) dincomunitatea evreiască a Vechiului Testament, ci doar un frate sau un descendent alaceluiaş trib era desemnat (de dorit) în acest sens. Punctăm ideea potrivit căreia, din punct de vedere cronologic, Israelul (ca poporal Domnului) era în acele vremuri la începutul existen ei sale, în care sistemul tribal, declan sau familial era deosebit de important şi se afla încă într-un proces de stabilizare.
  8. 8. Oricum, putem vedea că apar şi există o serie de diferen e semnificative întrecircumstan ele excep ionale men ionate în Scriptură şi situa ia (dată) din zilele noastre, încare se apelează la donori de spermă. Apreciem că, în exemplele biblice în care au fost folosi i donori de game ibeneficiază de un suport şi mai mic, de exemplu, când Avram a procreat cu servitoarea sa(chiar cu binecuvântarea so iei sale) acest act este descris ca fiind contrar voin eiDomnului (Gen: 16). Putem asuma că, legat de programele de fertilizare cu împlementarea donorilor despermă, disponibilitatea sau cheltuielile financiare ridicate de această metodă reprezintă oaltă posibilă problemă a cuplurilor sterile. Hormonal, în cadrul acestei tehnologii posibilul donor de spermă trebuie să fiesincronizat hormonal cu mama receptoare, căreia i s-a administrat în prealabil omedica ie stimulatoare a ovula iei, pentru ob inerea mai multor ovule mature. Procedural, recoltarea acestor ovule se realizează transvaginal, folosind un acaspirator ghidat cu ajutorul sondei vaginale a ecografului (anterior, în acest scop a fostfolosit laparoscopul, generând însă cheltuieli considerabile şi riscuri inerente, legate deanestezia generală sau de tehnica operatorie). Odată recoltate, ovulele sunt utilizate cu precădere imediat, mai exact atunci cândmama receptoare se află la momentul optim al ciclului menstrual, aptă să primeascăovulele fertilizate. Inerent, întrucât ovulele congelate sunt mai eficiente, acestea devin o alternativămult mai atractivă, iar la orizontul ştiin ific al utilizării tehnologiilor de donare seîntrevede posibilitatea recoltării ovarelor de la fetuşii avorta i şi maturizarea ovuleloracestora în condi ii artificiale şi sofisticate de laborator. Credem că, una dintre multiplele probleme etico-psihologice care ar putea apăreaîn aceste cazuri este aceea că, mama biologică nu-şi poate împlini cu adevărat şi întotalitate responsabilitatea părintească de îngrijire corespunzătoare a copiilor săi,deoarece aceasta nu i-a conceput (efectiv). Neîndoielnic că, această alternativa atractivă de a folosi donori poate fi pe deplinîn eleasă, întrucât prezintă unele avantaje, incluzând diminuarea costului comparativ cucel al unei adop ii sau al utilizării procedurilor sofisticate de asisten ă a reproducerii
  9. 9. umane şi de asemenea oferă donori siguri bine investiga i, în ceea ce priveşte factoriigenetici şi istoricul medical. Socotim că, în aceste cazuri cuplurile consideră că acest copil seleagă/rela ionează cel pu in cu unul dintre părin i, mama purtând copilul nouă luni dezilei putând hotărî mediul prenatal al viitorului copil. Men ionăm că, la donarea ovulului screening-ul efectuat diminuă riscul apari ieiproblemelor genetice, în plus copilul va fi purta amprenta genetică a so ului, iar mamareceptoare (purtătoare) va purta copilul şi astfel va putea comunica emo ional cu acestape toată durata sarcinii. Logic că oricum, considera iile emo ionale rezultate din folosirea donorilor degame i sunt deosebit de complexe. Subliniem că, stresul emo ional poate să se dezvolte de a lungul unei căsniciiatunci când unul dintre so i nu este legat biologic de copil, chiar dacă procedura defertilizare s-a făcut în deplină cunoştin ă de cauză şi de acceptan ă. Remarcăm că. în adevăratul sens (biologic sau genetic) unul dintre so i a procreatcopilul cu altcineva decât so ul (so ia) şi această latură (fa etă) poate trezi un anumitinteres emo ional pentru donor (chiar şi anonim) de asemenea, există un risc crescut caunul dintre părin i (cel care genetic nu este legat de copil) să-şi asume o responsabilitatemai redusă fa ă de acest copil, decât celălalt părinte (de care este legat genetic). Notificăm aici că, învă ătura Scripturii este fundamentată pe principiul one-flesh(revelat în Geneza), potrivit cu care atunci când omul părăseşte părin ii şi îşi ia o so ie,aceştia devenind un singur trup. Indubitabil că, opinia unora permite utilizarea tehnologiilor reproductive, careasigură cuplului posibilitatea de a avea copii prin mijloace asistate, însă exclude utilizareadonorilor de spermă sau de ovule. Suplimentar, în continuare vom discuta câteva lucruri despre proceduratransferului intrafalopian de game i (GIFT). Citologic, no iunea de game i se referă la celulele sexuale feminine şi masculine(ovul, spermatozoid), fiecare dintre acestea con inând jumătate din numărul decromozomi caracteristic speciei umane, iar în momentul în care spermatozoidul şi ovulul
  10. 10. se unesc se creează un set nou şi complet de cromozomi (cod genetic sau genom) pentruembrionul nou şi pentru fiecare celulă care se va dezvolta în timpul şi după sarcină. Procedural, GIFT-ul implică utilizarea opera iei laparoscopice, care necesităefectuarea prealabilă a unei anestezii generale şi este denumită şi chirurgia band-aid,întrucât inciziile efectuate sunt deosebit de mici, pacienta externându-se chiar în ziuainterven iei (sau a doua zi). Semnalăm că, prin intermediul acestei tehnici chirurgicale micro-invazive pot fivizualizate (inspectate) organele pelvi-abdominale, prin întroducerea laparoscopului(printr-o incizie mică subombilicală efectuată în peretele abdominal prin care seîntroduce prealabil trocarul cu  de 10 mm), o tijă cu  de 10 mm ataşată la o camerăvideo în miniatură şi care în acest fel permite ca interven ia să fie efectuată urmărindimaginile intra-operatorii pe un monitor. Practic, interven ia se efectuează doar în momentul maturizării ovulului, dupăadministrarea unor stimulente hormonale, tocmai pentru a nu ne scăpa momentulovula iei. Realmente, în momentul în care unul sau doi foliculi pre-ovulatori apar în câmpulvizual al laparoscopului ovulele sunt aspirate (un ovul/folicul) cu ajutorul unui ac (similarcu cel din metoda de recoltare transvaginală, sub ghidarea ultrasonică) fiecare ovul fiindimediat examinat într-un laborator adiacent şi gradat (categorisit) calitativ şi reîncărcatîntr-o seringă. Simultan, proba de spermă preparată în mod special (pentru a creşte procentajulspermatozoizilor sănătoşi) este încărcată de specialist în aceeaşi seringă în care există celpu in un ovul, iar laparoscopistul transferă cu mare blânde e materialul din seringă întrompa uterină [(unde în fapt are loc fertilizarea şi în mod natural) cu ajutorullaparoscopului]. Remarcăm că, prin metoda GIFT fertilizarea se produce în trompă, iar rata deapari ie a unei sarcini este relativ mul umitoare, însă costul este ridicat, fiind necesarăreinterven ii la fiecare ciclu până ce survine fertilizarea. Specificăm că, actualmente medicii pot avea şi un alt acces la trompele uterine cuajutorul unor tije scopice foarte sub iri introduse prin vagin (fundul de sac posterior) saucanalul cervical.
  11. 11. Astfel că, în curând ginecologul va putea renun a la utilizarea laparoscopului înacest scop, iar GIFT-ul va putea fi efectuat ambulator, în cabinetele medicale dotatecorespunzător. Practic, se poate recolta în seringă spermă şi ovule de la donori (neînrudi i) şi săse transfere amestecul so iei în vederea ob inerii unei sarcini, care în acest fel va danaştere unui copil fără nici o legătură genetică cu so ul sau so ia. Men ionăm că, o tehnică asemănătoare este reprezentată de transferulintrafalopian al zigotului (ZIFT). Embriologic, zigotul este celula rezultată din unirea game ilor (spermatozoid şiovul), fiind prima fază a dezvoltării umane de la fertilizare până la prima săptămână degesta ie, ulterior din zigot se dezvoltă toate celulele care compun organismul uman şicelelalte structuri fără de care sarcina nu ar putea evalua (placenta, cordonul ombilical,membranele amniotice). Evident că din punct de vedere genetic, zigotul este depozitarul şi proprietarulîntregului cod genetic, provenit jumătate din spermatozoid şi jumătate din ovul,ocazional, în caz de gemeni identici, acest material genetic se dublează în celălalt individ. Tehnologia folosită în ZIFT este similară celei din GIFT, incluzând pregătireahormonală a pacientei, iar recoltarea ovulului (efectuată în general cu un ac ghidatecografic) are loc în acelaşi moment în care se prepară sperma, ulterior ovulul este expusac iunii spermei în afara corpului pacientei, într-o placă Petri unde se produce fertilizarea. Precizăm că, în momentul în care spermatozoidul a penetrat ovulul şi apar primelemodificări microscopice ginecologul, cu ajutorul laparoscopului, plasează zigotul întrompa mamei purtătoare. Spiritual, cuplurile pot evita preocupările etice legate de crio-conservare(congelare) sau de apari ia unui embrion suplimentar (extra) prin controlul riguros alnumărului de zigo i forma i. Opiniem că, această tehnică se realizează cu respectul profund al vie ii şidemnită ii fiecărui zigot (care apare şi se dezvoltă) atâta timp cât utilizarea donorilor esteevitată, iar angoasele etice legate de apelarea la utilizarea mamelor surogat sunt luate înconsiderare, această tehnologie poate fi încadrată în prevederile acceptabilită i etico-morale a acestei interven ii.
  12. 12. Evocăm în continuare o altă tehnică utilizată în programele de reproducereasistată reprezentată de injectarea intra-citoplasmatică a spermei (ICSI). Procedural, această tehnică, ICSI împlică injectarea unui singur spermatozoid înovul, prin străpungerea învelişului (prin micro-manipulare sub un microscopic) ovulelefiind recoltate ca la procedeele descrise anterior. În mod obişnuit, ovulul este recoltat de la so ie, care va deveni mama biologică,folosirea donorilor de ovule putând fi o alternativă, iar sperma poate fi ob inută de la so(sau donor), proba de spermă fiind preparată de embriologistul care selectează şi încarcăîntr-o micro-seringă un singur spermatozoid. Tehnic, după străpungerea învelişul ovular (sub microscop) spermatozoidul esteinjectat în citoplasmă, din acest moment cromozomii spermatici se alininiază celorovulari. Secven ional, printr-o secven ă de evenimente biologice deosebit de complexă şipu in în eleasă, ovulul realizează că penetrarea a avut loc, iar cromozomii ovulului(localiza i în nucleu) se desfac şi se aliniază cromozomilor masculini şi numai după acesteveniment fiziologic apare un individ unic, cu echipamentul cromozomial completnecesar desfăşurării vie ii şi creşterii. Men ionăm că, assisted Hatching reprezintă o altă tehnică micro-manipulativălegată de ICSI, întrucât o dată cu creşterea vârstei femeii pot apărea o serie de problemela penetrarea ovulului de către spermatozoid. Normal, o femeie se naşte cu to i foliculii ovarieni (pe care-i va avea de a lungulvie ii ei), afla i într-un stadiu imatur, iar foliculii cei mai responsivi la ac iuneahormonilor ovulează prima dată la o vârstă precoce, ca atare pacientele mai în vârstădoritoare de procreare pot întâmpina dificultă i în tentativa lor de a fi fertilizate şi ca atareprintr-o serie de micro-manipulări putem scrijelii învelişul ovular pentru a crea o serie depuncte slabe în calea penetrării spermatozoidului, permi ând astfel o creştere a ratei defertilizare. O altă tehnică, ROSNI, este metoda prin care în caz de infertilitate masculină,cauzată de absen a producerii sau eliberării de spermatozoizi maturi, medicul apelează lainjectarea unui nucleu spermatic rotund, eficient în cazurile de obstruare totală a vaselordeferente (prin care sunt transporta i spermatozoizii din testicul).
  13. 13. Men ionăm că, spermatozoizii sunt ob inu i prin punc ie-aspira ie din epididimsau testicul, chiar dacă aceşti spermatozoizi nu sunt maturiza i complet şi pot fi injecta iîn citoplasma ovulului prin micro-manipulare. Reamintim că, în caz de spermogramă slabă calitativ şi cantitativ, actualmenteexistă şanse reale de a procrea, apelând la aceste metode şi în consecin ă tenta ia de autiliza donori, cu spermatozoizi mai numeroşi şi viguroşi diminuă (dispare). Considerăm de asemenea că, se poate elimina cea de a doua angoasă a utilizăriidonorilor de spermă reprezentată de evitarea unor boli ereditare. Incontestabil că, cercetările viitoare focalizate pe cercetarea genetică aspermatozoizilor vor permite testarea şi selectarea spermatozoizilor pentru evitareautilizării celor cu anomalii genetice, codificate în genomul so ului şi chiar dacă to ispermatozoizii so ului sunt afectate, tehnicile de terapie genetică viitoare vor putea faceposibilă corectarea acestor defecte genetice din spermă, înainte de efectuarea ICSI. Asumăm şi promovăm că, chiar cu toate aceste succese ale tehnologiilor medicaleutilizarea donorilor de game i şi de mame surogat sunt considerate a fi ne-etice. Precizăm că, uneori cuplurile sterile pot lua în considerare utilizarea mameisurogat, în circumstan ele în care so ia este inaptă (incapabilă) de a purta o sarcinădatorită vârstei, unor anomalii fizice, unor boli, răniri ale organismului au unor problemeimunologice. Eviden iem faptul că, în multe cazuri surogatul oferă nu numai uterul pentru agăzdui fătul pentru dezvoltarea acestuia ci şi ovule (surogat tradi ional). Inerent, că odată cu aplicarea IVF, ICSI şi a altor tehnici micro-manipulative, aapărut posibilitatea ca surogatul să nu mai aibă legături genetico-biologice cu fătul pecare-l poartă (surogat gesta ional), caz în care mama surogat devine de fapt un incubatorviu pentru copii altora şi ca urmare, rela ia cu un membru de familie sau cu un prietendevenind strict financiară sau altruistică în caz că purtarea sarcini apare ca un act dedragoste. Evident că, aceste situa ii pot fi câteodată deosebit de complicate din punct devedere legal şi moral.
  14. 14. Realmente, surogatul gesta ional are ca el al său o via ă nouă, iar pentru femeilecare nu pot purta o sarcină, aşa numitul el bun al ob inerii unui copil genetic propriupoate fi realizat. Opiniem că, surogatul matern (gesta ional) devine inacceptabil în douăcircumstan e, evocate în continuare. Prima este închirierea uterului (surogatul comercial), iar din punct de vederemoral închirierea unui uter cu scopul de a avea un copil este non-etic, întrucât contractulfinanciar implică cumpărarea unei persoane şi de aceea devine o formă de proprietate aunei persoane asupra alteia. Ca atare (ca şi vânzarea oricărui alt organ), folosirea uterului ca un organ pentruînchiriere (comercializare) este ceva ce nu ar trebui să fie permisă, fiind deosebit deopresiv (neplăcut) pentru femeile împovărate de sărăcie, care pot fi for ate financiar ca săfacă uterul lor disponibil financiar. Bioetic, a doua circumstan ă în care surogatul matern trebuie considerat a fi non-etic este cazul în care se impune utilizarea donorilor de game i. Admi ând faptul că, game ii pot fi fertiliza i in vitro sau surogatul matern poate fiinseminat artificial cu sperma so ului (ca în surogatul tradi ional) se poate evita sensultradi ional al adulterului (care semnifică rela ia sexuală dintre două persoanenecăsătorite). Cu toate acestea, lacuna etică esen ială în acest caz este consecin a faptul că acestcopil creat nu este rezultatul unei legăturii maritale, întrucât afirma ia că acest copil celpu in cu o parte por iune este al cuplului este incorectă. Astfel, căsnicia reprezentând unirea a doi indivizi într-un singur trup, face ca uncopil care este conceput de so i, separa i unul de celălalt şi nerezultat dintr-un singur trup,nu poate fi numit rezultat al acestei legături, copilul fiind consecin a unei alte uniri (carenu este sanc ionată de contractul marital). Opinăm că utilizarea donorilor de game i folosesc tehnologii în afara legăturiimaritale, a cuplurilor incapabile de procreare. Neîndoielnic că, în cazul în care IVF-ul este efectuat în condi ii de moralitate (aşacum s-a arătat mai înainte), iar mama nu poate purta o sarcină, surogatul matern
  15. 15. reprezentând o modalitate poten ial morală, care permite embrionului apărut săsupravie uiască. Medical, în cazul în care IVF-ul este privit ca un bypass al unei trompenefunc ionale, surogatul matern poate fi considerat ca un bypass al trompelor şi aluterului nefunc ionale. Inerent, pentru ca un surogat matern să devină acceptabil etic, surogatul trebuiesă-şi ofere uterul voluntar fără nici o condi ionare, în afara de urmărirea şi îngrijireamedicală corespunzătoare, necesară de a lungul evolu iei intrauterine a fătului. Considerăm că, ar trebui să lăudăm şi să nu condamnăm o femeie care pentrudragostea de via ă oferă voluntar uterul său să salveze un embrion congelat (care altfel arfi distrus). În mod obişnuit, noi acceptăm şi lăudăm persoana care donează un plămân sau unrinichi pentru a salva via a unei fiin e dragi şi ca atare, ar trebui să lăudăm consim ireaunei femei, care fără a dori un câştig personal, oferă uterul său pentru ca un cuplu la careine mult să poată avea un copil apărut din rela ia lor maritală, în aceste cazuri motivelefiind pure, oferirea uterului reprezintă în esen ă un act de sacrificiu al dragostei. Procedural, diferen a dintre donarea unui plămân sau a unui rinichi şi oferireauterului pentru a fi folosit ca un incubator viu, este aceea că după naştere femeia primeşteînapoi/recapătă uterul. Evident că din punct de vedere psiho-somatic, surogatul necesită o femeie caresistează sau cel pu in modifică rela iile pe care le-a dezvoltat cu copilul de a lungulsarcinii (nouă luni). Împrejurare în care precizăm că, din păcate unele mame surogat nu sunt capabilesă pună capăt acestor rela ii, în ciuda tuturor străduin elor şi refuză cu obstina ie sărenun e la copil (după naşterea acestuia). Apreciem că, acest lucru pare a fi mai pu in probabil să survină în cazul în caresurogatul matern este un membru de familie, oricum o în elegere prealabilă ar fi necesară(chiar se impune). Trebuie reafirmat cu responsabilitate morală că, orice aranjament aduce o a III-apersoană în tablou prin aceasta putând îndepărta emo ional mama de făt/copil şi deasemenea, devine mult mai uşor pentru unul dintre părin i de a nega responsabilitatea
  16. 16. asupra fătului/ copilului, mai ales dacă a auzit că acest copil ar putea avea unele defecte(posibil datorate comportamentului nesănătos al surogatului matern de-a lungul evolu ieisarcinii). Binen eles că, unele dificultă i emo ionale apar în surogatul tradi ional, cândcopilul este genetic al so ului şi al surogatului matern, caz în care o serie de legăturiemo ionale improprii se pot dezvolta între so şi surogatul matern, cel pu in pe planideativ în mintea so iei. Ilustrativ, în acest context este exemplul biblic cu Avram şi Sara (Gen: 16) careau folosit un surogat, cu apari ia unui conflict între Sara şi Hagar, care a perpetuat princopii (Isac şi Ismail) până în zilele noastre. Consemnăm că din punct de vedere legislativ, surogatul matern nu este legalizatîn toate statele lumii, unele state au elaborat o serie de legi prin care recunosc surogatulmatern, în timp ce multe altele au adoptat doar o abordare neutră.Bibliografie selectivă:Bird L.P. Universal Principles of Biomedical Ethics and Their Application to Gene-Splicing. Per Sci Chr Faith 41 (June 1989):82-83.Buuck J. Biomedical Ethics: Are We Playing God. Acad 36 (1979):41.Doyle J. The End of Nature. Chr Soc Action. (January 1991):29-30.Duster T. Assesing the Quality of Life. Chr Soc Action (January 1991):9.Edwards R.G. Fertilization of Human Eggs in Vitro: Morals, Ethics, and the Law. QRev Biol 49 (March 1974):39.Lapham E.V. Living With Disabilities. Chr Soc Action. (January 1991):5.LeRoy Walters. Human In Vitro Fertilization: A Review of the Ethical Literature. HastCenter Rep 9 (August 1979):38.Macer D. Genetic Enginnering in 1990. Sci Chr Belif 2 (1990):25-40.Oxender D.L. The Biotechnology Revolution. Breth Life 31 (Autumn 1986):244.Pop Tiberiu. Infertilitaea (Sterilitatea). În: ABC-ul Bolilor ginecologice. Editura Cogito.Oradea. 2002:93-98.Ruse M. Genesis Revisited: Can We Do Better Than God. Zy 19 (September 19849:306-309.Tiberiu Pop, Alin Bodog- ABC-ul bioetic al sexualită ii şi reproducerii umane. EdituraUniversită ii din Oradea. 2010:
  17. 17. Voth A. Christian Principles in Medical/Ethical Dilemmas. Conrad Grebel R6(1988):37.Wertz C. and Fletcher J.K. Sex Selection in India. Hast Center Rep 19(May/June1989):21Wilke John, Wilke Barbara. In Vitro Fertilization. In: Abortion. Questions & Answers.Hayes Publishing, Company, Inc. 2003: 107-111s.

×